This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 31985L0337
Council Directive 85/337/EEC of 27 June 1985 on the assessment of the effects of certain public and private projects on the environment
Directiva Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului
Directiva Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului
JO L 175, 5.7.1985, p. 40–48
(DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(ES, PT, FI, SV, CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO)
No longer in force, Date of end of validity: 16/02/2012; abrogat prin 32011L0092
Official Journal L 175 , 05/07/1985 P. 0040 - 0048
Finnish special edition: Chapter 15 Volume 6 P. 0226
Spanish special edition: Chapter 15 Volume 6 P. 0009
Swedish special edition: Chapter 15 Volume 6 P. 0226
Portuguese special edition Chapter 15 Volume 6 P. 0009
Ediţie specială în limba cehă Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba estonă Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba maghiară Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba lituaniană Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba letonă Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba malteză Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba polonă Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba slovacă Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
Ediţie specială în limba slovenă Chapter 15 Volume 01 P. 248 - 256
19850627 Directiva Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (85/337/CEE) CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolele 100 și 235, având în vedere propunerea Comisiei [1], având în vedere avizul Adunării [2], având în vedere avizul Comitetului Economic și Social [3], întrucât programele de acțiune ale Comunităților Europene din 1973 [4] și 1977 [5] privind mediul, precum și programul de acțiune din 1983 [6], ale căror principii generale au fost aprobate de către Consiliul Comunităților Europene și de către reprezentanții guvernelor statelor membre, subliniază faptul că cea mai bună politică de mediu este, mai degrabă, prevenirea apariției poluării sau a fenomenelor nocive la origine decât încercarea ulterioară de a neutraliza efectele acestora; întrucât aceste programe susțin necesitatea de a se lua în considerare efectele asupra mediului cât mai devreme posibil în toate procesele de planificare tehnică și luare de decizii; întrucât, în acest scop, aceste programe asigură punerea în aplicare a procedurilor necesare evaluării unor asemenea efecte; întrucât neconcordanțele între legislațiile în vigoare în diferite state membre în materie de evaluare a efectelor proiectelor publice și private asupra mediului pot genera condiții de concurență inegale și, prin urmare, pot afecta direct funcționarea pieței comune; întrucât, în consecință, este necesară apropierea legislațiilor interne în domeniu, în temeiul articolului 100 din tratat; întrucât, mai mult, este necesar să se realizeze unul dintre obiectivele Comunității în domeniul protecției mediului și al calității vieții; întrucât, deoarece tratatul nu a prevăzut competențele necesare în acest scop, trebuie să se recurgă la articolul 235 din tratat; întrucât principiile generale pentru evaluarea efectelor asupra mediului trebuie introduse în vederea suplimentării și a coordonării procedurilor de autorizare a proiectelor publice și private care pot avea un impact important asupra mediului; întrucât autorizarea proiectelor publice și private care pot avea efecte importante asupra mediului se acordă numai după ce s-a efectuat o evaluare prealabilă a posibilelor efecte importante ale acestor proiecte asupra mediului; întrucât această evaluare trebuie să se desfășoare pe baza informațiilor adecvate furnizate de către inițiatorul proiectului și poate fi completată de către autorități și de către persoanele implicate în proiectul respectiv; întrucât este necesar ca principiile evaluării efectelor asupra mediului să se armonizeze, în special, în ceea ce privește proiectele care fac obiectul evaluării, cu principalele obligații ale inițiatorilor proiectului și cu conținutul evaluării; întrucât anumite tipuri de proiecte prezintă efecte importante asupra mediului și întrucât acestea trebuie să constituie în general obiectul unor evaluări sistematice; întrucât alte tipuri de proiecte pot să nu prezinte efecte importante asupra mediului în orice situație și întrucât aceste proiecte ar trebui evaluate doar dacă statele membre consideră evaluarea necesară din punctul de vedere al caracteristicilor acestora; întrucât, pentru proiectele care constituie obiectul evaluării, trebuie să se furnizeze o anumită cantitate minimă de informații referitoare la proiect și la efectele sale; întrucât efectele pe care un proiect le are asupra mediului trebuie evaluate pentru a se ține seama de eforturile de a proteja sănătatea umană, de a contribui prin intermediul unui mediu mai bun la calitatea vieții, de a asigura păstrarea diversității speciilor și de a conserva capacitatea de reproducere a ecosistemului ca resursă fundamentală de viață; întrucât, cu toate acestea, prezenta directivă nu se aplică proiectelor ale căror detalii sunt adoptate printr-un act legislativ special de drept intern, deoarece obiectivele urmărite de prezenta directivă, inclusiv obiectivul transmiterii informațiilor, sunt realizate prin intermediul procesului legislativ; întrucât, în plus, poate să se dovedească oportun, în cazuri excepționale, ca anumite proiecte speciale să fie exceptate de la procedurile de evaluare prevăzute de prezenta directivă, cu condiția ca informațiile necesare în acest sens să fie comunicate Comisiei, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 (1) Prezenta directivă se aplică evaluării efectelor proiectelor publice și private care pot avea efecte importante asupra mediului. (2) În sensul prezentei directive: "proiect" înseamnă: - executarea lucrărilor de construcții sau a altor instalații sau scheme; - alte intervenții în mediul natural și asupra peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale; "inițiatorul proiectului" înseamnă: persoana care solicită autorizarea unui proiect privat sau autoritatea publică inițiatoare a unui proiect; "autorizație" înseamnă: decizia autorității sau a autorităților competente care împuternicesc inițiatorul proiectului să își realizeze proiectul. (3) Autoritatea sau autoritățile competente sunt cele desemnate de către statele membre ca fiind răspunzătoare de îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prezenta directivă. (4) Prezenta directivă nu se aplică proiectelor de apărare națională. (5) Prezenta directivă nu se aplică proiectelor ale căror detalii sunt adoptate printr-un act legislativ special de drept intern, deoarece obiectivele urmărite de prezenta directivă, inclusiv transmiterea informațiilor, sunt realizate prin intermediul procesului legislativ. Articolul 2 (1) Statele membre adoptă toate măsurile necesare, înaintea acordării autorizării, pentru a se asigura că proiectele care pot avea efecte importante asupra mediului, prin natura, mărimea sau localizarea lor, inter alia, constituie obiectul unei evaluări a efectelor lor. Aceste proiecte sunt definite la articolul 4. (2) Evaluarea efectelor asupra mediului poate fi integrată în cadrul procedurilor existente de autorizare a proiectelor în statele membre sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în cadrul altor proceduri sau în cadrul procedurilor care urmează a fi stabilite în conformitate cu obiectivele prezentei directive. (3) Statele membre pot excepta, în cazuri excepționale, în întregime sau parțial, un anumit proiect de dispozițiile prezentei directive. În acest caz, statele membre: (a) examinează dacă ar fi mai potrivită o altă formă de evaluare și dacă informațiile astfel culese ar trebui aduse la cunoștința publicului; (b) pun la dispoziția publicului vizat informațiile referitoare la scutire și la motivele acordării acesteia; (c) informează Comisia, înaintea acordării aprobării, despre motivele care justifică acordarea scutirii și îi furnizează, dacă este cazul, informațiile puse la dispoziția propriilor resortisanți. Comisia transmite de îndată documentele primite celorlalte state membre. Comisia informează anual Consiliul cu privire la aplicarea prezentului alineat. Articolul 3 Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și stabilește într-o formă adecvată, în funcție de fiecare caz în parte și în conformitate cu articolul 4 și 11, efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori: - om, faună și floră; - sol, apă, aer, climat și peisaj; - interacțiunea dintre factorii menționați la prima și a doua liniuță; - bunuri materiale și patrimoniu cultural. Articolul 4 (1) Sub rezerva articolului 2 alineatul (3), proiectele aparținând categoriilor prezentate la anexa I constituie obiectul unei evaluări în conformitate cu articolele 5-10. (2) Proiectele aparținând categoriilor prezentate la anexa II constituie obiectul unei evaluări în conformitate cu articolele 5-10, în cazul în care statele membre consideră necesară această evaluare din punctul de vedere al caracteristicilor acestor proiecte. În acest scop, statele membre pot, inter alia, specifica anumite tipuri de proiecte care să constituie obiectul unei evaluări sau pot stabili criteriile și/sau pragurile necesare pentru a determina care dintre proiectele aparținând categoriilor prezentate în anexa II trebuie să facă obiectul unei evaluări în conformitate cu articolele 5-10. Articolul 5 (1) În cazul proiectelor care, în conformitate cu articolul 4, trebuie să facă obiectul unei evaluări privind impactul asupra mediului în conformitate cu articolele 5-10, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că inițiatorul proiectului furnizează, într-o formă adecvată, informațiile prevăzute la anexa III, în măsura în care: (a) statele membre consideră că informațiile sunt relevante într-un anumit stadiu al procedurii de autorizare și pentru anumite caracteristici specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect și ale elementelor de mediu care pot fi afectate; (b) statele membre consideră că inițiatorul proiectului poate fi solicitat de drept să sintetizeze aceste informații, având în vedere, inter alia, cunoștințele curente și metodele de evaluare. (2) Informațiile pe care trebuie să le furnizeze inițiatorul în conformitate cu alineatul (1) includ cel puțin: - descrierea proiectului, cu informații despre amplasamentul, concepția și mărimea proiectului; - descrierea măsurilor preconizate pentru a evita, reduce și, dacă este posibil, remedia efectele negative importante; - datele necesare pentru identificarea și evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului; - un rezumat cu caracter netehnic al informațiilor menționate la primele trei liniuțe. (3) În cazul în care consideră necesar, statele membre se asigură că autoritățile care dețin informații relevante pun aceste informații la dispoziția inițiatorului proiectului. Articolul 6 (1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile care ar putea fi interesate de proiect prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu au ocazia de a-și exprima opinia, la cerere, în legătură cu cererea de autorizare. Statele membre desemnează autoritățile care vor fi consultate în acest scop, în termeni generali sau în fiecare caz, în momentul depunerii cererilor de autorizare. Informațiile culese în conformitate cu articolul 5 se transmit autorităților menționate mai sus. Procedura detaliată de consultare se stabilește de către statele membre. (2) Statele membre se asigură că: - orice cerere de autorizare, precum și informațiile adunate în conformitate cu articolul 5 sunt puse la dispoziția publicului; - publicul vizat are ocazia de a-și exprima părerea înainte ca proiectul să fie inițiat. (3) Procedura detaliată de informare și consultare a informațiilor se stabilește de către statele membre, care pot, în special, în funcție de caracteristicile proiectelor sau ale amplasamentelor respective: - să determine publicul vizat; - să specifice locurile în care pot fi consultate informațiile; - să specifice forma în care poate fi informat publicul, de exemplu, prin afișajul într-o anumită zonă, publicarea în ziarele locale, organizarea de expoziții cu schițe, desene, tabele, grafice, machete; - să stabilească modul în care publicul urmează să fie consultat, de exemplu, prin comunicări scrise sau prin sondaj de opinie; - să fixeze termene potrivite pentru diferitele etape ale procedurii pentru a asigura luarea unei decizii într-un interval de timp util. Articolul 7 În cazul în care un stat membru constată că un proiect ar putea avea efecte semnificative asupra mediului în alte state membre sau în care un stat membru care ar putea fi afectat într-o manieră semnificativă solicită acest lucru, statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare proiectul transmite informațiile culese în conformitate cu articolul 5 celuilalt stat membru și, în același timp, le pune la dispoziția propriilor resortisanți. Aceste informații servesc ca bază pentru orice consultare necesară în cadrul relațiilor bilaterale dintre două state membre, pe o bază de reciprocitate și echivalență. Articolul 8 Informațiile culese în conformitate cu articolele 5, 6 și 7 trebuie să fie luate în considerare în cadrul procedurii de autorizare. Articolul 9 În momentul luării unei decizii, autoritatea sau autoritățile competente informează publicul vizat în legătură cu: - conținutul deciziei și orice condiție aferentă; - motivele și considerentele pe care se bazează decizia sa, în cazurile în care legislația statului respectiv prevede acest lucru. Procedura detaliată de informare se stabilește de către statele membre. În cazul în care alt stat membru a fost informat în conformitate cu articolul 7, acesta trebuie de asemenea informat asupra deciziei în cauză. Articolul 10 Dispozițiile prezentei directive nu aduc atingere obligației ce revine autorităților competente de a respecta limitele impuse de acte cu putere de lege și norme administrative de drept intern și de practicile legale acceptate cu privire la secretul industrial și comercial și la protecția interesului public. În cazul aplicării articolului 7, transmiterea de informații unui altui stat membru și primirea de informații de către alt stat membru constituie obiectul restricțiilor în vigoare în statul membru în care este propus proiectul. Articolul 11 (1) Statele membre și Comisia schimbă informații pe baza experienței dobândite prin aplicarea prezentei directive. (2) În special, statele membre informează Comisia în legătură cu orice criterii și/sau praguri fixate pentru selectarea proiectelor respective, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), sau cu tipurile de proiecte vizate care, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), fac obiectul evaluării în conformitate cu articolele 5-10. (3) După 5 ani de la notificarea prezentei directive, Comisia trimite Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea și eficiența directivei. Raportul este elaborat pe baza schimbului de informații menționat mai sus. (4) Pe baza acestui schimb de informații, Comisia transmite Consiliului, dacă este necesar, propuneri suplimentare pentru o aplicare cât mai coordonată a prezentei directive. Articolul 12 (1) Statele membre iau măsurile necesare, în conformitate cu prezenta directivă, în termen de trei ani de la notificarea acesteia [7]. (2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 13 Dispozițiile prezentei directive nu aduc atingere dreptului statelor membre de a stabili norme mai stricte privind obiectul și procedura evaluării efectelor asupra mediului. Articolul 14 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Luxemburg, 27 iunie 1985. Pentru Consiliu Președintele A. Biondi [1] JO C 169, 9.7.1980, p. 14. [2] JO C 66, 15.3.1982, p. 89. [3] JO C 185, 27.7.1981, p. 8. [4] JO C 112, 20.12.1973, p. 1. [5] JO C 139, 13.6.1977, p. 1. [6] JO C 46, 17.2.1983, p. 1. [7] Prezenta directivă a fost notificată statelor membre la data de 3 iulie 1985. -------------------------------------------------- 19850627 ANEXA I PROIECTE CARE FAC OBIECTUL ARTICOLULUI 4 ALINEATUL (1) 1. Rafinării de țiței (excluzând întreprinderile care fabrică doar lubrifianți din țiței) și instalații pentru gazeificarea și lichefierea a minimum 500 tone de cărbune sau șist bituminos pe zi. 2. Centrale termoelectrice și alte instalații de combustie cu o putere termică de minimum 300 megawați, centrale nucleare și alte reactoare nucleare (cu excepția instalațiilor de cercetare pentru producerea și transformarea materialelor fisionabile și fertile, a căror putere maximă nu depășește 1 kilowatt sarcină termică continuă). 3. Instalații destinate exclusiv depozitării permanente sau eliminării finale a deșeurilor radioactive. 4. Uzine integrate pentru topirea inițială a fontei și a oțelului. 5. Instalații pentru extragerea azbestului și pentru prelucrarea și transformarea azbestului și a produselor care conțin azbest: pentru produse din azbociment, cu o producție anuală de peste 20000 tone de produse finite, pentru garnituri de fricțiune, cu o producție anuală de peste 50 tone de produse finite, și pentru alte utilizări ale azbestului, cu cantități utilizate de peste 200 tone pe an. 6. Instalații chimice integrate. 7. Construirea de autostrăzi, șosele speciale [1] și linii pentru traficul feroviar de lungă distanță și aeroporturi [2] cu o lungime a pistei de cel puțin 2100 m. 8. Porturi comerciale și, de asemenea, căi navigabile interne și porturi pentru traficul navigabil intern care să permită accesul ambarcațiunilor de peste 1350 tone. 9. Instalații de eliminare a deșeurilor toxice și periculoase prin incinerare, tratare chimică sau depozitare. [1] În sensul prezentei directive, noțiunea de "șosea specială" corespunde definiției date în Acordul european din 15 noiembrie 1975 privind marile artere de trafic internațional. [2] În sensul prezentei directive, noțiunea de "aeroport" corespunde definiției date în Convenția de la Chicago din 1944, care stabilește Organizarea Internațională a Aviației Civile (anexa 14). -------------------------------------------------- 19850627 ANEXA II PROIECTE CARE FAC OBIECTUL ARTICOLULUI 4 ALINEATUL (2) 1. Agricultura (a) Proiecte pentru restructurarea gospodăriilor rurale. (b) Proiecte pentru folosirea pământului necultivat sau a suprafețelor seminaturale în scopuri agricole intensive. (c) Proiecte de gospodărire a apei pentru agricultură. (d) Împăduriri inițiale, acolo unde acestea pot duce la schimbări ecologice negative și defrișări destinate conversiei în vederea unui alt tip de exploatare a solului. (e) Exploatații de creștere a păsărilor de curte. (f) Exploatații de creștere a porcinelor. (g) Ferme piscicole pentru somoni. (h) Asanarea terenurilor maritime. 2. Industria extractivă (a) Extracția turbei. (b) Foraje în profunzime, cu excepția forajelor pentru investigarea stabilității solului, în special: - foraj geotermic; - foraj pentru depozitarea deșeurilor nucleare; - foraj pentru aprovizionarea cu apă. (c) Extragerea de minerale, altele decât cele metalifere și energetice, cum ar fi marmura, nisipul, pietrișul, marna, sarea, fosfații și potasa. (d) Extragerea de cărbune și lignit în exploatările subterane. (e) Extragerea de cărbune și lignit în exploatările la zi. (f) Extragerea petrolului. (g) Extragerea gazului natural. (h) Extragerea minereului. (i) Extragerea șistului bituminos. (j) Extragerea de minerale, altele decât cele metalifere și energetice în exploatările la zi. (k) Instalații industriale de suprafață pentru extragerea cărbunelui, petrolului, gazului natural și minereului, precum și a șistului bituminos. (l) Cuptoare de cocs (distilare uscată a cărbunelui). (m) Instalații pentru fabricarea cimentului. 3. Industria energetică (a) Instalații industriale pentru producerea electricității, a aburului și a apei calde (altele decât cele menționate la anexa I). (b) Instalații industriale pentru transportul gazului, aburului și apei calde; transmiterea energiei electrice prin cabluri aeriene. (c) Depozitarea la suprafață a gazului natural. (d) Depozitarea în rezervoare subterane a gazelor combustibile. (e) Depozitarea la suprafață a combustibililor fosili. (f) Brichetarea industrială a huilei și a lignitului. (g) Instalații pentru producerea și îmbogățirea combustibililor nucleari. (h) Instalații pentru reprelucrarea combustibililor nucleari iradiați. (i) Instalații pentru colectarea și reprelucrarea deșeurilor radioactive (altele decât cele menționate la anexa I). (j) Instalații pentru producerea energiei hidroelectrice. 4. Prelucrarea metalelor (a) Uzine siderurgice, inclusiv turnătorii, fierării, ateliere de trefilare și laminoare (cu excepția celor menționate în anexa I). (b) Instalații pentru producerea, inclusiv topirea, rafinarea, extragerea și laminarea metalelor neferoase, în afara metalelor prețioase. (c) Presarea, extragerea și ștanțarea pieselor turnate de dimensiuni mari. (d) Tratament de suprafață și căptușirea metalelor. (e) Cazangerii, construcția rezervoarelor, a bazinelor și a altor containere din tablă. (f) Fabricarea și asamblarea autovehiculelor și fabricarea motoarelor autovehiculelor. (g) Șantiere navale. (h) Instalații pentru construcția și reparația aeronavelor. (i) Fabricarea materialului feroviar. (j) Ambuteiajul de fond al explozibililor. (k) Instalații pentru calcinarea și sinterizarea minereurilor metalice. 5. Fabricarea sticlei 6. Industria chimică (a) Tratamentul produselor intermediare și producerea preparatelor chimice (altele decât cele menționate la anexa I). (b) Fabricarea pesticidelor și a produselor farmaceutice, a vopselei și a emailurilor, a elastomerilor și a peroxizilor. (c) Instalații de depozitare a petrolului, a produselor petrochimice și chimice. 7. Industria alimentară (a) Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale. (b) Ambalarea în cutii și conserve a produselor animale și vegetale. (c) Fabricarea produselor lactate. (d) Fabricarea și malțificarea berii. (e) Fabricarea dulciurilor și a siropurilor. (f) Instalații destinate sacrificării animalelor. (g) Instalații pentru fabricarea amidonului industrial. (h) Uzine pentru fabricarea făinii de pește și a unturii de pește. (i) Fabrici de zahăr. 8. Industria textilă și prelucrătoare de piele, lemn și hârtie (a) Fabrici pentru spălarea, degresarea și înălbirea lânii. (b) Fabricarea plăcilor fibrolemnoase, plăcilor din particule și a placajului. (c) Fabricarea celulozei, a hârtiei și a cartonului. (d) Fabrici pentru vopsirea fibrelor. (e) Fabrici pentru prelucrarea și producerea celulozei. (f) Tăbăcării și fabrici de prelucrare a pieilor. 9. Industria cauciucului Fabricarea și tratarea produselor pe bază de elastomeri. 10. Proiecte de infrastructură (a) Proiecte de amenajare a zonelor industriale. (b) Proiecte de amenajare urbană. (c) Teleschiuri și telecabine. (d) Construirea de drumuri, porturi (inclusiv porturile pentru pescuit) și aerodromuri (altele decât proiectele cuprinse la anexa I). (e) Lucrări de canalizare și regularizare a cursurilor de apă. (f) Baraje și alte instalații destinate să rețină apa sau să o depoziteze pe o durată mai lungă de timp. (g) Linii de tramvai, căi ferate aeriene sau subterane, linii suspendate sau linii similare aparținând unui anumit tip și folosite exclusiv sau în principal pentru transportul persoanelor. (h) Instalații de conducte de gaz și ulei. (i) Instalații de apeducte pe distanțe lungi. (j) Porturi de agrement. 11. Alte proiecte (a) Sate de vacanță, complexe hoteliere. (b) Piste permanente de curse sau piste de testare pentru mașini și motociclete. (c) Instalații pentru evacuarea deșeurilor industriale și menajere (altele decât cele menționate în anexa I). (d) Uzine de tratare a apei uzate. (e) Terenuri pentru depozitarea nămolului industrial. (f) Depozitarea fierului vechi. (g) Bancuri de încercare pentru motoare, turbine sau reactoare. (h) Fabricarea fibrelor minerale artificiale. (i) Fabricarea, ambalarea, încărcarea sau așezarea în cartușe a prafului de pușcă și a explozibililor. (j) Centre de ecarisaj. 12. Modificări aduse proiectelor de dezvoltare incluse în anexa I și proiectelor din anexa I efectuate exclusiv sau în principal în vederea dezvoltării sau a testării unor metode sau produse noi și care nu sunt folosite mai mult de un an. -------------------------------------------------- 19850627 ANEXA III INFORMAȚII PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 5 ALINEATUL (1) 1. Descrierea proiectului, incluzând în special: - descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect și cerințele privind folosirea terenului în timpul etapelor operaționale și de construcție; - descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producție, de exemplu, natura și cantitatea materialelor folosite; - estimarea, după tip și cantitate, a reziduurilor și a emisiilor potențiale (poluarea apei, aerului și solului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații etc.), rezultate din desfășurarea proiectului propus. 2. Dacă este cazul, un plan al principalelor alternative studiate de către inițiatorul proiectului și o prezentare a principalelor motive care să susțină alegerea lui, luând în considerare efectele asupra mediului. 3. Descrierea elementelor de mediu care ar putea fi afectate în mod semnificativ de către proiectul propus, incluzând, în special, populația, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile materiale, inclusiv patrimoniul arheologic și arhitectural, peisajul și relațiile dintre toți acești factori. 4. Descrierea [1] efectelor semnificative pe care proiectul propus le poate avea asupra mediului, rezultând din: - existența proiectului; - folosirea resurselor naturale; - emiterea poluanților, crearea fenomenelor nocive și eliminarea deșeurilor, precum și descrierea de către inițiator a metodelor de prognoză folosite pentru evaluarea efectelor asupra mediului. 5. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea și, pe cât posibil, contracararea oricăror efecte nefavorabile asupra mediului. 6. Un rezumat cu caracter netehnic al informațiilor furnizate în rubricile de mai sus. 7. Indicarea oricăror dificultăți (deficiențe tehnice sau lipsa cunoștințelor profesionale) întâlnite de către inițiatorul proiectului la compilarea informațiilor necesare. [1] Această descriere ar trebui să cuprindă efectele directe și toate efectele indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu sau lung, temporare sau permanente, pozitive sau negative ale proiectului. --------------------------------------------------