EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 22000A1215(01)

Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000

OJ L 317, 15.12.2000, p. 3–353 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Estonian: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Latvian: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Lithuanian: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Hungarian Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Maltese: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Polish: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Slovak: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Slovene: Chapter 11 Volume 035 P. 3 - 379
Special edition in Bulgarian: Chapter 11 Volume 023 P. 3 - 379
Special edition in Romanian: Chapter 11 Volume 023 P. 3 - 379
Special edition in Croatian: Chapter 11 Volume 001 P. 5 - 354

In force: This act has been changed. Current consolidated version: 31/05/2018

11/Volumul 23

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3


22000A1215(01)


L 317/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


ACORDUL DE PARTENERIAT

între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000

CUPRINS

PREAMBUL

PARTEA 1:

DISPOZIȚII GENERALE

Titlul I –

Obiective, principii și actori

Capitolul 1:

Obiective și principii

Capitolul 2:

Actorii parteneriatului

Titlul II –

Dimensiunea politică

PARTEA 2:

DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE

PARTEA 3:

STRATEGII DE COOPERARE

Titlul I –

Strategii de dezvoltare

Capitolul 1:

Cadrul general

Capitolul 2:

Domenii de sprijin

Secțiunea 1:

Dezvoltarea economică

Secțiunea 2:

Dezvoltarea socială și umană

Secțiunea 3:

Cooperarea și integrarea regională

Secțiunea 4:

Chestiuni tematice și cu caracter transversal

Titlul II –

Cooperarea economică și comercială

Capitolul 1:

Obiective și principii

Capitolul 2:

Noi acorduri comerciale

Capitolul 3:

Cooperarea în cadrul forurilor internaționale

Capitolul 4:

Comerțul cu servicii

Capitolul 5:

Domenii legate de comerț

Capitolul 6:

Cooperarea în alte sectoare

PARTEA 4:

COOPERAREA PENTRU FINANȚAREA DEZVOLTĂRII

Titlul I –

Dispoziții generale

Capitolul 1:

Obiective, principii, orientări și eligibilitate

Capitolul 2:

Sfera de aplicare și natura finanțărilor

Titlul II –

Cooperarea financiară

Capitolul 1:

Mijloacele de finanțare

Capitolul 2:

Datoria și sprijinul pentru ajustare structurală

Capitolul 3:

Sprijinul în cazul fluctuațiilor pe termen scurt ale veniturilor din export

Capitolul 4:

Sprijinul pentru politicile sectoriale

Capitolul 5:

Microproiectele și cooperarea descentralizată

Capitolul 6:

Asistența umanitară și asistența de urgență

Capitolul 7:

Sprijinirea investițiilor și a dezvoltării sectorului privat

Titlul III –

Cooperarea tehnică

Titlul IV –

Proceduri și sisteme de gestionare

PARTEA 5:

DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND STATELE ACP CEL MAI PUȚIN DEZVOLTATE, FĂRĂ IEȘIRE LA MARE ȘI INSULARE

Capitolul 1:

Dispoziții generale

Capitolul 2:

Țările ACP cel mai puțin dezvoltate

Capitolul 3:

Țările ACP fără ieșire la mare

Capitolul 4:

Țările ACP insulare

PARTEA 6:

DISPOZIȚII FINALE

AVÂND ÎN VEDERE Tratatul de instituire a Comunității Europene, pe de o parte, și Acordul de la Georgetown de instituire a grupului de țări din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de altă parte;

AFIRMÂNDU-ȘI angajamentul de a coopera în vederea realizării obiectivelor de eradicare a sărăciei, de dezvoltare durabilă și de integrare treptată a țărilor ACP în economia mondială;

EXPRIMÂNDU-ȘI hotărârea de a aduce, prin cooperarea acestora, o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a țărilor ACP și la o mai mare bunăstare a populațiilor acestora, ajutându-le să facă față problemelor puse de globalizare și consolidând Parteneriatul ACP-UE în efortul de a da procesului de globalizare o dimensiune socială mai puternică;

REAFIRMÂNDU-ȘI dorința de a-și revitaliza relația specială și de a pune în aplicare o abordare globală și integrată pentru un parteneriat consolidat bazat pe dialog politic, dezvoltare, cooperare și relații economice și comerciale,

RECUNOSCÂND că un mediu politic care să garanteze pacea, securitatea și stabilitatea, respectarea drepturilor omului, principiile democratice și statul de drept, precum și buna guvernare face parte integrantă din dezvoltarea pe termen lung; recunoscând că responsabilitatea de a institui un asemenea mediu revine în principal țărilor în cauză;

RECUNOSCÂND că politicile economice solide și durabile sunt o condiție prealabilă a dezvoltării;

REFERINDU-SE la principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și reamintind Declarația Universală a Drepturilor Omului, concluziile Conferinței de la Viena din 1993 privind drepturile omului, Pactele privind drepturile civile și politice și drepturile economice, sociale și culturale, Convenția privind drepturile copilului, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convențiile de la Geneva din 1949 și alte instrumente ale dreptului internațional umanitar, Convenția din 1954 privind statutul apatrizilor, Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul de la New York din 1967 privind statutul refugiaților;

AVÂND ÎN VEDERE Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei, Carta africană privind drepturile omului și ale popoarelor și Convenția americană privind drepturile omului drept contribuții regionale pozitive pentru respectarea drepturilor omului în Uniunea Europeană și în țările ACP;

REAMINTIND declarațiile de la Libreville și Santo Domingo ale șefilor de state și guverne ale țărilor ACP la reuniunile la nivel înalt din 1997 și 1999;

AVÂND ÎN VEDERE că obiectivele și principiile de dezvoltare convenite în cadrul Conferințelor Organizației Națiunilor Unite și obiectivul stabilit de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE de a reduce la jumătate proporția de oameni care trăiesc în sărăcie extremă până în anul 2015 oferă o viziune precisă și trebuie să sprijine cooperarea ACP-UE în cadrul prezentului acord;

ACORDÂND o atenție specială angajamentelor asumate în cadrul conferințelor Organizației Națiunilor Unite de la Rio, Viena, Cairo, Copenhaga, Beijing, Istanbul și Roma și recunoscând necesitatea de a depune eforturi în vederea realizării obiectivelor și a punerii în aplicare a programelor de acțiune care au fost elaborate în cadrul acestor foruri;

PREOCUPAȚI să respecte drepturile fundamentale ale lucrătorilor și luând în considerare principiile prevăzute de convențiile relevante ale Organizației Internaționale a Muncii;

REAMINTIND angajamentele la care acestea au subscris în cadrul Organizației Internaționale a Muncii;

DECID SĂ ÎNCHEIE PREZENTUL ACORD:

PARTEA 1

DISPOZIȚII GENERALE

TITLUL I

OBIECTIVE, PRINCIPII ȘI ACTORI

CAPITOLUL 1

Obiective și principii

Articolul 1

Obiectivele parteneriatului

Comunitatea și statele sale membre, pe de o parte, și țările ACP, pe de altă parte, denumite în continuare „părțile”, încheie prezentul acord în vederea promovării și a accelerării dezvoltării economice, culturale și sociale a țărilor ACP, a contribuției la pace și securitate și a promovării unui mediu politic stabil și democratic.

Parteneriatul se axează pe obiectivul reducerii și, eventual, al eradicării sărăciei, în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile și integrării progresive a țărilor ACP în economia mondială.

Aceste obiective și angajamentele internaționale ale părților inspiră ansamblul strategiilor de dezvoltare și sunt tratate printr-o abordare integrată care ia în considerare, în același timp, aspectele politice, economice, sociale, culturale și de mediu ale dezvoltării. Parteneriatul asigură un cadru de susținere coerent strategiilor de dezvoltare adoptate de fiecare țară ACP.

Creșterea economică susținută, dezvoltarea sectorului privat, creșterea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea accesului la resursele productive se înscriu în acest cadru. Respectarea drepturilor omului și satisfacerea nevoilor fundamentale, promovarea dezvoltării sociale și a condițiilor pentru o distribuție echitabilă a rezultatelor creșterii sunt favorizate. Se încurajează și se susțin procesele de integrare regională și subregională care facilitează integrarea țărilor ACP în economia mondială în ceea ce privește comerțul și investițiile private. Dezvoltarea capacităților actorilor de a dezvolta și îmbunătăți cadrul instituțional necesar coeziunii sociale, funcționării unei societăți democratice și economiei de piață, precum și apariției unei societăți civile active și organizate este parte integrantă a acestei abordări. Se ține seama în mod sistematic de situația femeilor și de chestiunile de egalitate între femei și bărbați în toate domeniile – politic, economic și social. Principiile gestionării durabile a resurselor naturale și de mediu se aplică și se integrează la toate nivelurile parteneriatului.

Articolul 2

Principii fundamentale

Cooperarea ACP-CE, fondată pe un regim de drept și pe existența instituțiilor comune, se exercită pe baza următoarelor principii fundamentale:

egalitatea partenerilor și însușirea strategiilor de dezvoltare: în vederea realizării obiectivelor parteneriatului, țările ACP determină strategiile de dezvoltare a economiilor și a societăților lor, cu deplină suveranitate și cu respectarea elementelor esențiale menționate la articolul 9; parteneriatul încurajează însușirea strategiilor de dezvoltare de către țările și populațiile în cauză;

participarea: în afara statului în calitate de partener principal, parteneriatul este deschis diferitelor alte tipuri de actori, în vederea favorizării participării tuturor categoriilor sociale, inclusiv a sectorului privat și a organizațiilor societății civile la viața politică, economică și socială;

rolul central al dialogului și respectarea angajamentelor reciproce: angajamentele asumate de părți în cadrul dialogului sunt de importanță majoră pentru parteneriat și pentru relațiile de cooperare;

diferențierea și regionalizarea: modalitățile de cooperare și prioritățile variază în funcție de nivelul de dezvoltare a partenerului, de nevoile sale, de performanțele și strategia sa de dezvoltare pe termen lung. Se pune un accent deosebit pe dimensiunea regională. Se acordă un tratament special țărilor celor mai puțin dezvoltate. Se ține seama de vulnerabilitatea țărilor fără ieșire la mare și insulare.

Articolul 3

Realizarea obiectivelor prezentului acord

Părțile, fiecare în măsura care o privește în temeiul prezentului acord, iau toate măsurile corespunzătoare generale și speciale pentru a asigura executarea obligațiilor care decurg din prezentul acord și pentru a facilita realizarea obiectivelor acestuia. Acestea se abțin de la orice măsuri susceptibile să pericliteze aceste obiective.

CAPITOLUL 2

Actorii parteneriatului

Articolul 4

Abordare generală

Țările ACP determină, în deplină suveranitate, principiile și strategiile de dezvoltare și modelele economiilor și ale societăților lor. Țările stabilesc, împreună cu Comunitatea, programele de cooperare prevăzute de prezentul acord. Cu toate acestea, părțile recunosc rolul complementar și contribuția potențială a actorilor neguvernamentali la procesul de dezvoltare. În acest scop, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul acord, actorii neguvernamentali, după caz:

sunt informați și implicați în consultarea privind politicile și strategiile de cooperare, precum și privind prioritățile cooperării, în special în domenii care îi privesc sau care îi afectează direct, precum și privind dialogul politic;

primesc resurse financiare, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul acord, în vederea susținerii proceselor de dezvoltare locală;

sunt implicați în punerea în aplicare a proiectelor și a programelor de cooperare în domenii care îi privesc sau în care au un avantaj comparativ;

primesc sprijin pentru consolidarea capacității în domenii critice în vederea creșterii competențelor acestor actori, în special în ceea ce privește organizarea, reprezentarea și instituirea mecanismelor de consultare, inclusiv schimburile și dialogul, precum și pentru promovarea alianțelor strategice.

Articolul 5

Informarea

Cooperarea sprijină operațiunile care permit furnizarea mai multor informații și îmbunătățirea cunoștințelor despre caracteristicile de bază ale Parteneriatului ACP-UE. De asemenea, cooperarea:

încurajează parteneriatul și stabilește legături între actorii ACP și UE;

consolidează rețelele și schimburile de expertiză și de experiență dintre actori.

Articolul 6

Definiții

(1)   Actorii cooperării includ:

(a)

autoritățile publice (locale, naționale și regionale);

(b)

actorii nestatali:

sectorul privat;

parteneri economici și sociali, inclusiv organizații sindicale;

societatea civilă sub toate formele sale, conform caracteristicilor naționale.

(2)   Recunoașterea de către părți a actorilor neguvernamentali depinde de modul în care aceștia răspund nevoilor populației, de competențele lor specifice și de caracterul democratic și transparent al modului lor de organizare și gestiune.

Articolul 7

Dezvoltarea capacităților

Contribuția societății civile la procesul de dezvoltare poate fi mărită prin consolidarea organizațiilor comunitare și a organizațiilor neguvernamentale nonprofit din toate domeniile de cooperare. Aceasta necesită:

încurajarea și sprijinirea creării și a dezvoltării acestor organizații;

crearea de mecanisme pentru implicarea respectivelor organizații în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea strategiilor și a programelor de dezvoltare.

TITLUL II

DIMENSIUNEA POLITICĂ

Articolul 8

Dialogul politic

(1)   Părțile se angajează, în mod regulat, într-un dialog politic cuprinzător, echilibrat și aprofundat, care conduce la angajamente pentru ambele părți.

(2)   Obiectivele acestui dialog sunt schimbul de informații, încurajarea înțelegerii reciproce și facilitarea definirii de priorități și de principii comune, în special prin recunoașterea legăturilor existente între diferitele aspecte ale relațiilor dintre părți și diferitele domenii de cooperare prevăzute de prezentul acord. Dialogul facilitează consultările dintre părți în cadrul forumurilor internaționale. Un alt obiectiv al dialogului este prevenirea situațiilor în care una dintre părți consideră necesară recurgerea la clauza de neexecutare.

(3)   Dialogul reglementează toate scopurile și obiectivele prevăzute de prezentul acord, precum și toate chestiunile de interes comun, general, regional sau subregional. Prin dialog, părțile contribuie la pace, securitate și stabilitate și promovează un mediu politic stabil și democratic. Dialogul cuprinde strategii de cooperare, precum și politici globale și sectoriale, inclusiv mediul înconjurător, egalitatea între femei și bărbați, migrația și chestiunile legate de moștenirea culturală.

(4)   Dialogul se concentrează, printre altele, pe chestiuni politice specifice de interes reciproc sau general în legătură cu obiectivele prezentului acord, în special în domeniul comerțului cu arme, al cheltuielilor militare excesive, al drogurilor și al crimei organizate sau al discriminării etnice, religioase sau rasiale. Dialogul cuprinde, de asemenea, o evaluare regulată a progreselor înregistrate în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice, a statului de drept și a bunei guvernări.

(5)   Politicile generale de promovare a păcii și de prevenire, gestionare și soluționare a conflictelor violente ocupă un loc important în cadrul acestui dialog, alături de necesitatea de a se ține seama pe deplin de obiectivul de pace și de stabilitate democratică în definirea domeniilor prioritare ale cooperării.

(6)   Dialogul se desfășoară într-o manieră flexibilă. Dialogul este, în funcție de nevoi, formal sau informal, desfășurat în cadrul sau în afara cadrului instituțional, în forma și la nivelul potrivit, inclusiv la nivel regional, subregional sau național.

(7)   Organizațiile regionale și subregionale, precum și reprezentanții organizațiilor societății civile se asociază la acest dialog.

Articolul 9

Elementele esențiale și elementul fundamental

(1)   Cooperarea urmărește dezvoltarea durabilă axată pe persoana umană, care este protagonistul și beneficiarul principal al dezvoltării; acest fapt presupune respectarea și promovarea drepturilor omului în ansamblul lor.

Respectarea tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv respectarea drepturilor sociale fundamentale, democrația bazată pe statul de drept și o guvernare transparentă și responsabilă sunt parte integrantă a dezvoltării durabile.

(2)   Părțile fac trimitere la obligațiile și angajamentele lor internaționale în materie de respectare a drepturilor omului. Ele își reafirmă atașamentul profund pentru demnitatea și drepturile omului, care constituie aspirații legitime ale indivizilor și ale popoarelor. Drepturile omului sunt universale, indivizibile și interdependente. Părțile se angajează să promoveze și să protejeze toate libertățile fundamentale și toate drepturile omului, fie ele civile și politice sau economice, sociale și culturale. În acest context, părțile reafirmă egalitatea între femei și bărbați.

Părțile reafirmă că democratizarea, dezvoltarea și protejarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului sunt interdependente și se consolidează reciproc. Principiile democratice sunt principii recunoscute la nivel universal, pe care este fondată organizarea statului pentru a garanta legitimitatea autorității sale, legalitatea acțiunilor sale care se reflectă în sistemul său constituțional, legislativ și reglementar și existența mecanismelor de participare. Pe baza principiilor recunoscute la nivel universal, fiecare țară își dezvoltă cultura democratică.

Structura guvernării și prerogativele diverselor puteri se bazează pe statul de drept, asigurându-se în special căi de atac în justiție efective și accesibile, un sistem judiciar independent care să garanteze egalitatea în fața legii și un executiv care se supune pe deplin respectării legii.

Respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept, pe care se fondează Parteneriatul ACP-UE, susțin politicile interne și internaționale ale părților și constituie elementele esențiale ale prezentului acord.

(3)   În cadrul unui mediu politic și instituțional care respectă drepturile omului, principiile democratice și statul de drept, buna guvernare este gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor umane, naturale, economice și financiare în vederea dezvoltării echitabile și durabile. Aceasta implică proceduri clare de decizie la nivelul autorităților publice, instituții transparente și responsabile, supremația legii în gestionarea și alocarea resurselor și construirea capacităților de elaborare și de punere în aplicare a măsurilor care au ca scop, în special, prevenirea și combaterea corupției.

Buna guvernare, pe care se bazează Parteneriatul ACP-UE, susține politicile interne și internaționale ale părților și constituie un element fundamental al prezentului acord. Părțile convin că numai cazurile grave de corupție, inclusiv luarea sau darea de mită care duce la astfel de cazuri de corupție, în conformitate cu articolul 97, constituie o încălcare a respectivului element.

(4)   Parteneriatul susține activ promovarea drepturilor omului, procesele de democratizare, consolidarea statului de drept și buna guvernare.

Aceste domenii reprezintă un element important al dialogului politic. În cadrul acestui dialog, părțile acordă o importanță deosebită schimbărilor în curs și caracterului continuu al progreselor înregistrate. Această evaluare regulată ține seama de situația economică, socială, culturală și istorică a fiecărei țări.

Aceste domenii fac, de asemenea, obiectul unei atenții speciale în sprijinul strategiilor de dezvoltare. Comunitatea asigură susținerea reformelor politice, instituționale și legale și consolidarea capacităților actorilor publici și privați și ale societății civile în cadrul strategiilor convenite de comun acord între țara în cauză și Comunitate.

Articolul 10

Alte elemente ale mediului politic

(1)   Părțile consideră că următoarele elementele contribuie la menținerea și consolidarea unui mediu politic stabil și democratic:

dezvoltarea durabilă și echitabilă implicând, inter alia, accesul la resursele productive, serviciile esențiale și justiție;

participarea sporită a unei societăți civile active și organizate și a sectorului privat.

(2)   Părțile recunosc că principiile economiei de piață, susținute de reguli concurențiale transparente și de politici economice și sociale stabile, contribuie la realizarea obiectivelor parteneriatului.

Articolul 11

Politici de consolidare a păcii, de prevenire și de soluționare a conflictelor

(1)   Părțile aplică o politică activă, globală și integrată de consolidare a păcii și de prevenire și soluționare a conflictelor în cadrul parteneriatului. Această politică se bazează pe principiul însușirii. Ea se concentrează, în special, pe construirea capacităților regionale, subregionale și naționale și pe prevenirea timpurie a conflictelor violente prin rezolvarea directă a cauzelor lor profunde și prin combinarea, în mod adecvat, a tuturor instrumentelor disponibile.

(2)   Activitățile din domeniul consolidării păcii, al prevenirii și al soluționării conflictelor urmăresc, în special, asigurarea unui echilibru între oportunitățile politice, economice, sociale și culturale oferite tuturor segmentelor societății, consolidarea legitimității democratice și a eficienței guvernării, stabilirea de mecanisme eficiente pentru concilierea pașnică a intereselor diferitelor grupuri, soluționarea divergențelor dintre diferite segmente ale societății, precum și susținerea unei societăți civile active și organizate.

(3)   Activitățile relevante includ, de asemenea, inter alia, susținerea eforturilor de mediere, de negociere și de reconciliere, a gestiunii regionale eficiente a resurselor naturale comune rare, demobilizarea și reintegrarea socială a foștilor combatanți, rezolvarea problemei copiilor soldați, precum și orice acțiuni adecvate de limitare la un nivel adecvat a cheltuielilor militare și a comerțului cu arme, inclusiv prin sprijinul acordat promovării și aplicării denorme și coduri de conduită. În acest context, se acordă un interes special luptei împotriva minelor antipersonal, precum și împotriva difuzării, a traficului ilicit și a acumulării excesive și necontrolate a armelor de calibru mic și a armelor ușoare.

(4)   În situații de conflict violent, părțile iau toate măsurile adecvate pentru prevenirea intensificării violenței, limitarea propagării sale și facilitarea soluționării pe cale pașnică a diferendelor existente. O atenție specială se acordă efortului de a garanta că resursele financiare ale cooperării sunt folosite în conformitate cu principiile și obiectivele parteneriatului și prevenind deturnarea fondurilor în scopuri beligerante.

(5)   În situații post-conflict, părțile iau toate măsurile necesare pentru a facilita revenirea la o situație durabilă de nonviolență și de stabilitate. Părțile asigură crearea legăturilor necesare între măsurile de urgență, reabilitarea și cooperarea în vederea dezvoltării.

Articolul 12

Coerența politicilor comunitare și impactul lor asupra punerii în aplicare a prezentului acord

Fără a aduce atingere articolului 96, în cazul în care Comunitatea intenționează, în cadrul competențelor sale, să ia o măsură care ar putea afecta, în contextul obiectivelor prezentului acord, interesele țărilor ACP, aceasta informează în timp util țările în cauză în legătură cu intențiile sale. În acest sens, Comisia comunică simultan Secretariatului țărilor ACP propunerea sa pentru asemenea măsuri. După caz, poate avea loc, de asemenea, o solicitare de informații la inițiativa țărilor ACP.

La cererea lor, consultările au loc în cel mai scurt termen, astfel încât să se poată ține seama înaintea deciziei finale de preocupările acestora privind impactul măsurilor respective.

După aceste consultări, țările ACP pot, în afară de aceasta, să își comunice în cel mai scurt termen preocupările în scris către Comunitate și să prezinte sugestii de modificare, indicând modul în care se poate răspunde preocupărilor lor.

În cazul în care Comunitatea nu dă curs observațiilor țărilor ACP, le informează cât mai curând posibil, indicând motivele sale.

De asemenea, țările ACP primesc, în măsura posibilului în avans, informații adecvate privind intrarea în vigoare a respectivelor decizii.

Articolul 13

Migrația

(1)   Chestiunea migrației face obiectul unui dialog aprofundat în cadrul Parteneriatului ACP-UE.

Părțile își reafirmă obligațiile și angajamentele existente de drept internațional pentru a asigura respectarea drepturilor omului și eliminarea tuturor formelor de discriminare, în special, pe bază de origine, sex, rasă, limbă și religie.

(2)   Părțile convin să considere că un parteneriat implică, în ceea ce privește migrația, un tratament echitabil al resortisanților din țări terțe cu reședință legală pe teritoriile lor, politica de integrare având ca scop conferirea de drepturi și obligații comparabile cu cele ale propriilor lor cetățeni, favorizarea nediscriminării în viața economică, socială și culturală și dezvoltarea măsurilor de combatere a rasismului și a xenofobiei.

(3)   Tratamentul acordat de fiecare stat membru lucrătorilor resortisanți din țările ACP, care exercită o activitate legală pe teritoriul lor, trebuie să fie caracterizat de lipsa oricărei discriminări pe bază de naționalitate, în ceea ce privește condițiile de muncă, de remunerare și de concediere, în comparație cu resortisanții proprii. În plus, fiecare țară ACP acordă un tratament nediscriminatoriu comparabil lucrătorilor resortisanți din statele membre.

(4)   Părțile consideră că strategiile care au ca scop reducerea sărăciei, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea formării contribuie pe termen lung la normalizarea fluxurilor migratorii.

Părțile țin seama, în cadrul strategiilor de dezvoltare și al programării naționale și regionale, de constrângerile structurale asociate fenomenelor migratorii în vederea sprijinirii dezvoltării economice și sociale a regiunilor din care provin migranții și a reducerii sărăciei.

Comunitatea susține, în cadrul programelor de cooperare naționale și regionale, formarea resortisanților ACP în țara lor de origine, în altă țară ACP sau într-un stat membru al Uniunii Europene. În ceea ce privește formarea într-un stat membru, părțile se asigură că respectiva acțiune este orientată spre integrarea profesională a resortisanților ACP în țările lor de origine.

Părțile întocmesc programe de cooperare care urmăresc facilitarea accesului la educație al studenților din țările ACP, în special prin utilizarea noilor tehnologii ale comunicării.

(5)

(a)

În cadrul dialogului politic, Consiliul de miniștri examinează chestiunile legate de imigrația ilegală în vederea definirii, după caz, a unor mijloace de politică de prevenire.

(b)

În acest context, părțile convin în special să garanteze respectarea drepturilor și a demnității persoanelor în orice procedură de returnare a imigranților ilegali în țările lor de origine. În acest sens, autoritățile în cauză acordă facilitățile administrative necesare la returnare.

(c)

Părțile convin, de asemenea, că:

(i)

 

fiecare stat membru al Uniunii Europene acceptă returnarea și readmisia propriilor săi resortisanți prezenți în mod ilegal pe teritoriul unei țări ACP, la cererea acesteia din urmă și fără formalități suplimentare;

 

fiecare țară ACP acceptă returnarea și readmisia propriilor săi resortisanți prezenți în mod ilegal pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, la cererea acestuia din urmă și fără formalități suplimentare.

Statele membre și țările ACP le furnizează resortisanților lor documentele de identitate adecvate în acest scop.

Față de statele membre ale Uniunii Europene, obligațiile în temeiul prezentului alineat se aplică numai în ceea ce privește persoanele care trebuie considerate ca resortisanți ai lor în sens comunitar, în conformitate cu Declarația nr. 2 anexată la Tratatul de instituire a Comunității Europene. Față de țările ACP, obligațiile în temeiul prezentului alineat se aplică numai în ceea ce privește persoanele care trebuie considerate ca resortisanți ai lor în sensul legislației naționale relevante;

(ii)

la cererea uneia dintre părți, se inițiază negocieri cu țările ACP în vederea încheierii, cu bună-credință și în conformitate cu principiile corespunzătoare de drept internațional, a unor acorduri bilaterale de reglementare a obligațiilor specifice pentru readmisia și returnarea resortisanților lor. Aceste acorduri reglementează, de asemenea, în cazul în care se consideră necesar de către una dintre părți, dispozițiile privind readmisia resortisanților din țări terțe și a apatrizilor. Aceste acorduri precizează categoriile de persoane care fac obiectul dispozițiilor respective, precum și modalitățile de readmisie și de returnare a acestora.

Țărilor ACP li se va asigura o asistență adecvată în vederea aplicării acestor acorduri;

(iii)

în sensul prezentei litere (c), termenul „părți” se referă la Comunitate, la oricare dintre statele sale membre și la oricare țară ACP.

PARTEA 2

DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE

Articolul 14

Instituțiile mixte

Instituțiile prezentului acord sunt Consiliul de miniștri, Comitetul ambasadorilor și Adunarea Parlamentară Paritară.

Articolul 15

Consiliul de miniștri

(1)   Consiliul de miniștri este compus, pe de o parte, din membrii Consiliului Uniunii Europene și membrii Comisiei Comunităților Europene și, pe de altă parte, dintr-un membru al guvernului fiecărei țări ACP.

Președinția Consiliului de miniștri este deținută alternativ de către un membru al Consiliului Uniunii Europene și un membru al guvernului unei țări ACP.

Consiliul se reunește în mod obișnuit o dată pe an, la inițiativa președintelui său, și ori de câte ori este necesar, într-o formă și o compunere geografică corespunzătoare chestiunilor care urmează a fi abordate.

(2)   Funcțiile Consiliului de miniștri sunt:

(a)

să conducă dialogul politic;

(b)

să adopte orientările politice și să ia deciziile necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului acord, în special în ceea ce privește strategiile de dezvoltare în domeniile specifice prevăzute de prezentul acord sau în orice alt domeniu care se dovedește a fi relevant și în ceea ce privește procedurile;

(c)

să examineze și să soluționeze orice chestiune care poate împiedica punerea în aplicare efectivă și eficientă a prezentului acord sau care reprezintă un obstacol în calea realizării obiectivelor acestuia;

(d)

să asigure buna funcționare a mecanismului de consultare.

(3)   Consiliul de miniștri ia decizii cu acordul comun al părților. Consiliul de miniștri nu poate delibera în mod valabil decât în prezența a jumătate dintre membrii Consiliului Uniunii Europene, a unui membru al Comisiei și a două treimi dintre membrii care reprezintă guvernele țărilor ACP. Orice membru al Consiliului de miniștri care nu poate participa poate fi reprezentat. Reprezentantul exercită toate drepturile membrului respectiv.

Acesta poate adopta decizii obligatorii pentru părți și poate formula rezoluții, recomandări și avize. Acesta examinează și ia în considerare rezoluțiile și recomandările adoptate de Adunarea Parlamentară Paritară.

Consiliul de miniștri desfășoară un dialog permanent cu reprezentanții partenerilor sociali și economici și cu alți actori ai societății civile din ACP și UE. În acest scop, consultările pot fi avea loc simultan cu reuniunile.

(4)   Consiliul de miniștri poate să delege competențe Comitetului ambasadorilor.

(5)   Consiliul de miniștri își adoptă regulamentul de procedură în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Articolul 16

Comitetul ambasadorilor

(1)   Comitetul ambasadorilor este compus, pe de o parte, din reprezentantul permanent al fiecărui stat membru în Uniunea Europeană și un reprezentant al Comisiei și, pe de altă parte, din șeful misiunii fiecărei țări ACP la Uniunea Europeană.

Președinția Comitetului ambasadorilor este deținută alternativ de către reprezentantul permanent al unui stat membru desemnat de Comunitate, respectiv de șeful uneia dintre misiunile țărilor ACP, desemnat de țările ACP.

(2)   Comitetul asistă Consiliul de miniștri în realizarea sarcinilor sale și execută orice mandat care îi este încredințat de către Consiliu. În acest context, Comitetul monitorizează aplicarea prezentului acord, precum și progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor definite în acesta.

Comitetul ambasadorilor se reunește la intervale regulate, în special pentru a pregăti sesiunile Consiliului, și de fiecare dată când este necesar.

(3)   Comitetul ambasadorilor își adoptă regulamentul de procedură în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Articolul 17

Adunarea Parlamentară Paritară

(1)   Adunarea Parlamentară Paritară este compusă dintr-un număr egal de reprezentanți ai UE și ai ACP. Membrii Adunării Parlamentare Paritare sunt, pe de o parte, membri ai Parlamentului European și, pe de altă parte, membri ai Parlamentului sau, în lipsa acestora, reprezentanți desemnați ai parlamentului din fiecare țară ACP. În absența unui parlament, participarea unui reprezentant din țara ACP este supusă aprobării prealabile a Adunării Parlamentare Paritare.

(2)   Rolul Adunării Parlamentare Paritare, ca organism consultativ, este:

de a promova procesele democratice prin dialog și consultare;

de a facilita o mai mare înțelegere între popoarele Uniunii Europene și cele ale țărilor ACP și de a sensibiliza opinia publică față de chestiunile legate de dezvoltare;

de a examina chestiunile privind dezvoltarea și Parteneriatul ACP-UE;

de a adopta rezoluții și a face recomandări Consiliului de miniștri în vederea realizării obiectivelor prezentului acord.

(3)   Adunarea Parlamentară Paritară se reunește de două ori pe an în sesiune plenară, alternativ în Uniunea Europeană și într-o țară ACP. În vederea consolidării integrării regionale și a încurajării cooperării dintre parlamentele naționale, reuniunile membrilor Parlamentului European și a celor ai parlamentelor țărilor ACP se pot organiza la nivel regional sau subregional.

Adunarea Parlamentară Paritară organizează întâlniri la intervale regulate cu reprezentanții partenerilor economici și sociali ACP-UE și ceilalți actori ai societății civile pentru a primi avizele lor privind realizarea obiectivelor prezentului acord.

(4)   Adunarea Parlamentară Paritară își adoptă regulamentul de procedură în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

PARTEA 3

STRATEGII DE COOPERARE

Articolul 18

Strategiile de cooperare se bazează pe strategii de dezvoltare și pe cooperarea economică și comercială, care sunt interdependente și complementare. Părțile se asigură că eforturile întreprinse în cele două domenii menționate anterior se sprijină reciproc.

TITLUL I

STRATEGII DE DEZVOLTARE

CAPITOLUL 1

Cadrul general

Articolul 19

Principii și obiective

(1)   Obiectivul central al cooperării ACP-CE este reducerea și, în final, eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și integrarea progresivă a țărilor ACP în economia mondială. În acest context, cadrul și orientările de cooperare se adaptează situațiilor particulare din fiecare țară ACP și susțin promovarea însușirii la nivel local a reformelor economice și sociale și a integrării actorilor din sectorul privat și din societatea civilă în procesul de dezvoltare.

(2)   Cooperarea se raportează la concluziile conferințelor Organizației Națiunilor Unite și la obiectivele, scopurile și programele de acțiune convenite la nivel internațional și la aplicarea lor, ca bază a principiilor de dezvoltare. Cooperarea se referă, de asemenea, la obiectivele internaționale ale cooperării pentru dezvoltare și acordă o atenție specială utilizării de indicatori calitativi și cantitativi ai progreselor realizate.

(3)   Guvernele și actorii neguvernamentali din fiecare țară ACP inițiază consultări privind strategiile de dezvoltare a țării și susținerea din partea comunității.

Articolul 20

Abordarea

(1)   Obiectivele cooperării ACP-CE pentru dezvoltare sunt urmărite prin strategiile integrate care combină componentele economice, sociale, culturale, de mediu și instituționale ale dezvoltării care trebuie însușite la nivel local. Astfel, cooperarea asigură un cadru coerent de susținere a strategiilor de dezvoltare a țărilor ACP, asigurând complementaritate și interacțiune între diferitele componente. În acest context și în cadrul politicilor de dezvoltare și al reformelor puse în aplicare de țările ACP, strategiile de cooperare ACP-CE urmăresc:

(a)

realizarea unei creșteri economice rapide, susținute și creatoare de locuri de muncă, dezvoltarea sectorului privat, creșterea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea accesului la resursele productive și la activitățile economice și promovarea cooperării și a integrării regionale;

(b)

promovarea dezvoltării sociale și umane care să contribuie la asigurarea unei repartizări generale și echitabile a rezultatelor creșterii și să încurajeze egalitatea între femei și bărbați;

(c)

promovarea valorilor culturale ale comunităților și a interacțiunilor lor specifice cu componentele economice, politice și sociale;

(d)

promovarea dezvoltării și a reformelor instituționale, consolidarea instituțiilor necesare pentru consolidarea democrației, a bunei guvernări și a economiilor de piață eficiente și competitive și consolidarea capacității de dezvoltare și a parteneriatului și

(e)

promovarea gestionării durabile și a regenerării mediului, precum și a celor mai bune practici în acest domeniu și conservarea resurselor naturale.

(2)   În vederea integrării lor în toate domeniile cooperării, se ține seama în mod sistematic de următoarele chestiuni tematice sau transversale: chestiunile privind egalitatea dintre femei și bărbați, mediul, dezvoltarea instituțională și consolidarea capacităților. Aceste domenii pot face, de asemenea, obiectul sprijinului Comunității.

(3)   Textele detaliate privind obiectivele și strategiile de cooperare, în special în ceea ce privește politicile și strategiile sectoriale, se inserează într-un compendiu de texte de referință din domeniile sau sectoarele specifice ale cooperării. Aceste texte pot să fie revizuite, adaptate și/sau modificate de către Consiliul de miniștri pe baza unei recomandări a Comitetului de cooperare ACP-CE pentru finanțarea dezvoltării.

CAPITOLUL 2

Domenii de sprijin

SECȚIUNEA 1

Dezvoltarea economică

Articolul 21

Dezvoltarea investițiilor și a sectorului privat

(1)   Cooperarea susține, la nivel național și/sau regional, reformele și politicile economice și instituționale necesare pentru crearea unui mediu propice pentru investițiile private și pentru dezvoltarea unui sector dinamic, viabil și competitiv. Cooperarea sprijină, în afară de aceasta:

(a)

promovarea dialogului și a cooperării între sectorul public și cel privat;

(b)

dezvoltarea capacităților de gestionare și a unei culturi a afacerilor;

(c)

privatizarea și reforma întreprinderilor și

(d)

dezvoltarea și modernizarea mecanismelor de mediere și de arbitraj.

(2)   Cooperarea urmărește, de asemenea, să îmbunătățească calitatea, disponibilitatea și accesul la serviciile financiare și nefinanciare oferite întreprinderilor private, atât pe cele formale, cât și informale, prin:

(a)

mobilizarea fluxurilor de economii private, atât interne, cât și externe, în vederea finanțării întreprinderilor private prin susținerea politicilor destinate dezvoltării unui sector financiar modern, inclusiv piața de capital, instituțiile financiare și operațiunile de microfinanțare durabile;

(b)

dezvoltarea și consolidarea instituțiilor comerciale și a organizațiilor intermediare, a asociațiilor, a camerelor de comerț și a prestatorilor locali de servicii din sectorul privat care susțin întreprinderile și le furnizează servicii nefinanciare, cum sunt serviciile de asistență profesională, tehnică, managerială, de formare profesională și de comerț și

(c)

susținerea instituțiilor, a programelor, a activităților și a inițiativelor care contribuie la dezvoltarea și transferul de tehnologii și de know-how și promovarea celor mai bune practici în toate domeniile administrării întreprinderilor.

(3)   Cooperarea urmărește să promoveze dezvoltarea întreprinderilor prin finanțări, facilități de garantare și un suport tehnic pentru încurajarea și susținerea creării, a instituirii, a extinderii, a diversificării, a reabilitării, a restructurării, a modernizării sau a privatizării întreprinderilor dinamice, viabile și competitive din toate sectoarele economice, precum și a intermediarilor financiari, cum sunt instituțiile de finanțare a dezvoltării și de capital de risc și companiile de leasing, prin:

(a)

crearea și/sau consolidarea instrumentelor financiare sub forma capitalului de investiții;

(b)

îmbunătățirea accesului la inputurile esențiale cum sunt informațiile privind întreprinderile și serviciile de consultanță sau de asistență tehnică;

(c)

intensificarea activităților de export, în special prin consolidarea capacităților în toate domeniile legate de comerț, și

(d)

promovarea legăturilor, a rețelelor și a cooperării între întreprinderi, în special a celor care implică transferul de tehnologii și de know-how la nivelurile național, regional și ACP-CE, precum și a parteneriatelor cu investitori privați străini în conformitate cu obiectivele și orientările cooperării ACP-CE pentru dezvoltare.

(4)   Cooperarea sprijină dezvoltarea microîntreprinderilor prin favorizarea unui acces mai bun la serviciile financiare și nefinanciare, a unei politici adecvate și a unui cadru de reglementare pentru dezvoltarea lor și furnizează servicii de formare și de informare privind cele mai bune practici de microfinanțare.

(5)   Sprijinirea investițiilor și a dezvoltării sectorului privat cuprinde acțiuni și inițiative la nivel macro-, mezo- și microeconomic.

Articolul 22

Reforme și politici macroeconomice și structurale

(1)   Cooperarea sprijină eforturile țărilor ACP de a pune în aplicare:

(a)

o stabilizare și o creștere macroeconomică prin intermediul unor politici fiscale și monetare disciplinate care să permită reducerea inflației și îmbunătățirea balanțelor externe și fiscale, prin consolidarea disciplinei fiscale, îmbunătățirea transparenței bugetare și a eficienței, ameliorarea calității, a echității și a compoziției politicii bugetare și

(b)

politici structurale destinate consolidării rolului diferiților actori, în special a celor din sectorul privat, și îmbunătățirea mediului pentru creșterea volumului de afaceri și promovarea investițiilor și a ocupării forței de muncă, precum și pentru:

(i)

liberalizarea regimului de comerț și a celui de schimburi, precum și convertibilitatea operațiunilor curente în funcție de circumstanțele specifice din fiecare țară;

(ii)

consolidarea reformelor pieței muncii și a produselor;

(iii)

încurajarea reformelor sistemelor financiare, care contribuie la dezvoltarea sistemelor bancare și nebancare viabile, a piețelor de capitaluri și a serviciilor financiare, inclusiv microfinanțarea;

(iv)

îmbunătățirea calității serviciilor publice și private și

(v)

încurajarea cooperării regionale și integrarea treptată a politicilor macroeconomice și monetare.

(2)   Conceperea politicilor macroeconomice și a programelor de ajustare structurală reflectă contextul sociopolitic și capacitatea instituțională a țărilor în cauză, favorizează reducerea sărăciei și accesul la serviciile sociale și se bazează pe următoarele principii:

(a)

țările ACP au responsabilitatea principală pentru analiza problemelor care trebuie rezolvate și pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor;

(b)

programele de susținere sunt adaptate situației particulare din fiecare țară ACP și iau în considerare condițiile sociale, culturale și de mediu din țările respective;

(c)

dreptul țărilor ACP de a determina orientarea și succesiunea strategiilor și a priorităților lor de dezvoltare este recunoscut și respectat;

(d)

ritmul reformelor este realist și compatibil cu capacitățile și resursele fiecărei țări ACP și

(e)

mecanismele de comunicare și de informare a populațiilor cu privire la reformele și politicile economice și sociale sunt consolidate.

Articolul 23

Dezvoltarea sectorului economic

Cooperarea sprijină reformele politice și instituționale durabile și investițiile necesare pentru accesul echitabil la activitățile economice și la resursele productive, în special:

(a)

dezvoltarea sistemelor de formare care contribuie la creșterea productivității în sectoarele formal și informal;

(b)

capitalul, creditul și terenul, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate și de exploatare;

(c)

elaborarea de strategii rurale care urmăresc stabilirea unui cadru pentru planificarea descentralizată, repartizarea și gestionarea resurselor, conform unei abordări participative;

(d)

strategiile de producție agricolă, politicile naționale și regionale privind siguranța alimentelor, gestionarea durabilă a resurselor de apă și dezvoltarea pescuitului, precum și a resurselor marine în zonele economice exclusive ale țărilor ACP. Orice acord cu privire la pescuit care se poate negocia între Comunitate și țările ACP trebuie să fie în conformitate cu strategiile de dezvoltare din acest domeniu;

(e)

infrastructurile economice și tehnologice și serviciile, inclusiv transportul, sistemele de telecomunicații, serviciile de comunicații și dezvoltarea societății informaționale;

(f)

dezvoltarea unor sectoare industriale, miniere și energetice competitive, prin încurajarea participării și a dezvoltării sectorului privat;

(g)

dezvoltarea comerțului, inclusiv promovarea comerțului echitabil;

(h)

dezvoltarea sectorului de afaceri, a sectorului financiar și bancar și a altor servicii;

(i)

dezvoltarea turismului și

(j)

dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor științifice, tehnologice și de cercetare, inclusiv consolidarea, transferul și absorbția noilor tehnologii;

(k)

consolidarea capacităților în sectoarele productive, în special în sectoarele public și privat.

Articolul 24

Turismul

Cooperarea urmărește dezvoltarea durabilă a industriei turismului în țările și subregiunile ACP, recunoscându-se importanța crescândă a acesteia pentru consolidarea sectorului serviciilor din țările ACP și pentru extinderea comerțului mondial al acestor țări, a capacității sale de a stimula alte sectoare ale activității economice și a rolului pe care îl poate juca în eradicarea sărăciei.

Programele și proiectele de cooperare susțin țările ACP în eforturile lor de a crea și a îmbunătăți cadrul și resursele lor juridice și instituționale în vederea elaborării și punerii în aplicare a politicilor și a programelor turistice durabile și, în special, prin îmbunătățirea competitivității sectorului, îndeosebi a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), susținerea și promovarea investițiilor, dezvoltarea produselor, inclusiv dezvoltarea culturilor indigene din țările ACP, și consolidarea legăturilor dintre turism și alte sectoare ale activității economice.

SECȚIUNEA 2

Dezvoltarea socială și umană

Articolul 25

Dezvoltarea sectorului social

(1)   Cooperarea susține eforturile țărilor ACP în elaborarea de politici și reforme generale și sectoriale care îmbunătățesc reglementarea, calitatea și accesul la infrastructura și serviciile sociale de bază și ia în considerare nevoile locale și cerințele specifice ale grupurilor celor mai vulnerabile și mai defavorizate, reducând astfel inegalitățile de acces la aceste servicii. Se acordă o atenție specială menținerii unor niveluri suficiente de cheltuieli publice în sectorul social. În acest context, cooperarea trebuie să urmărească:

(a)

îmbunătățirea educației și a formării profesionale și consolidarea capacităților și a competențelor tehnice;

(b)

îmbunătățirea sistemelor de sănătate și nutriție, eliminarea foametei și a malnutriției, asigurarea unei aprovizionări și a unei securități alimentare corespunzătoare;

(c)

integrarea chestiunilor demografice în strategiile de dezvoltare în vederea îmbunătățirii sănătății reproducerii, a îngrijirilor medicale de bază, a planificării familiale și a prevenirii mutilărilor genitale ale femeilor;

(d)

promovarea luptei împotriva HIV/SIDA;

(e)

îmbunătățirea siguranței apei din gospodării și îmbunătățirea accesului la apă potabilă și la condiții de igienă corespunzătoare;

(f)

îmbunătățirea accesului la condiții de locuit accesibile și adecvate nevoilor tuturor, prin intermediul programelor de construire de locuințe sociale, și îmbunătățirea condițiilor de dezvoltare urbană și

(g)

favorizarea promovării metodelor participative de dialog social, precum și a respectării drepturilor sociale fundamentale.

(2)   Cooperarea susține, de asemenea, dezvoltarea capacităților din sectoarele sociale, în special prin susținerea programelor de formare profesională pentru conceperea unor politici sociale și a unor tehnici moderne de gestiune a proiectelor și a programelor sociale; politici favorabile inovației tehnologice și cercetării, constituirea unei expertize locale și promovarea parteneriatelor; organizarea de mese rotunde la nivel național și/sau regional.

(3)   Cooperarea încurajează și susține elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și a sistemelor de protecție și securitate socială pentru a consolida coeziunea socială și a promova solidaritatea comunităților locale. Susținerea se axează, printre altele, pe dezvoltarea inițiativelor bazate pe solidaritatea economică, în special prin crearea de fonduri de dezvoltare socială adaptate nevoilor și actorilor locali.

Articolul 26

Chestiuni referitoare la tineret

Cooperarea susține, de asemenea, elaborarea unei politici coerente și cuprinzătoare pentru valorificarea potențialului tineretului, astfel încât tinerii să fie mai bine integrați în societate și să își poată folosi potențialul la maximum. În acest context, cooperarea susține politicile, măsurile și acțiunile care au ca scop:

(a)

protejarea drepturilor copiilor și ale tinerilor, în special ale fetelor;

(b)

valorificarea competențelor, a energiei, a simțului inovației și a potențialului tinerilor de a spori oportunitățile lor din domeniile economic, social și cultural și de a extinde posibilitățile lor de angajare în sectorul productiv;

(c)

ajutarea organismelor din comunitățile locale să ofere copiilor posibilitatea de a-și dezvolta potențialul fizic, psihologic, social și economic și

(d)

reintegrarea în societate a copiilor aflați în situații post-conflictuale, prin intermediul unor programe de reabilitare.

Articolul 27

Dezvoltarea culturală

În domeniul cultural, cooperarea urmărește:

(a)

integrarea dimensiunii culturale la toate nivelurile cooperării pentru dezvoltare;

(b)

recunoașterea, conservarea și promovarea valorilor și a identităților culturale pentru a favoriza dialogul intercultural;

(c)

recunoașterea, conservarea și promovarea valorilor patrimoniului cultural, sprijinirea dezvoltării capacităților din acest sector și

(d)

dezvoltarea industriilor culturale și sporirea posibilităților de acces pe piață pentru bunurile și serviciile culturale.

SECȚIUNEA 3

Cooperarea și integrarea regională

Articolul 28

Abordare generală

Cooperarea contribuie în mod eficient la realizarea obiectivelor și a priorităților stabilite de țările ACP în cadrul cooperării și al integrării regionale și subregionale, inclusiv cooperarea interregională și intra-ACP. Cooperarea regională este importantă, de asemenea, pentru țările și teritoriile de peste mări (TTPM) și regiunile ultraperiferice. În acest context, sprijinul pentru cooperare urmărește:

(a)

încurajarea integrării treptate a țărilor ACP în economia mondială;

(b)

accelerarea cooperării și dezvoltarea economică, atât în interiorul, cât și între regiunile din țările ACP;

(c)

promovarea liberei circulații a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a mâinii de lucru și a tehnologiei între țările ACP;

(d)

accelerarea diversificării economiilor țărilor ACP, precum și coordonarea și armonizarea politicilor regionale și subregionale de cooperare și

(e)

promovarea și dezvoltarea comerțului inter-ACP și intra-ACP și cu țările terțe.

Articolul 29

Integrarea economică regională

În domeniul integrării regionale, cooperarea urmărește:

(a)

dezvoltarea și consolidarea capacităților:

(i)

instituțiilor și organizațiilor de integrare regională create de țările ACP pentru a promova cooperarea și integrarea regională și

(ii)

guvernelor și parlamentelor naționale în ceea ce privește integrarea regională;

(b)

încurajarea țărilor cel mai puțin dezvoltate (TPD) dintre țările ACP să participe la crearea piețelor regionale și la profitul obținut din acestea;

(c)

punerea în aplicare a politicilor de reformă sectorială la nivel regional;

(d)

liberalizarea comerțului și a plăților;

(e)

stimularea investițiilor transfrontaliere, atât interne, cât și externe, și a altor inițiative de integrare economică regională sau subregională și

(f)

luarea în considerare a efectelor costurilor tranzitorii nete de integrare regională asupra resurselor bugetare și a balanței de plăți.

Articolul 30

Cooperarea regională

(1)   Cooperarea regională reglementează o gamă largă de domenii funcționale și tematice care abordează, în mod special, anumite probleme comune și permit exploatarea economiilor de scară, inclusiv:

(a)

infrastructurile, în special cele de transport și comunicații, precum și problemele de securitate legate de acestea, și serviciile, inclusiv dezvoltarea oportunităților la nivel regional în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor;

(b)

mediul, gestionarea resurselor de apă, energia electrică;

(c)

sănătatea, educația și formarea profesională;

(d)

cercetarea și dezvoltarea tehnologică;

(e)

inițiativele regionale pentru pregătirea în caz de dezastre naturale și atenuarea efectelor acestora și

(f)

alte domenii, inclusiv controlul armelor, combaterea drogurilor, a crimei organizate, a spălării de bani, a luării de mită și a corupției.

(2)   Cooperarea se bazează, de asemenea, pe proiectele și inițiativele de cooperare interregionale și intra-ACP.

(3)   Cooperarea contribuie la promovarea și la dezvoltarea unui dialog politic regional în domeniile prevenirii și soluționării conflictelor, drepturilor omului și democratizării, schimburilor, stabilirii unor rețele și promovării mobilității dintre diferiții actori ai dezvoltării, în special societatea civilă.

SECȚIUNEA 4

Chestiuni tematice și cu caracter transversal

Articolul 31

Problematica de sex

Cooperarea contribuie la consolidarea politicilor și a programelor care îmbunătățesc, asigură și cresc participarea egală a bărbaților și a femeilor la toate sectoarele vieții politice, economice, sociale și culturale. Cooperarea contribuie la îmbunătățirea accesului femeilor la toate resursele necesare pentru exercitarea deplină a drepturilor lor fundamentale. Cooperarea trebuie, în special, să creeze cadrul adecvat pentru:

(a)

integrarea problematicii de sex și adoptarea unei abordări sensibile la fiecare nivel al domeniilor de cooperare, inclusiv la nivelul politicilor macroeconomice, al strategiilor și al acțiunilor de dezvoltare și

(b)

încurajarea adoptării unor măsuri pozitive specifice în favoarea femeilor, cum sunt:

(i)

participarea la viața politică națională și locală;

(ii)

sprijinirea organizațiilor de femei;

(iii)

accesul la servicii sociale de bază, în special la educație și la formare, la protecția sănătății și la planificarea familială;

(iv)

accesul la resursele productive, în special la terenuri și la credite, precum și la piața muncii și

(v)

luarea în considerare în mod special a femeilor în cazul ajutorului de urgență și al acțiunilor de reabilitare.

Articolul 32

Mediul și resursele naturale

(1)   În domeniul protecției mediului, al utilizării și al gestionării durabile a resurselor naturale, cooperarea urmărește:

(a)

integrarea principiului unei gestionări durabile a mediului în toate aspectele cooperării pentru dezvoltare și sprijinirea programelor și a proiectelor puse în aplicare de diferiții actori;

(b)

crearea și/sau consolidarea capacităților de gestionare a mediului, științifice și tehnice, umane și instituționale, pentru toți actorii implicați în protecția mediului;

(c)

sprijinirea măsurilor și a proiectelor care au ca scop soluționarea chestiunilor sensibile ale gestionării durabile, precum și a chestiunilor legate de angajamente regionale și internaționale prezente și viitoare, în ceea ce privește resursele naturale și minerale, cum sunt:

(i)

pădurile tropicale, resursele de apă, resursele de coastă, marine și halieutice, animalele sălbatice, solurile, biodiversitatea;

(ii)

protecția ecosistemelor fragile (de exemplu, recifurile de corali);

(iii)

sursele regenerabile de energie, mai ales energia solară și eficiența energetică;

(iv)

dezvoltarea rurală și urbană durabilă;

(v)

deșertificarea, seceta și despăduririle;

(vi)

punerea la punct a unor soluții inovatoare pentru problemele ecologice urbane;

(vii)

promovarea turismului durabil;

(d)

luarea în considerare a chestiunilor legate de transportul și eliminarea deșeurilor periculoase.

(2)   Cooperarea trebuie, de asemenea, să țină seama de următoarele elemente:

(a)

vulnerabilitatea țărilor ACP insulare mici, în special cea legată de schimbările climatice;

(b)

agravarea problemei secetei și a deșertificării, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate și pentru cele fără ieșire la mare, și

(c)

dezvoltarea instituțională și consolidarea capacităților.

Articolul 33

Dezvoltarea instituțională și consolidarea capacităților

(1)   Cooperarea acordă o atenție sistematică aspectelor instituționale și, în acest context, sprijină eforturile țărilor ACP de a dezvolta și consolida structurile, instituțiile și procedurile care contribuie la:

(a)

promovarea și susținerea democrației, a demnității umane, a justiției sociale și a pluralismului, cu respectarea deplină a diversității în cadrul societăților și între acestea;

(b)

promovarea și susținerea respectării universale și depline, precum și protecția tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

(c)

dezvoltarea și consolidarea statului de drept și îmbunătățirea accesului la justiție, garantând în același timp profesionalismul și independența sistemelor juridice, și

(d)

asigurarea unei gestiuni și a unei administrării transparente și responsabile în toate instituțiile publice.

(2)   Părțile colaborează în lupta împotriva dării și luării de mită și a corupției la toate nivelurile societății.

(3)   Cooperarea sprijină eforturile țărilor ACP de a-și dezvolta instituțiile publice ca un factor dinamic de creștere și de dezvoltare și pentru a îmbunătăți în mod semnificativ eficiența și impactul serviciilor publice asupra vieții cotidiene a cetățenilor. În acest context, cooperarea susține reforma, raționalizarea și modernizarea sectorului public. În mod specific, cooperarea se concentrează asupra:

(a)

reformei și modernizării funcției publice;

(b)

reformelor juridice și judiciare și modernizării sistemelor de justiție;

(c)

îmbunătățirii și consolidării gestionării finanțelor publice;

(d)

accelerării reformelor din sectorul bancar și financiar;

(e)

îmbunătățirii gestionării activelor publice și reforma procedurilor privind achizițiile publice și

(f)

descentralizării politice, administrative, economice și financiare.

(4)   Cooperarea contribuie, de asemenea, la reconstituirea și/sau la sporirea capacității critice a sectorului public și la sprijinirea instituțiilor indispensabile unei economii de piață, în special în vederea:

(a)

dezvoltării de capacități juridice și de reglementare necesare bunei funcționări a unei economii de piață, inclusiv politicile din domeniul concurenței și al protecției consumatorilor;

(b)

îmbunătățirii capacității de analiză, planificare, formulare și punere în aplicare a politicilor, în special în domeniile economic, social, de mediu, cercetării, științei și tehnologiei și inovațiilor;

(c)

modernizării, consolidării și reformei instituțiilor financiare și monetare și îmbunătățirii procedurilor;

(d)

creării, la nivel local și municipal, a capacității necesare pentru a pune în aplicare o politică de descentralizare și a spori participarea populației la procesul de dezvoltare și

(e)

dezvoltării capacităților din alte zone critice, cum sunt:

(i)

negocierile internaționale și

(ii)

gestionarea și coordonarea ajutorului extern.

(5)   Cooperarea urmărește, în toate domeniile și sectoarele sale, să favorizeze apariția de noi actori neguvernamentali și dezvoltarea capacităților lor, precum și consolidarea structurilor de informare, de dialog și de consultare dintre acești actori și autoritățile publice, inclusiv la nivel regional.

TITLUL II

COOPERAREA ECONOMICĂ ȘI COMERCIALĂ

CAPITOLUL 1

Obiective și principii

Articolul 34

Obiective

(1)   Cooperarea economică și comercială urmărește promovarea integrării progresive și armonioase a țărilor ACP în economia mondială, cu respectarea opțiunilor lor politice și a priorităților lor de dezvoltare, încurajând prin aceasta dezvoltarea lor durabilă și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP.

(2)   Obiectivul final al cooperării economice și comerciale este să se permită țărilor ACP să participe deplin la comerțul internațional. În acest context, se ține seama în special de necesitatea ca țările ACP să participe activ la negocierile comerciale multilaterale. Ținându-se seama de nivelul actual de dezvoltare al țărilor ACP, cooperarea economică și comercială trebuie să le permită să facă față provocărilor globalizării și să se adapteze progresiv la noile condiții ale comerțului internațional, facilitându-li-se, prin aceasta, trecerea la economia globală liberalizată.

(3)   În acest scop, cooperarea economică și comercială urmărește consolidarea capacităților de producție, de aprovizionare și comerciale ale țărilor ACP, precum și a capacității lor de a atrage investiții. În afară de aceasta, cooperarea urmărește crearea unei noi dinamici a schimburilor dintre părți, consolidarea politicilor comerciale și de investiții ale țărilor ACP și îmbunătățirea capacității lor de a rezolva chestiunile legate de comerț.

Cooperarea economică și comercială este aplicată în deplină conformitate cu dispozițiile Acordului de instituire a OMC, inclusiv tratamentul special și diferențiat în funcție de interesele reciproce ale părților și nivelurile lor de dezvoltare.

Articolul 35

Principii

(1)   Cooperarea economică și comercială trebuie să se bazeze pe un parteneriat veritabil, strategic și consolidat. În afară de aceasta, ea se bazează pe o abordare globală, fondată pe punctele forte și pe rezultatele precedentelor convenții ACP-CE, folosind toate mijloacele disponibile pentru a realiza obiectivele stabilite anterior prin rezolvarea constrângerilor cererii și ofertei. În acest context, se ține seama, în special, de măsurile de dezvoltare a schimburilor ca mijloc de sporire a competitivității țărilor ACP. Se acordă, așadar, o importanță adecvată dezvoltării comerțului în cadrul strategiilor de dezvoltare ale țărilor ACP care beneficiază de sprijin comunitar.

(2)   Cooperarea economică și comercială se bazează pe inițiativele de integrare regională ale țărilor ACP, ținând seama că integrarea regională este un instrument cheie pentru integrarea acestora în economia mondială.

(3)   Cooperarea economică și comercială ține seama de nevoile și nivelurile de dezvoltare diferite ale țărilor și regiunilor ACP. În acest context, părțile își reafirmă atașamentul pentru garantarea unui tratament special și diferențiat pentru toate țările ACP și pentru menținerea unui tratament special în favoarea țărilor ACP cel mai puțin dezvoltate și pentru a ține seama de vulnerabilitatea țărilor mici fără ieșire la mare sau insulare.

CAPITOLUL 2

Noi acorduri comerciale

Articolul 36

Modalități

(1)   Având în vedere obiectivele și principiile prevăzute anterior, părțile convin să încheie noi acorduri comerciale compatibile cu normele OMC, eliminând treptat barierele în calea comerțului dintre ele și consolidând cooperarea în toate domeniile legate de comerț.

(2)   Părțile convin ca noile acorduri comerciale să fie introduse progresiv și recunosc, prin urmare, necesitatea unei perioade de pregătire.

(3)   Pentru a facilita tranziția către noile acorduri comerciale, preferințele comerciale nereciproce aplicate în cadrul celei de-a patra Convenții ACP-CE se mențin în cursul perioadei de pregătire pentru toate țările ACP, în conformitate cu condițiile definite în anexa V la prezentul acord.

(4)   În acest context, părțile reafirmă importanța protocoalelor privind produsele de bază, anexate la anexa V la prezentul acord. Ele convin în privința necesității de a le reexamina în contextul noilor acorduri comerciale, în special în ceea ce privește compatibilitatea lor cu normele OMC, în vederea salvgardării avantajelor care decurg din acestea, ținându-se seama de statutul special al Protocolului privind zahărul.

Articolul 37

Proceduri

(1)   Acordurile de parteneriat economic se negociază în perioada de pregătire care se încheie la 31 decembrie 2007. Negocierile formale ale noilor acorduri comerciale încep în septembrie 2002, iar noile acorduri comerciale intră în vigoare la 1 ianuarie 2008, cu excepția cazului în care părțile convin asupra unor date anterioare.

(2)   Se iau toate măsurile necesare pentru a asigura încheierea negocierilor în cursul perioadei de pregătire. În acest scop, perioada care precedă începerea negocierilor formale ale noilor acorduri comerciale se folosește activ pentru a face pregătirile inițiale ale acestor negocieri.

(3)   Perioada de pregătire se folosește, de asemenea, pentru dezvoltarea capacităților sectoarelor publice și private ale țărilor ACP, în special prin luarea de măsuri de sporire a competitivității, pentru consolidarea organizațiilor regionale și pentru susținerea inițiativelor de integrare comercială regională, după caz, cu asistență pentru ajustarea bugetară și reforma fiscală, precum și pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor și promovarea investițiilor.

(4)   Părțile examinează la intervale regulate progresele pregătirilor și ale negocierilor și efectuează în anul 2006 o examinare formală și completă a acordurilor planificate pentru toate țările pentru a se asigura că nu este nevoie de termene suplimentare pentru pregătiri sau negocieri.

(5)   Negocierile acordurilor de parteneriat economic se angajează cu țările ACP care se consideră pregătite pentru acestea, la nivelul pe care ele îl consideră adecvat și în conformitate cu procedurile convenite de Grupul ACP, ținându-se seama de procesul de integrare regională dintre țările ACP.

(6)   În 2004, Comunitatea examinează situația țărilor non-TPD, care decid, după consultare cu Comunitatea, că nu sunt în măsură să negocieze acorduri de parteneriat economic, și examinează toate alternativele posibile pentru a oferi acestor țări un nou cadru comercial echivalent cu situația lor existentă și în conformitate cu normele OMC.

(7)   Negocierile acordurilor de parteneriat economic urmăresc, în special, stabilirea programului de eliminare treptată a barierelor în calea comerțului dintre părți, în conformitate cu normele OMC în materie. În ceea ce privește Comunitatea, liberalizarea schimburilor se bazează pe acquis și urmărește îmbunătățirea accesului actual al țărilor ACP pe piață, în special, printr-o reexaminare a regulilor de origine. Negocierile țin seama de nivelul de dezvoltare și de impactul socioeconomic al măsurilor comerciale asupra țărilor ACP și de capacitatea lor de a se adapta și a-și adapta economiile la procesul de liberalizare. Prin urmare, negocierile sunt cât se poate de flexibile în ceea ce privește stabilirea unei perioade de tranziție cu o durată suficientă, reglementarea finală a produselor, ținând seama de sectoarele sensibile și gradul de asimetrie în ceea ce privește programul pentru defalcarea tarifelor, rămânând în același timp în conformitate cu normele OMC în vigoare la acea dată.

(8)   Părțile cooperează și colaborează strâns în cadrul OMC în vederea aplicării acordurilor încheiate, în special în ceea ce privește gradul de flexibilitate disponibil.

(9)   Începând din anul 2000, Comunitatea începe un proces care, la sfârșitul negocierilor comerciale multilaterale și până în 2005, permite accesul fără drepturi vamale al tuturor produselor originare din toate țările TPD, pe baza dispozițiilor comerciale existente ale celei de-a patra Convenții ACP-CE, și care simplifică și reexaminează regulile de origine, inclusiv dispozițiile privind cumulul, care se aplică exporturilor lor.

Articolul 38

Comitetul ministerial comercial mixt

(1)   Se instituie un comitet ministerial comercial mixt ACP-CE.

(2)   Comitetul ministerial comercial mixt acordă o atenție specială negocierilor comerciale multilaterale în curs și examinează impactul inițiativelor de liberalizare mai largi asupra comerțului ACP-CE și a dezvoltării economiilor ACP. Acesta face recomandările necesare în vederea păstrării avantajelor acordurilor comerciale ACP-CE.

(3)   Comitetul ministerial comercial mixt se reunește cel puțin o dată pe an. Regulamentul său de procedură se adoptă de către Consiliul de miniștri. Comitetul este format din reprezentanți ai țărilor ACP și ai Comunității.

CAPITOLUL 3

Cooperarea în cadrul forurilor internaționale

Articolul 39

Dispoziții generale

(1)   Părțile subliniază importanța participării lor active la OMC, precum și în cadrul altor organizații internaționale competente, devenind membri ai respectivelor organizații și urmărind îndeaproape agenda și activitățile acestora.

(2)   Ele convin să coopereze strâns pentru identificarea și promovarea intereselor lor comune în cadrul cooperării internaționale economice și comerciale, în special în cadrul OMC, inclusiv prin participarea lor la pregătirea agendei negocierilor comerciale multilaterale viitoare. În acest context, trebuie să se asigure, în special, îmbunătățirea accesului produselor și serviciilor originare din țările ACP pe piața comunitară și pe alte piețe.

(3)   De asemenea, ele convin asupra importanței unei flexibilități a normelor OMC pentru a se ține seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP, precum și de dificultățile întâmpinate în cadrul îndeplinirii obligațiilor lor. În afară de aceasta, ele convin în ceea ce privește nevoia de asistență tehnică pentru a permite țărilor ACP să își pună în aplicare angajamentele.

(4)   Comunitatea acceptă, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de prezentul acord, să susțină eforturile țărilor ACP de a deveni membri activi ai acestor organizații, prin dezvoltarea capacităților necesare de negociere a acestor acorduri, de participare efectivă la elaborarea lor, de supraveghere și de asigurare a aplicării lor.

Articolul 40

Produse de bază

(1)   Părțile recunosc necesitatea asigurării unei mai bune funcționări a piețelor internaționale de produse de bază și de creștere a transparenței acestora.

(2)   Ele confirmă voința de a intensifica consultările dintre ele în cadrul forurilor și al organizațiilor internaționale care se ocupă de produsele de bază.

(3)   În acest scop, au loc schimburi de opinii la cererea oricăreia dintre părți:

în ceea ce privește funcționarea acordurilor internaționale în vigoare sau a grupurilor de lucru interguvernamentale specializate, în scopul îmbunătățirii acestora și al sporirii eficienței acestora, ținându-se seama de tendințele pieței;

în cazul în care se urmărește încheierea sau reînnoirea unui acord internațional sau crearea unui grup de lucru interguvernamental specializat.

Aceste schimburi de vederi au ca obiect luarea în considerare a intereselor specifice fiecărei părți. Ele pot avea loc, în funcție de necesități, în cadrul Comitetului ministerial comercial.

CAPITOLUL 4

Comerțul cu servicii

Articolul 41

Dispoziții generale

(1)   Părțile subliniază importanța crescândă a serviciilor în comerțul internațional și contribuția lor determinantă la dezvoltarea economică și socială.

(2)   Ele își reafirmă angajamentele în cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) și subliniază nevoia unui tratament special și diferențiat în favoarea furnizorilor de servicii din țările ACP.

(3)   În cadrul negocierilor pentru liberalizarea progresivă a comerțului cu servicii, prevăzută la articolul XIX din Acordul GATS, Comunitatea se angajează să acorde o atenție deosebită priorităților țărilor ACP pentru a îmbunătăți lista de angajamente ale Comunității Europene, în vederea asigurării intereselor specifice ale acestor țări.

(4)   În afară de aceasta, părțile convin să stabilească drept obiectiv, în temeiul acordurilor de parteneriat economic și după dobândirea unei experiențe în aplicarea clauzei națiunii celei mai favorizate în temeiul Acordului GATS, să extindă parteneriatul lor la liberalizarea reciprocă a serviciilor în conformitate cu dispozițiile GATS și, în special, cu cele legate de participarea țărilor în curs de dezvoltare la acordurile de liberalizare.

(5)   Comunitatea sprijină eforturile țărilor ACP de a-și consolida capacitățile de prestare de servicii. O atenție specială se acordă serviciilor legate de mâna de lucru, de întreprinderi, de distribuție, de finanțe, de turism, de cultură, precum și serviciilor de construcții și inginerie conexă în vederea sporirii competitivității lor și, prin aceasta, a creșterii valorii și a volumului schimburilor lor de bunuri și servicii.

Articolul 42

Transportul maritim

(1)   Părțile recunosc importanța serviciilor de transport maritim rentabile și eficiente într-un mediu marin sigur drept principalul mod de transport care facilitează schimburile internaționale și constituie, prin aceasta, unul dintre motoarele dezvoltării economice și ale promovării comerțului.

(2)   Ele se angajează să promoveze liberalizarea transporturilor maritime și, în acest scop, să aplice eficient principiul accesului neîngrădit la piața internațională a transporturilor maritime pe baze nediscriminatorii și comerciale.

(3)   Fiecare parte acordă, în special, un tratament la fel de favorabil ca tratamentul acordat propriilor nave, navelor exploatate de resortisanții sau societățile celeilalte părți și navelor înmatriculate pe teritoriul uneia dintre părți, în ceea ce privește accesul în porturi, folosirea infrastructurilor și a serviciilor maritime auxiliare din aceste porturi, precum și redevențele și taxele, facilitățile vamale și alocarea posturilor de acostare și instalațiile de încărcare și de descărcare.

(4)   Comunitatea sprijină eforturile țărilor ACP de a dezvolta și promova servicii de transport maritim rentabile și eficiente în țările ACP în vederea creșterii participării operatorilor ACP la serviciile internaționale de transport.

Articolul 43

Tehnologiile informațiilor și comunicațiilor și societatea informațională

(1)   Părțile recunosc rolul determinant al tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor, precum și o participare activă la societatea informațională ca o cerință prealabilă integrării cu succes a țărilor ACP în economia mondială.

(2)   Prin urmare, ele reconfirmă angajamentele lor specifice în cadrul acordurilor multilaterale existente, în special Protocolul privind serviciile de telecomunicații de bază anexat la Acordul GATS, și invită țările ACP care nu au aderat încă la aceste acorduri să facă acest lucru.

(3)   În afară de aceasta, ele acceptă participarea deplină și activă la orice negocieri internaționale viitoare posibile din acest domeniu.

(4)   În consecință, părțile iau măsuri destinate să faciliteze accesul locuitorilor din țările ACP la tehnologiile informațiilor și comunicațiilor, în special prin aplicarea următoarelor dispoziții:

dezvoltarea și încurajarea utilizării resurselor energetice regenerabile și accesibile;

dezvoltarea și punerea în funcțiune a unor rețele mai extinse de comunicații fără fir cu costuri reduse.

(5)   Părțile acceptă, de asemenea, să intensifice cooperarea dintre ele în sectoarele tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor și al societății informaționale. Această cooperare urmărește, în special, o mai mare complementaritate și armonizare a sistemelor de comunicații la nivel național, regional și internațional și adaptarea lor la noile tehnologii.

CAPITOLUL 5

Domenii legate de comerț

Articolul 44

Dispoziții generale

(1)   Părțile recunosc importanța crescândă a noilor domenii legate de comerț pentru favorizarea integrării progresive a țărilor ACP în economia mondială. Prin urmare, ele acceptă să intensifice cooperarea dintre ele în aceste domenii prin organizarea unei participări depline și coordonate la forurile internaționale relevante și la acorduri.

(2)   Comunitatea susține eforturile țărilor ACP în conformitate cu dispozițiile prevăzute de prezentul acord și strategiile de dezvoltare convenite între părți pentru a-și consolida capacitatea de a trata toate domeniile legate de comerț, inclusiv, după caz, îmbunătățirea și sprijinirea cadrului instituțional.

Articolul 45

Politica în domeniul concurenței

(1)   Părțile convin că introducerea și punerea în aplicare a unor politici și norme efective și adecvate în domeniul concurenței sunt de importanță capitală pentru a favoriza și a asigura un climat propice investițiilor, un proces de industrializare durabilă și transparența accesului la piețe.

(2)   Pentru a asigura eliminarea denaturării concurenței și ținându-se seama de diferitele niveluri de dezvoltare și de nevoile economice ale fiecărei țări ACP, ele se angajează să aplice norme și politici naționale sau regionale, inclusiv monitorizarea și, în anumite condiții, interzicerea acordurilor dintre întreprinderi, a deciziilor asociațiilor de întreprinderi și a practicilor concertate dintre întreprinderi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței. De asemenea, părțile acceptă să interzică abuzul de către una sau mai multe întreprinderi de poziție dominante pe piața Comunității sau în teritoriile țărilor ACP.

(3)   De asemenea, părțile acceptă să consolideze cooperarea în acest domeniu în vederea formulării și a susținerii, împreună cu organismele naționale competente în materie, a politicilor eficiente în domeniul concurenței care să asigure progresiv o aplicare eficientă a normelor de concurență, atât de către întreprinderile private, cât și de către întreprinderile de stat. Cooperarea în acest domeniu include, în special, asistență pentru elaborarea unui cadru juridic adecvat și aplicarea sa administrativă, ținându-se seama, în special, de situația specială a țărilor ACP cel mai puțin dezvoltate.

Articolul 46

Protecția drepturilor de proprietate intelectuală

(1)   Fără a aduce atingere pozițiilor adoptate în cadrul negocierilor multilaterale, părțile recunosc necesitatea de a asigura un nivel adecvat și eficient de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială și a altor drepturi reglementate de TRIPs, inclusiv protecția indicațiilor geografice, aliniindu-se standardelor internaționale în vederea reducerii denaturărilor și a barierelor în calea comerțului bilateral.

(2)   În acest context, ele subliniază importanța aderării la Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPs), anexat la Acordul de instituire a OMC și la Convenția privind diversitatea biologică.

(3)   De asemenea, ele convin asupra necesității de a adera la toate convențiile internaționale aplicabile în materia proprietății intelectuale, industriale și comerciale, prevăzute în partea I din Acordul TRIPs, ținându-se seama de nivelul lor de dezvoltare.

(4)   Comunitatea, statele sale membre și țările ACP pot să ia în considerare încheierea de acorduri care să aibă ca obiect protecția mărcilor de comerț și a indicațiilor geografice pentru produsele care prezintă un interes special pentru una dintre părți.

(5)   În sensul prezentului acord, drepturile de proprietate intelectuală reglementează, în special, drepturile de autor, inclusiv drepturile de autor în materie de programe pentru calculator și drepturile conexe, inclusiv modele artistice, și proprietatea industrială care include modele de utilitate, brevetele, inclusiv brevetele pentru invenții biotehnologice și soiuri de plante sau alte sisteme sui generis, desenele și modelele industriale, indicațiile geografice, inclusiv denumirile de origine, mărcile de comerț pentru mărfuri și servicii, topografiile de circuite integrate, precum și protecția juridică a bazelor de date și protecția împotriva concurenței neloiale prevăzute la articolul 10a din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale și protecția informațiilor clasificate în materie de know-how.

(6)   De asemenea, părțile convin să își consolideze cooperarea în acest domeniu. La cerere și în conformitate cu condiții și termeni conveniți de comun acord, cooperarea se extinde, inter alia, la următoarele domenii: elaborarea de acte cu putere de lege și acte administrative care urmăresc protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, împiedicarea abuzului de aceste drepturi de către titularii lor și încălcarea acestor drepturi de către concurenți, instituirea și consolidarea birourilor naționale și regionale și a altor organisme, inclusiv sprijinirea organizațiilor regionale competente în materie de drepturi de proprietate intelectuală însărcinate cu aplicarea și protecția drepturilor, inclusiv formarea personalului.

Articolul 47

Standardizarea și certificarea

(1)   Părțile acceptă să coopereze mai strâns în domeniul standardizării, al certificării și al asigurării calității în scopul eliminării obstacolelor tehnice inutile și al reducerii diferențelor dintre ele în aceste domenii, pentru a facilita schimburile.

În acest context, ele își reafirmă angajamentele în temeiul Acordului privind barierele tehnice în calea comerțului, anexat la Acordul de instituire a OMC (Acordul BTC).

(2)   Cooperarea în materie de standardizare și certificare urmărește promovarea sistemelor compatibile între părți și conține, în special:

măsuri, în conformitate cu Acordul BTC, de promovare a utilizării la scară mai largă a normelor tehnice internaționale, a standardelor și a procedurilor de evaluare a conformității, inclusiv măsurile specifice sectoriale, în conformitate cu nivelul de dezvoltare economică a țărilor ACP;

cooperarea în domeniul gestionării și al asigurării calității în sectoare selectate, care prezintă importanță pentru țările ACP;

sprijinirea inițiativelor de consolidare a capacităților din țările ACP în domeniile evaluării conformității, metrologiei și standardizării,

dezvoltarea legăturilor funcționale dintre instituțiile de standardizare, de evaluare a conformității și de certificare din țările ACP și din cele ale Comunității.

(3)   Părțile se obligă să aibă în vedere, în timp util, negocierea acordurilor de recunoaștere reciprocă în sectoarele care prezintă un interes economic comun.

Articolul 48

Măsuri sanitare și fitosanitare

(1)   Părțile recunosc dreptul fiecăreia dintre ele de a adopta și aplica măsurile sanitare și fitosanitare necesare pentru protecția sănătății sau a vieții umane, animale și a conservării vegetației, cu condiția ca aceste măsuri să nu constituie, în general, un mijloc de discriminare arbitrară sau o limitare mascată a comerțului. În acest sens, ele își reafirmă angajamentele în temeiul Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, anexat la Acordul de instituire a OMC (Acordul SPS), și ținând seama de nivelul de dezvoltare a fiecăreia.

(2)   De asemenea, ele se angajează să consolideze coordonarea, consultarea și informarea în ceea ce privește notificarea și aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare propuse, în conformitate cu acordul SPS, ori de câte ori aceste măsuri pot aduce atingere intereselor uneia dintre părți. De asemenea, ele convin în privința unei consultări și coordonări prealabile în cadrul Codex Alimentarius, Oficiul Internațional de Epizootii și Convenția internațională pentru protecția plantelor, în vederea susținerii intereselor lor comune.

(3)   Părțile convin să își consolideze cooperarea în vederea dezvoltării capacităților sectorului public și privat al țărilor ACP în acest domeniu.

Articolul 49

Comerțul și mediul

(1)   Părțile își reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerțului internațional astfel încât să asigure gestiunea durabilă și bună a mediului, în conformitate cu convențiile și angajamentele internaționale din acest domeniu și ținând seama de nivelul de dezvoltare a fiecăreia dintre ele. Ele convin ca cerințele și necesitățile speciale ale țărilor ACP să fie luate în considerare în elaborarea și aplicarea măsurilor de mediu.

(2)   Ținând seama de Principiile de la Rio și pentru ca politicile comerciale și de mediu să se completeze, părțile convin să își intensifice cooperarea în acest domeniu. Cooperarea urmărește, în special, aplicarea unor politici naționale, regionale și internaționale coerente, consolidarea controalelor de calitate a bunurilor și a serviciilor din punctul de vedere al protecției mediului și îmbunătățirea metodelor de producție ecologice în sectoarele adecvate.

Articolul 50

Comerțul și standardele de muncă

(1)   Părțile își reafirmă angajamentele față de standardele fundamentale de muncă recunoscute la nivel internațional, astfel cum sunt acestea definite în convențiile relevante ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special libertatea sindicală și protecția dreptului sindical, dreptul de organizare și de negociere colectivă, abolirea muncii forțate, eliminarea exploatării copiilor prin muncă și nediscriminarea în materie de angajare.

(2)   Ele acceptă să intensifice cooperarea în materie, în special în următoarele domenii:

schimbul de informații privind actele cu putere de lege și actele administrative privind munca;

elaborarea uni legislații naționale a muncii și consolidarea legislației existente;

programele educaționale și de conștientizare;

respectarea aplicării actelor cu putere de lege și a actelor administrative naționale privind munca.

(3)   Părțile convin că standardele de muncă nu trebuie folosite în scopul protecționismului comercial.

Articolul 51

Politica de protecție a consumatorului și de protecție a sănătății consumatorului

(1)   Părțile convin să intensifice cooperarea în domeniul politicii de protecție a consumatorului și de protecție a sănătății consumatorului, cu respectarea legislațiilor naționale, pentru a evita crearea de bariere în calea comerțului.

(2)   Cooperarea urmărește, în special, consolidarea capacității instituționale și tehnice în acest domeniu, crearea unor sisteme de alertă rapidă și de informare reciprocă privind produsele periculoase, asigurarea schimburilor de informații și experiențe în privința aplicării și a funcționării sistemelor de supraveghere a produselor introduse pe piață și de siguranță a produselor, o informare mai bună a consumatorilor în ceea ce privește prețurile și caracteristicile produselor și ale serviciilor oferite, încurajarea dezvoltării asociațiilor independente de consumatori și a contactelor dintre reprezentanții grupurilor de consumatori, îmbunătățirea compatibilității sistemelor și a politicilor de protecție a consumatorului, notificarea cazurilor de aplicare a legislației, promovarea cooperării în investigarea practicilor comerciale periculoase sau neloiale și aplicarea, în schimburile dintre părți, a interdicțiilor la exportul bunurilor și al serviciilor a căror comercializare a fost interzisă în țara lor de producție.

Articolul 52

Clauza de exceptare fiscală

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 31 din anexa IV, tratamentul națiunii celei mai favorizate acordat în temeiul dispozițiilor prezentului acord sau al altor aranjamente adoptate în temeiul acestuia nu se aplică avantajelor fiscale pe care părțile le acordă sau le pot acorda pe viitor în conformitate cu acordurile de evitare a dublei impozitări, cu alte aranjamente fiscale sau cu legislația fiscală națională.

(2)   Nici o dispoziție a prezentului acord sau a aranjamentelor adoptate în temeiul acestuia nu poate fi interpretată în așa fel încât să împiedice adoptarea sau executarea vreunei măsuri destinate să prevină evaziunea fiscală conform dispozițiilor fiscale din acordurile care urmăresc evitarea dublei impozitări sau dispozițiilor altor aranjamente fiscale sau legislației fiscale naționale.

(3)   Nici o dispoziție a prezentului acord sau a aranjamentelor adoptate în temeiul prezentului acord nu poate fi interpretată în așa fel încât să împiedice părțile să opereze, pentru aplicarea dispozițiilor pertinente din legislația lor fiscală, o distincție între contribuabilii care nu se află într-o situație identică, în special în ceea ce privește locul lor de reședință sau locul în care este investit capitalul lor.

CAPITOLUL 6

Cooperarea în alte sectoare

Articolul 53

Acorduri privind pescuitul

(1)   Părțile declară că sunt dispuse să negocieze acordurile privind pescuitul care urmăresc să garanteze că activitățile de pescuit în țările ACP se derulează în condiții de durabilitate și conform unor modalități reciproc avantajoase.

(2)   La încheierea sau la punerea în aplicare a respectivelor acorduri, țările ACP nu acționează într-o manieră discriminatorie nici față de Comunitate, nici față de statele membre ale acesteia, fără a aduce atingere aranjamentelor particulare dintre țările în curs de dezvoltare din aceeași zonă geografică, inclusiv aranjamente de pescuit reciproce; la rândul său, Comunitatea se abține să acționeze într-o manieră discriminatorie față de țările ACP.

Articolul 54

Siguranța alimentară

(1)   În ceea ce privește produsele alimentare disponibile, Comunitatea se angajează să asigure ca restituirile la export să fie stabilite în avans pentru toate țările ACP pentru o serie de produse elaborată în funcție de nevoile alimentare semnalate de aceste țări.

(2)   Restituirile se stabilesc cu un an în avans și se aplică în fiecare an pe toată durata prezentului acord, luându-se în considerare că nivelul lor urmează să fie determinat în conformitate cu metodele aplicate în mod normal de Comisie.

(3)   Se pot încheia acorduri specifice cu țările ACP care solicită acest lucru în cadrul politicii lor de siguranță alimentară.

(4)   Acordurile specifice prevăzute la alineatul (3) nu trebuie să compromită producția și nici fluxurile de schimburi din regiunile ACP.

PARTEA 4

COOPERAREA PENTRU FINANȚAREA DEZVOLTĂRII

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

Obiective, principii, orientări și eligibilitate

Articolul 55

Obiective

Cooperarea pentru finanțarea dezvoltării are ca obiectiv, prin acordarea unor mijloace de finanțare suficiente și a unei asistențe tehnice adecvate, sprijinul și promovarea eforturilor țărilor ACP de a realiza obiectivele stabilite în prezentul acord pe baza interesului reciproc și într-un spirit de interdependență.

Articolul 56

Principii

(1)   Cooperarea pentru finanțarea dezvoltării se pune în aplicare pe baza obiectivelor, a strategiilor și a priorităților de dezvoltare adoptate de țările ACP, la nivel național și regional. Caracteristicile lor geografice, sociale și culturale, precum și potențialul lor specific sunt luate în considerare. În plus, cooperarea:

(a)

urmărește promovarea însușirii locale, la toate nivelurile, a procesului de dezvoltare;

(b)

reflectă un parteneriat bazat pe drepturi și obligații reciproce;

(c)

ține seama de importanța previzibilității și a siguranței fluxurilor de resurse, efectuate în condiții deosebit de concesive și la intervale regulate;

(d)

este flexibilă și adaptată situației din fiecare țară ACP, precum și naturii specifice a proiectului sau a programului în cauză;

(e)

asigură eficiență, coordonare și coerență a acțiunilor.

(2)   Cooperarea asigură un tratament special țărilor ACP cel mai puțin dezvoltate și ține seama de vulnerabilitatea țărilor ACP fără ieșire la mare și insulare. De asemenea, ține seama de nevoile țărilor aflate în situații de post-conflict.

Articolul 57

Orientări

(1)   Intervențiile finanțate în cadrul prezentului acord se pun în aplicare în strânsă cooperare de către țările ACP și Comunitate, cu respectarea egalității între parteneri.

(2)   Țările ACP sunt responsabile pentru:

(a)

definirea obiectivelor și a priorităților pe care se bazează programele indicative;

(b)

selecționarea proiectelor și a programelor;

(c)

pregătirea și prezentarea dosarelor de proiecte și programe;

(d)

pregătirea, negocierea și încheierea contractelor;

(e)

executarea și gestionarea proiectelor și programelor și

(f)

întreținerea proiectelor și a programelor.

(3)   Fără a aduce atingere dispozițiilor anterioare, actorii neguvernamentali eligibili pot avea, de asemenea, responsabilitatea de a propune și de a pune în aplicare programe și proiecte în domeniile care îi privesc.

(4)   Țările ACP și Comunitatea sunt responsabile în mod solidar pentru:

(a)

definirea, în cadrul instituțiilor comune, a orientărilor în vederea cooperării pentru finanțarea dezvoltării;

(b)

adoptarea de programe indicative;

(c)

evaluarea proiectelor și a programelor;

(d)

asigurarea egalității condițiilor pentru participarea la licitații și contracte;

(e)

monitorizarea și evaluarea efectelor și a rezultatelor proiectelor și programelor;

(f)

asigurarea unei execuții adecvate, rapide și eficiente a proiectelor și ale programelor.

(5)   Comunitatea este responsabilă pentru luarea deciziilor de finanțare a proiectelor și a programelor.

(6)   Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute de prezentul acord, orice decizie care necesită aprobarea uneia dintre părți se aprobă sau se consideră aprobată în termen de 60 de zile de la notificarea făcută de către cealaltă parte.

Articolul 58

Eligibilitatea pentru finanțare

(1)   Următoarele entități sau organisme sunt eligibile pentru sprijinul financiar în temeiul prezentului acord:

(a)

țările ACP;

(b)

organisme regionale sau interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe țări ACP și care sunt autorizate de respectivele țări și

(c)

organisme comune instituite de țările ACP și de Comunitate în vederea realizării anumitor obiective specifice.

(2)   Sub rezerva acordului țării ACP sau al țărilor ACP în cauză, sunt eligibile pentru sprijin financiar următoarele:

(a)

organisme naționale și/sau regionale publice sau semipublice, ministerele sau colectivitățile locale ale țărilor ACP, în special instituțiile financiare și băncile de dezvoltare;

(b)

societățile, întreprinderile și alte organizații și operatori economici privați din țările ACP;

(c)

întreprinderile unui stat membru al Comunității, pentru a li se permite, pe lângă contribuția lor proprie, să întreprindă proiecte productive pe teritoriul unei țări ACP;

(d)

intermediari financiari din țările ACP sau din Comunitate care acordă, promovează sau finanțează investiții private în țările ACP și

(e)

actorii cooperării descentralizate și alți actori neguvernamentali din țările ACP și din Comunitate.

CAPITOLUL 2

Sfera de aplicare și natura finanțărilor

Articolul 59

În cadrul priorităților stabilite de țara sau țările ACP în cauză, atât la nivel național, cât și regional, se pot susține proiectele, programe și alte forme de acțiune care pot contribui la realizarea obiectivelor prevăzute de prezentul acord.

Articolul 60

Sfera de aplicare a finanțărilor

Sfera de aplicare a finanțărilor poate cuprinde, în funcție de nevoile și tipurile de operațiuni considerate ca fiind cele mai adecvate, sprijinul pentru următoarele acțiuni:

(a)

măsurile care contribuie la atenuarea datoriilor și a problemelor privind balanța de plăți în țările ACP;

(b)

reforme și politici macroeconomice și structurale;

(c)

atenuarea efectelor negative rezultate din instabilitatea veniturilor din export;

(d)

politici și reforme sectoriale;

(e)

dezvoltarea instituțiilor și consolidarea capacităților;

(f)

programe de cooperare tehnică și

(g)

ajutor umanitar și asistență de urgență, inclusiv asistență pentru refugiați și persoane deplasate, măsuri de reabilitare pe termen scurt și pregătirea pentru dezastre.

Articolul 61

Natura finanțărilor

(1)   Finanțările cuprind, inter alia:

(a)

proiecte și programe;

(b)

linii de credit, mecanisme de garanție și participări la capital;

(c)

sprijin bugetar, fie direct pentru țările ACP a căror monedă este convertibilă și liber transferabilă, fie indirect pentru fonduri de contrapartidă generate de diferitele instrumente comunitare;

(d)

resursele umane și materiale necesare pentru administrarea și supravegherea eficientă a proiectelor și a programelor;

(e)

programe sectoriale și generale de sprijin al importurilor care pot să fie sub formă de:

(i)

programe sectoriale de import în natură, inclusiv finanțarea intrărilor destinate sistemului productiv și a furnizărilor care permit îmbunătățirea serviciilor sociale;

(ii)

programe sectoriale de import sub forma contribuțiilor în valută plătibile în rate pentru finanțarea importurilor sectoriale și

(iii)

programe generale de import sub forma contribuțiilor în valută plătibile în rate pentru finanțarea importurilor generale privind o gamă largă de produse.

(2)   Asistența bugetară directă pentru sprijinirea reformelor macroeconomice sau sectoriale se acordă în cazul în care:

(a)

gestionarea cheltuielilor publice este suficient de transparentă, fiabilă și eficientă;

(b)

politici sectoriale sau macroeconomice bine definite, stabilite de țară și aprobate de principalii săi donatori de fonduri, au fost puse în aplicare și

(c)

achizițiile publice sunt deschise și transparente.

(3)   O asistență bugetară similară directă se acordă progresiv politicilor sectoriale ca înlocuitor al proiectelor individuale.

(4)   Instrumentele programelor de import sau sprijinul bugetar definite anterior pot fi, de asemenea, folosite pentru a sprijini țările ACP eligibile care pun în aplicare reforme ce urmăresc liberalizarea economică intraregională, care implică costuri tranziționale nete.

(5)   În cadrul prezentului acord, Fondul European de Dezvoltare (denumit în continuare „Fondul”), inclusiv fondurile de contrapartidă, balanța cheltuielilor neefectuate rezultată din fondurile anterioare, resursele proprii ale Băncii Europene de Investiții (denumită în continuare „Banca”) și, după caz, resurse provenite din bugetul Comunității Europene, se folosesc pentru a finanța proiecte, programe și alte forme de acțiuni care contribuie la realizarea obiectivelor prezentului acord.

(6)   Fondurile furnizate în temeiul prezentului acord se pot folosi pentru a acoperi toate cheltuielile locale și externe ale proiectelor și ale programelor, inclusiv finanțarea costurilor recurente.

TITLUL II

COOPERAREA FINANCIARĂ

CAPITOLUL 1

Mijloacele de finanțare

Articolul 62

Suma globală

(1)   În scopurile prevăzute de prezentul acord, suma globală a asistenței financiare a Comunității și modalitățile și condițiile de finanțare detaliate sunt prevăzute în anexele la prezentul acord.

(2)   În cazul în care o țară ACP nu ratifică prezentul acord sau îl denunță, părțile ajustează sumele mijloacelor financiare prevăzute de protocolul financiar din anexa I. Ajustarea resurselor financiare se aplică, de asemenea, în cazul:

(a)

aderării la acord a unei noi țări ACP, care nu a luat parte la negocieri, și

(b)

extinderii Comunității.

Articolul 63

Moduri de finanțare

Modurile de finanțare pentru fiecare proiect sau program se determină de către țara sau țările ACP în cauză împreună cu Comunitatea în funcție de:

(a)

nivelul de dezvoltare, situarea geografică, economică și financiară a acestor țări;

(b)

natura proiectului sau a programului, perspectivele sale de rentabilitate economică și financiară, precum și impactul său social și cultural și

(c)

în cazul împrumuturilor, factorii care garantează serviciul de împrumut.

Articolul 64

Împrumuturi pe două niveluri

(1)   Se poate acorda asistență financiară țărilor ACP în cauză sau prin intermediul țărilor ACP sau, sub rezerva dispozițiilor prezentului acord, prin intermediul instituțiilor financiare eligibile sau direct oricărui alt beneficiar eligibil. În cazul în care se acordă asistență financiară beneficiarului final printr-un intermediar sau direct beneficiarului final din sectorul privat:

(a)

condițiile de acordare a acestor fonduri beneficiarului final prin intermediar sau direct unui beneficiar final din sectorul privat se stabilesc prin convenția de finanțare sau prin contractul de împrumut și

(b)

orice beneficiu financiar care revine intermediarului în urma tranzacției sau care rezultă din operațiunile de împrumuturi directe unui beneficiar final din sectorul privat se folosesc în scopul dezvoltării în condițiile prevăzute de convenția de finanțare sau de contractul de împrumut, după ce se iau în calcul costurile administrative, riscurile financiare și de schimb și costul asistenței tehnice furnizate beneficiarului final.

(2)   Atunci când fondurile sunt acordate de o instituție de credit care are sediul și/sau care operează în țările ACP, instituția în cauză are responsabilitatea să selecteze și să evalueze proiectele individuale și să administreze fondurile puse la dispoziția sa în condițiile prevăzute de prezentul acord și de comun acord între părți.

Articolul 65

Cofinanțările

(1)   La cererea țărilor ACP, mijloacele de finanțare prevăzute de prezentul acord pot fi alocate cofinanțărilor, în special cu organismele și instituțiile de dezvoltare, statele membre ale Comunității, țările ACP, țările terțe sau instituțiile financiare internaționale sau private, întreprinderi sau organisme de credit la export.

(2)   Se acordă o atenție specială posibilităților de cofinanțare în cazurile în care participarea Comunității încurajează participarea altor instituții de finanțare și în cazul în care o astfel de finanțare poate conduce la un aranjament financiar avantajos pentru țara ACP în cauză.

(3)   Cofinanțarea poate lua forma finanțărilor comune sau paralele. În fiecare caz se acordă preferință formulei celei mai adecvate din punct de vedere al costurilor și al eficienței. În afară de aceasta, intervențiile Comunității și cele ale celorlalte organisme de cofinanțare fac obiectul măsurilor necesare de armonizare și de coordonare pentru a se reduce numărul de proceduri care trebuie aplicate de țările ACP și pentru a se permite o flexibilizare a acestor proceduri.

(4)   Procesul de consultare și de coordonare cu ceilalți furnizori de fonduri și ceilalți cofinanțatori trebuie consolidat și dezvoltat, prin încheierea, în măsura posibilului, a unor acorduri-cadru de cofinanțare, iar orientările și procedurile de cofinanțare trebuie reexaminate pentru a se garanta eficiența și cele mai bune condiții posibile.

CAPITOLUL 2

Datoria și sprijinul pentru ajustare structurală

Articolul 66

Sprijinul pentru reducerea datoriei

(1)   Pentru a reduce datoria țărilor ACP și a atenua problemele lor privind balanța de plăți, părțile convin să utilizeze resursele prevăzute de prezentul acord pentru a contribui la inițiativele de reducere a datoriilor aprobate la nivel internațional, în beneficiul țărilor ACP. În afară de aceasta, după caz, folosirea resurselor programelor indicative precedente care nu au fost folosite se poate accelera prin instrumentele de decontare rapidă prevăzute de prezentul acord. În afară de aceasta, Comunitatea se angajează să examineze modul în care, pe termen lung, se pot mobiliza și alte resurse în sprijinul inițiativelor de reducere a datoriilor convenite internațional.

(2)   La cererea unei țări ACP, Comunitatea poate acorda:

(a)

asistență pentru studierea și găsirea de soluții concrete pentru îndatorare, inclusiv datoria internă, dificultățile legate de obținerea împrumuturilor și problemele de balanță de plăți;

(b)

formare în materie de gestiune a datoriei și de negociere financiară internațională, precum și sprijin pentru ateliere, cursuri și seminarii de formare în aceste domenii și

(c)

asistență pentru a pune la punct tehnici și instrumente flexibile de gestiune a datoriilor.

(3)   Pentru a contribui la obținerea acelor împrumuturi rezultate din resursele proprii ale băncii, a împrumuturilor speciale și a capitalurilor cu risc, țările ACP pot, în conformitate cu sisteme care trebuie convenite pentru fiecare caz împreună cu Comisia, să folosească devizele disponibile menționate de prezentul acord pentru acest serviciu, în funcție de cerințele datoriei și în limita nevoilor de plată în moneda națională.

(4)   Ținându-se seama de seriozitatea problemei datoriei internaționale și de repercusiunile acesteia asupra creșterii economice, părțile își declară disponibilitatea de a avea schimburi de vederi, în contextul discuțiilor internaționale, privind problema generală a datoriei fără a aduce atingere discuțiilor specifice care au loc în forurile adecvate.

Articolul 67

Sprijinul pentru ajustarea structurală

(1)   Prezentul acord prevede sprijin pentru reformele macroeconomice și sectoriale aplicate de țările ACP. În acest context, părțile se asigură că ajustarea este viabilă din punct de vedere economic și poate fi suportată social și politic. Sprijinul se acordă în contextul unei evaluări efectuate de statele din Comunitate împreună cu țara ACP în cauză a reformelor care sunt aplicate sau proiectate la nivel macroeconomic sau sectorial și urmăresc o evaluare generală a eforturilor de reformă. O trăsătură importantă a acestor programe este decontarea rapidă.

(2)   Țările ACP și Comunitatea recunosc necesitatea încurajării programelor de reformă la nivel regional în așa fel încât, la pregătirea și executarea programelor naționale, se ține seama de activitățile regionale care au influență asupra dezvoltării naționale. În acest sens, sprijinul pentru ajustarea structurală urmărește, de asemenea:

(a)

să integreze, de la începutul evaluării, măsuri care să favorizeze integrarea regională și să țină seama de consecințele ajustărilor transfrontaliere;

(b)

să sprijine armonizarea și coordonarea politicilor macroeconomice și sectoriale, inclusiv în domeniul fiscal și cel vamal, în vederea realizării obiectivului dublu al integrării regionale și al reformei structurale la nivel național și

(c)

să țină seama, prin intermediul programelor generale de import sau al sprijinului bugetar, de efectele nete ale costurilor de tranziție ale integrării regionale asupra venitului bugetar și a balanței de plăți.

(3)   Țările ACP care efectuează sau prevăd efectuarea de reforme la nivel macroeconomic sau sectorial sunt eligibile pentru asistența de ajustare structurală, ținând seama de contextul regional, de eficiența lor și de impactul posibil asupra dimensiunii economice, sociale și politice a dezvoltării și asupra dificultăților economice și sociale cu care se confruntă.

(4)   În ceea ce privește țările ACP care efectuează programe de reformă recunoscute sau sprijinite cel puțin de principalii furnizori de fonduri multilaterali sau care sunt convenite cu acești furnizori, dar care nu sunt neapărat sprijinite financiar de aceștia, se consideră că respectivele țări îndeplinesc automat condițiile necesare pentru obținerea unei asistențe pentru ajustare.

(5)   Sprijinul pentru ajustarea structurală este mobilizat într-un mod flexibil și sub formă de programe sectoriale și generale de import sau de sprijin bugetar.

(6)   Pregătirea și evaluarea programelor de ajustare structurală și deciziile de finanțare se efectuează în conformitate cu dispozițiile prezentului acord privind procedurile de aplicare, ținându-se seama de caracteristicile de decontare rapidă a plăților în temeiul ajustării structurale. După caz, se poate autoriza finanțarea retroactivă a unei părți limitate a importurilor de origine ACP-CE.

(7)   Aplicarea fiecărui program de sprijin asigură un acces cât se poate de cuprinzător și de transparent al operatorilor economici din țările ACP la resursele programului și la procedurile de licitație care sunt în conformitate cu practicile administrative și comerciale din țara în cauză, asigurându-se, în același timp, cel mai bun raport preț/calitate pentru bunurile importate și coerența necesară cu progresele realizate la nivel internațional pentru armonizarea procedurilor de sprijin al ajustării structurale.

CAPITOLUL 3

Sprijinul în cazul fluctuațiilor pe termen scurt ale veniturilor din export

Articolul 68

(1)   Părțile recunosc că instabilitatea veniturilor din export, în special în sectorul agricol și cel minier, poate aduce prejudicii dezvoltării țărilor ACP și poate compromite realizarea obiectivelor lor de dezvoltare. De aceea, se instituie un sistem de sprijin suplimentar în cadrul programului de susținere financiară a dezvoltării pe termen lung pentru a atenua efectele adverse ale oricărei instabilități ale veniturilor din export, inclusiv în sectorul agricol și cel minier.

(2)   Scopul sprijinului în cazul fluctuațiilor pe termen scurt ale veniturilor din export este menținerea reformelor și a politicilor macroeconomice și sectoriale care pot fi compromise ca rezultat al unei scăderi a veniturilor și remedierea efectelor adverse ale instabilității veniturilor din export care provin din sectorul agricol și cel minier.

(3)   Se ține seama de dependența extremă a economiilor țărilor ACP de exporturi, în special cea a sectorului agricol și a celui minier, pentru alocarea resurselor în anul aplicării. În acest context, țările ACP cel mai puțin dezvoltate, fără ieșire la mare și insulare beneficiază de un tratament mai favorabil.

(4)   Resursele suplimentare se pun la dispoziție în conformitate cu modalitățile specifice ale sistemului de sprijin prevăzut la anexa II privind clauzele și condițiile de finanțare.

(5)   Comunitatea susține, de asemenea, regimurile de asigurare comercială create pentru țările ACP care urmăresc să ia măsuri împotriva fluctuațiilor veniturilor din export.

CAPITOLUL 4

Sprijinul pentru politicile sectoriale

Articolul 69

(1)   Cooperarea sprijină, prin diferite instrumente și modalități prevăzute de prezentul acord:

(a)

politici și reforme sectoriale, sociale și economice;

(b)

măsuri de îmbunătățire a activității sectorului productiv și a competitivității în materie de exporturi;

(c)

măsuri de dezvoltare a serviciilor sociale sectoriale și

(d)

chestiuni tematice sau cu caracter transversal.

(2)   Acest sprijin se furnizează, după caz, prin:

(a)

programe sectoriale;

(b)

sprijin bugetar;

(c)

investiții;

(d)

activități de reabilitare;

(e)

formare;

(f)

asistență tehnică și

(g)

sprijin instituțional.

CAPITOLUL 5

Microproiectele și cooperarea descentralizată

Articolul 70

Pentru a răspunde nevoilor colectivităților locale cu privire la dezvoltare și pentru a încuraja toți actorii cooperării descentralizate care pot să își aducă contribuția la dezvoltarea autonomă a țărilor ACP pentru a propune și pune în aplicare inițiative, cooperarea sprijină aceste acțiuni de dezvoltare, în cadrul stabilit de normele și de legislația națională a țărilor ACP în cauză și în cadrul dispozițiilor din programul indicativ. În acest context, cooperarea sprijină:

(a)

finanțarea microproiectelor la nivel local care au un impact economic și social asupra vieții populațiilor, răspund unei nevoi prioritare exprimate și constatate și sunt aplicate la inițiativa și cu participarea activă a colectivității locale care beneficiază de acestea și

(b)

finanțarea cooperării descentralizate, în special în cazul în care aceasta combină eforturile și resursele organizațiilor din țările ACP și ale omologilor lor din Comunitate. Această formă de cooperare permite mobilizarea competențelor, moduri de acțiune inovatoare și resurse ale actorilor cooperării descentralizate pentru dezvoltarea țării ACP.

Articolul 71

(1)   Microproiectele și acțiunile de cooperare descentralizată pot fi finanțate din resursele financiare ale prezentului acord. Proiectele și programele care intră sub incidența acestei forme de cooperare pot să fie legate sau nu de programe aplicate în sectoare de concentrare a programelor indicative, dar pot fi un mijloc de realizare a obiectivelor specifice ale programelor indicative sau a celor care rezultă din inițiativele colectivităților locale sau ale actorilor cooperării descentralizate.

(2)   Participarea la finanțarea microproiectelor și a cooperării descentralizate se asigură prin fonduri a căror contribuție nu poate, în principiu, să depășească trei sferturi din costul total al fiecărui proiect și nu poate fi superioară limitei stabilite în programul indicativ. Restul finanțării se asigură:

(a)

de către comunitatea locală în cauză, în cazul microproiectelor (sub formă de contribuții în natură, prestări de servicii sau în numerar, în funcție de posibilități);

(b)

de actorii cooperării descentralizate, cu condiția ca resursele financiare, tehnice, materiale și de alt fel oferite de acești actori să nu fie mai mici de 25 % din costul estimat al proiectului/programului, și

(c)

în mod excepțional de țara ACP în cauză, fie sub forma unei contribuții financiare, fie prin folosirea echipamentului public sau prin furnizare de servicii.

(3)   Procedurile care se aplică proiectelor și programelor finanțate în cadrul microproiectelor sau al cooperării descentralizate sunt cele prevăzute de prezentul acord, în special cele prevăzute de programele multianuale.

CAPITOLUL 6

Asistența umanitară și asistența de urgență

Articolul 72

(1)   Asistența umanitară și asistența de urgență se acordă populațiilor din țările ACP care se confruntă cu dificultăți economice și sociale grave, de natură excepțională, rezultate din calamități naturale sau crize de origine umană, cum sunt războaiele sau alte conflicte, sau circumstanțe extraordinare cu efecte comparabile. Asistența umanitară și asistența de urgență se mențin atât timp cât sunt necesare pentru a se rezolva problemele urgente care rezultă din aceste situații.

(2)   Asistența umanitară și asistența de urgență se acordă exclusiv în funcție de nevoile și de interesele victimelor calamităților și în conformitate cu principiile dreptului internațional umanitar. În special, nu se face nici un fel de discriminare între victime pe bază de rasă, origine etnică, religie, sex, vârstă, naționalitate sau afiliere politică, și accesul liber al victimelor și protecția acestora se garantează în același fel ca securitatea personalului și a echipamentului umanitar.

(3)   Asistența umanitară și asistența de urgență urmăresc:

(a)

salvarea vieților oamenilor în situații de criză și postcriză, cauzate de calamități naturale, conflicte sau războaie;

(b)

contribuția la finanțarea și expedierea ajutorului umanitar, precum și la accesul direct la acesta al destinatarilor săi, cu utilizarea tuturor mijloacelor logistice disponibile;

(c)

punerea în aplicare a unor măsuri de reabilitare pe termen scurt și de reconstrucție pentru a permite grupurilor din populația afectată să beneficieze din nou de o minimă integrare socioeconomică și pentru a crea, cât mai curând posibil, condiții de reluare a dezvoltării pe baza obiectivelor pe termen lung stabilite de țara ACP în cauză;

(d)

rezolvarea nevoilor care apar din deplasarea persoanelor (refugiați, persoane deplasate sau repatriați), după catastrofe de origine naturală sau umană, pentru a îndeplini, pe toată perioada în care este necesar, toate nevoile refugiaților și ale persoanelor deplasate (indiferent unde se găsesc aceștia) și a facilita repatrierea și reintegrarea în țara lor de origine, și

(e)

asistență pentru țările ACP pentru a stabili mecanisme de prevenire și de pregătire în caz de catastrofe naturale, inclusiv sisteme de prevenire și de alertă rapidă, în vederea reducerii consecințelor catastrofelor.

(4)   Asistență similară se poate acorda țărilor ACP care preiau refugiați sau repatriați pentru a răspunde nevoilor acute care nu sunt prevăzute de asistența de urgență.

(5)   Dat fiind obiectivul de dezvoltare a asistenței acordate în conformitate cu prezentul articol, aceasta poate fi folosită în mod excepțional împreună cu programul indicativ al țării ACP.

(6)   Operațiunile de asistență umanitară și asistență de urgență se efectuează la cererea țării ACP afectate de situația de criză, a Comisiei sau a organizațiilor internaționale sau a organizațiilor neguvernamentale locale sau internaționale. Această asistență se administrează și se aplică în conformitate cu procedurile care permit intervenții rapide, flexibile și eficiente. Comunitatea ia măsurile necesare pentru a facilita rapiditatea acțiunilor necesare pentru a răspunde situației de urgență.

Articolul 73

(1)   Acțiunile ulterioare situației de urgență care urmăresc reabilitarea materială și socială necesară ca urmare a calamităților naturale sau a circumstanțelor extraordinare cu efecte comparabile pot fi finanțate de Comunitate în temeiul prezentului acord. Acțiunile de acest tip, bazate pe mecanisme eficiente și flexibile, trebuie să faciliteze tranziția de la faza de urgență la faza de dezvoltare, să promoveze reintegrarea socioeconomică a grupurilor de populație afectate, să elimine, în măsura posibilului, cauzele crizei și să consolideze instituțiile și însușirea de către factorii locali și naționali a rolului lor în formularea unei politici de dezvoltare durabilă pentru țara ACP în cauză.

(2)   Acțiunile de urgență pe termen scurt se finanțează, cu titlu excepțional, din resursele fondurilor atunci când asistența respectivă nu poate fi finanțată din bugetul Comunității.

CAPITOLUL 7

Sprijinirea investițiilor și a dezvoltării sectorului privat

Articolul 74

Cooperarea sprijină, prin asistență tehnică și financiară, politicile și strategiile de dezvoltare a investițiilor și a sectorului privat definite de prezentul acord.

Articolul 75

Promovarea investițiilor

Recunoscând importanța investițiilor private pentru promovarea cooperării lor în vederea dezvoltării și necesitatea de a lua măsuri pentru a stimula asemenea investiții, țările ACP, Comunitatea și statele sale membre, în cadrul prezentului acord:

(a)

pun în aplicare măsuri de încurajare a participării la eforturile de dezvoltare a investitorilor privați care respectă obiectivele și prioritățile cooperării în vederea dezvoltării ACP-CE, precum și actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile din statele lor;

(b)

iau măsuri și dispoziții necesare pentru crearea și menținerea unui climat de investiții previzibil și sigur, negociază acordurile care pot îmbunătăți acest climat;

(c)

încurajează sectorul privat al UE să investească și să acorde asistență specifică sectorului echivalent din țările ACP în cadrul cooperării și al parteneriatelor inter-întreprinderi de interes reciproc;

(d)

facilitează parteneriatele și asociațiile în participațiune, încurajând cofinanțarea;

(e)

sponsorizează forumurile sectoriale de investiții pentru promovarea parteneriatelor și a investițiilor străine;

(f)

sprijină eforturile țărilor ACP de a atrage finanțare, cu accent special pe finanțarea privată, a investițiilor în infrastructură și sprijinul pentru infrastructurile care sunt indispensabile pentru sectorul privat;

(g)

sprijină consolidarea capacităților agențiilor și ale instituțiilor naționale de promovare a investițiilor, însărcinate cu promovarea și facilitarea investițiilor străine;

(h)

difuzează informații privind oportunitățile de investiții și condițiile de funcționare ale întreprinderilor din țările ACP;

(i)

promovează dialogul la nivel național, regional și ACP-UE, cooperarea și parteneriatul între întreprinderile private, în special prin intermediul unui forum de afaceri ACP-UE. Sprijinul acțiunilor forumului de afaceri este însoțit de următoarele obiective:

(i)

facilitarea dialogului din sectorul privat ACP-UE și între sectorul privat ACP-UE și organismele instituite în temeiul acordului;

(ii)

analizarea și informarea periodică a organismelor competente, cu privire la relațiile dintre sectoarele private din ACP și UE în cadrul prezentului acord sau, de manieră mai generală, relațiile economice dintre Comunitate și țările ACP, și

(iii)

analizarea și informarea organismelor relevante cu privire la problemele specifice de natură sectorială, în special în legătură cu ramurile de producție sau tipurile de produse la nivel regional și subregional.

Articolul 76

Sprijinirea și finanțarea investițiilor

(1)   Cooperarea asigură resurse financiare pe termen lung, inclusiv capital de risc necesar pentru a promova creșterea sectorului privat și a mobiliza capitalurile naționale și străine în acest scop. În acest sens, cooperarea asigură, în special:

(a)

fonduri nerambursabile pentru asistență tehnică și financiară pentru sprijinirea reformelor politice, dezvoltarea resurselor umane, consolidarea capacităților instituționale sau alte forme de sprijin instituțional legate de o investiție anume, măsuri de creștere a competitivității întreprinderilor și de consolidare a capacității intermediarilor financiari și nefinanciari privați, activități de facilitare și promovare a investițiilor și de sporire a competitivității;

(b)

servicii de consultanță și asistență pentru crearea unui climat favorabil investițiilor și a unei baze de informații care să orienteze și să încurajeze fluxurile de capital;

(c)

capital de risc pentru investiții în fonduri proprii sau cvasiproprii, garanții pentru sprijinirea investițiilor private, naționale sau străine și împrumuturi și linii de credit în conformitate cu condițiile prevăzute la anexa II la prezentul acord privind termenii și condițiile de finanțare și

(d)

împrumuturi din resursele proprii ale Băncii.

(2)   Împrumuturile din resursele proprii ale Băncii se acordă în conformitate cu reglementările sale și cu temenii și condițiile prevăzute la anexa II la prezentul acord.

Articolul 77

Garanții pentru investiții

(1)   Garanțiile pentru investiții sunt un instrument tot mai important pentru finanțarea dezvoltării, deoarece contribuie la reducerea riscurilor legate de proiecte și încurajează fluxurile de capital privat. Cooperarea asigură, prin urmare, disponibilitatea și folosirea crescândă a asigurării de risc ca mecanism de atenuare a riscurilor pentru a spori încrederea în țările ACP.

(2)   Cooperarea asigură garanții și contribuie prin fonduri de garantare care reglementează riscurile legate de investițiile eligibile. În mod specific, cooperarea asigură sprijin pentru:

(a)

regimurile de reasigurare destinate reglementării investițiilor directe externe realizate de către investitori eligibili împotriva incertitudinilor legislative și a riscurilor majore de expropriere, a restricțiilor de transfer a devizelor, a războiului și a conflictelor civile sau a încălcărilor contractelor. Investitorii pot asigura proiectele pentru orice combinații ale celor patru tipuri de riscuri;

(b)

programe de garantare pentru asigurarea riscurilor prin garanții parțiale ale împrumutului. Sunt disponibile garanții parțiale, atât pentru riscul politic, cât și pentru riscul de credit și

(c)

fonduri de garanție naționale și regionale, care implică în special instituții financiare interne sau investitori naționali pentru a încuraja dezvoltarea sectorului financiar.

(3)   Cooperarea asigură sprijin și pentru consolidarea capacităților, sprijin instituțional și participare la finanțarea de bază a inițiativelor naționale și/sau regionale pentru a reduce riscurile comerciale pentru investitori (în special, fonduri de garanție, organisme de reglementare, mecanisme de arbitraj și sisteme juridice care urmăresc să sporească protecția investițiilor îmbunătățind sistemele de credit la export).

(4)   Cooperarea asigură sprijinul respectiv pe baza valorii complementare și adăugate în ceea ce privește inițiativele private și/sau publice și, în măsura posibilului, în parteneriat cu alte organizații publice sau private. Țările ACP și Comunitatea Europeană, în cadrul Comitetului ACP-CE de finanțare a cooperării la dezvoltare, vor întreprinde un studiu comun privind propunerea de instituire a unei agenții de garantare însărcinată cu aplicarea și gestiunea programelor de garantare a investițiilor.

Articolul 78

Protecția investițiilor

(1)   Țările ACP, Comunitatea și statele sale membre, în cadrul competențelor lor respective, afirmă nevoia de a promova și a proteja investițiile părților pe teritoriile lor și, în acest context, afirmă importanța încheierii, în interes reciproc, a unor acorduri de promovare și de protecție a investițiilor care ar putea să constituie baza sistemelor de asigurare și garantare.

(2)   Pentru a încuraja investițiile europene în proiectele de dezvoltare elaborate de țările ACP și care au o importanță particulară pentru acestea, Comunitatea și statele membre, pe de o parte, și țările ACP, pe de altă parte, pot, de asemenea, să încheie acorduri privind proiecte specifice de interes reciproc, în cazul în care Comunitatea și întreprinderile europene contribuie la finanțarea lor.

(3)   Părțile convin, în afară de aceasta, să introducă în cadrul acordurilor de parteneriate economice, și cu respectarea în același timp a competențelor Comunității și ale statelor sale membre, principii generale de protecție și promovare a investițiilor, care încorporează cele mai bune rezultate înregistrate în forurile internaționale competente sau la nivel bilateral.

TITLUL III

COOPERAREA TEHNICĂ

Articolul 79

(1)   Cooperarea tehnică trebuie să asiste țările ACP în dezvoltarea resurselor lor umane naționale și regionale, în dezvoltarea durabilă a instituțiilor indispensabile pentru succesul dezvoltării, inter alia, prin consolidarea societăților și a organizațiilor de consultanță ale ACP, precum și prin acorduri care implică schimburi de consultanți din societăți ale ACP și ale UE.

(2)   De asemenea, cooperarea tehnică trebuie să aibă un raport cost-eficiență favorabil, să răspundă nevoilor pentru care a fost concepută, să faciliteze transferul de know-how și să sporească capacitățile naționale și regionale. Cooperarea tehnică trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor proiectelor și ale programelor, inclusiv a eforturilor de consolidare a capacității de gestionare a responsabililor naționali și regionali cu autorizarea finanțării. Asistența tehnică trebuie:

(a)

să se axeze pe cerere și să fie, așadar, furnizată numai la cererea țării sau a țărilor ACP în cauză și adaptată nevoilor beneficiarilor;

(b)

să completeze și să sprijine eforturile de identificare a cerințelor proprii ale țărilor ACP;

(c)

să fie controlată și monitorizată în vederea garantării eficienței activităților de cooperare tehnică;

(d)

să încurajeze participarea experților, a societăților de consultanță și a instituțiilor de formare și de cercetare din țările ACP în contracte finanțate prin fonduri și să identifice mijloacele de angajare a personalului național și regional calificat pentru proiectele finanțate din fonduri;

(e)

să încurajeze detașarea cadrelor naționale din țările ACP în calitate de consultanți într-o instituție din țara lor, o țară vecină sau o organizație regională;

(f)

să urmărească dezvoltarea cunoașterii constrângerilor și a potențialului forței de muncă naționale și regionale și să stabilească o listă de experți, consultanți și societăți de consultanță ACP, la care să se poată recurge pentru proiecte și programe finanțate din fonduri;

(g)

să sprijine asistența tehnică în interiorul ACP pentru a permite schimburile de cadre și de experți între țările ACP în materie de asistență tehnică și de gestiune;

(h)

să dezvolte programe de acțiune pentru construcția instituțională și dezvoltarea capacităților pe termen lung ca parte integrantă a planificării proiectelor și a programelor, ținând seama de cerințele financiare necesare;

(i)

să consolideze capacitatea țărilor ACP de a dobândi cunoștințe proprii și

(j)

să acorde o atenție specială dezvoltării capacităților țărilor ACP în materie de planificare, punere în aplicare și evaluare a proiectelor, precum și de gestionare a bugetelor.

(3)   Asistența tehnică poate fi asigurată în toate domeniile de cooperare și în limitele sferei sale de aplicare. Activitățile reglementate ar trebui să fie diverse ca sferă de aplicare și natură și proiectate astfel încât să răspundă nevoilor țărilor ACP.

(4)   Cooperarea tehnică poate avea un caracter specific sau general. Comitetul de cooperare ACP-CE pentru finanțarea dezvoltării stabilește orientările pentru punerea în aplicare a cooperării tehnice.

Articolul 80

În vederea inversării mișcării de „exod al cadrelor” din țările ACP, Comunitatea sprijină țările ACP, la cererea acestora, să faciliteze revenirea resortisanților ACP calificați cu reședința în țări dezvoltate prin măsuri adecvate de încurajare a repatrierii.

TITLUL IV

PROCEDURI ȘI SISTEME DE GESTIONARE

Articolul 81

Proceduri

Procedurile de gestionare sunt transparente, ușor de aplicat și permit descentralizarea sarcinilor și a responsabilităților către actorii din teritoriu. Punerea în aplicare a cooperării pentru dezvoltare ACP-UE este deschisă actorilor neguvernamentali, în domeniile lor de interes. Dispozițiile procedurale detaliate pentru programarea, pregătirea, aplicarea și gestionarea cooperării tehnice și financiare sunt prevăzute la anexa IV privind procedurile de punere în aplicare și gestionare. Consiliul de miniștri poate examina, revizui și modifica aceste dispoziții pe baza unei recomandări din partea Comitetului ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării.

Articolul 82

Agenții însărcinați cu executarea

Pentru asigurarea punerii în aplicare a cooperării financiare și tehnice în temeiul prezentului acord, se desemnează agenți însărcinați cu executarea. Dispozițiile detaliate privind responsabilitățile acestora sunt prevăzute la anexa IV privind procedurile de punere în aplicare și gestionare.

Articolul 83

Comitetul ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării

(1)   Cel puțin o dată pe an, Consiliul de miniștri examinează îndeplinirea obiectivelor cooperării pentru finanțarea dezvoltării, precum și problemele generale și specifice care rezultă din punerea în aplicare a respectivei cooperări. În acest scop, se instituie în cadrul Consiliului de miniștri un comitet ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării, denumit „Comitetul ACP-CE”.

(2)   Comitetul ACP-CE urmărește, în special:

(a)

să asigure realizarea totală a obiectivelor și a principiilor cooperării pentru finanțarea dezvoltării și să stabilească orientări generale pentru punerea în aplicare eficientă și în timp util;

(b)

să examineze problemele legate de punerea în aplicare a activităților de cooperare pentru dezvoltare și să propună măsuriadecvate;

(c)

să revizuiască anexele la prezentul acord pentru a asigura relevanța lor continuă și să recomande orice modificări adecvate Consiliului de miniștri pentru aprobare și

(d)

să examineze operațiunile aplicate în cadrul prezentului acord pentru a atinge obiectivele în materie de promovare a dezvoltării și a investițiilor din sectorul privat, precum și operațiunile de facilitare a investițiilor.

(3)   Comitetul ACP-CE, care se reunește trimestrial, este format, pe bază paritară, din reprezentanți ai țărilor ACP și ai Comunității sau din mandatarii acestora. Comitetul se reunește la nivel de miniștri de fiecare dată când una dintre părți o solicită și cel puțin o dată pe an.

(4)   Consiliul de miniștri adoptă regulamentul de procedură al Comitetului ACP-CE, în special condițiile de reprezentare și numărul de membri din comitet, modalitățile de deliberare și condițiile de exercitare a președinției.

(5)   Comitetul ACP-CE poate convoca reuniuni de experți pentru a studia dificultățile sau blocajele care pot împiedica punerea în aplicare eficientă a cooperării în vederea dezvoltării. Acești experți fac recomandări comitetului privind mijloacele de eliminare a respectivelor dificultăți sau blocaje.

PARTEA 5

DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND STATELE ACP CEL MAI PUȚIN DEZVOLTATE, FĂRĂ IEȘIRE LA MARE ȘI INSULARE

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 84

(1)   Pentru a permite statelor ACP cel mai puțin dezvoltate, fără ieșire la mare și insulare să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de prezentul acord pentru a-și accelera ritmul de dezvoltare, cooperarea asigură un tratament special pentru statele ACP cel mai puțin dezvoltate și ține seama de vulnerabilitatea statelor ACP fără ieșire la mare și insulare. De asemenea, ține seama de nevoile statelor în situații post-conflict.

(2)   Independent de măsurile și dispozițiile specifice pentru statele cel mai puțin dezvoltate, fără ieșire la mare și insulare din diferitele capitole ale prezentului acord, se acordă o atenție specială acestor grupuri, precum și țărilor în situații post-conflict în ceea ce privește:

(a)

consolidarea cooperării regionale;

(b)

infrastructurile de transport și comunicații;

(c)

exploatarea eficientă a resurselor marine și comercializarea produselor obținute din acestea, iar în cazul țărilor fără ieșire la mare, pescuitul continental;

(d)

ajustarea structurală, nivelul de dezvoltare a acestor țări și, în etapa de execuție, dimensiunea socială a ajustării și

(e)

punerea în aplicare a strategiilor alimentare și a programelor integrate de dezvoltare.

CAPITOLUL 2

Statele ACP cel mai puțin dezvoltate

Articolul 85

(1)   Statele ACP cel mai puțin dezvoltate beneficiază de un tratament special pentru a putea depăși dificultățile economice și sociale grave care le împiedică dezvoltarea, precum și pentru a-și accelera ritmul de dezvoltare.

(2)   Lista statelor ACP cel mai puțin dezvoltate se găsește la anexa IV. Aceasta poate fi modificată prin decizia Consiliului de miniștri, în cazul în care:

(a)

un stat terț care se află într-o situație comparabilă aderă la prezentul acord și

(b)

situația economică a unui stat ACP se schimbă considerabil și durabil în măsura în care justifică includerea în categoria statelor cel mai puțin dezvoltate sau scoaterea sa din respectiva categorie.

Articolul 86

Dispozițiile adoptate în ceea ce privește statele ACP cel mai puțin dezvoltate se găsesc la următoarele articole: 2, 29, 32, 35, 37, 56, 68, 84 și 85.

CAPITOLUL 3

Statele ACP fără ieșire la mare

Articolul 87

(1)   Se instituie dispoziții și măsuri specifice pentru a sprijini statele ACP fără ieșire la mare în eforturile lor de a depăși dificultățile geografice și alte obstacole care le împiedică dezvoltarea, astfel încât să le permită să își accelereze ritmul de dezvoltare.

(2)   Lista statelor ACP fără ieșire la mare se găsește la anexa VI. Aceasta poate fi modificată prin decizia Consiliului de miniștri în cazul în care un stat terț care se află într-o situație comparabilă aderă la prezentul acord.

Articolul 88

Dispozițiile adoptate în ceea ce privește statele ACP fără ieșire la mare se găsesc la următoarele articole: 2, 32, 35, 56, 68, 84 și 87.

CAPITOLUL 4

Statele ACP insulare

Articolul 89

(1)   Se instituie dispoziții și măsuri specifice pentru a sprijini statele ACP insulare în eforturile lor de a depăși dificultățile geografice și alte obstacole care le împiedică dezvoltarea, astfel încât să le permită să își accelereze ritmul de dezvoltare.

(2)   Lista statelor ACP insulare se găsește la anexa VI. Aceasta poate fi modificată prin decizia Consiliului de miniștri în cazul în care un stat terț care se află într-o situație comparabilă aderă la prezentul acord.

Articolul 90

Dispozițiile adoptate în ceea ce privește statele ACP insulare se găsesc la următoarele articole: 2, 32, 35, 56, 68, 84 și 89.

PARTEA 6

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 91

Conflictul dintre prezentul acord și alte tratate

Tratatele, convențiile, acordurile sau aranjamentele încheiate între unul sau mai multe state membre ale Comunității și una sau mai multe țări ACP, indiferent de forma sau natura lor, nu trebuie să împiedice aplicarea prezentului acord.

Articolul 92

Sfera de aplicare teritorială

Sub rezerva dispozițiilor speciale cu privire la relațiile dintre țările ACP și departamentele franceze de peste mări prevăzute de acesta, prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene și în conformitate cu condițiile prevăzute de respectivul tratat și, pe de altă parte, teritoriilor țărilor ACP.

Articolul 93

Ratificarea și intrarea în vigoare

(1)   Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de către părțile semnatare în conformitate cu normele lor constituționale și procedurile respective.

(2)   Instrumentele de ratificare sau de aprobare a prezentului acord se depun, în cazul țărilor ACP, la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, iar în cazul Comunității și al statelor sale membre, la Secretariatul General al țărilor ACP. Secretariatele informează de îndată statele semnatare și Comunitatea.

(3)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi din a doua lună care urmează după data depunerii instrumentelor de ratificare de către statele membre și de către cel puțin două treimi din țările ACP și a instrumentelor de aprobare a prezentului acord de către Comunitate.

(4)   O țară ACP semnatară care nu a încheiat procedurile prevăzute la alineatele (1) și (2) la data intrării în vigoare a prezentului acord, în conformitate cu prevederile alineatului (3), poate face acest lucru numai în termen de 12 luni după data respectivă, fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (6).

Pentru țara respectivă, prezentul acord devine aplicabil în prima zi din a doua lună după îndeplinirea procedurilor respective. Țara respectivă recunoaște valabilitatea oricărei măsuri de aplicare a prezentului acord luată după data intrării sale în vigoare.

(5)   Regulamentul de procedură al instituțiilor comune instituit de prezentul acord stabilește condițiile în care reprezentanții statelor semnatare menționate la alineatul (4) pot participa în calitate de observatori în cadrul instituțiilor respective.

(6)   Consiliul de miniștri poate decide să acorde un sprijin special țărilor ACP care sunt părți la Convențiile ACP-CE anterioare care, în absența unor instituții guvernamentale instituite normal, nu au putut semna sau ratifica prezentul acord. Acest sprijin poate fi legat de consolidarea instituțiilor și de procesul de dezvoltare economică și socială, ținând seama, în special, de nevoile populațiilor celor mai vulnerabile. În acest context, respectivele țări vor putea beneficia de creditele prevăzute la Partea 4 a prezentului acord privind cooperarea financiară și tehnică.

Prin derogare de la alineatul (4), în cazul țărilor care sunt semnatare ale prezentului acord, procedurile de ratificare pot fi îndeplinite în termen de 12 luni de la restaurarea instituțiilor statale.

Țările în cauză care nu au semnat și nu au ratificat prezentul acord pot adera la el prin procedura de aderare prevăzută la articolul 94.

Articolul 94

Aderarea

(1)   Orice cerere de aderare la prezentul acord introdusă de un stat independent ale cărui caracteristici structurale și situație economică și socială sunt comparabile cu cele ale țărilor ACP este adusă la cunoștința Consiliului de miniștri.

În cazul în care cererea este aprobată de Consiliul de miniștri, statul în cauză aderă la prezentul acord prin depunerea unui act de aderare la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, care transmite o copie certificată Secretariatului țărilor ACP și informează statele membre despre aceasta. Consiliul de miniștri poate să prevadă orice măsuri de modificare care ar putea fi necesare.

Statul în cauză se bucură de aceleași drepturi și este supus acelorași obligații ca și țările ACP. Aderarea sa nu aduce atingere avantajelor de care se bucură țările ACP semnatare ale prezentului acord în temeiul dispozițiilor privind finanțarea cooperării pentru dezvoltare. Consiliul de miniștri poate stabili condițiile și regimurile speciale pentru aderarea unui stat individual într-un protocol special care face parte integrantă din prezentul acord.

(2)   Consiliului de miniștri i se aduce la cunoștință orice cerere de aderare a unui stat terț de a adera la o grupare economică a țărilor ACP.

(3)   Consiliului de miniștri i se aduce la cunoștință orice cerere de aderare a unui stat terț de a adera la Uniunea Europeană. Pe parcursul negocierilor dintre Uniune și statul candidat, Comunitatea furnizează țărilor ACP orice informație relevantă și acestea, la rândul lor, transmit preocupările lor Comunității pentru ca acestea să poată fi luate în considerare pe deplin. Secretariatului țărilor ACP i se notifică de către Comunitate orice aderare la Uniunea Europeană.

Orice nou stat membru al Uniunii Europene devine parte la prezentul acord de la data aderării sale, prin intermediul unei clauze înscrise în acest sens în actul de aderare. În cazul în care actul de aderare la Uniune nu prevede o asemenea aderare automată a statului membru la prezentul acord, statul membru în cauză aderă prin depunerea unui act de aderare la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, care trimite o copie certificată conform la Secretariatul țărilor ACP și notifică statele membre.

Părțile examinează efectele aderării noilor state membre asupra prezentului acord. Consiliul de miniștri poate hotărî cu privire la orice măsuri tranzitorii sau de modificare care ar putea fi necesare.

Articolul 95

Durata acordului și clauze de revizuire

(1)   Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 20 de ani, începând cu 1 martie 2000.

(2)   Protocoalele financiare se definesc pentru fiecare perioadă de cinci ani.

(3)   Cu cel mult 12 luni înainte de expirarea perioadei de cinci ani, Comunitatea și statele sale membre, pe de o parte, și țările ACP, pe de altă parte, notifică celeilalte părți dispozițiile prezentului acord a căror revizuire o solicită în vederea unei modificări posibile. Aceasta nu se aplică, cu toate acestea, dispozițiilor privind cooperarea economică și comercială pentru care se prevede o procedură specială de revizuire. Fără a aduce atingere acestui termen, în cazul în care una dintre părți solicită revizuirea oricărei dispoziții din prezentul acord, cealaltă parte dispune de o perioadă de două luni pentru a solicita extinderea revizuirii la alte dispoziții legate de cele care au făcut obiectul cererii inițiale.

Cu 10 luni înainte de sfârșitul perioadei de cinci ani, părțile inițiază negocieri pentru a examina orice modificări posibile care trebuie efectuate asupra dispozițiilor care au făcut obiectul notificării.

Articolul 93 se aplică, de asemenea, modificărilor.

Consiliul de miniștri adoptă măsurile tranzitorii care pot fi necesare în ceea ce privește dispozițiile modificate, până la intrarea lor în vigoare.

(4)   Cu 18 luni înainte de expirarea acordului, părțile inițiază negocieri pentru a examina dispozițiile care reglementează în continuare relațiile lor.

Consiliul de miniștri adoptă măsurile tranzitorii care pot fi necesare până la intrarea în vigoare a noului acord.

Articolul 96

Elemente esențiale – Procedura de consultare și măsurile adecvate privind drepturile omului, principiile democratice și statul de drept

(1)   În sensul prezentului articol, termenul „parte” se referă la Comunitate și la statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte, și la fiecare țară ACP, pe de altă parte.

(2)

(a)

În cazul în care, în pofida dialogului politic desfășurat în mod regulat între părți, o parte consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit o obligație care decurge din respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept, menționate la articolul 9 alineatul (2), aceasta furnizează celeilalte părți și Consiliului de miniștri, cu excepția cazurilor de urgență specială, informațiile relevante solicitate pentru o examinare aprofundată a situației în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru părți. În acest scop, aceasta invită cealaltă parte să procedeze la consultări care să se axeze pe măsurile luate sau care urmează să fie luate de către partea în cauză pentru a remedia situația.

Consultările se desfășoară la nivelul și în forma considerate cele mai potrivite pentru găsirea unei soluții.

Consultările încep în cel mult 15 zile după invitație și continuă pe parcursul unei perioade stabilite de comun acord, în funcție de natura și de gravitatea încălcării. În orice caz, consultările nu durează mai mult de 60 de zile.

În cazul în care consultările nu conduc la o soluție acceptabilă pentru ambele părți sau consultarea este refuzată ori în caz de urgență specială se pot lua măsurile adecvate. Aceste măsuri se revocă de îndată ce motivele pentru care au fost luate au dispărut.

(b)

Sintagma „cazuri de urgență specială” se referă la cazurile excepționale de încălcare gravă și evidentă a unuia dintre elementele esențiale menționate la articolul 9 alineatul (2), care necesită o reacție imediată.

Partea care recurge la procedura de urgență specială informează în paralel cealaltă parte și Consiliul de miniștri, cu excepția cazului în care termenul nu îi permite acest lucru.

(c)

„Măsurile adecvate”, în sensul prezentului articol, sunt măsurile luate în conformitate cu dreptul internațional și sunt proporționale cu încălcarea. La selectarea acestor măsuri, trebuie acordată prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin aplicarea prezentului acord. Se înțelege că suspendarea este ultima măsură la care se poate recurge.

În cazul în care se iau măsuri, în caz de urgență specială, acestea se notifică imediat celeilalte părți sau Consiliului de miniștri. La cererea părții în cauză, se pot convoca consultări pentru a se examina situația în detaliu și, după caz, pentru a se găsi soluții. Respectivele consultări se desfășoară în conformitate cu modalitățile prevăzute la litera (a) paragrafele al doilea și al treilea.

Articolul 97

Procedura de consultare și măsurile adecvate privind corupția

(1)   Părțile consideră că, în cazurile în care Comunitatea este un partener important în ceea ce privește sprijinul financiar pentru politicile și programele economice și sectoriale, cazurile grave de corupție fac obiectul unor consultări între părți.

(2)   În asemenea cazuri, fiecare parte o poate invita pe cealaltă să procedeze la consultări. Acestea încep în cel mult 21 de zile după invitație și nu durează mai mult de 60 de zile.

(3)   În cazul în care consultările nu duc la o soluție acceptabilă pentru ambele părți sau consultarea este refuzată, părțile iau măsurile adecvate. În toate cazurile, obligația de a lua imediat măsurile necesare pentru a remedia situația revine părții pe lângă care au fost constatate cazurile grave de corupție. Măsurile luate de oricare dintre părți trebuie să fie proporționale cu gravitatea situației. La selectarea acestor măsuri, trebuie acordată prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin aplicarea prezentului acord. Se înțelege că suspendarea este ultima măsură la care se poate recurge.

(4)   În sensul prezentului articol, termenul „parte” se referă, pe de o parte, la Comunitate și statele membre ale Uniunii Europene și la fiecare țară ACP, pe de altă parte.

Articolul 98

Soluționarea litigiilor

(1)   Orice litigiu care ia naștere din interpretarea sau din aplicarea prezentului acord între unul sau mai multe state membre sau Comunitate, pe de o parte, și una sau mai multe țări ACP, pe de altă parte, se înaintează Consiliului de miniștri.

Între sesiunile Consiliului de miniștri, astfel de litigii se înaintează Comitetului ambasadorilor.

(2)

(a)

În cazul în care Consiliul de miniștri nu reușește să soluționeze litigiul, oricare dintre părți poate solicita soluționarea litigiului prin arbitraj. În acest sens, fiecare parte desemnează un arbitru în termen de 30 de zile de la cererea de arbitraj. În lipsa acestei desemnări, fiecare parte poate solicita Secretarului General al Curții Permanente de Arbitraj să desemneze cel de-al doilea arbitru.

(b)

Cei doi arbitri desemnează, la rândul lor, al treilea arbitru în termen de 30 de zile. În lipsa acestei desemnări, fiecare parte poate solicita Secretarului General al Curții Permanente de Arbitraj să desemneze cel de-al treilea arbitru.

(c)

În cazul în care arbitrii nu decid altfel, se aplică procedura prevăzută de regulamentul facultativ de arbitraj al Curții Permanente de Arbitraj pentru Organizațiile Internaționale și State. Hotărârile arbitrilor se iau cu majoritate de voturi în termen de trei luni.

(d)

Fiecare parte la litigiu este obligată să ia măsurile necesare pentru a asigura aplicarea hotărârii arbitrilor.

(e)

În sensul aplicării prezentei proceduri, Comunitatea și statele sale membre sunt considerate ca fiind o singură parte în litigiu.

Articolul 99

Clauza de denunțare

Prezentul acord poate fi denunțat de Comunitate și de statele sale membre în ceea ce privește fiecare țară ACP și de fiecare țară ACP în ceea ce privește Comunitatea și statele sale membre, cu un preaviz de șase luni.

Articolul 100

Statutul textelor

Protocoalele și anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta. Anexele II, III, IV și VI se pot revizui, adapta și/sau modifica de către Consiliul de miniștri pe baza unei recomandări a Comitetului de cooperare ACP-CE pentru finanțarea dezvoltării. Prezentul acord este întocmit în două exemplare în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind în egală măsură autentic, și se depune la arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și Secretariatului țărilor ACP, care transmit câte o copie certificată conform guvernului fiecăruia dintre statele semnatare.

Hecho en Cotonú, el veintitrés de junio del año dos mil.

Udfærdiget i Cotonou den treogtyvende juni to tusind.

Geschehen zu Cotonou am dreiundzwanzigsten Juni zweitausend.

Έγινε στην Κοτονού, στις είκοσι τρεις Ιουνίου δύο χιλιάδες.

Done at Cotonou on the twenty-third day of June in the year two thousand.

Fait à Cotonou, le vingt-trois juin deux mille.

Fatto a Cotonou, addì ventitré giugno duemila.

Gedaan te Cotonou, de drieëntwintigste juni tweeduizend.

Feito em Cotonu, em vinte e três de Junho de dois mil.

Tehty Cotonoussa kahdentenakymmenentenäkolmantena päivänä kesäkuuta vuonna kaksituhatta.

Som skedde i Cotonou den tjugotredje juni tjugohundra.

Pour Sa Majesté le Roi des Belges

Voor Zijne Majesteit de Koning der Belgen

Für Seine Majestät den König der Belgier

Cette signature engage également la Communauté française, la Communauté flamande, la Communauté germanophone, la Région wallonne, la Région flamande et la Région de Bruxelles-Capitale.

Deze handtekening verbindt eveneens de Vlaamse Gemeenschap, de Franse Gemeenschap, de Duitstalige Gemeenschap, het Vlaamse Gewest, het Waalse Gewest en het Brusselse Hoofdstedelijke Gewest.

Diese Unterschrift bindet zugleich die Deutschsprachige Gemeinschaft, die Flämische Gemeinschaft, die Französische Gemeinschaft, die Wallonische Region, die Flämische Region und die Region Brüssel-Hauptstadt.

For Hendes Majestæt Danmarks Dronning

Für den Präsidenten der Bundesrepublik Deutschland

Για τον Πρόεδρο της Ελληνικής Δημοκρατίας

Por Su Majestad el Rey de España

Pour le Président de la République française

Thar ceann Uachtarán na hÉireann

For the President of Ireland

Per il Presidente della Repubblica italiana

Pour Son Altesse Royale le Grand-Duc de Luxembourg

Voor Hare Majesteit de Koningin der Nederlanden

Für den Bundespräsidenten der Republik Österreich

Pelo Presidente da República Portuguesa

Suomen Tasavallan Presidentin puolesta

För Republiken Finlands President

På svenska regeringens vägnar

For Her Majesty the Queen of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Pour le Président de la République d'Angola

For Her Majesty the Queen of Antigua and Barbuda

For the Head of State of the Commonwealth of the Bahamas

For the Head of State of Barbados

For the Government of Belize

Pour le Président de la République du Bénin

For the President of the Republic of Botswana

Pour le Président du Burkina Faso

Pour le Président de la République du Burundi

Pour le Président de la République du Cameroun

Pour le Président de la République du Cap-Vert

Pour le Président de la République Centrafricaine

Pour le Président de la République Fédérale Islamique des Comores

Pour le Président de la République démocratique du Congo

Pour le Président de la République du Congo

For the Government of the Cook Islands

Pour le Président de la République de Côte d'Ivoire

Pour le Président de la République de Djibouti

For the Government of the Commonwealth of Dominica

For the President of the Dominican Republic

For the President of the State of Eritrea

For the President of the Federal Republic of Ethiopia

For the President of the Sovereign Democratic Republic of Fiji

Pour le Président de la République gabonaise

For the President and Head of State of the Republic of The Gambia

For the President of the Republic of Ghana

For Her Majesty the Queen of Grenada

Pour le Président de la République de Guinée

Pour le Président de la République de Guinée-Bissau

Pour le Président de la République de Guinée équatoriale

For the President of the Republic of Guyana

Pour le Président de la République d'Haïti

For the Head of State of Jamaica

For the President of the Republic of Kenya

For the President of the Republic of Kiribati

For His Majesty the King of the Kingdom of Lesotho

For the President of the Republic of Liberia

Pour le Président de la République de Madagascar

For the President of the Republic of Malawi

Pour le Président de la République du Mali

For the Government of the Republic of the Marshall Islands

Pour le Président de la République Islamique de Mauritanie

For the President of the Republic of Mauritius

For the Government of the Federated States of Micronesia

Pour le Président de la République du Mozambique

For the President of the Republic of Namibia

For the Government of the Republic of Nauru

Pour le Président de la République du Niger

For the President of the Federal Republic of Nigeria

For the Government of Niue

For the Government of the Republic of Palau

For Her Majesty the Queen of the Independent State of Papua New Guinea

Pour le Président de la République Rwandaise

For Her Majesty the Queen of Saint Kitts and Nevis

For Her Majesty the Queen of Saint Lucia

For Her Majesty the Queen of Saint Vincent and the Grenadines

For the Head of State of the Independent State of Samoa

Pour le Président de la République démocratique de São Tomé et Príncipe

Pour le Président de la République du Sénégal

Pour le Président de la République des Seychelles

For the President of the Republic of Sierra Leone

For Her Majesty the Queen of the Solomon Islands

For the President of the Republic of South Africa

For the President of the Republic of the Sudan

For the President of the Republic of Suriname

For His Majesty the King of the Kingdom of Swaziland

For the President of the United Republic of Tanzania

Pour le Président de la République du Tchad

Pour le Président de la République togolaise

For His Majesty King Taufa'ahau Tupou IV of Tonga

For the President of the Republic of Trinidad and Tobago

For Her Majesty the Queen of Tuvalu

For the President of the Republic of Uganda

For the Government of the Republic of Vanuatu

For the President of the Republic of Zambia

For the Government of the Republic of Zimbabwe


ANEXE LA ACORD

CUPRINS

ANEXA I: PROTOCOLUL FINANCIAR

ANEXA II: MODALITĂȚILE ȘI CONDIȚIILE DE FINANȚARE

Capitolul 1: Finanțarea investițiilor

Capitolul 2: Operațiuni speciale

Capitolul 3: Finanțarea în caz de fluctuații pe termen scurt ale veniturilor din export

Capitolul 4: Alte dispoziții

Capitolul 5: Acorduri de protecție a investițiilor

ANEXA III: SPRIJINUL INSTITUȚIONAL – CDI ȘI CDA

ANEXA IV: PROCEDURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DE GESTIUNE

Capitolul 1: Programarea (națională)

Capitolul 2: Programarea și pregătirea (regionale)

Capitolul 3: Punerea în aplicare a proiectelor

Capitolul 4: Concurența și preferințele

Capitolul 5: Monitorizarea și evaluarea

Capitolul 6: Agenții responsabili cu gestionarea și execuția

ANEXA V: REGIMUL COMERCIAL CARE SE APLICĂ ÎN TIMPUL PERIOADEI DE PREGĂTIRE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 37 ALINEATUL (1)

Capitolul 1: Regimuri comerciale generale

Capitolul 2: Angajamente speciale privind zahărul și carnea de vită și mânzat

Capitolul 3: Dispoziții finale

PROTOCOLUL NR. 1 PRIVIND DEFINIȚIA CONCEPTULUI DE „PRODUSE ORIGINARE” ȘI METODELE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Titlul I – Dispoziții generale

Titlul II – Definiția conceptului de „produse originare”

Titlul III – Condiții teritoriale

Titlul IV – Dovada de origine

Titlul V – Metode de cooperare administrativă

Titlul VI – Ceuta și Melilla

Titlul VII – Dispoziții finale

Anexa I la Protocolul nr. 1 – Note introductive privind lista din anexa II

Anexa II la Protocolul nr. 1 – Lista prelucrărilor sau a transformărilor care trebuie aplicate materialelor neoriginare pentru ca produsul fabricat să poată obține caracter originar

Anexa III la Protocolul nr. 1 – Țări și teritorii de peste mări

Anexa IV la Protocolul nr. 1 – Formular pentru certificatul de circulație

Anexa V la Protocolul nr. 1 – Declarația pe factură

Anexa VIA la Protocolul nr. 1 – Declarația furnizorului privind produsele cu caracter originar preferențial

Anexa VIB la Protocolul nr. 1 – Declarația furnizorului privind produsele fără caracter originar preferențial

Anexa VII la Protocolul nr. 1 – Fișa de informații

Anexa VIII la Protocolul nr. 1 – Formular de cerere de derogare

Anexa IX la Protocolul nr. 1 – Lista prelucrărilor și a transformărilor care conferă caracterul originar ACP produsului prelucrat în cazul în care transformarea sau prelucrarea este aplicată materialelor textile originare din țările în curs de dezvoltare menționate la articolul 6 alineatul (11) din prezentul protocol

Anexa X la Protocolul nr. 1 – Produsele textile excluse din procedura de cumul cu anumite țări în curs de dezvoltare menționate la articolul 6 alineatul (11) din prezentul protocol

Anexa XI la Protocolul nr. 1 – Produse pentru care dispozițiile de cumul cu Africa de Sud menționate la articolul 6 alineatul (3) se aplică la trei ani de la aplicarea provizorie a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud

Anexa XII la Protocolul nr. 1 – Produse pentru care dispozițiile de cumul cu Africa de Sud menționate la articolul 6 alineatul (3) se aplică la șase ani de la aplicarea provizorie a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud

Anexa XIII la Protocolul nr. 1 – Produse cărora nu li se aplică articolul 6 alineatul (3)

Anexa XIV la Protocolul nr. 1 – Produse pescărești cărora nu li se aplică, temporar, articolul 6 alineatul (3)

Anexa XV la Protocolul nr. 1 – Declarația comună privind cumulul

PROTOCOLUL NR. 2 PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUI 9

PROTOCOLUL NR. 3 CARE CONȚINE TEXTUL PROTOCOLULUI 3 PRIVIND ZAHĂRUL ACP

Anexă la Protocolul nr. 3 – Declarațiile privind Protocolul nr. 3

Anexă la Protocolul nr. 3 – Schimburi de scrisori

PROTOCOLUL NR. 4 PRIVIND CARNEA DE VITĂ ȘI MÂNZAT

PROTOCOLUL NR. 5 – AL DOILEA PROTOCOL PRIVIND BANANELE

ANEXA VI: LISTA ȚĂRILOR ACP CEL MAI PUȚIN DEZVOLTATE, FĂRĂ IEȘIRE LA MARE SAU INSULARE

PROTOCOALE

PROTOCOLUL NR. 1 PRIVIND CHELTUIELILE DE FUNCȚIONARE A INSTITUȚIILOR COMUNE

PROTOCOLUL NR. 2 PRIVIND PRIVILEGIILE ȘI IMUNITĂȚILE

Capitolul 1: Persoanele care participă la lucrările legate de acord

Capitolul 2: Proprietăți, fonduri și bunuri ale Consiliului de miniștri ACP

Capitolul 3: Comunicările oficiale

Capitolul 4: Personalul Secretariatului țărilor ACP

Capitolul 5: Delegațiile Comisiei în țările ACP

Capitolul 6: Dispoziții generale

PROTOCOLUL NR. 3 PRIVIND AFRICA DE SUD

ANEXA I

PROTOCOLUL FINANCIAR

1.

În sensul prevăzut de prezentul acord și pe o perioadă de cinci ani cu începere de la 1 martie 2000, suma totală a asistenței financiare a Comunității pentru țările ACP este de 15 200 milioane EUR.

2.

Asistența financiară a Comunității cuprinde o sumă de până la 13 500 milioane EUR de la cel de-al nouălea Fond European de Dezvoltare (FED).

3.

Cel de-al nouălea FED se alocă între instrumentele de cooperare după cum urmează:

(a)

10 000 milioane euro, sub formă de subvenții, se rezervă pentru un pachet de sprijinire a dezvoltării pe termen lung. Acest pachet se utilizează pentru a finanța programele naționale indicative în conformitate cu articolele 1-5 din anexa IV la prezentul acord privind procedurile de punere în aplicare și de gestiune. Din acest pachet de sprijinire a dezvoltării pe termen lung:

(i)

90 milioane EUR se rezervă pentru finanțarea bugetului Centrului pentru dezvoltarea întreprinderilor (CDI);

(ii)

70 milioane EUR se rezervă pentru finanțarea bugetului Centrului pentru dezvoltarea agriculturii (CDA);

(iii)

o sumă mai mică de 4 milioane EUR se rezervă în scopurile menționate la articolul 17 din prezentul acord (Adunarea parlamentară paritară).

(b)

1 300 milioane EUR, sub formă de subvenții, se rezervă pentru finanțarea sprijinului pentru cooperarea și integrarea regională a țărilor ACP în conformitate cu articolele 6-14 din anexa IV la prezentul acord privind procedurile de punere în aplicare și de gestiune;

(c)

2 200 milioane EUR se alocă finanțării facilității pentru investiții în conformitate cu modalitățile și condițiile prevăzute în anexa II la prezentul acord privind modalitățile și condițiile de finanțare fără a aduce atingere finanțării subvențiilor la dobândă prevăzute la articolele 2 și 4 din anexa II la prezentul acord privind resursele menționate la alineatul (3) litera (a) din prezenta anexă.

4.

Se asigură o sumă de până la 1 700 milioane EUR de la Banca Europeană de Investiții sub formă de împrumuturi din resurse proprii. Aceste resurse se acordă în scopurile prevăzute în anexa II la prezentul acord privind modalitățile și condițiile de finanțare conform condițiilor prevăzute de statutele sale și dispozițiilor corespunzătoare ale modalităților și ale condițiilor de finanțare a investițiilor, astfel cum sunt definite în anexa menționată anterior. Banca poate, din resursele pe care le gestionează, să contribuie la finanțarea proiectelor și a programelor regionale.

5.

Toate diferențele rămase din FED anterioare la data intrării în vigoare a acestui protocol financiar, precum și toate sumele dezangajate ulterior acestei date din proiecte în desfășurare din aceste fonduri se transferă la al nouălea FED și se folosesc conform condițiilor prevăzute de prezentul acord. Orice resurse astfel transferate la al nouălea FED care au fost alocate anterior programului indicativ al unei țări ACP sau al unei regiuni rămân alocate țării sau regiunii respective. Suma totală a prezentului protocol financiar, suplimentată cu diferențele rămase transferate din FED anterioare, va acoperi perioada 2000-2007.

6.

Banca administrează împrumuturile acordate din resursele proprii, precum și operațiunile finanțate din Facilitatea pentru investiții. Toate celelalte resurse financiare ale prezentului acord se administrează de către Comisie.

7.

Înainte de expirarea prezentului protocol financiar, părțile evaluează gradul de realizare a angajamentelor și a decontărilor. Această evaluare constituie baza reevaluării cantității totale a resurselor, precum și a nevoii de noi resurse pentru sprijinul cooperării financiare în temeiul prezentului acord.

8.

În cazul în care fondurile prevăzute de oricare dintre instrumentele acordului sunt epuizate înainte de expirarea prezentului protocol financiar, Consiliul de miniștri ACP-CE ia măsurile necesare.

ANEXA II

MODALITĂȚI ȘI CONDIȚII DE FINANȚARE

CAPITOLUL 1

FINANȚAREA INVESTIȚIILOR

Articolul 1

Modalitățile și condițiile de finanțare privind capitalurile de risc și împrumuturile finanțate de Facilitatea pentru investiții și de Banca Europeană pentru Investiții (Bancă) și operațiunile speciale sunt prevăzute de prezentul capitol. Aceste resurse pot fi canalizate către întreprinderi eligibile fie direct, fie indirect, prin fonduri de investiții și/sau intermediari financiari eligibili.

Articolul 2

Resurse ale facilității pentru investiții

(1)   Resursele facilității pot fi utilizate, printre altele, pentru:

(a)

a asigura capitaluri de risc sub forma:

(i)

participării la capitalul întreprinderilor ACP, inclusiv al instituțiilor financiare;

(ii)

asistenței prin cvasicapitaluri pentru întreprinderile ACP, inclusiv instituțiile financiare;

(iii)

garanțiilor și altor majorări ale creditelor care pot fi folosite pentru a acoperi riscurile politice și de alt fel legate de investiții, la care sunt expuși investitorii sau furnizorii de fonduri străini și locali;

(b)

a asigura împrumuturi obișnuite.

(2)   Participarea la capital poartă, în mod normal, asupra participațiilor minoritare și se remunerează pe baza rezultatelor proiectului în cauză.

(3)   Asistența prin cvasicapitaluri poate consta în avansurile acționarilor, obligațiuni convertibile, împrumuturi condiționate, subordonate și participative și orice altă formă de asistență. Această asistență poate consta, în special, în:

(a)

împrumuturi condiționate a căror amortizare și/sau durată depind de realizarea anumitor condiții cu privire la rezultatele proiectului finanțat; în cazul specific al împrumuturilor condiționate pentru finanțarea parțială a studiilor de preinvestiții sau altă asistență tehnică privind proiectul, rambursarea capitalului și/sau a dobânzii se poate suprima în cazul în care nu se efectuează investiția;

(b)

împrumuturi participative a căror amortizare și/sau durată depind de rentabilitatea financiară a proiectului și

(c)

împrumuturi subordonate a căror rambursare nu intervine decât după satisfacerea altor creanțe.

(4)   Remunerația pentru fiecare operațiune se stabilește la acordarea împrumutului. Cu toate acestea:

(a)

în cazul împrumuturilor condiționate sau participative, remunerația implică în mod normal o rată a dobânzii fixă de maximum 3 % și o componentă variabilă legată de performanța proiectului și

(b)

în cazul împrumuturilor subordonate, rata dobânzii este legată de cea a pieței.

(5)   Garanțiile se stabilesc astfel încât să reflecte riscurile asigurate și caracteristicile speciale ale operațiunii.

(6)   Rata dobânzii pentru împrumuturile obișnuite cuprinde o rată de referință aplicată de Bancă pentru împrumuturi comparabile cu aceiași termeni și condiții de scutire și modalități de amortizare la care se adaugă o majorare stabilită de Bancă.

(7)   Împrumuturile obișnuite pot fi prelungite în condiții avantajoase în următoarele cazuri:

(a)

pentru proiectele de infrastructură din țările cel mai puțin dezvoltate sau din țările aflate în situație de postconflict, proiectele fiind indispensabile pentru dezvoltarea sectorului privat. În aceste cazuri, rata dobânzii pentru împrumut se va reduce cu 3 %, și

(b)

pentru proiectele care implică operațiuni de restructurare în cadrul privatizării sau pentru proiecte cu beneficii sociale sau de mediu substanțiale și care pot fi clar demonstrate. În aceste cazuri, împrumuturile pot fi extinse printr-o subvenție la dobândă a cărei sumă și formă se decide în funcție de caracteristicile speciale ale proiectului. Cu toate acestea, reducerea ratei dobânzii nu depășește 3 %.

Rata finală a dobânzii nu poate fi, în nici un caz, mai mică de 50 % din rata de referință.

(8)   Fondurile prevăzute pentru aceste subvenții se obțin din Facilitatea pentru investiții și nu depășesc 5 % din suma globală alocată pentru finanțarea investițiilor de către Facilitatea pentru investiții și de către Bancă din resursele proprii.

(9)   Subvențiile la dobândă pot fi capitalizate sau pot fi folosite sub formă de subvenții pentru a sprijini asistența tehnică a proiectului, în special în favoarea instituțiilor financiare din țările ACP.

Articolul 3

Operațiunile facilității pentru investiții

(1)   Facilitatea pentru investiții intervine în toate sectoarele economice și sprijină investițiile organismelor din sectorul privat și ale organismelor din sectorul public administrate conform unor criterii comerciale, inclusiv infrastructurile economice și tehnologice generatoare de venituri care prezintă o mare importanță pentru sectorul privat. Facilitatea:

(a)

se gestionează ca un fond rotativ și se urmărește viabilitatea sa financiară. Intervențiile se fac în condițiile pieței și evită crearea de denaturări pe piețele locale sau îndepărtarea surselor private de finanțare, și

(b)

se urmărește să aibă efect catalizator prin încurajarea mobilizării pe termen lung a resurselor locale și atragerea investitorilor și a furnizorilor de fonduri privați străini către proiecte din statele ACP.

(2)   La expirarea protocolului financiar și în absența unei decizii specifice a Consiliului de miniștri, rambursările nete cumulate din Facilitatea pentru investiții se transferă la protocolul următor.

Articolul 4

Împrumuturile BEI din resursele sale proprii

(1)   Banca:

(a)

contribuie, prin resursele pe care le gestionează, la dezvoltarea economică și industrială a statelor ACP la nivel național și regional; în acest scop, ea finanțează prioritar proiecte și programe productive sau alte investiții care vizează promovarea sectorului privat în toate sectoarele economice;

(b)

stabilește legături strânse de cooperare cu băncile naționale și regionale de dezvoltare și cu instituțiile bancare și financiare ale statelor ACP și ale UE și

(c)

adaptează, în cazul în care este necesar, după consultarea cu statele ACP în cauză, modalitățile și procedurile de punere în aplicare a cooperării pentru dezvoltare, conform prevederilor prezentului acord, pentru a lua în considerare natura proiectelor și a programelor și pentru a se conforma obiectivelor din prezentul acord, în cadrul procedurilor stabilite în statutul său.

(2)   Împrumuturile din resursele proprii ale Băncii sunt însoțite de următoarele modalități și condiții:

(a)

rata de referință a dobânzii este rata aplicată de Bancă pentru un împrumut în aceleași condiții referitoare la monedă și la modalitățile de amortizare valabile în ziua semnării contractului sau la data decontării;

(b)

cu toate acestea:

(i)

în principiu, proiectele din sectorul public beneficiază de o subvenție la dobândă de 3 %;

(ii)

proiectele din sectorul privat care se încadrează în categoriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din prezenta anexă pot beneficia de o subvenție la dobândă în condițiile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (b).

Rata finală a dobânzii nu este, în nici un caz, mai mică de 50 % din rata de referință;

(c)

suma subvenției la dobândă, actualizată la valoarea sa în momentul decontării împrumutului, se calculează pe baza sumei alocării în subvenții la dobândă a Facilității pentru investiții, astfel cum este definită la articolul 2 alineatele (8) și (9), și este plătită direct la bancă și

(d)

împrumuturile acordate de bancă din propriile sale resurse sunt însoțite de condiții de durată stabilite pe baza caracteristicilor economice și financiare ale proiectului, această durată neputând depăși 25 de ani. Aceste împrumuturi cuprind, în mod normal, o perioadă de grație stabilită prin raportare la durata de întocmire a proiectului.

(3)   Pentru investiții finanțate de bancă din propriile sale resurse în întreprinderile din sectorul public, se pot solicita garanții sau angajamente specifice legate de proiect de la statele ACP în cauză.

Articolul 5

Condiții privind riscul cursului de schimb

Pentru a reduce la minimum efectele fluctuațiilor cursului de schimb, problemele legate de riscul cursului de schimb se tratează în următorul mod:

(a)

în cazul participării la capital în vederea consolidării fondurilor proprii ale unei întreprinderi, riscul cursului de schimb este suportat, în general, de către Facilitatea pentru investiții;

(b)

în cazul finanțării întreprinderilor mici și mijlocii prin capitaluri de risc, riscul cursului de schimb este repartizat, ca regulă generală, între Comunitate, pe de o parte, și celelalte părți în cauză, pe de altă parte. În medie, riscul cursului de schimb se împarte în mod egal, și

(c)

atunci când este fezabil și oportun, în special în țări caracterizate prin stabilitate macroeconomică și financiară, Facilitatea pentru investiții urmărește să acorde împrumuturile în moneda locală, asumându-și așadar, de facto, riscul cursului de schimb.

Articolul 6

Condiții pentru transferul devizelor

În ceea ce privește operațiunile în temeiul acordului, care au fost aprobate în scris în cadrul prezentului acord, țările ACP în cauză:

(a)

acordă scutire de orice impozit național sau local, taxă fiscală asupra dobânzii, a comisioanelor și a amortizărilor împrumuturilor datorate în temeiul legislației statului sau a statelor ACP în cauză;

(b)

pun la dispoziția beneficiarilor devizele necesare pentru plata dobânzii, a comisioanelor și a amortizărilor împrumuturilor datorate în temeiul contractelor de finanțare încheiate pentru punerea în aplicare a proiectelor și a programelor pe teritoriile lor și

(c)

pun la dispoziția Băncii devizele necesare transferului tuturor sumelor primite de aceasta în monedă națională, la cursul de schimb în vigoare între euro sau alte valute de transfer și moneda națională la data transferului. Aceste sume cuprind toate formele de remunerare, cum sunt dobânzile, dividendele, comisioanele, onorariile, precum și amortizarea împrumuturilor și câștigurile din vânzarea de acțiuni datorate în temeiul contractelor de finanțare încheiate pentru execuția proiectelor și a programelor pe teritoriile lor.

CAPITOLUL 2

OPERAȚIUNI SPECIALE

Articolul 7

(1)   Din subvențiile care îi sunt alocate cooperarea sprijină:

(a)

construcția de locuințe sociale pentru a promova dezvoltarea pe termen lung a sectorului de locuințe, inclusiv facilitățile acordate în materie de ipotecă în al doilea rang;

(b)

microfinanțarea pentru promovarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor și

(c)

dezvoltarea capacităților pentru a consolida și a facilita participarea efectivă a sectorului privat la dezvoltarea socială și economică.

(2)   După semnarea prezentului acord și la propunerea Comitetului de cooperare ACP-CE pentru finanțarea dezvoltării, Consiliul de miniștri ACP-CE decide modalitățile și sumele resurselor alocate din programul de dezvoltare pe termen lung pentru a realiza aceste obiective.

CAPITOLUL 3

FINANȚAREA ÎN CAZ DE FLUCTUAȚII PE TERMEN SCURT ALE VENITURILOR DIN EXPORT

Articolul 8

(1)   Părțile recunosc că pierderile din veniturile din export ca rezultat al fluctuațiilor pe termen scurt pot pune în pericol cerințele de finanțare a dezvoltării și aplicarea politicilor macroeconomice și sectoriale. Gradul de dependență a economiei unui stat ACP de exportul de bunuri, în special de produsele agricole și miniere, este, așadar, un criteriu de determinare a alocării resurselor pentru dezvoltarea pe termen lung.

(2)   Pentru a atenua efectele negative ale instabilității veniturilor din export și a proteja programele de dezvoltare afectate de o scădere a veniturilor, se poate mobiliza un sprijin financiar suplimentar din resursele programabile pentru dezvoltarea pe termen lung a țării pe baza articolelor 9 și 10.

Articolul 9

Criterii de eligibilitate

(1)   Eligibilitatea pentru atribuirea de resurse suplimentare este stabilită de:

(a)

o pierdere de 10 % din veniturile din exportul de bunuri (2 % în cazul țărilor cel mai puțin dezvoltate) comparativ cu media aritmetică a câștigurilor din primii trei ani din perioada de patru ani care a precedat anul solicitării

sau

o pierdere de 10 % din veniturile din export din totalul produselor agricole sau miniere (2 % în cazul țărilor cel mai puțin dezvoltate) comparativ cu media aritmetică a câștigurilor din primii trei ani din perioada de patru ani care a precedat anul solicitării pentru țările în care veniturile din exportul de produse agricole și miniere reprezintă mai mult de 40 % din veniturile totale din exportul de bunuri și

(b)

o creștere cu 10 % a deficitului public programat pentru anul în cauză sau prevăzut pentru anul următor.

(2)   Dreptul la sprijin suplimentar se limitează la patru ani succesivi.

(3)   Resursele suplimentare se reflectă în conturile publice ale țării în cauză. Ele se folosesc în conformitate cu normele și metodele de programare, inclusiv dispozițiile specifice din anexa IV privind procedurile de punere în aplicare și de gestiune, pe baza acordurilor prealabile elaborate de Comunitate și de statul ACP în cauză în anul următor anului aplicării. De comun acord, resursele se pot folosi pentru a finanța programele incluse în bugetul național. Cu toate acestea, o parte din resursele suplimentare se poate rezerva pentru sectoare specifice.

Articolul 10

Avansurile

Sistemul de alocare a resurselor suplimentare prevede avansuri pentru a rezolva inconvenientele rezultate din orice întârziere în obținerea unor statistici comerciale consolidate și asigurarea că resursele în cauză pot fi incluse în bugetul anului care succedă anului aplicării. Avansurile se mobilizează pe baza statisticilor provizorii de export elaborate de guvern și prezentate Comisiei în așteptarea statisticilor oficiale consolidate finale. Avansul maxim este de 80 % din suma resurselor suplimentare prevăzute pentru anul solicitării. Sumele astfel mobilizate se ajustează de comun acord între Comisie și Guvernul în cauză în funcție de statisticile de export consolidate finale și suma definitivă a deficitului public.

Articolul 11

Părțile convin ca dispozițiile prezentului articol să fie reexaminate în cel mult doi ani și, după aceea, la cererea oricăreia dintre părți.

CAPITOLUL 4

ALTE DISPOZIȚII

Articolul 12

Plăți curente și fluxuri de capital

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (3), părțile se angajează să nu impună nici o restricție plăților în monede liber convertibile, din contul curent al balanței de plăți, între rezidenții din Comunitate și cei din statele ACP.

(2)   În ceea ce privește tranzacțiile care intră sub incidența contului operațiunilor de capital al balanței de plăți, părțile se angajează să nu impună nici o restricție liberei circulații a capitalurilor în ceea ce privește investițiile directe făcute de societăți constituite în conformitate cu legislația țării gazdă și investițiile făcute în conformitate cu prezentul acord și lichidarea și repatrierea acestor investiții și a tuturor profiturilor care provin din acestea.

(3)   În cazul în care unul sau mai multe state ACP sau unul sau mai multe state membre ale Comunității are (au) sau riscă să aibă probleme grave privind balanța de plăți, statul ACP, statul membru sau Comunitatea pot, în conformitate cu condițiile stabilite în temeiul Acordului General pentru Tarife și Comerț, al Acordului General privind Comerțul cu Servicii și al articolelor VIII și XIV din statutele Fondului Monetar Internațional, să adopte restricții privind tranzacțiile curente pe o perioadă limitată care nu poate depăși ceea ce este strict necesar pentru a remedia situația balanței de plăți. Partea care ia măsurile informează celelalte părți cu privire la aceasta și le prezintă cât mai curând posibil un plan de eliminare a măsurilor în cauză.

Articolul 13

Regimul aplicabil întreprinderilor

În ceea ce privește regimul aplicabil cu privire la crearea și furnizarea de servicii, statele ACP, pe de o parte, și statele membre, pe de altă parte, acordă un tratament nediscriminatoriu resortisanților și societăților din statele membre și resortisanților și societăților din statele ACP. Cu toate acestea, în cazul în care, pentru o anumită activitate, un stat ACP sau un stat membru nu este în măsură să asigure un asemenea tratament, statele ACP sau statele membre, după caz, nu sunt obligate să acorde un astfel de tratament pentru activitatea respectivă resortisanților și societăților din statul în cauză.

Articolul 14

Definiția „societăților și întreprinderilor”

(1)   În sensul prezentului acord, „societățile sau întreprinderile unui stat membru sau ale unui stat ACP” sunt societăți sau întreprinderi constituite în temeiul dreptului civil sau comercial, inclusiv societățile publice sau private, societățile cooperative și orice alte persoane juridice și asociații reglementate de dreptul public sau privat, cu excepția societăților fără scop lucrativ, constituite în conformitate cu legislația unui stat membru sau a unui stat ACP și al căror sediu social, administrație centrală sau punct de lucru principal se găsește într-un stat membru sau un stat ACP.

(2)   Cu toate acestea, în cazul unei societăți sau întreprinderi care are numai sediul social într-un stat membru sau într-un stat ACP, activitatea acesteia trebuie să prezinte o legătură efectivă și continuă cu economia respectivului stat membru sau stat ACP.

CAPITOLUL 5

ACORDURI DE PROTECȚIE A INVESTIȚIILOR

Articolul 15

(1)   În conformitate cu dispozițiile articolului 78 din prezentul acord, părțile iau în considerare următoarele principii:

(a)

orice stat contractant poate solicita, atunci când este necesar, deschiderea negocierilor cu un alt stat contractant în vederea unui acord de promovare și de protecție a investițiilor;

(b)

cu ocazia deschiderii negocierilor în vederea încheierii, a aplicării și a interpretării acordurilor bilaterale sau multilaterale reciproce privind promovarea și protecția investițiilor, statele părți la aceste acorduri nu fac nici o discriminare între statele părți la prezentul acord sau unele față de altele prin raportare la țările terțe;

(c)

statele contractante au dreptul să solicite o modificare sau o adaptare a tratamentului nediscriminatoriu menționat anterior în cazul în care angajamentele internaționale sau circumstanțele de fapt impun acest lucru;

(d)

aplicarea principiilor menționate anterior nu poate avea ca obiect sau ca efect să aducă atingere suveranității nici unui stat parte la acord și

(e)

relația dintre data intrării în vigoare a oricărui acord negociat, dispozițiile privind soluționarea litigiilor și data investițiilor în cauză se stabilește în acordurile menționate anterior, ținându-se seama de dispozițiile menționate anterior. Părțile contractante confirmă că retroactivitatea nu se aplică drept principiu general, cu excepția situației în care statele contractante prevăd altfel.

(2)   În vederea facilitării negocierii acordurilor bilaterale privind promovarea și protecția investițiilor, părțile contractante convin să studieze principalele clauze ale unui acord tip privind protecția. Studiul, bazat pe dispozițiile acordurilor bilaterale existente între statele contractante, va acorda o atenție specială următoarelor chestiuni:

(a)

garanții juridice pentru asigurarea unui tratament just și echitabil și protecția investitorilor străini;

(b)

clauza investitorului celui mai favorizat;

(c)

protecția în caz de expropriere și naționalizare;

(d)

transferul de capitaluri și beneficii și

(e)

arbitrajul internațional în caz de litigii între investitor și statul gazdă.

(3)   Părțile contractante convin să studieze capacitatea sistemelor de garantare de a răspunde nevoilor specifice ale întreprinderilor mici și mijlocii de a-și asigura investițiile în statele ACP. Studiile menționate anterior debutează cât mai curând posibil după semnarea acordului. După încheierea studiilor, rezultatul acestora se prezintă Comitetului de cooperare ACP-CE pentru finanțarea dezvoltării în vederea examinării și a unei acțiuni adecvate.

ANEXA III

SPRIJINUL INSTITUȚIONAL – CDI ȘI CDA

Articolul 1

Cooperarea sprijină mecanismele instituționale care asigură asistența pentru întreprinderi și promovează agricultura și dezvoltarea rurală. În acest context, cooperarea contribuie la:

(a)

consolidarea și creșterea rolului Centrului pentru dezvoltarea întreprinderilor (CDI) pentru a asigura sectorului privat sprijinul necesar pentru promovarea activităților de dezvoltare a sectorului privat și

(b)

consolidarea și sporirea rolului Centrului pentru dezvoltarea agriculturii (CDA) în dezvoltarea capacităților instituționale, în special a gestionării informațiilor, pentru a îmbunătăți accesul la tehnologie pentru creșterea productivității agriculturii, a comercializării, a siguranței alimentare și a dezvoltării rurale.

Articolul 2

CDI

(1)   CDI sprijină punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare a sectorului privat în țările ACP oferind servicii nefinanciare societăților și întreprinderilor ACP și inițiativelor comune ale operatorilor economici din Comunitate și din statele ACP.

(2)   CDI are ca scop să asiste întreprinderile ACP private în sporirea competitivității în toate sectoarele economice. În special, CDI urmărește:

(a)

să faciliteze și să încurajeze cooperarea și parteneriatele de afaceri dintre întreprinderile ACP și UE;

(b)

să contribuie la dezvoltarea serviciilor de sprijin al întreprinderilor prin sprijinirea consolidării capacităților în organizațiile din sectorul privat sau sprijinirea prestatorilor de servicii de asistență tehnică, profesională, managerială, comercială și de formare;

(c)

să asigure asistență pentru activitățile de promovare a investițiilor, cum sunt organizațiile de promovare a investițiilor, organizarea de conferințe privind investițiile, programe de formare, ateliere de strategii și misiuni de monitorizare a promovării investiției, și

(d)

să sprijine inițiativele care contribuie la dezvoltarea și transferul de tehnologii și cunoștințe din domeniul tehnic și la promovarea celor mai bune practici în toate domeniile de gestiune a întreprinderilor.

(3)   De asemenea, CDI urmărește:

(a)

să informeze sectorul privat ACP despre dispozițiile prezentului acord;

(b)

să difuzeze informații în sectorul privat local ACP despre calitatea și standardele produselor cerute pe piețele externe și

(c)

să furnizeze informații întreprinderilor europene și organizațiilor din sectorul privat privind oportunitățile și condițiile pentru întreprinderile din țările ACP.

(4)   CDI își extinde sprijinul pentru întreprinderi prin recurgerea la intermediari calificați și competenți care prestează servicii la nivel național și/sau regional.

(5)   Activitățile CDI se bazează pe conceptul de coordonare, de complementaritate și de valoare adăugată în ceea ce privește orice inițiativă de dezvoltare a sectorului privat luată de entități publice sau private. CDI dă dovadă de selectivitate în alegerea acestor sarcini.

(6)   Comitetul ambasadorilor este autoritatea de supraveghere a centrului. După semnarea prezentului acord:

(a)

stabilește statutul și regulamentul de procedură al centrului, în special ale organismelor sale de supraveghere;

(b)

stabilește statutul, regulamentul financiar și regimul aplicabil personalului;

(c)

supraveghează activitatea organelor centrului și

(d)

stabilește normele de funcționare și procedurile de adoptare a bugetului centrului.

(7)   Comitetul ambasadorilor, în conformitate cu procedurile și criteriile determinate de acesta, numește membrii organelor centrului.

(8)   Bugetul centrului se finanțează în conformitate cu normele stabilite de prezentul acord în materie de cooperare pentru finanțarea dezvoltării.

Articolul 3

CDA

(1)   Misiunea CDA este aceea de a consolida dezvoltarea politicii și a capacităților instituționale, precum și a capacităților de informare și comunicare a organizațiilor ACP de dezvoltare agricolă și rurală. Acesta ajută respectivele organizații să formuleze și să pună în aplicare politici și programe de reducere a sărăciei, de promovare a unei siguranțe alimentare durabile, de conservare a resurselor naturale, contribuind, astfel, la consolidarea autonomiei statelor ACP în domeniul dezvoltării agricole și rurale.

(2)   CDA urmărește:

(a)

să dezvolte și să ofere servicii de informare și un acces mai bun la cercetare, formare și la inovațiile din domeniile de dezvoltare și de extindere agricole și rurale, pentru a promova agricultura și dezvoltarea rurală;

(b)

să dezvolte și să consolideze capacitățile țărilor ACP pentru:

(i)

a formula și a gestiona mai bine politicile și strategiile de dezvoltare agricolă și rurală pe plan național și regional prin îmbunătățirea, în special, a capacităților de colectare de date, de cercetare a politicilor, de analiză și de formulare;

(ii)

a îmbunătăți gestionarea informațiilor și a comunicațiilor, în special în cadrul strategiei lor agricole naționale;

(iii)

a promova o gestionare a informațiilor și a comunicațiilor intrainstituționale eficientă pentru a asigura monitorizarea măsurilor, precum și constituirea unor consorții cu parteneri regionali și internaționali;

(iv)

a promova o gestionare a informațiilor și a comunicațiilor descentralizate la nivel local și național;

(v)

a consolida inițiativele prin cooperare regională;

(vi)

a dezvolta metodele de evaluare a impactului politicii de dezvoltare agricolă.

(3)   Centrul sprijină inițiativele și rețelele regionale și, în mod progresiv, își repartizează programele de dezvoltare a capacităților cu organizațiile ACP competente. În acest scop, centrul sprijină rețelele de informații descentralizate existente la nivel regional. Aceste rețele se aplică în mod progresiv și eficient.

(4)   Comitetul ambasadorilor este autoritatea de supraveghere a centrului. După semnarea prezentului acord:

(a)

stabilește statutul și regulamentul de procedură al centrului, în special ale organismelor sale de supraveghere;

(b)

stabilește statutul, regulamentul financiar și regimul aplicabil personalului;

(c)

supraveghează activitatea organelor centrului și

(d)

stabilește normele de funcționare și procedurile de adoptare a bugetului centrului.

(5)   Comitetul ambasadorilor, în conformitate cu procedurile și criteriile determinate de acesta, numește membrii organelor centrului.

(6)   Bugetul centrului se finanțează în conformitate cu normele stabilite de prezentul acord în materie de cooperare pentru finanțarea dezvoltării.

ANEXA IV

PROCEDURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DE GESTIUNE

CAPITOLUL 1

PROGRAMAREA (NAȚIONALĂ)

Articolul 1

Operațiunile finanțate prin subvenții în cadrul prezentului acord se programează la începutul perioadei reglementate de Protocolul financiar. În acest sens, prin „programare” se înțelege:

(a)

pregătirea și dezvoltarea unei strategii de cooperare (SC) bazate pe propriile obiective și strategii de dezvoltare pe termen mediu ale țării;

(b)

o indicație clară din partea Comunității a pachetului financiar programabil indicativ de care țara poate beneficia în timpul perioadei de cinci ani, precum și orice altă informație relevantă;

(c)

pregătirea și adoptarea unui program indicativ pentru aplicarea SC și

(d)

un proces de reexaminare referitor la SC, programul indicativ și volumul de resurse alocat acestuia.

Articolul 2

Strategia de cooperare

Strategia de cooperare se pregătește de către statul ACP în cauză și UE după consultări cu o gamă largă de actori care intervin în procesul de dezvoltare, ținând seama de experiența dobândită și de cele mai bune practici. Fiecare SC se adaptează nevoilor și răspunde circumstanțelor specifice ale fiecărui stat ACP. SC este un instrument care trebuie să permită definirea acțiunilor prioritare și consolidarea însușirii programelor de cooperare. Se ține seama de orice divergențe între analiza țării și cea a Comunității. SC include următoarele elemente standard:

(a)

o analiză a contextului politic, economic și social al țării, a constrângerilor, a capacităților și a perspectivelor, inclusiv o evaluare a nevoilor esențiale, cum sunt venitul pe cap de locuitor, importanța populației, indicatorii sociali și ai vulnerabilității;

(b)

o schiță în detaliu a strategiei de dezvoltare pe termen mediu a țării, priorități bine definite și cerințe de finanțare prevăzute;

(c)

o descriere a planurilor și a acțiunilor relevante ale altor donatori prezenți în țară, în special cei din statele membre ale UE în calitatea lor de donatori bilaterali;

(d)

strategii de răspuns, cu detalierea contribuției specifice a UE, care permit, în măsura posibilului, complementaritatea cu operațiunile finanțate de statul ACP în cauză și de alți donatori prezenți în țară și

(e)

o definiție a naturii și a domeniului de aplicare a celor mai potrivite mecanisme de sprijin pentru aplicarea strategiilor menționate anterior.

Articolul 3

Alocarea de resurse

(1)   Alocarea de resurse se bazează pe nevoi și performanțe, în conformitate cu prezentul acord. În acest context:

(a)

nevoile se evaluează pe baza criteriilor privind venitul pe cap de locuitor, importanța populației, indicatori sociali și nivelul de îndatorare, pierderile din venitul din export și dependența de veniturile din export, în special din sectoarele agricole și miniere. Se acordă un tratament special țărilor ACP cel mai puțin dezvoltate și se ține seama de vulnerabilitatea statelor insulare și fără ieșire la mare. În afară de aceasta, se ține seama de dificultățile speciale ale țărilor aflate în situație de post-conflict, și

(b)

performanțele se evaluează în mod obiectiv și transparent pe baza următorilor parametri: progresul în aplicarea reformelor instituționale, performanțele țării în folosirea de resurse, punerea efectivă în aplicare a operațiunilor în curs, atenuarea sau reducerea sărăciei, măsuri de dezvoltare durabilă și performanțe în materie de politică macroeconomică și sectorială.

(2)   Resursele alocate cuprind două elemente:

(a)

alocare destinată sprijinului macroeconomic, politicilor sectoriale, programelor și proiectelor în sprijinul domeniilor critice sau mai puțin critice ale asistenței comunitare și

(b)

alocare care să reglementeze nevoi neprevăzute, cum sunt asistența de urgență atunci când nu poate fi finanțată din bugetul UE, contribuții la inițiativele de asistență pentru eliminarea datoriilor adoptate la nivel internațional și sprijin pentru atenuarea efectelor adverse ale instabilității veniturilor din export.

(3)   Suma indicativă facilitează programarea pe termen lung a ajutorului comunitar pentru țara în cauză. Această sumă, împreună cu diferențele neangajate din resursele alocate țării în temeiul unor FED anterioare și, după caz, resursele provenite din bugete comunitare, servește drept bază pentru pregătirea programului indicativ pentru țara în cauză.

(4)   Se adoptă dispoziții speciale pentru țările care, din cauza unor situații excepționale, nu pot accesa resursele programabile normale.

Articolul 4

Pregătirea și adoptarea programelor indicative

(1)   La primirea informațiilor menționate anterior, fiecare stat ACP elaborează și prezintă Comunității un proiect de program indicativ pe baza obiectivelor și a priorităților de dezvoltare prevăzute de SC. Proiectul de program indicativ precizează:

(a)

sectorul, sectoarele sau domeniile asupra cărora ar trebui să se concentreze asistența;

(b)

cele mai potrivite măsuri și acțiuni pentru atingerea obiectivelor și a scopurilor sectorului, ale sectoarelor sau ale domeniilor de concentrare a asistenței;

(c)

resursele rezervate proiectelor și programelor din afara sectorului de concentrare și/sau orientările generale ale acestor activități, precum și indicarea resurselor care urmează a fi consacrate pentru fiecare dintre aceste elemente;

(d)

identificarea actorilor neguvernamentali eligibili și a resurselor alocate acestora;

(e)

propunerile pentru proiecte și programe regionale și

(f)

rezerva de asigurare împotriva unor posibile revendicări și de acoperire a depășirilor de costuri și a cheltuielilor neprevăzute.

(2)   Proiectul de program indicativ conține, după caz, resursele rezervate consolidării capacităților umane, materiale și instituționale ale țărilor ACP necesare pentru pregătirea și punerea în aplicare a programelor indicative naționale și regionale și pentru îmbunătățirea gestionării ciclului de proiecte de investiții publice ale țărilor ACP.

(3)   Proiectul de program indicativ face obiectul unui schimb de opinii între statul ACP în cauză și Comunitate. Programul indicativ se adoptă prin acordul comun al Comunității și al statului ACP în cauză. Atunci când este adoptat, acesta este obligatoriu atât pentru Comunitate, cât și pentru statul respectiv. Acest program indicativ se anexează la SC și conține în plus:

(a)

operațiuni specifice și identificate cu claritate, în special cele care pot fi angajate înainte de următoarea reexaminare;

(b)

un calendar pentru punerea în aplicare și reexaminarea programului indicativ, în special în ceea ce privește obligațiile și decontările de resurse, și

(c)

parametrii și criteriile de reexaminare.

(4)   Comunitatea și statul ACP în cauză iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că procesul de programare se încheie în cel mai scurt timp posibil și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, în termen de 12 luni de la semnarea Protocolului financiar. În acest context, pregătirea SC și a programului indicativ trebuie să fie parte a unui proces continuu care să conducă la adoptarea unui singur document.

Articolul 5

Procesul de reexaminare

(1)   Cooperarea financiară dintre statul ACP și Comunitate trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a asigura menținerea constantă a acțiunilor în conformitate cu obiectivele prezentului acord și pentru a lua în considerare orice modificări care au loc în situația economică, prioritățile și obiectivele statului ACP în cauză. În acest context, responsabilul național cu autorizarea finanțării și șeful delegației:

(a)

efectuează anual o reexaminare operațională a programului indicativ și

(b)

efectuează, la mijlocul perioadei și la sfârșitul perioadei, o reexaminare a SC și a programului indicativ, luând în considerare nevoile și performanțele actualizate.

(2)   În situațiile excepționale prevăzute de dispozițiile referitoare la asistența umanitară și de urgență, reexaminarea se poate face la cererea oricăreia dintre părți.

(3)   Responsabilul național cu autorizarea finanțării și șeful delegației:

(a)

iau toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor programului indicativ, în special a respectării programului de obligații și decontări convenite la momentul programării, și

(b)

determină cauzele întârzierilor în punerea în aplicare și propun măsuri adecvate de remediere a acestora.

(4)   Reexaminarea operațională anuală a programului indicativ constă într-o evaluare comună a punerii în aplicare a programului și ia în considerare rezultatele activităților relevante de monitorizare și evaluare. Această reexaminare se efectuează local și se finalizează de către responsabilul național cu autorizarea finanțării și de către șeful delegației într-un termen de 60 de zile. Aceasta conține, în special, evaluarea:

(a)

rezultatelor obținute în domeniul sau domeniile de concentrare măsurate în raport cu obiectivele și indicatorii de impact identificați și cu angajamentele în materie de politică sectorială;

(b)

proiectelor și programelor din afara domeniului sau a domeniilor de concentrare și/sau în cadrul programelor plurianuale;

(c)

folosirii de resurse rezervate actorilor neguvernamentali;

(d)

eficienței punerii în aplicare a operațiunilor curente și a măsurii în care programul de angajamente și de plăți a fost respectat și

(e)

prelungirii perspectivei programării pentru anii următori.

(5)   Responsabilul național cu autorizarea finanțării și șeful delegației prezintă un raport privind concluziile reexaminării anuale Comitetului de cooperare pentru finanțarea dezvoltării, în termen de 30 de zile de la încheierea reexaminării operaționale. Comitetul examinează raportul în cadrul competențelor și al atribuțiilor sale prevăzute de prezentul acord.

(6)   În funcție de rezultatele reexaminărilor operaționale anuale, responsabilul național cu autorizarea finanțării și șeful delegației pot revizui și adapta SC în timpul reexaminărilor de la mijlocul perioadei și de la sfârșitul perioadei și în termenelor menționate anterior:

(a)

în cazul în care reexaminările operaționale descoperă probleme specifice și/sau

(b)

pe baza evoluției situației în statul ACP în cauză.

Aceste reexaminări trebuie să se încheie într-o perioadă de 30 de zile care urmează finalizării reexaminărilor de la mijlocul perioadei și de la sfârșitul perioadei. Reexaminarea finală a Protocolului financiar include și adaptările pentru noul protocol financiar cu privire la alocarea de resurse și pregătirea programului următor.

(7)   După încheierea reexaminării de la mijlocul perioadei și a celei de la sfârșitul perioadei, Comunitatea poate reexamina alocarea de resurse luând în considerare nevoile și performanțele actualizate ale statului ACP în cauză.

CAPITOLUL 2

PROGRAMAREA ȘI PREGĂTIREA (REGIONALE)

Articolul 6

Participarea

(1)   Cooperarea regională reglementează operațiuni de care beneficiază și care implică:

(a)

două, mai multe sau toate statele ACP și/sau

(b)

un organism regional în care sunt membre cel puțin două state ACP.

(2)   Cooperarea regională poate implica și țări și teritorii de peste mări, precum și regiunile ultraperiferice. Creditele necesare pentru participarea acestor teritorii sunt adiționale prin raportare la creditele alocate statelor ACP în cadrul prezentului acord.

Articolul 7

Programele regionale

Statele ACP în cauză stabilesc definiția regiunilor geografice. În măsura posibilului, programele de integrare regională ar trebui să corespundă programelor organizațiilor regionale existente cu un mandat de integrare economică. În principiu, în caz de aderare multiplă sau de suprapuneri, programul de integrare regională ar trebui să corespundă aderării combinate la organizațiile regionale competente. În acest context, Comunitatea asigură, prin intermediul programelor regionale, un sprijin specific grupurilor de state ACP implicate în negocieri de acorduri de parteneriat economic cu UE.

Articolul 8

Programarea regională

(1)   Programarea are loc la nivelul fiecărei regiuni. Programarea este rezultatul unui schimb de opinii între Comisie și organizația sau organizațiile regionale mandatate corespunzător în cauză sau, în absența unui asemenea mandat, responsabilii naționali cu autorizarea finanțării din regiunea respectivă. După caz, programarea poate cuprinde o consultare cu actorii neguvernamentali eligibili.

(2)   În acest sens, prin „programare” se înțelege:

(a)

pregătirea și dezvoltarea unei strategii de cooperare regională (SCR) bazată pe propriile obiective și strategii de dezvoltare pe termen mediu ale regiunii;

(b)

o indicație clară din partea Comunității a pachetului financiar programabil indicativ de care poate beneficia regiunea în timpul perioadei de cinci ani, precum și orice altă informație relevantă;

(c)

pregătirea și adoptarea unui program indicativ regional (PIR) pentru punerea în aplicare a SCR și

(d)

un proces de reexaminare privind SCR, programul indicativ regional și volumul de resurse alocate acestuia.

(3)   SCR se pregătește de către Comisie și organizația sau organizațiile regionale mandatate corespunzător în colaborare cu statele ACP din regiunea în cauză. SCR este un instrument care trebuie să permită acordarea priorității anumitor acțiuni și consolidarea însușirii programelor care beneficiază de susținere. SCR include următoarele elemente standard:

(a)

o analiză a contextului politic, economic și social al regiunii;

(b)

o evaluare a procesului și a perspectivelor de integrare economică regională și de integrare în economia mondială;

(c)

o schiță a strategiilor și a priorităților regionale urmărite și a cerințelor financiare prevăzute;

(d)

o schiță a activităților relevante ale altor parteneri externi din cooperarea regională și

(e)

o schiță a contribuției specifice a UE în vederea realizării obiectivelor cooperării și ale integrării regionale, care să completeze, în măsura posibilă, operațiunile finanțate de înseși statele ACP și de alți parteneri externi, în special statele membre ale UE.

Articolul 9

Alocarea de resurse

La începutul perioadei de aplicare a Protocolului financiar, Comunitatea transmite fiecărei regiuni o indicație clară cu privire la pachetul financiar de care poate beneficia în cursul acestei perioade de cinci ani. Pachetul financiar indicativ se bazează pe o estimare a nevoilor și pe progresul și perspectivele de cooperare și de integrare regională. Pentru a atinge o dimensiune adecvată și pentru a-și spori eficiența, fondurile regionale și naționale se pot combina pentru a finanța acțiuni regionale ce implică o componentă națională distinctă.

Articolul 10

Programul indicativ regional

(1)   Pe baza pachetului financiar menționat anterior, organizația sau organizațiile regionale în cauză, mandatate corespunzător sau, în absența unui astfel de mandat, responsabilii naționali cu autorizarea finanțării stabilesc un proiect de program indicativ regional. Proiectul de program indicativ conține, în special:

(a)

sectoarele centrale și ariile ajutorului comunitar;

(b)

măsurile și acțiunile cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru sectoarele și ariile respective și

(c)

proiectele și programele care permit atingerea obiectivelor, în măsura în care sunt identificate cu claritate, precum și o indicare a resurselor care urmează a fi consacrate pentru fiecare dintre aceste elemente și un program pentru punerea lor în aplicare.

(2)   Programele indicative regionale se adoptă de comun acord de către Comunitate și statele ACP în cauză.

Articolul 11

Procesul de reexaminare

Cooperarea financiară dintre fiecare regiune ACP și Comunitate trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a asigura menținerea constantă a acțiunilor în conformitate cu obiectivele prezentului acord și pentru a lua în considerare orice modificări care ar putea să aibă loc în situația economică, prioritățile și obiectivele regiunii în cauză. Se efectuează o reexaminare a programelor indicative regionale la mijlocul perioadei și la sfârșitul perioadei pentru a adapta programul indicativ la circumstanțele noi și a se asigura o punere în aplicare corectă. După încheierea reexaminărilor de la mijlocul perioadei și de la sfârșitul perioadei, Comunitatea poate reexamina alocarea de resurse ținând seama de nevoile actualizate și de performanțe.

Articolul 12

Cooperarea în interiorul ACP

La începutul perioadei reglementate de Protocolul financiar, Comunitatea informează Consiliul de miniștri ACP asupra resurselor financiare rezervate pentru operațiunile regionale care se alocă acțiunilor de care beneficiază numeroase state ACP sau totalitatea acestora. Aceste operațiuni pot depăși conceptul de apartenență geografică.

Articolul 13

Solicitări de finanțare

(1)   Solicitările de finanțare a programelor regionale se prezintă de către:

(a)

un organism sau o organizație regională mandatată corespunzător sau

(b)

un organism sau o organizație subregională sau un stat ACP mandatat corespunzător din regiunea în cauză în stadiul de programare, cu condiția ca operațiunea să fi fost identificată în cadrul PIR.

(2)   Solicitările de finanțare a programelor din interiorul ACP se prezintă de către:

(a)

cel puțin trei organisme sau organizații regionale mandatate corespunzător, care aparțin unor regiuni geografice diferite, sau de către responsabilii naționali cu autorizarea finanțării din regiunile respective sau

(b)

Consiliul de miniștri ACP sau, prin delegare expresă, Comitetul ambasadorilor ACP sau

(c)

organizații internaționale care efectuează operațiuni care contribuie la obiectivele de cooperare și integrare regională, sub rezerva unei aprobări prealabile de către Comitetul ambasadorilor ACP.

Articolul 14

Proceduri de punere în aplicare

(1)   Programele regionale se pun în aplicare de către organismul solicitant sau de către orice instituție sau organism autorizat corespunzător.

(2)   Programele din interiorul ACP se pun în aplicare de către organismul solicitant sau de către reprezentantul său autorizat corespunzător. În absența unui organism de punere în aplicare autorizat corespunzător și fără a aduce atingere proiectelor și programelor ad hoc gestionate de către Secretariatul ACP, Comisia este responsabilă pentru punerea în aplicare a operațiunilor din interiorul ACP.

(3)   Luând în considerare obiectivele și particularitățile cooperării regionale, operațiunile întreprinse în acest domeniu sunt reglementate de proceduri stabilite pentru cooperarea pentru finanțarea dezvoltării, în cazul în care acestea sunt aplicabile.

CAPITOLUL 3

PUNEREA ÎN APLICARE A PROIECTELOR

Articolul 15

Identificarea, pregătirea și evaluarea proiectelor

(1)   Proiectele și programele care au fost prezentate de statul ACP fac obiectul unei evaluări comune. Comitetul ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării elaborează orientările generale și criteriile de evaluare a proiectelor și a programelor.

(2)   Proiectele și programele pregătite și prezentate pentru finanțare trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru evaluarea proiectelor sau a programelor sau, în cazul în care aceste proiecte și programe nu au fost complet definite, să furnizeze o descriere sumară pentru evaluarea lor. Aceste dosare se transmit oficial Comunității de către statele ACP sau de către alți beneficiari eligibili în conformitate cu prezentul acord.

(3)   Evaluarea proiectelor și a programelor ia în considerare constrângerile naționale în materie de resurse umane și asigură o strategie favorabilă pentru valorificarea acestor resurse. Ea ține seama, de asemenea, de caracteristicile specifice și de constrângerile specifice din fiecare stat ACP.

Articolul 16

Propunerea și decizia de finanțare

(1)   Concluziile evaluării se rezumă într-o propunere de finanțare elaborată de Comunitate în strânsă colaborare cu statul ACP în cauză. Această propunere de finanțare se prezintă spre aprobare organismului de decizie al Comisiei.

(2)   Propunerea de finanțare conține un program de aplicare tehnică și financiară a proiectului sau a programului, inclusiv programe plurianuale și pachete globale pentru operațiuni de importanță financiară redusă, și indică durata diferitelor etape de punere în aplicare. Propunerea de finanțare:

(a)

ia în considerare comentariile statului sau statelor ACP în cauză și

(b)

se transmite simultan statului sau statelor ACP în cauză și Comunității.

(3)   Comisia finalizează propunerea de finanțare și o transmite, cu sau fără modificări, organului de decizie al Comunității. Statul sau statele ACP în cauză pot prezenta comentarii referitoare la orice modificări de fond pe care Comisia intenționează să le efectueze în document. Aceste comentarii sunt reflectate în propunerea de finanțare modificată.

(4)   Organul de decizie al Comunității își comunică decizia în termen de 120 de zile de la data comunicării propunerii de finanțare menționate anterior.

(5)   În cazul în care propunerea de finanțare nu este adoptată de Comunitate, statul sau statele ACP în cauză sunt informate imediat despre motivele deciziei în cauză. În acest caz, reprezentanții statului sau ai statelor ACP în cauză pot să solicite în termen de 60 de zile de la notificare:

(a)

transmiterea problemei către Comitetul ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării instituit în temeiul prezentului acord sau

(b)

audierea problemei de către organul de decizie al Comunității.

(6)   Ca urmare a acestei audieri, se ia o decizie definitivă de adoptare sau de respingere a propunerii de finanțare de către organul competent al Comunității. Înainte de luarea deciziei, statul sau statele ACP în cauză îi pot transmite acestuia orice date pe care le consideră necesare pentru a completa informațiile disponibile.

(7)   Programele plurianuale finanțează, printre altele, formarea, operațiunile descentralizate, microproiectele, promovarea și dezvoltarea comerțului, seturi de operațiuni limitate la un sector specific, sprijin pentru gestionarea proiectelor și a programelor și pentru cooperarea tehnică.

(8)   În cazurile menționate anterior, statul ACP în cauză poate prezenta șefului delegației un program plurianual care stabilește liniile generale, tipurile de acțiuni prevăzute și angajarea financiară propusă:

(a)

decizia de finanțare pentru fiecare program plurianual este luată de responsabilul-șef cu autorizarea finanțării. Scrisoarea din partea responsabilului-șef cu autorizarea finanțării pentru responsabilul național cu autorizarea finanțării care notifică decizia constituie convenția de finanțare, și

(b)

în cadrul programelor plurianuale adoptate astfel, responsabilul național cu autorizarea finanțării sau, după caz, agentul de cooperare descentralizată care a fost delegat în acest sens sau, după caz, alți beneficiari eligibili pun în aplicare fiecare acțiune individuală în conformitate cu dispozițiile relevante ale prezentului acord și ale convenției de finanțare menționate anterior. În cazul în care punerea în aplicare se realizează de către agentul de cooperare descentralizată sau alți beneficiari eligibili, responsabilul național cu autorizarea finanțării și șeful delegației exercită responsabilitatea financiară și monitorizează operațiunile în mod regulat pentru a fi în măsură, printre altele, să își respecte obligațiile.

(9)   La sfârșitul fiecărui an, responsabilul național cu autorizarea finanțării, după consultare cu șeful delegației, prezintă un raport Comisiei privind punerea în aplicare a programelor plurianuale.

Articolul 17

Convenția de finanțare

(1)   Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute de prezentul acord, pentru orice proiect sau program finanțat printr-o subvenție din partea Fondului, se întocmește o convenție de finanțare între Comisie și țara sau țările ACP în cauză. În cazul în care beneficiarul direct nu este un stat ACP, Comisia oficializează decizia de finanțare prin intermediul unui schimb de scrisori cu beneficiarul în cauză.

(2)   Convenția de finanțare între Comisie și statul sau statele ACP în cauză se întocmește în termen de 60 de zile de la decizia organului de decizie al Comunității. Convenția:

(a)

precizează, în special, detaliile angajamentului financiar al Fondului, modalitățile și condițiile de finanțare, precum și dispozițiile generale și specifice privind proiectul sau programul în cauză și conține, de asemenea, programul de execuție tehnică a proiectului sau a programului care figurează în propunerea de finanțare și

(b)

prevede credite adecvate pentru a reglementa creșterile de costuri și cheltuielile neprevăzute.

(3)   După semnarea convenției de finanțare, plățile se fac în conformitate cu planul de finanțare adoptat prin convenția respectivă. Orice diferență rămasă după închiderea conturilor proiectelor și ale programelor revine statului ACP în cauză și se menționează ca atare în registrele Fondului. Aceasta se poate utiliza în modul prevăzut de convenția de finanțare a proiectelor și a programelor.

Articolul 18

Excedente

(1)   Din momentul apariției riscului de excedent dincolo de limitele stabilite în convenția de finanțare, responsabilul național cu autorizarea finanțării, prin intermediul șefului delegației, informează responsabilul-șef cu autorizarea finanțării despre măsurile pe care acesta intenționează să le ia pentru a acoperi aceste excedente în raport cu sumele alocate, fie prin reducerea amplorii proiectului sau a programului, fie prin recurgerea la resurse naționale sau la alte resurse necomunitare.

(2)   În cazul în care se decide prin acord cu Comunitatea să nu se reducă amploarea proiectului sau a programului sau în cazul în care nu este posibil să fie acoperite prin intermediul altor resurse, excedentul poate fi finanțat din programul indicativ în limita unui plafon de până la 20 % din angajamentul financiar prevăzut pentru proiectul sau programul de acțiune în cauză.

Articolul 19

Finanțarea retroactivă

(1)   Pentru a asigura demararea timpurie a proiectelor, a evita timpii morți dintre proiectele în serie și a preveni întârzierile, statele ACP, în acord cu Comisia la încheierea evaluării proiectului și înainte de luarea deciziei de finanțare, pot:

(a)

să lanseze invitații de participare la licitații pentru toate tipurile de contracte, cu o clauză suspensivă, și

(b)

să prefinanțeze activitățile legate de demararea programelor, munca sezonieră sau preliminară, comenzile de echipamente cu termen de livrare lung, precum și unele operațiuni curente. Aceste cheltuieli trebuie să fie în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul acord.

(2)   Aceste dispoziții nu aduc atingere competențelor organului de decizie al Comunității.

(3)   Cheltuielile făcute de statul ACP în temeiul prezentei dispoziții se finanțează retroactiv în cadrul proiectului sau al programului, după semnarea convenției de finanțare.

CAPITOLUL 4

CONCURENȚA ȘI PREFERINȚELE

Articolul 20

Eligibilitatea

Cu excepția cazului în care derogarea se acordă în conformitate cu reglementarea generală în materie de contracte sau cu articolul 22:

(a)

invitațiile de participare la licitații și atribuirea contractelor finanțate de Fond sunt deschise în condiții egale pentru:

(i)

persoanele fizice, societățile sau întreprinderile, organismele publice sau cu participare publică ale statelor ACP și statelor membre;

(ii)

societățile cooperative sau alte persoane juridice de drept public sau de drept privat ale statelor membre și/sau ale statelor ACP și

(iii)

orice întreprindere comună sau grupare de întreprinderi sau societăți ale statelor ACP și/sau ale statelor membre;

(b)

furnizările trebuie să provină din Comunitate și/sau din statele ACP. În acest context, definiția sintagmei „produse originare” se evaluează prin trimitere la acordurile internaționale relevante și se pot considera produse originare ale Comunității produsele originare din țările, teritoriile și departamentele de peste mări.

Articolul 21

Participarea în condiții de egalitate

Statele ACP și Comisia iau măsurile necesare pentru a asigura, în condiții de egalitate, cea mai largă participare posibilă pentru invitațiile de participare la licitații pentru contractele de lucrări, de furnizare și de servicii și, în special, dacă este cazul, măsuri pentru:

(a)

a asigura publicarea invitațiilor de participare la licitații în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, pe Internet, în Jurnalele Oficiale ale statelor ACP, precum și în orice alte mijloace de informare corespunzătoare;

(b)

a elimina practicile discriminatorii sau specificațiile tehnice care ar putea constitui obstacole în calea participării extinse în condiții de egalitate;

(c)

a încuraja cooperarea între societățile și întreprinderile statelor membre și ale statelor ACP;

(d)

a asigura că toate criteriile de selecție se găsesc în dosarul de licitație și

(e)

a asigura că oferta acceptată respectă condițiile și criteriile stabilite în dosarul de licitație.

Articolul 22

Derogarea

(1)   Pentru a asigura o eficiență optimă a costurilor sistemului, persoanele fizice sau juridice resortisante ale țărilor în curs de dezvoltare care nu aparțin ACP pot fi autorizate să participe la contractele finanțate de Comunitate la cererea întemeiată a statelor ACP în cauză. Statele ACP în cauză furnizează șefului delegației, pentru fiecare caz, informațiile necesare Comunității pentru a lua o decizie cu privire la aceste derogări, acordând o atenție specială:

(a)

apartenenței geografice a statului ACP în cauză;

(b)

competitivității antreprenorilor, furnizorilor și consultanților din statele membre și statele ACP;

(c)

interesului pentru evitarea creșterii excesive a costului executării contractului;

(d)

dificultăților de transport și întârzierilor datorate termenelor de livrare sau altor probleme similare și

(e)

tehnologiei celei mai adecvate și potrivite condițiilor locale.

(2)   Participarea țărilor terțe la contracte finanțate de Comunitate se poate autoriza, de asemenea:

(a)

în cazul în care Comunitatea participă la finanțarea acțiunilor de cooperare regională și interregională care sunt interesante pentru țările terțe;

(b)

în cazul cofinanțării proiectelor și programelor și

(c)

în cazul asistenței de urgență.

(3)   În cazuri excepționale și în acord cu Comisia, societățile de consultanță care angajează experți resortisanți din țări terțe pot lua parte la contractele de servicii.

Articolul 23

Concurența

(1)   Pentru a simplifica și îmbunătăți regulile generale și reglementările în materie de concurență și preferințele privind operațiunile finanțate de FED, contractele se atribuie prin proceduri deschise și restrânse, precum și prin contracte-cadru, contracte cu acord direct și contracte în regie, după cum urmează:

(a)

licitație deschisă internațională prin sau după publicarea unui anunț de licitație în conformitate cu dispozițiile prezentului acord;

(b)

licitație deschisă locală pentru care anunțul de licitație se publică exclusiv în statul ACP beneficiar;

(c)

licitație restrânsă internațională pentru care autoritatea contractantă invită un număr limitat de candidați să participe la licitație după publicarea unui anunț de informare prealabilă;

(d)

contracte de acord direct care constau într-o procedură simplificată fără publicarea anunțului de licitație și pentru care autoritățile contractante invită un număr limitat de prestatori de servicii să își prezinte ofertele și

(e)

contracte în regie pentru care prestările sunt executate de agențiile și departamentele publice sau semipublice ale statelor beneficiare în cauză.

(2)   Contractele finanțate de Fond se încheie în conformitate cu următoarele dispoziții:

(a)

contractele de lucrări cu o valoare:

(i)

mai mare de 5 000 000 EUR se atribuie prin licitație deschisă internațională;

(ii)

între 300 000 și 5 000 000 EUR se atribuie prin licitație deschisă locală;

(iii)

mai mică de 300 000 EUR se atribuie prin contract de acord direct care constă într-o procedură simplificată fără publicarea unui anunț de licitație deschisă;

(b)

contractele de furnizare cu o valoare:

(i)

mai mare de 150 000 EUR se atribuie prin licitație deschisă internațională;

(ii)

între 30 000 și 150 000 EUR se atribuie prin licitație deschisă locală;

(iii)

mai mică de 30 000 EUR se atribuie prin contract de acord direct care constă într-o procedură simplificată fără publicarea unui anunț de licitație deschisă;

(c)

contracte de servicii cu o valoare:

(i)

mai mare de 200 000 EUR se atribuie prin licitație restrânsă internațională, după publicarea unui anunț de licitație;

(ii)

mai mică 200 000 EUR se atribuie prin contract de acord direct care constă într-o procedură simplificată sau un contract-cadru.

(3)   Contractele de lucrări, de furnizare și de servicii cu valoare de 5 000 EUR sau mai puțin se pot atribui direct, fără licitație.

(4)   În cazul licitației restrânse, se întocmește o listă scurtă de potențiali ofertanți de către statul sau statele ACP în cauză, de comun acord cu șeful delegației, după caz, în urma unei proceduri de preselecție după publicarea unui anunț de licitație.

(5)   În cazul contractelor cu acord direct, statele ACP întră liber în discuții cu potențialii ofertanți cuprinși în lista întocmită în conformitate cu articolele 20-22 și atribuie contractul ofertanților acceptați.

(6)   Statele ACP pot solicita Comisiei să negocieze, să întocmească, să încheie și pună în aplicare contracte de servicii direct sau prin intermediul agenției lor competente.

Articolul 24

Contracte în regie

(1)   În cazul contractelor în regie, proiectele și programele se execută în regie administrativă de agențiile sau serviciile publice sau cu participarea publică a statului sau a statelor ACP în cauză sau de către persoana responsabilă de execuția lor.

(2)   Comunitatea contribuie la cheltuielile serviciilor în cauză prin acordarea de echipamente și/sau de materiale care lipsesc și/sau de resurse care permit recrutarea de personal suplimentar necesar, cum sunt experții resortisanți din statul ACP în cauză sau un alt stat ACP. Participarea Comunității nu reglementează decât costurile suportate prin măsuri suplimentare și cheltuieli de execuție temporare, limitate numai la cerințele acțiunii în cauză.

Articolul 25

Contracte de asistență de urgență

Executarea contractelor în temeiul asistenței de urgență trebuie adaptată urgenței situației. În acest scop, pentru toate operațiunile privind asistența de urgență, statul ACP poate să autorizeze, cu acordul șefului delegației:

(a)

încheierea contractelor cu acord direct;

(b)

execuția contractelor în regie;

(c)

execuția prin intermediul organismelor specializate și

(d)

punerea în aplicare directă de către Comisie.

Articolul 26

Preferințe

Se iau măsuri pentru încurajarea celei mai largi participări a persoanelor fizice și juridice din statele ACP la execuția contractelor finanțate de Fond pentru a permite utilizarea optimă a resurselor fizice și umane a respectivelor state. În acest scop:

(a)

pentru contracte de lucrări cu valoare mai mică de 5 000 000 EUR, ofertanții din statele ACP beneficiază, cu condiția ca cel puțin un sfert din capital și personalul de execuție să fie originar dintr-unul sau mai multe state ACP, de in preț de preferință de 10 % în comparație cu ofertele de calitate economică și tehnică echivalentă;

(b)

pentru contracte de furnizare, indiferent de sumă, ofertanții din statele ACP care propun furnizări originare din statele ACP pentru 50 % cel puțin din valoarea contractului beneficiază de un preț de preferință de 15 %, în comparație cu oferte de calitate economică și tehnică echivalentă;

(c)

pentru contractele de servicii, preferința se acordă:

(i)

experților, instituțiilor sau întreprinderilor sau societăților de consultanță din statele ACP, în cazul în care se compară oferte de calitate economică și tehnică echivalentă;

(ii)

ofertelor prezentate de întreprinderile ACP individuale sau dintr-un consorțiu cu parteneri europeni și

(iii)

ofertelor prezentate de ofertanți europeni care au recurs la subcontractanți sau experți ACP;

(d)

în cazul în care se prevede subcontractarea, ofertanții acceptați acordă preferință persoanelor fizice, societăților și întreprinderilor din statele ACP capabile să execute contractul solicitat în condiții similare și

(e)

statul ACP poate să propună, în cadrul licitației, ofertanților potențiali asistența unor societăți, a unor experți sau a unor consultanți resortisanți ai statelor ACP, aleși de comun acord. Această cooperare poate lua forma unei asociații în participațiune sau a unei subcontractări sau a formării personalului la locul de muncă.

Articolul 27

Atribuirea contractelor

(1)   Fără a aduce atingere articolului 24, statul ACP atribuie contractul ofertantului:

(a)

a cărui ofertă este considerată conformă cu dosarul licitației;

(b)

în cazul contractului de lucrări sau furnizare, care a prezentat cea mai avantajoasă ofertă, evaluată, în special, pe baza următoarelor criterii:

(i)

preț, costuri de funcționare și de întreținere;

(ii)

calificările și garanțiile prezentate de ofertanți, calitățile tehnice ale ofertei, inclusiv oferta de servicii postvânzare din statul ACP, și

(iii)

natura pieței, condițiile și termenele de execuție și adaptarea la condițiile locale;

(c)

în cazul contractului de servicii, care prezintă cea mai avantajoasă ofertă, ținând seama, printre altele, de preț, de valoarea tehnică a ofertei, de organizare și de metodologia propusă pentru furnizarea serviciilor, precum și de competența, independența și disponibilitatea personalului propus.

(2)   În cazul în care se recunoaște că două oferte sunt echivalente pe baza criteriilor menționate anterior, se acordă preferința:

(a)

ofertantului resortisant al unui stat ACP sau

(b)

în cazul în care nu există o ofertă de acest fel, ofertei care:

(i)

permite cea mai bună folosire posibilă a resurselor fizice și umane din statele ACP;

(ii)

oferă cele mai mari posibilități de subcontractare societăților, întreprinderilor sau persoanelor fizice din statele ACP sau

(iii)

este prezentată de un consorțiu de persoane fizice, întreprinderi sau societăți din statele ACP și din Comunitate.

Articolul 28

Reglementări generale în materia contractelor

(1)   Atribuirea contractelor finanțate de Fond este reglementată de prezenta anexă și de procedurile care se adoptă prin decizia Consiliului de miniștri la prima sa reuniune care urmează semnării prezentului acord, la recomandarea Comitetului ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării. Aceste proceduri respectă dispozițiile prezentei anexe și normele comunitare privind contractele publice care se aplică cooperării cu țări terțe.

(2)   Până la adoptarea acestor proceduri, se aplică normele FED curente, enunțate în reglementarea generală și condițiile generale aplicabile contractelor în vigoare.

Articolul 29

Condiții generale aplicabile contractelor

Executarea contractelor de lucrări, de furnizare și de servicii finanțate de Fond se reglementează:

(a)

prin condițiile generale care se aplică contractelor finanțate de Fond, care se adoptă prin decizia Consiliului de miniștri la prima reuniune care urmează semnării prezentului acord, la recomandarea Comitetului ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării, sau

(b)

în cazul proiectelor și al programelor cofinanțate sau în cazul în care se acordă o derogare pentru executarea de către terți sau în cazul unei proceduri accelerate sau în alte cazuri corespunzătoare, prin orice alte condiții generale acceptate de statul ACP în cauză și de Comunitate, anume:

(i)

condițiile generale prevăzute de legislația națională a statului ACP în cauză sau practicile admise în acest stat în materie de contracte internaționale sau

(ii)

orice alte condiții generale internaționale în materie de contracte.

Articolul 30

Soluționarea litigiilor

Soluționarea litigiilor dintre administrația unui stat ACP și un antreprenor, un furnizor sau un prestator de servicii pe parcursul executării unui contract finanțat de Fond se realizează:

(a)

în conformitate cu legislația națională a statului ACP în cauză, în cazul unui contract național;

(b)

în cazul unui contract transnațional:

(i)

fie, în cazul în care părțile contractului convin astfel, în conformitate cu legislația națională a statului ACP în cauză sau cu practicile stabilite pe plan internațional;

(ii)

fie prin arbitraj, în conformitate cu normele de procedură care se adoptă prin decizia Consiliului de miniștri la prima reuniune care urmează semnării prezentului acord, la recomandarea Comitetului ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării.

Articolul 31

Regimul fiscal și vamal

(1)   Statele ACP aplică contractelor finanțate de Comunitate un regim fiscal și vamal care nu este mai puțin favorabil decât cel aplicat statelor care beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate sau organizațiilor internaționale de dezvoltare cu care au relații. În scopul determinării regimului aplicabil națiunii celei mai favorizate, nu se iau în considerare regimurile aplicate de statul ACP în cauză altor state ACP sau altor țări în curs de dezvoltare.

(2)   Sub rezerva dispozițiilor anterioare, următorul regim se aplică contractelor finanțate de Comunitate:

(a)

contractul nu este condiționat nici de drepturile de timbru și de înregistrare, nici de taxele fiscale cu efect echivalent, indiferent dacă acestea există sau urmează a fi instituite în viitor în statul ACP beneficiar; cu toate acestea, respectivele contracte se înregistrează în conformitate cu actele cu putere de lege în vigoare în statul ACP, iar înregistrarea poate atrage după sine o redevență care corespunde prestării serviciului;

(b)

beneficiile și/sau veniturile care provin din executarea contractelor se impozitează în conformitate cu regimurile fiscale interne ale statului ACP în cauză, în măsura în care persoanele fizice sau juridice care realizează aceste beneficii și/sau venituri au un sediu permanent în statul respectiv sau în măsura în care durata de executare a contractului depășește șase luni;

(c)

întreprinderile care trebuie să importe materiale pentru executarea contractelor de lucrări beneficiază, în cazul în care solicită, de regimul de admitere temporară, astfel cum acesta este definit de legislația națională a statului ACP beneficiar, în ceea ce privește materialele respective;

(d)

echipamentul profesional necesar îndeplinirii sarcinilor definite într-un contract de servicii este admis temporar în statul sau statele ACP beneficiare în conformitate cu legislația lor națională cu scutire de drepturi fiscale, de import și vamale sau alte taxe cu efect echivalent în cazul în care aceste drepturi și taxe nu constituie remunerarea unei prestări de servicii;

(e)

importurile în cadrul contractelor de furnizare se admit în statul ACP beneficiar cu scutire de drepturi fiscale, de import și vamale sau alte taxe cu efect echivalent. Contractul pentru furnizările provenind din statul ACP în cauză se încheie pe baza prețului franco fabrică la care se pot adăuga drepturile fiscale interne care se aplică în statul ACP, după caz, furnizărilor respective;

(f)

combustibilii, lubrifianții și lianții de hidrocarburi și, în general, toate materialele utilizate în derularea unui contract de lucrări se consideră a fi fost achiziționate pe piața locală și se supun regimului fiscal care se aplică în temeiul legislației naționale în vigoare în statul ACP beneficiar;

(g)

efectele și obiectele personale importate pentru uzul persoanelor fizice, altele decât cele recrutate local, însărcinate cu îndeplinirea sarcinilor definite într-un contract de servicii, și pentru uzul membrilor de familie ai acestora se scutesc de drepturi vamale sau de import, taxe și alte taxe fiscale cu efect echivalent, în limitele legislației naționale în vigoare din statul ACP beneficiar.

(3)   Orice aspect nereglementat de dispozițiile anterioare privind regimul fiscal și vamal intră sub incidența legislației naționale a statului ACP în cauză.

CAPITOLUL 5

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

Articolul 32

Obiective

Obiectivul monitorizării și al evaluării constă în controlul regulat al operațiunilor de dezvoltare (pregătire, punere în aplicare și executare) în vederea îmbunătățirii eficienței operațiunilor curente și viitoare de dezvoltare.

Articolul 33

Modalități

(1)   Fără a aduce atingere evaluărilor efectuate de statele ACP sau de Comisie, aceste lucrări se efectuează în comun de către statul (statele) ACP și de Comunitate. Comitetul ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării asigură caracterul comun al monitorizării și al evaluării. Pentru a asista Comitetul ACP-CE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării, Comisia și Secretariatul general ACP pregătesc și pun în aplicare monitorizarea în comun și evaluările și le raportează Comitetului. La prima reuniune de după semnarea acordului, Comitetul adoptă modalitățile de funcționare care vizează garantarea caracterului comun al operațiunilor și aprobă, în fiecare an, programul de lucru.

(2)   În mod special, activitățile de monitorizare și evaluare constau în următoarele:

(a)

asigurarea de evaluări regulate și independente ale operațiunilor și activităților Fondului comparând rezultatele cu obiectivele, pentru ca, astfel,

(b)

să permită statelor ACP și Comisiei, și instituțiilor comune să folosească informațiile respective pentru conceperea și executarea politicilor și a operațiunilor viitoare.

CAPITOLUL 6

AGENȚII RESPONSABILI CU GESTIONAREA ȘI EXECUȚIA

Articolul 34

Responsabilul național șef cu autorizarea finanțării

(1)   Comisia numește responsabilul național șef cu autorizarea finanțării Fondului, care este responsabil cu gestionarea resurselor Fondului. Responsabilul național șef cu autorizarea finanțării se ocupă cu angajamentele, controlul, autorizarea și contabilitatea cheltuielilor finanțate din Fond.

(2)   Responsabilul național șef cu autorizarea finanțării:

(a)

angajează, lichidează și autorizează cheltuielile și ține contabilitatea angajamentelor și a autorizărilor;

(b)

asigură îndeplinirea deciziilor financiare;

(c)

în strânsă cooperare cu responsabilul național cu autorizarea finanțării ia deciziile de angajare și măsurile financiare care se dovedesc necesare pentru a asigura executarea corectă din punct de vedere economic și tehnic a operațiunilor aprobate;

(d)

pregătește dosarul de licitație înainte de lansarea licitațiilor pentru:

(i)

licitațiile internaționale deschise;

(ii)

licitațiile internaționale restrânse cu preselecție;

(e)

aprobă propunerile de atribuire a contractelor sub rezerva competențelor exercitate de șeful delegației în temeiul articolului 36;

(f)

asigură publicarea anunțurilor de invitație la licitațiile internaționale în timp util.

(3)   Responsabilul național șef cu autorizarea finanțării comunică, la sfârșitul fiecărui an, un bilanț contabil detaliat al Fondului, indicând soldul contribuțiilor plătite Fondului de statele membre și decontările globale pentru fiecare rubrică de finanțare.

Articolul 35

Responsabilul național cu autorizarea finanțării

(1)   Guvernul fiecărui stat ACP numește un responsabil național cu autorizarea finanțării care să îl reprezinte în toate operațiunile finanțate din resursele Fondului gestionat de Comisie și de Bancă. Responsabilul național cu autorizarea finanțării poate delega unele dintre aceste atribuții și informează responsabilul național șef cu autorizarea finanțării despre acestea. Responsabilul național cu autorizarea finanțării:

(a)

în strânsă colaborare cu șeful delegației, este responsabil cu pregătirea, prezentarea și evaluarea proiectelor și a programelor;

(b)

în strânsă colaborare cu șeful delegației, lansează licitațiile locale deschise, primește oferte, atât locale, cât și internaționale (deschise și restrânse), prezidează examinarea ofertelor, stabilește rezultatele acestei examinări, semnează contractele și clauze adiționale și aprobă cheltuielile;

(c)

transmite, înaintea lansării licitațiilor locale, dosarul de licitație șefului delegației, care îl aprobă în termen de 30 de zile;

(d)

încheie evaluarea ofertelor în cadrul termenului lor de valabilitate, ținând seama de perioada necesară aprobării contractelor;

(e)

transmite rezultatele examinării ofertelor și o propunere de atribuire a contractului șefului delegației spre aprobare în termenul stabilit la articolul 36;

(f)

procedează la lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limitele fondurilor alocate și

(g)

în timpul operațiunilor de executare, ia toate măsurile de adaptare necesare pentru asigurarea bunei executări a proiectelor sau a programelor din punct de vedere economic și tehnic.

(2)   În timpul executării operațiunilor și cu condiția informării șefului delegației despre acestea, responsabilul național cu autorizarea finanțării decide cu privire la:

(a)

modificări tehnice și ajustări de detaliu care nu afectează soluția tehnică adoptată și rămân în limitele prevederii privind ajustările;

(b)

modificări ale devizelor în timpul executării;

(c)

transferuri de la articol la articol în cadrul devizelor;

(d)

schimbări de locație pentru proiecte și programe cu unități multiple, în cazul în care se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau social;

(e)

impunerea sau scutirea de penalități pentru întârziere;

(f)

acte de eliberare a garanților;

(g)

achiziția de bunuri, indiferent de origine, de pe piața locală;

(h)

folosirea echipamentului de construcție și a mașinilor care nu sunt originare din statele membre sau din statele ACP în cazul în care nu există producție comparabilă de echipamente și mașini în statele membre sau statele ACP;

(i)

subcontractări;

(j)

recepția finală, în măsura în care șeful delegației este prezent la recepția provizorie, vizează procesele-verbale corespunzătoare și, după caz, asistă la recepția finală, în special, în cazul în care amploarea rezervelor formulate la recepția provizorie necesită lucrări suplimentare majore și

(k)

angajarea consultanților și a altor experți în asistență tehnică.

Articolul 36

Șeful delegației

(1)   Comisia este reprezentată în fiecare stat ACP sau în fiecare grupare regională care solicită acest lucru în mod expres de o delegație sub autoritatea unui șef de delegație, cu aprobarea statului sau a statelor ACP în cauză. În cazul în care șeful delegației este numit pentru un grup de state ACP, se iau măsurile necesare pentru a se asigura că șeful delegației este reprezentat de un agent rezident în fiecare dintre statele ACP în care șeful delegației nu este rezident. Șeful delegației reprezintă Comisia în toate sferele de competență și toate activitățile sale.

(2)   În acest scop și în strânsă cooperare cu responsabilul național cu autorizarea finanțării, șeful delegației:

(a)

la cererea statului ACP în cauză, participă și acordă asistență pentru pregătirea proiectelor și a programelor și pentru negocierea contractelor de asistență tehnică;

(b)

participă la evaluarea proiectelor și a programelor, pregătește dosarele de licitație și urmărește să găsească căi de simplificare a evaluării proiectelor și programelor și a procedurilor de punere în aplicare;

(c)

pregătește propunerile financiare;

(d)

aprobă, înainte ca responsabilul național cu autorizarea finanțării să le elibereze, invitația de participare la licitația deschisă locală și dosarele contractelor de asistență de urgență, în termen de 30 de zile de la transmiterea lor de către responsabilul național cu autorizarea finanțării;

(e)

este prezent la deschiderea ofertelor și primește copii ale acestora și ale rezultatelor examinării acestora;

(f)

aprobă, în termen de 30 de zile, propunerea responsabilului național cu autorizarea finanțării de atribuire a contractului pentru contractele cu acord direct, contractele de asistență de urgență, contractele de servicii și contractele de lucrări cu valoare mai mică de 5 milioane EUR și pentru contractele de furnizare cu valoare mai mică de 1 milion EUR;

(g)

pentru toate celelalte contracte care nu sunt reglementate de dispozițiile menționate anterior, aprobă în termen de 30 de zile propunerea responsabilului național cu autorizarea finanțării de atribuire a contractului în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

(i)

oferta selectată are cel mai mic preț dintre cele care respectă cerințele dosarului de licitație;

(ii)

oferta selectată îndeplinește toate criteriile de selecție menționate în dosarul de licitație și

(iii)

oferta selectată nu depășește creditele alocate contractului;

(h)

în cazul în care condițiile prevăzute la litera (g) nu sunt îndeplinite, transmite propunerea responsabilului național șef cu autorizarea finanțării, care ia o decizie cu privire la aceasta în termen de 60 de zile de la primirea sa de către șeful delegației. În cazul în care prețul ofertei selectate este mai mare decât creditele alocate contractului, responsabilul național șef cu autorizarea finanțării face, în momentul atribuirii, angajamentele financiare necesare;

(i)

aprobă contractele și devizele în caz de execuție în regie, a clauzelor suplimentare, precum și a autorizațiilor de plată acordate de responsabilul național cu autorizarea finanțării;

(j)

asigură executarea adecvată din punct de vedere financiar și tehnic a proiectelor și a programelor finanțate din resursele Fondului gestionate de Comisie;

(k)

cooperează cu autoritățile naționale ale statului ACP, în care reprezintă Comisia, pentru evaluarea periodică a operațiunilor;

(l)

comunică statului ACP toate informațiile și documentele relevante privind procedurile de punere în aplicare a cooperării pentru finanțarea dezvoltării, în special în ceea ce privește criteriile de evaluare a procedurilor și a ofertelor, și

(m)

în mod periodic, informează autoritățile naționale cu privire la activitățile Comunității care pot să privească direct cooperarea dintre Comunitate și statele ACP.

(3)   Șeful delegației primește instrucțiunile necesare și competențele delegate pentru a facilita și a accelera toate operațiunile finanțate în temeiul acordului. Orice delegare ulterioară a competențelor administrative și/sau financiare către șeful delegației, altele decât cele descrise la prezentul articol, se notifică responsabilului național cu autorizarea finanțării și Consiliului de miniștri ACP.

Articolul 37

Plăți și agenți de plată

(1)   În scopul efectuării plăților în monedele naționale ale statelor ACP, se deschid conturi denominate în monedele statelor membre sau în euro în fiecare stat ACP, în numele Comisiei, într-o instituție financiară națională publică sau semipublică aleasă de comun acord de către statul ACP și Comisie. Această instituție exercită funcțiile agentului de plată național.

(2)   Agentul de plată național nu primește nici o remunerație pentru serviciile sale și nici o dobândă pentru fondurile depuse. Conturile locale se reaprovizionează de Comisie în moneda unuia dintre statele membre sau în euro, pe baza estimărilor necesarului de numerar, care se fac cu suficient timp în avans încât să se evite recurgerea la prefinanțare a statelor ACP și întârzierile în decontări.

(3)   În scopul efectuării plăților în euro, se deschid în numele Comisiei conturi denominate în euro la instituții financiare din statele membre. Aceste instituții exercită funcțiile de agenți de plată în Europa.

(4)   Plățile din conturile europene, care se vor executa la instrucțiunile Comisiei sau ale șefului delegației care acționează în numele acesteia, se pot face în ceea ce privește cheltuielile autorizate de responsabilul național cu autorizarea finanțării sau de responsabilul național șef cu autorizarea finanțării, cu autorizarea prealabilă a responsabilului național.

(5)   În limita fondurilor disponibile în conturi, agentul de plată face decontările autorizate de responsabilul național cu autorizarea finanțării sau, după caz, responsabilul național șef cu autorizarea finanțării, după verificarea corectitudinii și a conformității documentelor justificative și a valabilității efectuării plății.

(6)   Procedurile de lichidare, autorizare și plată a cheltuielilor trebuie încheiate în termen de 90 de zile de la data la care plata devine scadentă. Responsabilul național cu autorizarea finanțării autorizează și transmite autorizația de plată șefului delegației cel târziu cu 45 de zile înainte de data scadentă.

(7)   Reclamațiile privind întârzierile de plată se suportă de statul sau statele ACP în cauză și de Comisie din resursele proprii, fiecare pentru întârzierea de care este responsabil, conform procedurilor menționate anterior.

(8)   Agenții de plată, responsabilul național cu autorizarea finanțării, șeful delegației și serviciile responsabile ale Comisiei sunt obligate din punct de vedere financiar până la aprobarea finală de către Comisie a operațiunilor pe care au fost însărcinate să le execute.

ANEXA V

REGIMUL COMERCIAL CARE SE APLICĂ ÎN TIMPUL PERIOADEI DE PREGĂTIRE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 37 ALINEATUL (1)

CAPITOLUL 1

REGIMURI COMERCIALE GENERALE

Articolul 1

Produsele originare din statele ACP se importă în Comunitate cu scutire de drepturi vamale și de taxe cu efect echivalent.

(a)

Pentru produsele originare din statele ACP:

cuprinse în lista din anexa I la tratat, în cazul în care acestea fac obiectul unei organizări comune a piețelor în sensul articolului 43 din tratat, sau

supuse, la importul în Comunitate, unei reglementări specifice introduse ca rezultat al punerii în aplicare a politicii agricole comune,

Comunitatea ia măsurile necesare pentru a sigura un tratament mai favorabil decât cel acordat țărilor terțe care beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate pentru aceleași produse.

(b)

În cazul în care, în timpul aplicării prezentei anexe, statele ACP solicită ca noi linii de producție agricolă sau produse agricole care nu fac obiectul unui regim specific la momentul intrării în vigoare a prezentei anexe să beneficieze de aceste regimuri, Comunitatea examinează cererile în consultare cu statele ACP.

(c)

Fără a aduce atingere celor menționate anterior, în contextul relațiilor privilegiate și al cooperării specifice ACP-CE, Comunitatea examinează de la caz la caz cererile statelor ACP de acces preferențial pentru produsele lor agricole pe piața comunitară și notifică decizia sa cu privire la cererile motivate, de preferință în termen de patru luni și sub nici o formă mai târziu de șase luni de la data prezentării acestora.

În contextul literei (a), Comunitatea ia hotărâri în special cu privire la concesiile acordate țărilor terțe. Comunitatea ține seama de posibilitățile oferite de piață în afara sezonului.

(d)

Regimul menționat la litera (a) intră în vigoare în același timp cu prezentul acord și rămâne aplicabil pe durata perioadei de pregătire definite la articolul 37 alineatul (1) din acord.

Cu toate acestea, în cazul în care, în această perioadă, Comunitatea:

supune unul sau mai multe produse unei organizări comune a pieței sau unor norme specifice introduse ca rezultat al punerii în aplicare a politicii agricole comune, ea își rezervă dreptul de a adapta regimul de import pentru produsele originare din statele ACP, după consultarea în cadrul Consiliului de miniștri. În aceste cazuri, se aplică dispozițiile literei (a);

modifică o organizare comună a pieței pentru un produs anume sau normele specifice introduse ca rezultat al punerii în aplicare a politicii agricole comune, ea își rezervă dreptul de a modifica regimul prevăzut pentru produse originare din statele ACP, după consultarea în cadrul Consiliului de miniștri. În aceste cazuri, Comunitatea se angajează să garanteze că produsele originare din statele ACP continuă să dețină un avantaj comparabil cu cel de care beneficiau anterior față de produsele originare din țări terțe care au beneficiat de clauza națiunii celei mai favorizate.

(e)

În cazul în care intenționează să încheie un acord preferențial cu state terțe, Comunitatea informează statele ACP cu privire la aceasta. Consultările au loc la cererea statelor ACP în vederea salvgardării intereselor acestora.

Articolul 2

(1)   Comunitatea nu aplică nici o restricție cantitativă și nici măsuri cu efect echivalent la importurile de produse originare din statele ACP.

(2)   Alineatul (1) nu exclude interdicțiile sau restricțiile la importuri, exporturi sau de tranzit justificate de motive de moralitate publică, de ordine public, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții oamenilor și a animalelor și conservare a plantelor, de protecție a tezaurelor naționale cu valoare artistică, istorică sau arheologică, de conservare a resurselor naturale epuizabile, în cazul în care aceste măsuri se aplică în coroborare cu restricții privind producția sau consumul național sau cu protecția proprietății industriale sau comerciale.

(3)   Aceste interdicții sau restricții nu constituie în nici un caz un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată sau o restricție comercială mascată în general.

În cazul în care aplicarea măsurilor prevăzute la alineatul (2) afectează interesele unuia sau mai multor state ACP, au loc consultări la cererea acestora din urmă, în conformitate cu dispozițiile articolului 12 din prezentul acord, în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare.

Articolul 3

(1)   În cazul în care noile măsuri sau măsurile prevăzute în programele adoptate de Comunitate pentru apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative în vederea facilitării circulației mărfurilor pot afecta interesele unuia sau mai multor state ACP, înainte de a adopta aceste măsuri, Comunitatea informează statele ACP cu privire la aceasta prin intermediul Consiliului de miniștri.

(2)   Pentru a permite Comunității să ia în considerare interesele statului ACP în cauză, se țin consultări la cererea acestuia din urmă, în conformitate cu dispozițiile articolului 12 din prezentul acord, în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare.

Articolul 4

(1)   În cazul în care reglementările comunitare existente adoptate în vederea facilitării circulației mărfurilor afectează interesele unuia sau mai multor state ACP sau în cazul în care aceste interese sunt afectate de interpretarea, aplicarea și gestionarea acestor reglementări, au loc consultări la cererea statelor ACP în cauză, în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare.

(2)   În vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare, statele ACP pot prezenta în cadrul Consiliului de miniștri orice probleme cu privire la circulația mărfurilor care ar putea rezulta din măsurile luate sau prevăzute de statele membre.

(3)   Instituțiile competente ale Comunității informează, în măsura posibilului, Consiliul de miniștri cu privire la măsurile respective pentru a asigura consultări eficiente.

Articolul 5

(1)   Statele ACP nu sunt obligate să își asume, în ceea ce privește importurile de produse originare din Comunitate, obligațiile care corespund angajamentelor luate de Comunitate în temeiul prezentei anexe în ceea ce privește importurile de produse originare din statele ACP.

(a)

În cadrul schimburilor cu Comunitatea, statele ACP nu fac discriminări între statele membre și acordă Comunității un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate.

(b)

Tratamentul pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate prevăzut la litera (a) nu se aplică în ceea ce privește relațiile economice sau comerciale dintre statele ACP sau dintre unul sau mai multe state ACP și alte țări în curs de dezvoltare.

Articolul 6

Fiecare parte contractantă comunică tariful său vamal Consiliului de miniștri în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei anexe. De asemenea, fiecare parte comunică orice modificări ulterioare ale tarifului său pe măsură ce acestea intră în vigoare.

Articolul 7

(1)   Conceptul de „produse originare” în scopul punerii în aplicare a prezentei anexe și metodele de cooperare administrativă aferente sunt definite în Protocolul nr. 1 anexat.

(2)   Consiliul de miniștri poate adopta orice modificare la Protocolul nr. 1.

(3)   În cazul în care conceptul de „produse originare” nu a fost încă definit pentru un anumit produs în temeiul alineatului (1) sau (2), fiecare parte contractantă continuă să aplice propria reglementare.

Articolul 8

(1)   În cazul în care un produs este importat în Comunitate în cantități atât de mari și în astfel de condiții încât se produc sau se pot produce prejudicii grave producătorilor săi naționali de produse similare sau direct concurente, perturbări grave în orice sector al economiei sau dificultăți care ar putea deteriora grav situația economică din regiune, Comunitatea ia măsuri corespunzătoare în temeiul condițiilor și în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 9.

(2)   Comunitatea se angajează să nu folosească alte mijloace în scopuri protecționiste sau pentru a împiedica dezvoltarea structurală. Comunitatea nu recurge la măsuri de salvgardare cu efect similar.

(3)   Măsurile de salvgardare se limitează la cele care ar perturba cel mai puțin comerțul dintre părțile contractante în realizarea obiectivelor prezentului acord și nu trebuie să depășească sfera de aplicare a ceea ce este strict necesar pentru a remedia dificultățile care apar.

(4)   În cazul în care se aplică, măsurile de salvgardare țin seama de nivelul de exporturi existent din statele ACP în cauză către Comunitate și de potențialul lor de dezvoltare. O atenție specială se acordă intereselor statelor ACP cel mai puțin dezvoltate, fără ieșire la mare și insulare.

Articolul 9

(1)   Au loc consultări prealabile în ceea ce privește aplicarea clauzei de salvgardare, atât atunci când aceste măsuri sunt adoptate pentru prima dată, cât și atunci când sunt prelungite. Comunitatea furnizează statelor ACP toate informațiile necesare pentru aceste consultări și datele care permit determinarea măsurii în care importurile dintr-un stat ACP ale unui produs specific au determinat efectele menționate la articolul 8 alineatul (1).

(2)   În cazul în care au avut loc consultări, măsurile de salvgardare sau orice aranjamente convenite de comun acord între statele ACP în cauză și Comunitate intră în vigoare după aceste consultări.

(3)   Cu toate acestea, consultările prealabile prevăzute la alineatele (1) și (2) nu împiedică luarea nici unei decizii imediate pe care Comunitatea ar putea să o ia în conformitate cu articolul 8 alineatul (1), în cazul în care anumite circumstanțe particulare au impus luarea acestor decizii.

(4)   Pentru a facilita examinarea factorilor care au putut determina perturbări ale pieței, se instituie un mecanism de supraveghere statistică a anumitor exporturi ACP către Comunitate.

(5)   Părțile se angajează să țină consultări regulate în vederea găsirii de soluții satisfăcătoare pentru problemele care pot rezulta din aplicarea clauzei de salvgardare.

(6)   Consultările prealabile și cele regulate și mecanismul de supraveghere menționat la alineatele (1)-(5) se aplică în conformitate cu Protocolul nr. 2 anexat la acesta.

Articolul 10

Consiliul de miniștri, la cererea oricărei părți interesate, examinează efectele economice și sociale ale aplicării clauzei de salvgardare.

Articolul 11

În cazul în care măsurile de salvgardare se adoptă, se modifică sau se abrogă, o atenție specială se acordă intereselor statelor ACP cel mai puțin dezvoltate, fără ieșire la mare și insulare.

Articolul 12

Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a prezentei anexe, părțile convin să se informeze și să se consulte reciproc.

În afara cazurilor în care se prevăd în mod special consultări la articolele 2-9 din prezenta anexă, au loc, de asemenea, consultări la cererea Comunității sau a statelor ACP și în conformitate cu condițiile prevăzute de regulamentul de procedură din articolul 12 din prezentul acord, în special în următoarele cazuri:

1.

în cazul în care părțile intenționează să ia orice măsură comercială care afectează interesele uneia sau mai multor părți în temeiul prezentei anexe, ele informează Consiliul de miniștri despre aceasta. Consultările au loc la cererea părților contractante în cauză pentru se lua în considerare interesele lor;

2.

în cazul în care, în timpul aplicării prezentei anexe, statele ACP consideră că produsele agricole menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a), altele decât cele care fac obiectul unui tratament special, ar trebui să beneficieze de un asemenea tratament, consultările pot avea loc în cadrul Consiliului de miniștri;

3.

în cazul în care o parte contractantă consideră că barierele în calea circulației mărfurilor apar din cauza unei reglementări existente într-o altă parte contractantă, a interpretării, a aplicării sau a administrării acestora;

4.

în cazul în care Comunitatea ia măsuri de salvgardare în conformitate cu dispozițiile articolului 8 din prezenta anexă, pot avea loc consultări privind aceste măsuri în cadrul Consiliului de miniștri, la cererea părților interesate, în special în vederea asigurării respectării articolului 8 alineatul (3).

Aceste consultări trebuie încheiate în termen de trei luni.

CAPITOLUL 2

ANGAJAMENTE SPECIALE PRIVIND ZAHĂRUL ȘI CARNEA DE VITĂ ȘI MÂNZAT

Articolul 13

(1)   În conformitate cu articolul 25 din Convenția ACP-CEE de la Lomé, semnată la 28 februarie 1975, și cu Protocolul nr. 3 anexat la aceasta, Comunitatea s-a angajat pentru o perioadă nedeterminată, fără a aduce atingere altor dispoziții din prezenta anexă, să achiziționeze și să importe, la prețuri garantate, cantități specifice de zahăr din trestie de zahăr, brut sau alb, originar din statele ACP care produc și exportă zahăr din trestie de zahăr și care s-au angajat să îl furnizeze Comunității.

(2)   Condițiile de punere în aplicare a articolului 25 menționat anterior au fost prevăzute de Protocolul nr. 3, menționat la alineatul (1). Textul protocolului este anexat la prezenta anexă, în calitate de Protocolul nr. 3.

(3)   Articolul 8 din prezenta anexă nu se aplică în cadrul protocolului menționat anterior.

(4)   În sensul articolului 8 din protocolul menționat anterior, se poate apela la instituțiile instituite în temeiul prezentului acord în timpul perioadei de aplicare a prezentului acord.

(5)   Articolul 8 alineatul (2) din protocolul menționat se aplică în cazul în care prezentul acord încetează să mai producă efecte.

(6)   Declarațiile cuprinse în anexele XIII, XXI și XXII la Actul final al Convenției ACP-CEE de la Lomé, semnată la 28 februarie 1975, sunt reafirmate și dispozițiile lor continuă să se aplice. Aceste declarații se anexează ca atare la Protocolul nr. 3.

(7)   Prezentul articol și Protocolul nr. 3 nu se aplică relațiilor dintre statele ACP și departamentele franceze de peste mări.

Articolul 14

Se aplică angajamentele speciale privind carnea de vită și mânzat definite în Protocolul nr. 4.

CAPITOLUL 3

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

Protocoalele anexate la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

PROTOCOLUL NR. 1

privind definiția conceptului de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă

CUPRINS

TITLUL I: DISPOZIȚII GENERALE

ARTICOLUL 1: DEFINIȚII

TITLUL II: DEFINIȚIA CONCEPTULUI DE „PRODUSE ORIGINARE”

Articolul 2: Cerințe generale

Articolul 3: Produse obținute integral

Articolul 4: Produse prelucrate sau transformate suficient

Articolul 5: Operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente

Articolul 6: Cumulul originii

Articolul 7: Unitatea de luat în considerare

Articolul 8: Accesorii, piese de schimb și utilaje

Articolul 9: Seturi

Articolul 10: Elemente neutre

TITLUL III: CONDIȚII TERITORIALE

Articolul 11: Principiul teritorialității

Articolul 12: Transportul direct

Articolul 13: Expoziții

TITLUL IV: DOVADA DE ORIGINE

Articolul 14: Cerințe generale

Articolul 15: Procedura de eliberare a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1

Articolul 16: Certificate de circulație EUR.I eliberate a posteriori

Articolul 17: Eliberarea unui duplicat al certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1

Articolul 18:

Eliberarea unor certificate de circulație a mărfurilor EUR.1 pe baza unei dovezi de origine eliberate sau întocmite anterior

Articolul 19: Condiții pentru întocmirea unei declarații pe factură

Articolul 20: Exportator autorizat

Articolul 21: Valabilitatea dovezii de origine

Articolul 22: Procedura de tranzit

Articolul 23: Prezentarea dovezii de origine

Articolul 24: Importul eșalonat

Articolul 25: Scutiri de la prezentarea dovezii de origine

Articolul 26: Procedura de informare în scopuri de cumul

Articolul 27: Documente justificative

Articolul 28: Păstrarea dovezii de origine și a documentelor justificative

Articolul 29: Neconcordanțe și erori formale

Articolul 30: Sumele exprimate în euro

TITLUL V: METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 31: Asistența reciprocă

Articolul 32: Controlul dovezilor de origine

Articolul 33: Controlul declarațiilor furnizorului

Articolul 34: Soluționarea litigiilor

Articolul 35: Sancțiuni

Articolul 36: Zone libere

Articolul 37: Comitetul de cooperare vamală

Articolul 38: Derogări

TITLUL VI: CEUTA ȘI MELILLA

Articolul 39: Condiții speciale

TITLUL VII: DISPOZIȚII FINALE

Articolul 40: Reexaminarea regulilor de origine

Articolul 41: Anexe

Articolul 42: Punerea în aplicare a protocolului

ANEXE

Anexa I la Protocolul nr. 1: Note introductive privind lista din anexa II

Anexa II la Protocolul nr. 1: Lista prelucrărilor sau a transformărilor care trebuie aplicate materialelor neoriginare pentru ca produsul fabricat să poată obține caracter originar

Anexa III la Protocolul nr. 1: Țări și teritorii de peste mări

Anexa IV la Protocolul nr. 1: Formular pentru certificatul de circulație

Anexa V la Protocolul nr. 1: Declarația pe factură

Anexa VIA la Protocolul nr. 1: Declarația furnizorului privind produsele cu caracter originar preferențial

Anexa VIB la Protocolul nr. 1: Declarația furnizorului privind produsele fără caracter originar preferențial

Anexa VII la Protocolul nr. 1: Fișa de informații

Anexa VIII la Protocolul nr. 1: Formular de cerere de derogare

Anexa IX la Protocolul nr. 1: Lista prelucrărilor și a transformărilor care conferă caracterul originar ACP produsului prelucrat în cazul în care transformarea sau prelucrarea este aplicată materialelor textile originare din țările în curs de dezvoltare menționate la articolul 6 alineatul (11) din prezentul protocol

Anexa X la Protocolul nr. 1: Produsele textile excluse din procedura de cumul cu anumite țări în curs de dezvoltare menționate la articolul 6 alineatul (11) din prezentul protocol

Anexa XI la Protocolul nr. 1: Produse pentru care dispozițiile de cumul cu Africa de Sud menționate la articolul 6 alineatul (3) se aplică la trei ani de la aplicarea provizorie a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud

Anexa XII la Protocolul nr. 1: Produse pentru care dispozițiile de cumul cu Africa de Sud menționate la articolul 6 alineatul (3) se aplică la șase ani de la aplicarea provizorie a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud

Anexa XIII la Protocolul nr. 1: Produse cărora nu li se aplică articolul 6 alineatul (3)

Anexa XIV la Protocolul nr. 1: Produse pescărești cărora nu li se aplică, temporar, articolul 6 alineatul (3)

Anexa XV la Protocolul nr. 1: Declarația comună privind cumulul

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului protocol, se înțelege prin:

(a)

„fabricare”: orice prelucrare sau transformare, inclusiv asamblarea sau operațiunile specifice;

(b)

„material”: orice ingredient, orice materie primă, orice componentă sau parte etc., utilizat(ă) la fabricarea unui produs;

(c)

„produs”: produsul obținut, chiar dacă se utilizează ulterior în cursul altei operațiuni de fabricare;

(d)

„mărfuri”: materialele și produsele;

(e)

„valoarea în vamă”: valoarea determinată în conformitate cu Acordul din 1994 privind aplicarea articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (Acord pentru valoarea în vamă al OMC);

(f)

„preț franco fabrică”: prețul plătit pentru produs producătorului în întreprinderea căruia s-a realizat ultima prelucrare sau transformare, inclusiv valoarea tuturor materialelor utilizate, cu deducerea tuturor taxelor interne care sunt sau pot fi restituite în cazul în care produsul obținut este exportat;

(g)

„valoarea materialelor”: valoarea în vamă în momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care valoarea respectivă nu se cunoaște sau nu se poate determina, primul preț verificabil plătit pentru materiale în teritoriul în cauză;

(h)

„valoarea materialelor originare”: valoarea acestor materiale definită la litera (g) aplicată mutatis mutandis;

(i)

„valoarea adăugată”: prețul franco fabrică al produselor, diminuat cu valoarea în vamă a materialelor importate din țări terțe în Comunitate, țările ACP sau TTPM;

(j)

„capitole” și „poziții”: capitolele și pozițiile (din patru cifre) utilizate în nomenclatură care constituie Sistemul Armonizat de Descriere și Codificare a mărfurilor, denumit în prezentul protocol „Sistem Armonizat” sau „SA”;

(k)

„încadrat”: termen care se referă la încadrarea unui produs sau material la o anumită poziție;

(l)

„transport”: produsele expediate simultan de către un exportator către un destinatar sau înscrise într-un document de transport unic al exportatorului către destinatar sau, în absența unui astfel de document, înscrise pe o factură unică;

(m)

„teritorii”: teritoriile, inclusiv apele teritoriale.

TITLUL II

DEFINIȚIA CONCEPTULUI DE „PRODUSE ORIGINARE”

Articolul 2

Cerințe generale

(1)   În sensul punerii în aplicare a dispozițiilor de cooperare comercială din anexa V, următoarele produse se consideră originare din statele ACP:

(a)

produse obținute integral în statele ACP în sensul articolului 3 din prezentul protocol;

(b)

produse obținute în statele ACP și care încorporează materiale care nu au fost obținute integral în acestea, în cazul în care materialele respective au fost supuse unei prelucrări sau transformări suficiente în statele ACP, în sensul articolului 4 din prezentul protocol;

(2)   În sensul punerii în aplicare a alineatului (1), teritoriile statelor ACP se consideră ca fiind un singur teritoriu.

Produsele originare realizate din materiale obținute integral ori prelucrate sau transformate suficient în două sau mai multe state ACP se consideră produse originare din statul ACP în care a avut loc ultima prelucrare sau transformare, în măsura în care prelucrarea sau transformarea efectuată depășește prelucrarea sau transformarea menționată la articolul 5 din prezentul protocol.

Articolul 3

Produse obținute integral

(1)   Următoarele produse se consideră obținute integral în statele ACP sau în Comunitate sau în țările și teritoriile de peste mări definite la anexa III, denumite în continuare TTPM:

(a)

produsele minerale extrase din solul lor sau din fundul mărilor sau oceanelor;

(b)

produsele din regnul vegetal care se recoltează pe teritoriul lor;

(c)

animalele vii care se nasc și cresc pe teritoriul lor;

(d)

produsele provenite din animalele vii care sunt crescute pe teritoriul lor;

(e)

produsele vânătorești sau produsele pescărești care se găsesc pe teritoriul lor;

(f)

produsele de pescuit maritim și alte produse extrase din mare în afara apelor teritoriale cu ajutorul navelor lor;

(g)

produsele fabricate la bordul navelor-fabrică, exclusiv din produsele prevăzute la litera (f);

(h)

articolele uzate, care nu se mai pot folosi decât pentru recuperarea materiilor prime, inclusiv anvelope pneumatice uzate care nu se mai pot folosi decât pentru reșapări sau pentru a fi folosite ca deșeuri;

(i)

deșeurile provenite din operațiunile de fabricare care se efectuează pe teritoriul lor;

(j)

produsele extrase din solul sau subsolul marin aflat în afara apelor lor teritoriale, cu condiția ca acestea să aibă drepturi exclusive de exploatare a solului sau a subsolului respectiv;

(k)

mărfurile care se fabrică pe teritoriul lor, exclusiv din produsele prevăzute la literele (a)-(j).

(2)   Expresiile „navele acestora” și „navele fabrică ale acestora” din alineatul (1) literele (f) și (g) nu se aplică decât navelor și navelor fabrică:

(a)

înmatriculate sau înregistrate într-un stat membru al Comunității sau într-un stat ACP sau TTPM;

(b)

care arborează pavilionul unui stat membru al Comunității sau al unei țări ACP sau TTPM;

(c)

care aparțin cel puțin în proporție de 50 % unor resortisanți ai statelor membre ale Comunității sau ai unui stat ACP sau TTPM, sau unei societăți al cărei sediu principal este situat într-unul dintre aceste state sau TTPM, al cărei director, președinte al Consiliului de administrație sau al Consiliului de supraveghere și majoritate a membrilor acestor consilii sunt resortisanți ai statelor părți la acord sau TTPM și, în plus, în ceea ce privește societățile de persoane sau societățile cu răspundere limitată, jumătate din capital cel puțin aparține statelor părți la acord, unor colectivități publice sau unor resortisanți ai statelor respective sau TTPM;

(d)

al căror echipaj, inclusiv comandantul de navă și ofițerii, se compune, într-o proporție de cel puțin 50 %, din resortisanți ai statelor părți la acord sau TTPM.

(3)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), Comunitatea recunoaște, la cererea unui stat ACP, că navele navlosite sau luate în leasing de statul ACP sunt considerate „navele lor” pentru a întreprinde activități de pescuit în zona sa economică exclusivă în următoarele condiții:

statul ACP oferă Comunității posibilitatea de a negocia un acord de pescuit, pe care Comunitatea nu a acceptat-o;

echipajul, inclusiv comandantul de navă și ofițerii, se compune, în proporție de cel puțin 50 %, din resortisanți ai statelor părți la acord sau TTPM;

contractele de navlosire sau de leasing sunt acceptate de Comitetul ACP-CE de cooperare vamală ca asigurând posibilități suficiente de dezvoltare a capacității statului ACP de a pescui pentru sine și, în special, ca acordând statului ACP răspunderea pentru gestionarea nautică și comercială a navei puse la dispoziție pe o durată semnificativă.

Articolul 4

Produse prelucrate sau transformate suficient

(1)   În sensul aplicării prezentului protocol, produsele care nu sunt obținute integral se consideră prelucrate sau transformate suficient în statele ACP, în Comunitate sau în TTPM, în cazul în care se îndeplinesc condițiile stabilite în lista din anexa II.

Condițiile menționate anterior indică, pentru toate produsele reglementate de prezentul acord, prelucrarea sau transformarea la care trebuie supuse materialele neoriginare utilizate în fabricarea acestor produse, și se aplică exclusiv acestor materiale. Prin urmare, în cazul în care un produs care a dobândit caracterul originar îndeplinind condițiile stabilite în lista pentru respectivul produs este utilizat în fabricarea altui produs, condițiile ce se aplică pentru produsul în care este încorporat nu i se aplică și nu se ține seama de materialele neoriginare care au putut fi utilizate la fabricarea sa.

(2)   Fără a se aduce atingere alineatului (1), materialele neoriginare care, în conformitate cu condițiile stabilite în lista pentru un anumit produs, nu trebuie utilizate în fabricarea acestui produs, cu toate acestea, pot fi utilizate, cu condiția ca:

(a)

valoarea lor totală să nu fie mai mare de 15 % din prețul franco fabrică al produsului;

(b)

prin aplicarea prezentului alineat, să nu se depășească procentul sau procentele indicat(e) în listă în ceea ce privește valoarea maximă a materialelor neoriginare.

(3)   Alineatele (1) și (2) se aplică fără a aduce atingere articolului 5.

Articolul 5

Operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente

(1)   Fără a se aduce atingere alineatului (2), operațiunile următoare sunt considerate drept prelucrări sau transformări insuficiente pentru a le fi conferit caracterul originar, indiferent dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4:

(a)

manipulările destinate să asigure conservarea în aceeași stare a produselor în timpul transportului și al stocării acestora (aerisire, întindere, uscare, refrigerare, introducere în saramură, apă sulfuroasă sau alte soluții apoase, extragerea părților deteriorate și operațiuni similare);

(b)

operațiunile simple de îndepărtare a prafului, de cernere, de sortare, de clasificare, de asortare (inclusiv alcătuirea unor seturi de mărfuri), de spălare, de vopsire, de tăiere;

(c)

(i)

schimbările ambalajului și segmentarea și asamblarea pachetelor;

(ii)

simpla introducere în butelii, în flacoane, în pungi, în casete, în cutii, simpla fixare pe planșete etc., precum și toate celelalte operațiuni simple de ambalare;

(d)

aplicarea chiar pe produse sau pe ambalajele acestora a unor mărci, etichete sau alte semne distinctive similare;

(e)

simpla amestecare a produselor, chiar de tipuri diferite, în cazul în care unul sau mai multe elemente ale amestecului nu îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul protocol pentru a putea fi considerate ca originare din Comunitate, dintr-un stat ACP sau din TTPM;

(f)

simpla asamblare a părților pentru a constitui un produs complet;

(g)

cumulul a două sau mai multe operațiuni prevăzute la literele (a)-(f);

(h)

sacrificarea animalelor.

(2)   Toate operațiunile efectuate într-un stat ACP, în Comunitate sau în TTPM asupra unui produs determinat se iau în considerare împreună pentru a determina dacă prelucrarea sau transformarea la care a fost supus acest produs trebuie considerată insuficientă în sensul alineatului (1).

Articolul 6

Cumulul originii

(1)   Materialele originare din Comunitate sau din TTPM se consideră materiale originare din statele ACP atunci când sunt încorporate într-un produs obținut acolo. Nu este necesar ca materialele respective să fi fost supuse unei prelucrări sau unei transformări suficiente, cu condiția să facă obiectul unei prelucrări sau al unei transformări care depășește cele menționate la articolul 5.

(2)   Prelucrarea sau transformarea efectuată în Comunitate sau în TTPM se consideră efectuată în statele ACP, în cazul în care materialele sunt supuse unei prelucrări sau transformări ulterioare în statele ACP.

(3)   Sub rezerva dispozițiilor alineatelor (4), (5), (6), (7) și (8), materialele originare din Africa de Sud se consideră originare din statele ACP atunci când sunt încorporate într-un produs obținut acolo. Nu este necesar ca materialele respective să fi fost supuse unei prelucrări sau unei transformări suficiente.

(4)   Produsele care au obținut statutul de produse originare în temeiul alineatului (3) continuă să fie considerate produse originare în statele ACP în cazul în care valoarea adăugată depășește valoarea materialelor utilizate originare din Africa de Sud. În orice alt caz, produsele în cauză se consideră originare din Africa de Sud. La atribuirea originii, nu se ține seama de materialele originare din Africa de Sud care au fost supuse unei prelucrări sau unei transformări suficiente în statele ACP.

(5)   Cumulul prevăzut la alineatul (3) poate fi aplicat numai după trei ani de la aplicarea provizorie a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud produselor cuprinse în lista din anexa XI și după șase ani produselor cuprinse în lista din anexa XII. Cumulul prevăzut la alineatul (3) nu se aplică produselor cuprinse în lista din anexa XIII.

(6)   Prin derogare de la alineatul (5), cumulul prevăzut la alineatul (3) poate fi aplicat, la cererea statelor ACP, pentru produsele cuprinse în lista din anexele XI și XII. Comitetul ACP-CE al ambasadorilor hotărăște, la cererea ACP, pentru fiecare produs, pe baza raportului elaborat de Comitetul ACP-CE de cooperare vamală în conformitate cu articolul 37. La examinarea cererilor, se ține seama de riscul eludării dispozițiilor comerciale din Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud.

(7)   Cumulul prevăzut la alineatul (3) poate fi aplicat produselor cuprinse în lista din anexa XIV numai în cazul în care drepturile vamale pentru aceste produse în cadrul Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud au fost eliminate. Comisia Europeană publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (seria C) data la care s-au îndeplinit condițiile din prezentul alineat.

(8)   Cumulul prevăzut la alineatul (3) poate fi aplicat numai în cazul în care materialele din Africa de Sud au dobândit statutul de produse originare prin aplicarea regulilor de origine identice cu cele din prezentul protocol. Statele ACP informează Comunitatea cu privire la acordurile și regulile lor de origine corespunzătoare încheiate cu Africa de Sud. Comisia Europeană publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (seria C) data la care statele ACP au îndeplinit obligațiile prevăzute de prezentul alineat.

(9)   Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (7), prelucrarea sau transformarea efectuate în Africa de Sud se consideră efectuate într-un alt stat membru al SACU (South African Customs Union), în cazul în care materialele au fost supuse unei prelucrări sau unei transformări ulterioare în acel stat membru al SACU.

(10)   Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (7) și la cererea statelor ACP, prelucrarea sau transformarea efectuate în Africa de Sud se consideră efectuate în statele ACP, în cazul în care materialele au fost supuse unei prelucrări sau unei transformări ulterioare într-un stat ACP în cadrul unui acord de integrare economică regională.

În lipsa unei cereri exprese de sesizare a Consiliului de miniștri ACP-CE formulate de una dintre părți, Comitetul de cooperare vamală ACP-CE ia deciziile în ceea ce privește cererile ACP conform articolului 37.

(11)   La cererea statelor ACP, materialele originare dintr-un stat în curs de dezvoltare învecinat, altul decât un stat ACP, aparținând unei entități geografice coerente, se consideră materiale originare din statele ACP, în cazul în care sunt încorporate într-un produs obținut acolo. Nu este necesar ca materialele respective să fi fost supuse unei prelucrări sau transformări suficiente în cazul în care:

prelucrarea sau transformarea efectuată într-un stat ACP depășesc operațiunile cuprinse în lista din articolul 5. Cu toate acestea, produsele din capitolele 50-63 din Sistemul Armonizat sunt supuse suplimentar în statul ACP cel puțin unei prelucrări sau unei transformări al cărei rezultat este încadrat la o poziție tarifară diferită de cea a materialelor originare dintr-o țară în curs de dezvoltare învecinată folosite la fabricarea acestuia. Pentru produsele menționate în anexa IX la prezentul protocol nu se aplică decât prelucrarea specifică menționată în coloana 3, indiferent dacă aceasta produce sau nu o schimbare a poziției tarifare;

statele ACP, Comunitatea și celelalte țări în cauză au încheiat un acord privind procedurile administrative adaptate care asigură o aplicare corectă a prezentului alineat.

Prezentul alineat nu se aplică produselor din ton încadrate la capitolele 3 sau 16 din Sistemul Armonizat, produselor din orez de la poziția 1006 sau produselor textile cuprinse în lista din anexa X la prezentul protocol.

În scopul determinării originii produselor dintr-o țară în curs de dezvoltare non-ACP, se aplică dispozițiile prezentului protocol.

În lipsa unei cereri exprese de sesizare a Consiliului de miniștri ACP-CE formulate de una dintre părți, Comitetul de cooperare vamală ACP-CE ia deciziile în ceea ce privește cererile ACP în conformitate cu articolul 37.

Articolul 7

Unitatea de luat în considerare

(1)   Unitatea de luat în considerare în scopul aplicării prezentului protocol este produsul considerat ca unitate de bază pentru determinarea clasificării pe baza Nomenclaturii Sistemului Armonizat.

În consecință:

în cazul în care un produs compus dintr-un grup sau un ansamblu de articole este clasificat în Sistemul Armonizat la o singură poziție, ansamblul constituie unitatea de luat în considerare;

în cazul în care un transport constă într-un anumit număr de produse identice clasificate la aceeași poziție din Sistemul Armonizat, dispozițiile prezentului protocol se aplică fiecăruia dintre aceste produse luat individual.

(2)   În cazul în care, prin aplicarea regulii generale nr. 5 din Sistemul Armonizat, ambalajele sunt încadrate împreună cu produsul pe care îl conțin, ambalajele trebuie considerate ca formând împreună cu produsul un tot în sensul determinării originii.

Articolul 8

Accesorii, piese de schimb și utilaje

Accesoriile, piesele de schimb și utilajele livrate cu un material, o mașină, un aparat sau un vehicul, care fac parte din echipamentul normal și sunt cuprinse în preț sau nu sunt facturate separat, sunt considerate ca formând împreună cu materialul, mașina, aparatul sau vehiculul în cauză un tot.

Articolul 9

Seturi

Seturile, în sensul regulii generale nr. 3 din Sistemul Armonizat, sunt considerate originare, cu condiția ca toate articolele care intră în compoziția lor să fie originare. Cu toate acestea, un set compus din articole originare și neoriginare este considerat originar în ansamblu, cu condiția ca valoarea articolelor neoriginare să nu depășească 15 % din prețul franco fabrică al setului.

Articolul 10

Elemente neutre

Pentru a determina dacă un produs este originar, nu este necesar să se determine originea elementelor următoare care ar putea fi utilizate în procesul de fabricare:

(a)

energie și combustibili;

(b)

instalații și echipamente;

(c)

mașini și utilaje;

(d)

mărfuri care nu intră și care nu sunt destinate să intre în alcătuirea finală a unui produs.

TITLUL III

CONDIȚII TERITORIALE

Articolul 11

Principiul teritorialității

(1)   Condițiile stabilite în titlul II privind dobândirea caracterului originar trebuie îndeplinite fără întrerupere în statele ACP, sub rezerva dispozițiilor prevăzute la articolul 6.

(2)   În cazul în care unele mărfuri originare, exportate din statele ACP, din Comunitate sau din TTPM spre o altă țară, se returnează, trebuie, sub rezerva dispozițiilor prevăzute la articolul 6, să fie considerate neoriginare, în afară de cazul în care se poate demonstra autorității competente:

(a)

că mărfurile returnate sunt aceleași ca cele care au fost exportate și

(b)

că nu au suferit nici o operație peste cea necesară păstrării lor în aceeași stare în perioada cât au rămas în această țară sau au fost exportate.

Articolul 12

Transportul direct

(1)   Tratamentul preferențial prevăzut de dispozițiile privind cooperarea comercială ale anexei V se aplică doar produselor care îndeplinesc condițiile prezentului protocol și care sunt transportate direct între teritoriul statelor ACP, Comunitate, TTPM și Africa de Sud în sensul articolului 6, fără a intra pe nici un alt teritoriu. Cu toate acestea, produsele constituind un singur transport pot fi transportate prin alte teritorii, după caz, cu transbordare și depozitare temporară pe aceste teritorii, în măsura în care produsele rămân sub supravegherea autorităților vamale din țara de tranzit sau de depozitare și nu sunt supuse altor operațiuni decât descărcarea ori reîncărcarea sau oricărei alte operațiuni destinate să asigure conservarea lor în aceeași stare.

Produsele originare pot fi transportate prin conducte de-a lungul altor teritorii decât cel al unei țări ACP, al Comunității sau cel al TTPM.

(2)   Dovada că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) se furnizează prin prezentarea către autoritățile vamale ale țării de import:

(a)

fie a unui document de transport unic, pe baza căruia s-a efectuat trecerea din țara exportatoare în țara de tranzit;

(b)

fie a unui certificat eliberat de autoritățile vamale din țara de tranzit ce cuprinde:

(i)

o descriere exactă a produselor;

(ii)

data descărcării și a reîncărcării produselor, cu indicarea navelor sau a altor mijloace de transport utilizate, după caz și

(iii)

certificarea condițiilor în care produsele au rămas în țara de tranzit;

(c)

fie, în lipsa celor menționate anterior, a oricăror documente justificative.

Articolul 13

Expoziții

(1)   Produsele originare trimise dintr-un stat ACP pentru expoziție într-o altă țară decât cele menționate la articolul 6 și vândute după expoziție pentru a fi importate în Comunitate beneficiază la import de dispozițiile anexei V, cu condiția de a demonstra autorităților vamale că:

(a)

un exportator a expediat aceste produse dintr-un stat ACP în țara în care este organizată expoziția și că au fost expuse acolo;

(b)

exportatorul a vândut produsele sau le-a cedat unui destinatar din Comunitate;

(c)

produsele au fost expediate în timpul desfășurării expoziției sau imediat după aceea în statul în care au fost trimise pentru expoziție și

(d)

produsele nu au fost folosite, din momentul în care au fost expediate pentru expoziție, în alte scopuri decât cele legate de prezentarea lor la expoziția respectivă.

(2)   O dovadă de origine trebuie să fie eliberată sau întocmită în conformitate cu dispozițiile titlului V și prezentată în condițiile normale autorităților vamale ale țării de import. Denumirea și adresa expoziției trebuie să fie indicate pe acesta. Atunci când este necesar, poate fi solicitată o dovadă documentară suplimentară privind condițiile în care au fost expuse.

(3)   Alineatul (1) se aplică tuturor expozițiilor, târgurilor sau manifestărilor publice similare, cu caracter comercial, industrial, agricol sau meșteșugăresc, altele decât cele organizate în interes privat în magazine sau localuri comerciale și care au ca obiect vânzarea produselor străine și în timpul cărora produsele rămân sub control vamal.

TITLUL IV

DOVADA DE ORIGINE

Articolul 14

Condiții generale

(1)   Produsele originare din statele ACP beneficiază la importul în Comunitate de dispozițiile acordului prin prezentarea:

(a)

fie a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, al cărui model este prezentat în anexa IV;

(b)

fie, în cazurile specificate la articolul 19 alineatul (1), a unei declarații, al cărei text este prevăzut în anexa V, dată de exportator pe o factură, pe o notă de livrare sau pe orice alt document comercial care descrie produsele în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea lor (denumită în continuare „declarație pe factură”).

(2)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), produsele originare în sensul prezentului protocol beneficiază, în cazurile prevăzute la articolul 25, de anexa V fără să fie necesar să se prezinte nici unul dintre documentele menționate anterior.

Articolul 15

Procedura de eliberare a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1

(1)   Un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este eliberat de către autoritățile vamale ale țării exportatoare pe baza cererii scrise a exportatorului sau, sub răspunderea acestuia, de către reprezentantul său autorizat.

(2)   În acest sens, exportatorul sau reprezentantul său autorizat completează atât certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1, cât și formularul de cerere, ale căror modele figurează în anexa IV. Aceste formulare se completează în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol. Formularele completate de mână trebuie scrise cu cerneală și cu majuscule. Descrierea produselor trebuie să fie făcută în rubrica destinată acestui scop, fără a se lăsa spații libere între rânduri. În cazul în care rubrica nu se completează integral, trebuie să se traseze o linie orizontală sub ultimul rând al descrierii, spațiul liber fiind barat.

(3)   Exportatorul care solicită eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale ale țării exportatoare în care se eliberează certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1, toate documentele necesare care dovedesc caracterul originar al produselor în cauză, precum și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de prezentul protocol.

(4)   Un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este eliberat de către autoritățile vamale ale unui stat ACP exportator în cazul în care produsele în cauză pot fi considerate produse originare din statele ACP și îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de prezentul protocol.

(5)   Autoritățile vamale emitente ale certificatului EUR.1 iau toate măsurile necesare pentru a verifica caracterul originar al produselor și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de prezentul protocol. În acest scop, au dreptul să solicite orice document justificativ și să efectueze orice control al contabilității exportatorului sau orice altă verificare pe care o consideră necesară. Autoritățile vamale emitente ale certificatului EUR.1 se asigură, de asemenea, că formularele prevăzute la alineatul (2) sunt completate corespunzător. Acestea verifică, în special, dacă spațiul rezervat descrierii produselor a fost completat astfel încât să se excludă orice posibilitate de adăugare frauduloasă.

(6)   Data eliberării certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 trebuie indicată în rubrica 11 din certificat.

(7)   Un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este eliberat de către autoritățile vamale și pus la dispoziția exportatorului de îndată ce prezentul export a fost efectuat sau asigurat.

Articolul 16

Certificate de circulație EUR.1 eliberate a posteriori

(1)   Prin derogare de la articolul 15 alineatul (7), se poate elibera un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, cu titlu excepțional, după exportul produselor la care se referă:

(a)

în cazul în care nu a fost eliberat în momentul exportului din cauza unor erori, omisiuni involuntare sau circumstanțe speciale sau

(b)

în cazul în care se demonstrează autorităților vamale că un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 a fost eliberat, dar nu a fost acceptat la import din motive tehnice.

(2)   În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), exportatorul trebuie să indice în cererea sa locul și data exportului produselor la care se referă certificatul EUR.1, precum și motivele solicitării sale.

(3)   Autoritățile vamale nu pot elibera un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 a posteriori decât după verificarea concordanței dintre informațiile furnizate în cererea exportatorului și cele din dosarul corespondent.

(4)   Certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1 eliberate a posteriori trebuie să li se aplice una dintre mențiunile următoare:

 

„NACHTRÄGLICH AUSGESTELLT”, „DELIVRÉ A POSTERIORI”, „RILASCIATO A POSTERIORI”, „AFGEGEVEN A POSTERIORI”, „ISSUED RETROSPECTIVELY”, „UDSTEDT EFTERFØLGENDE”, „ΕΚΔΟΘΕΝ ΕΚ ΤΩΝ ΥΣΤΕΡΩΝ”, „EXPEDIDO A POSTERIORI”, „EMITIDO A POSTERIORI”, „ANNETTU JÄLKIKÄTEEN”, „UTFÄRDAT I EFTERHAND”.

(5)   Mențiunea la care se face referire la alineatul (4) se inserează în rubrica „Observații” a certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1.

Articolul 17

Eliberarea unui duplicat al certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1

(1)   În cazul furtului, al pierderii sau al distrugerii unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, exportatorul poate solicita autorităților vamale emitente eliberarea unui duplicat pe baza documentelor de export pe care le posedă.

(2)   Duplicatului astfel eliberat trebuie să i se aplice una dintre mențiunile următoare:

 

„DUPLIKAT”, „DUPLICATA”, „DUPLICATO”, „DUPLICAAT”, „DUPLICATE”, „ΑΝΤΙΓΡΑΦΟ”, „DUPLICADO”, „SEGUNDA VIA”, „KAKSOISKAPPALE”.

(3)   Mențiunea la care se face referire la alineatul (2) se inserează în rubrica „Observații” a duplicatului certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1.

(4)   Duplicatul, care trebuie să poarte data eliberării certificatului original EUR.1, produce efecte de la data respectivă.

Articolul 18

Eliberarea unor certificate de circulație a mărfurilor EUR.1 pe baza unei dovezi de origine eliberate sau întocmite anterior

În cazul în care produsele originare se plasează sub controlul unui birou vamal dintr-un stat ACP sau din Comunitate, este posibil să se înlocuiască dovada de origine printr-unul sau mai multe certificate de circulație a mărfurilor EUR.1 în scopul trimiterii tuturor sau a unei părți din aceste produse oriunde în statele ACP sau în Comunitate. Certificatul (certificatele) de circulație a mărfurilor EUR.1 înlocuitoare este (sunt) eliberat(e) de către biroul vamal sub controlul căruia sunt plasate produsele.

Articolul 19

Condiții pentru întocmirea unei declarații pe factură

(1)   O declarație pe factură la care se face referire la articolul 14 alineatul (1) litera (b) poate fi întocmită:

(a)

de către un exportator autorizat, în sensul articolului 20, sau

(b)

de către un exportator pentru orice transport constând în unul sau mai multe colete ce conțin produse originare a căror valoare totală nu depășește 6 000 EUR.

(2)   O declarație pe factură se poate întocmi în cazul în care produsele în cauză pot fi considerate produse originare din statele ACP sau din orice altă țară la care se face referire la articolul 6 și în cazul în care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de prezentul protocol.

(3)   Exportatorul care întocmește o declarație pe factură trebuie să fie în măsură să prezinte, în orice moment, la cererea autorităților vamale ale țării exportatoare, toate documentele adecvate care dovedesc caracterul originar al produselor în cauză, precum și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de prezentul protocol.

(4)   O declarație pe factură este făcută de către exportator prin dactilografiere, ștampilare sau tipărire pe factură, pe nota de livrare sau pe alt document comercial după modelul de text ce figurează în anexa V la prezentul protocol, folosind una dintre versiunile lingvistice stabilite în acea anexă, în conformitate cu dispozițiile de drept intern ale țării exportatoare. În cazul în care declarația este completată de mână, trebuie scrisă cu majuscule, cu cerneală.

(5)   Declarațiile pe factură trebuie să fie semnate de mână, în original, de către exportator. Cu toate acestea, un exportator autorizat în sensul articolului 20 nu este obligat să semneze astfel de declarații, cu condiția să prezinte autorităților vamale ale țării exportatoare un angajament scris prin care acceptă întreaga răspundere pentru orice declarație pe factură care îl identifică pe el ca și când ar fi fost semnată în original de el.

(6)   O declarație pe factură poate fi întocmită de către exportator atunci când produsele la care se referă sunt exportate sau după export, cu condiția ca aceasta să fie prezentată în țara importatoare nu mai târziu de doi ani după efectuarea importului produselor la care se referă.

Articolul 20

Exportator autorizat

(1)   Autoritățile vamale ale țării exportatoare pot autoriza orice exportator, care efectuează frecvent transporturi de produse în temeiul dispozițiilor anexei V, să întocmească declarații pe factură, indiferent de valoarea produselor în cauză. Un exportator care solicită o astfel de autorizație trebuie să ofere autorităților vamale toate garanțiile necesare pentru a verifica caracterul originar al produselor, precum și îndeplinirea celorlalte condiții ale prezentului protocol.

(2)   Autoritățile vamale acordă statutul de exportator autorizat după îndeplinirea condițiilor pe care le consideră necesare.

(3)   Autoritățile vamale acordă exportatorului autorizat un număr de autorizație vamală, care trebuie să fie prevăzut pe declarația pe factură.

(4)   Autoritățile vamale controlează utilizarea autorizației de către exportatorul autorizat.

(5)   Autoritățile vamale pot retrage autorizația în orice moment. Acestea procedează în acest mod atunci când exportatorul autorizat nu mai oferă garanțiile prevăzute la alineatul (1), nu mai îndeplinește condițiile la care se face referire la alineatul (2) sau se folosește într-un mod incorect de autorizație.

Articolul 21

Valabilitatea dovezii de origine

(1)   O dovadă de origine este valabilă timp de 10 luni de la data eliberării în țara exportatoare și trebuie prezentată în termenul menționat autorităților vamale ale țării importatoare.

(2)   Dovezile de origine care sunt prezentate autorităților vamale ale țării importatoare după expirarea termenului de prezentare prevăzut la alineatul (1) pot fi acceptate în scopul aplicării tratamentului preferențial, atunci când nerespectarea termenului se datorează unor împrejurări excepționale.

(3)   În celelalte cazuri de prezentare tardivă, autoritățile vamale ale țării importatoare pot accepta dovezile de origine atunci când produsele au fost prezentate înainte de împlinirea termenului respectiv.

Articolul 22

Procedura de tranzit

Atunci când produsele intră într-un stat ACP sau TTPM, altul decât țara de origine, o perioadă suplimentară de valabilitate de 4 luni începe la data la care autoritățile vamale din țara de tranzit introduc în rubrica 7 din certificatul EUR.1:

mențiunea „tranzit”;

numele țării de tranzit;

ștampila oficială, din care un specimen a fost pus la dispoziția Comisiei, în conformitate cu articolul 31;

data atestărilor respective.

Articolul 23

Prezentarea dovezii de origine

Dovezile de origine sunt prezentate autorităților vamale ale țării importatoare în conformitate cu procedurile aplicabile în această țară. Autoritățile respective pot solicita o traducere a unei dovezi de origine și pot, de asemenea, să solicite ca declarația de import să fie însoțită de o declarație a importatorului prin care să ateste că produsele îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea anexei V.

Articolul 24

Importul eșalonat

În cazul în care, la cererea importatorului și în condițiile stabilite de către autoritățile vamale ale țării importatoare, produsele demontate sau neasamblate în sensul Regulii generale nr. 2 litera (a) din Sistemul Armonizat, încadrate în secțiunile XVI și XVII sau la pozițiile 7308 și 9406 ale Sistemului Armonizat, sunt importate eșalonat, o singură dovadă de origine pentru aceste produse este depusă la autoritățile vamale în momentul importului primei tranșe.

Articolul 25

Scutiri de la prezentarea dovezii de origine

(1)   Produsele trimise, sub formă de pachete mici, de către persoane particulare către persoane particulare sau care fac parte din bagajul personal al călătorilor, sunt considerate produse originare, fără a se cere prezentarea unei dovezi de origine, cu condiția ca aceste produse să reprezinte importuri lipsite de orice caracter comercial și să fie declarate de îndată ca îndeplinind condițiile necesare pentru aplicarea prezentului protocol și atunci când nu există nici o îndoiala în ceea ce privește veridicitatea unei astfel de declarații. În cazul produselor expediate prin poștă, această declarație se poate face pe declarația CN22/CN23 sau pe o foaie de hârtie anexată acelui document.

(2)   Importurile cu caracter ocazional sau care constau numai în produse pentru uzul personal al destinatarilor, al călătorilor sau al familiilor lor sunt considerate importuri lipsite de orice caracter comercial, dacă, prin natura și cantitatea lor, este evident că nu sunt destinate comercializării.

(3)   În plus, valoarea totală a acestor produse nu poate depăși 500 EUR pentru pachetele mici sau 1 200 EUR pentru conținutul bagajelor personale ale călătorilor.

Articolul 26

Procedura de informare în scopuri de cumul

(1)   În cazul în care se aplică articolul 2 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (1), dovada caracterului originar în sensul prezentului protocol al materialelor care provin din alte state ACP, Comunitate sau TTPM este dată de certificatul de circulație EUR.1 sau de declarația furnizorului, al cărei model se găsește la anexa VI A la prezentul protocol, furnizată de exportator în statul sau în TTPM de proveniență.

(2)   În cazul în care se aplică articolul 2 alineatul (2), articolul 6 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (9), dovada prelucrării sau a transformării efectuate în celelalte state ACP, în Comunitate, în TTPM sau în Africa de Sud este dată de declarația furnizorului, al cărei model se găsește la anexa VI B la prezentul protocol, furnizată de exportator în statul sau în TTPM de proveniență.

(3)   O declarație separată a furnizorului trebuie furnizată pentru fiecare transport de materiale fie pe factura comercială a acestui transport, fie într-o anexă la această factură sau pe o notă de livrare, sau pe orice alt document comercial legat de acest transport care descrie materialele în cauză cu suficiente detalii pentru a permite identificarea acestora.

(4)   Declarația furnizorului poate fi întocmită pe un formular tipizat.

(5)   Declarațiile furnizorilor se semnează de mână. Cu toate acestea, în cazul în care factura și declarația furnizorului sunt pe suport electronic, declarația furnizorului nu trebuie semnată de mână, cu condiția ca oficialul responsabil al societății furnizoare să poată fi identificat în conformitate cu cerințele autorităților vamale din statul în care sunt întocmite declarațiile furnizorului. Autoritățile vamale respective pot stabili condițiile de aplicare a prezentului alineat.

(6)   Declarațiile furnizorului sunt prezentate biroului vamal competent din statul ACP exportator care solicită eliberarea certificatului de circulație EUR.1.

(7)   Declarațiile furnizorilor și fișele cu informații eliberate înainte de data intrării în vigoare a prezentului protocol în conformitate cu articolul 23 din Protocolul nr. 1 la cea de-a patra Convenție a ACP-CE rămân valabile.

Articolul 27

Documente justificative

Documentele la care se face referire la articolul 15 alineatul (3) și la articolul 19 alineatul (3), folosite în scopul de a dovedi că produsele acoperite de un certificat de circulație EUR.1 sau de o declarație pe factură pot fi considerate produse originare dintr-un stat ACP sau dintr-una dintre celelalte țări menționate la articolul 6 și îndeplinesc celelalte condiții din prezentul protocol, se pot prezenta, în special, în formele următoare:

(a)

dovada directă a operațiunilor efectuate de către exportator sau furnizor în scopul obținerii mărfurilor în cauză, cuprinsă, de exemplu, în conturile sale sau contabilitatea sa internă;

(b)

documentele care dovedesc caracterul originar al materialelor folosite, eliberate sau întocmite într-un stat ACP sau într-una dintre celelalte țări menționate la articolul 6, când aceste documente se utilizează în conformitate cu dreptul intern;

(c)

documentele care dovedesc prelucrarea sau transformarea materialelor efectuată în statele ACP, în Comunitate sau în TTPM, eliberate sau întocmite în statele ACP, în Comunitate sau în TTPM, când aceste documente se utilizează în conformitate cu dreptul intern;

(d)

certificatele de circulație EUR.1 sau declarațiile pe factură care dovedesc caracterul originar al materialelor folosite, eliberate sau întocmite într-un stat ACP sau într-una dintre celelalte țări menționate la articolul 6 în conformitate cu prezentul protocol.

Articolul 28

Păstrarea dovezii de origine și a documentelor justificative

(1)   Exportatorul care solicită eliberarea unui certificat de circulație EUR.1 trebuie să păstreze cel puțin trei ani documentele prevăzute la articolul 15 alineatul (3).

(2)   Exportatorul care întocmește o declarație pe factură trebuie să păstreze cel puțin trei ani copia respectivei declarații pe factură, precum și documentele la care se face referire la articolul 19 alineatul (3).

(3)   Autoritățile vamale ale țării exportatoare care eliberează un certificat de circulație EUR.1 trebuie să păstreze cel puțin trei ani formularul de cerere prevăzut la articolul 15 alineatul (2).

(4)   Autoritățile vamale ale țării importatoare trebuie să păstreze cel puțin trei ani certificatele de circulație EUR.1 și declarațiile pe factură care le-au fost prezentate.

Articolul 29

Neconcordanțe și erori formale

(1)   Constatarea unor mici neconcordanțe între mențiunile făcute pe dovada de origine și cele făcute pe documentele prezentate biroului vamal în vederea îndeplinirii formalităților pentru importul produselor nu anulează, ipso facto, valabilitatea dovezii de origine în cazul în care se stabilește în mod evident că acest document corespunde produsului prezentat.

(2)   Erorile formale evidente, precum greșelile de dactilografiere pe dovada de origine, nu trebuie să determine respingerea acestui document în cazul în care aceste erori nu sunt de natură să pună la îndoială corectitudinea declarațiilor făcute în respectivul document.

Articolul 30

Sumele exprimate în euro

(1)   Sumele exprimate în orice monedă națională a unui stat membru sunt echivalente în acea monedă națională cu sumele exprimate în euro din prima zi de lucru a lunii octombrie 1999.

(2)   Sumele exprimate în euro și echivalentele acestora în monedele naționale ale anumitor state membre pot fi supuse în cazul în care este necesar unei reexaminări de către Comunitate și se notifică Consiliului de cooperare vamală în cel mult o lună înainte de intrarea lor în vigoare. Cu ocazia acestei reexaminări, Comunitatea se asigură că sumele utilizate într-o monedă națională nu se diminuează și, în plus, ia în considerare oportunitatea de a păstra efectele limitelor în cauză în termeni reali. În acest scop, aceasta poate decide să modifice valorile exprimate în euro.

(3)   În cazul în care produsele sunt facturate în moneda altui stat membru al Comunității, țara importatoare recunoaște suma notificată de către statul membru în cauză.

TITLUL V

METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 31

Asistența reciprocă

(1)   Statele ACP trimit Comisiei specimene ale ștampilelor folosite, împreună cu adresele autorităților vamale competente să elibereze certificate de circulație EUR.1 și să procedeze la controlul a posteriori a certificatelor de circulație EUR.1 și a declarațiilor pe factură.

Certificatele de circulație EUR.1 și declarațiile pe factură sunt acceptate în scopul aplicării tratamentului preferențial de la data primirii informațiilor de către Comisie.

Comisia trimite aceste informații autorităților vamale ale statelor membre.

(2)   Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentului protocol, Comunitatea, TTPM, statele ACP își acordă asistență reciprocă, prin intermediul administrațiilor lor vamale competente, pentru controlul autenticității certificatelor de circulație EUR.1, a declarațiilor pe factură sau a declarației furnizorului și verificarea exactității informațiilor furnizate în documentele respective.

Autoritățile consultate furnizează informațiile relevante cu privire la condițiile în care a fost obținut produsul, în special condițiile în care s-au respectat regulile de origine în diferitele state ACP, în statele membre și TTPM în cauză.

Articolul 32

Controlul dovezilor de origine

(1)   Controlul a posteriori a dovezilor de origine se efectuează prin sondaj sau de fiecare dată când autoritățile vamale ale țării importatoare au îndoieli fondate în ceea ce privește autenticitatea acestor documente, caracterul originar al produselor în cauză sau îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de prezentul protocol.

(2)   În scopul aplicării dispozițiilor alineatului (1), autoritățile vamale ale țării importatoare returnează certificatul de circulație EUR.1 și factura, în cazul în care a fost prezentată, declarația pe factură sau o copie a acestor documente autorităților vamale ale țării exportatoare, indicând, după caz, temeiurile de fond sau de formă care justifică o anchetă. Orice documente sau informații obținute care sugerează că informațiile furnizate referitoare la dovada de origine sunt incorecte sunt transmise în sprijinul cererii de control a posteriori.

(3)   Controlul este efectuat de către autoritățile vamale ale țării exportatoare. În acest sens, autoritățile menționate anterior au dreptul să ceară orice dovadă și să realizeze orice control al conturilor exportatorului sau orice alt control considerat necesar.

(4)   În cazul în care autoritățile vamale ale țării importatoare decid să suspende acordarea tratamentului preferențial pentru produsele în cauză în așteptarea rezultatelor controlului, acestea acordă liberul de vamă importatorului pentru aceste produse, sub rezerva măsurilor conservatorii considerate necesare.

(5)   Autoritățile vamale care solicită controlul sunt informate asupra rezultatelor acestuia cât mai curând posibil. Aceste rezultate trebuie să indice cu claritate dacă documentele sunt autentice și dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare dintr-un stat ACP sau dintr-una dintre celelalte țări menționate la articolul 6 și dacă îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de prezentul protocol.

(6)   În cazul unor îndoieli fondate, dacă în termen de 10 luni de la data cererii de control nu se primește un răspuns sau dacă răspunsul nu conține suficiente informații pentru a determina autenticitatea documentului în cauză sau a originii reale a produselor, autoritățile vamale care solicită controlul refuză acordarea preferințelor, cu excepția unor circumstanțe excepționale.

(7)   În cazul în care procedura de control sau orice altă informație disponibilă pare să indice că dispozițiile prezentului protocol sunt încălcate, statul ACP, din proprie inițiativă sau la cererea Comunității, efectuează anchetele necesare sau dispune efectuarea anchetelor cu celeritate pentru a identifica și preveni astfel de încălcări, iar statul ACP în cauză poate invita Comunitatea să participe la aceste anchete.

Articolul 33

Controlul declarațiilor furnizorului

(1)   Controlul declarațiilor furnizorului se poate efectua aleatoriu sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării importatoare au îndoieli fondate privind autenticitatea documentului sau corectitudinea sau caracterul exhaustiv al informațiilor privind originea reală a materialelor în cauză.

(2)   Autoritățile vamale cărora li se prezintă o declarație a furnizorului pot solicita autorităților vamale ale statului în care s-a făcut declarația să emită un certificat informativ, al cărui model apare în anexa VII la prezentul protocol. Alternativ, autoritățile vamale cărora li se prezintă o declarație a furnizorului pot solicita exportatorului să prezinte un certificat informativ emis de autoritățile vamale ale statului în care s-a făcut declarația.

O copie a certificatului informativ se păstrează cel puțin trei ani de către biroul care l-a emis.

(3)   Autoritățile vamale solicitante sunt informate asupra rezultatelor controlului cât mai repede posibil. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă declarația privind statutul materialelor este corectă.

(4)   În scopul controlului, furnizorii păstrează cel puțin trei ani un exemplar al documentului care conține declarația împreună cu toate dovezile care arată statutul real al materialelor.

(5)   Autoritățile vamale din statul în care declarația furnizorului a fost întocmită pot să solicite orice dovezi și să efectueze orice control necesar verificării corectitudinii declarației furnizorului.

(6)   Orice certificat de circulație EUR.1 sau declarație pe factură emisă sau întocmită pe baza unei declarații incorecte a furnizorului este considerată nulă de drept.

Articolul 34

Soluționarea litigiilor

În cazul în care survin litigii cu ocazia controalelor menționate la articolele 32 și 33 care nu pot fi soluționate între autoritățile vamale care solicită controlul și autoritățile vamale responsabile pentru realizarea acestei verificări sau în cazul în care se ridică o problemă de interpretare a prezentului protocol, acestea sunt prezentate Consiliului de cooperare vamală.

În toate cazurile, soluționarea litigiilor dintre importator și autoritățile vamale ale țării importatoare se face în conformitate cu legislația țării respective.

Articolul 35

Sancțiuni

Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau permite întocmirea unui document care conține date inexacte în scopul obținerii unui tratament preferențial pentru produse.

Articolul 36

Zone libere

(1)   Statele ACP iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că produsele comercializate sub acoperirea unei dovezi de origine și care în cursul transportului rămân într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu se înlocuiesc cu alte produse și nu fac obiectul unor manipulări, în afară de cele obișnuite, menite să prevină deteriorarea lor.

(2)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), atunci când unele produse originare sunt importate într-o zonă liberă, sub acoperirea unei dovezi de origine, și sunt supuse unei prelucrări sau transformări, autoritățile vamale competente eliberează un nou certificat EUR.1 la cererea exportatorului, în cazul în care prelucrarea sau transformarea suferită este conformă cu dispozițiile prezentului protocol.

Articolul 37

Comitetul de cooperare vamală

(1)   Se instituie un Comitet de cooperare vamală, denumit în continuare „Comitetul”, care este însărcinat cu asigurarea cooperării administrative în vederea aplicării corecte și uniforme a prezentului protocol și cu îndeplinirea oricărei alte sarcini în domeniul vamal care i-ar putea fi încredințată.

(2)   Comitetul examinează la intervale regulate impactul asupra statelor ACP și, în special, asupra țărilor ACP cel mai puțin dezvoltate, a regulilor de origine și recomandă Consiliului de miniștri măsurile potrivite.

(3)   Comitetul ia decizii în ceea ce privește cumulul, în condițiile prevăzute la articolul 6.

(4)   Comitetul ia decizii în ceea ce privește derogările de la prezentul protocol, în temeiul condițiilor prevăzute la articolul 38.

(5)   Comitetul se reunește la intervale regulate, în special pentru a pregăti deciziile Consiliului de miniștri în temeiul articolului 40.

(6)   Comitetul se compune, pe de o parte, din experți din statele membre și funcționari ai Comisiei responsabili cu aspectele vamale și, pe de cealaltă parte, din experți care reprezintă statele ACP și funcționari din grupurile regionale ale statelor ACP responsabile cu aspectele vamale. Comitetul poate să recurgă la expertiza adecvată atunci când este necesar.

Articolul 38

Derogări

(1)   Derogările de la prezentul protocol se pot adopta de către Comitet, în cazul în care sunt justificate de dezvoltarea industriilor existente sau de crearea de noi industrii.

În acest sens, statul sau statele ACP în cauză, înainte sau în același timp cu sesizarea Comitetului de către țările ACP, informează Comunitatea despre cererea lor de derogare pe baza unui dosar justificativ întocmit în conformitate cu alineatul (2).

Comunitatea acceptă toate cererile statelor ACP justificate corespunzător în sensul prezentului articol și care nu produc un prejudiciu grav unei industrii stabilite în Comunitate.

(2)   Pentru a facilita examinarea de către Comitet a cererilor de derogare, statul ACP solicitant furnizează, prin intermediul formularului din anexa VIII la prezentul protocol, informații cât mai complete în sprijinul cererii sale, în special privind următoarele puncte:

descrierea produsului finit;

natura și cantitatea materialelor originare dintr-o țară terță;

natura și cantitatea materialelor originare din statele ACP, din Comunitate sau din TTPM sau care au fost transformate în acestea;

metodele de fabricare;

valoarea adăugată;

numărul de angajați din întreprinderea în cauză;

volumul anticipat de exporturi către Comunitate;

alte surse posibile de aprovizionare cu materii prime;

justificări pentru durata solicitată în temeiul eforturilor făcute pentru a găsi noi surse de aprovizionare;

alte observații.

Aceleași norme se aplică oricărei solicitări de prelungire.

Comitetul poate modifica formularul.

(3)   Examinarea cererilor ține seama, în special, de:

(a)

nivelul de dezvoltare sau situarea geografică a statului sau a statelor ACP în cauză;

(b)

cazurile în care aplicarea regulilor de origine existente ar afecta semnificativ capacitatea unei industrii existente dintr-un stat ACP de a-și continua exporturile către Comunitate, în special cazurile în care această aplicare ar putea duce la încetarea activităților sale;

(c)

cazurile specifice în care se poate demonstra clar că o investiție semnificativă într-o industrie ar putea fi descurajată de regulile de origine și în care o derogare care favorizează realizarea programului de investiții ar permite îndeplinirea regulilor în etape.

(4)   În toate cazurile, se examinează dacă regulile în materie de origine cumulativă nu pot constitui o soluție pentru problemă.

(5)   În afară de aceasta, în cazul în care derogarea are legătură cu un stat ACP cel mai puțin dezvoltat sau insular, examinarea ține seama, în special de:

(a)

impactul economic și social, în special în materie de ocupare a forței de muncă, al deciziilor de luat;

(b)

nevoia de a aplica derogarea pe o perioadă care să țină seama de situația specială a statului ACP în cauză și de dificultățile sale.

(6)   La examinarea solicitărilor se ține seama în special, după caz, de posibilitatea conferirii caracterului originar produselor care conțin materiale originare din țările în curs de dezvoltare învecinate, din țările cel mai puțin dezvoltate sau în curs de dezvoltare cu care unul sau mai multe state ACP au relații speciale, cu condiția să se poată stabili o cooperare administrativă satisfăcătoare.

(7)   Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(6), derogarea se acordă atunci când valoarea adăugată a produselor neoriginare aplicată în statul sau statele ACP în cauză reprezintă cel puțin 45 % din valoarea produsului finit, cu condiția ca derogarea să nu determine prejudicierea gravă a unui sector economic din Comunitate sau din unul sau mai multe state membre.

(8)   Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(7), derogările privind tonul conservat și tonul dezosat se acordă numai în limita a 8 000 tone pentru tonul conservat și în limita a 2 000 de tone pentru tonul dezosat.

Cererile de derogare se prezintă de către statele ACP, în conformitate cu contigentul menționat anterior, Comitetului, care acordă respectivele derogări automat și le aplică pe cale de decizie.

(9)   Comitetul ia măsurile necesare pentru a asigura luarea unei decizii cât mai curând posibil, în orice caz, înainte de trecerea a 75 de zile lucrătoare de la primirea cererii de către copreședintele CE al Comitetului. În cazul în care Comunitatea nu informează statele ACP în ceea ce privește poziția sa privind cererea în această perioadă, cererea se consideră acceptată. În cazul în care Comitetul nu adoptă o decizie, se convoacă Comitetul ambasadorilor, care decide în termen de o lună de la data la care a fost sesizat.

(10)

(a)

Derogarea este valabilă pe o perioadă, de regulă, de cinci ani care urmează a fi stabilită de Comitet.

(b)

Decizia de derogare poate să prevadă reînnoirea sa fără să mai fie necesară o nouă decizie a Comitetului, cu condiția ca statul sau statele ACP în cauză să prezinte, cu trei luni înainte de sfârșitul fiecărei perioade, dovada că încă nu pot îndeplini condițiile prezentului protocol de la care s-a derogat.

În cazul în care se formulează o obiecție referitoare la prelungire, Comitetul o examinează cât mai curând posibil și decide în privința prelungirii derogării. Comitetul procedează conform dispozițiilor alineatului (9). Se iau toate măsurile necesare pentru a se evita întreruperile în aplicarea derogării.

(c)

În perioadele menționate la literele (a) și (b), Comitetul poate revizui condițiile de punere în aplicare a derogării în cazul în care se constată că s-a produs o schimbare importantă în elementele de fapt care au justificat acordarea derogării. În urma reexaminării, Comitetul poate decide să modifice termenii deciziei sale cu privire la sfera de aplicare a derogării sau a oricărei alte condiții stabilite anterior.

TITLUL VI

CEUTA ȘI MELILLA

Articolul 39

Condiții speciale

(1)   Termenul „Comunitate” folosit în prezentul protocol nu acoperă Ceuta și Melilla. Termenul „produse originare din Comunitate” nu acoperă produsele originare din Ceuta și Melilla.

(2)   Dispozițiile prezentului protocol se aplică, mutatis mutandis, pentru a decide dacă produsele pot fi considerate originare din statele ACP atunci când sunt importate în Ceuta și Melilla.

(3)   Atunci când produsele obținute integral în Ceuta, Melilla, în TTPM sau în Comunitate sunt supuse unei prelucrări sau unei transformări în statele ACP, acestea se consideră obținute integral în statele ACP.

(4)   Prelucrările sau transformările efectuate în Ceuta, Melilla, în TTPM sau în Comunitate se consideră a fi efectuate în statele ACP, atunci când materialele sunt supuse unei prelucrări sau transformări ulterioare în statele ACP.

(5)   În scopul punerii în aplicare a alineatelor (3) și (4), operațiunile insuficiente menționate la articolul 5 nu sunt considerate prelucrări sau transformări.

(6)   Ceuta și Melilla sunt considerate un singur teritoriu.

TITLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 40

Reexaminarea regulilor de origine

În conformitate cu articolul 7 din anexa V, Consiliul de miniștri examinează anual sau ori de câte ori solicită statele ACP sau Comunitatea, aplicarea dispozițiilor prezentului protocol și efectele lor economice, în vederea efectuării modificărilor și a adaptărilor necesare.

Consiliul de miniștri ține seama, între altele, de impactul dezvoltării tehnologice asupra regulilor de origine.

Punerea în aplicare a deciziilor luate se efectuează cât mai curând posibil.

Articolul 41

Anexe

Anexele la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta.

Articolul 42

Punerea în aplicare a protocolului

Comunitatea și statele ACP iau, în ceea ce le privește, măsurile necesare pentru aplicarea prezentului protocol.

Anexa I la Protocolul nr. 1

NOTE INTRODUCTIVE PRIVIND LISTA DIN ANEXA II

Nota 1:

În listă sunt prevăzute, pentru toate produsele, condițiile care se impun pentru ca acestea să poată fi considerate suficient prelucrate sau transformate în sensul articolului 4 din protocol.

Nota 2:

1.

Primele două coloane din listă descriu produsul obținut. Prima coloană precizează numărul poziției sau al capitolului din Sistemul Armonizat, iar a doua coloană conține descrierea mărfurilor care sunt prevăzute la această poziție sau la acest capitol în cadrul sistemului. În continuarea mențiunilor din primele două coloane este menționată o normă în coloana 3 sau 4. În cazul în care, în anumite cazuri, numărul din prima coloană este precedat de „ex”, acesta indică faptul că norma din coloana 3 sau 4 nu se aplică decât pentru partea de poziție descrisă în coloana 2.

2.

În cazul în care în coloana 1 sunt grupate mai multe numere de poziții sau este menționat un număr de capitol, iar produsele care sunt prevăzute în coloana 2 sunt, în consecință, descrise în temeni generali, norma aferentă enunțată în coloana 3 sau 4 se aplică tuturor produselor care, în cadrul Sistemului Armonizat, sunt încadrate la diferitele poziții ale capitolului respectiv sau la pozițiile grupate.

3.

În cazul în care în listă există mai multe norme aplicabile diverselor produse de la aceeași poziție, fiecare liniuță cuprinde descrierea aferentă părții de poziție care face obiectul normei aferente din coloana 3 sau 4.

4.

În cazul în care în continuarea mențiunilor din primele două coloane este prevăzută o normă în fiecare dintre coloanele 3 și 4, exportatorul are posibilitatea de a alege să aplice norma din coloana 3 sau norma din coloana 4. În cazul în care nu există o normă privind originea în coloana 4, se aplică norma enunțată în coloana 3.

Nota 3:

1.

Dispozițiile articolului 5 din protocol privind produsele care au dobândit caracterul originar și sunt utilizate pentru fabricarea altor produse se aplică indiferent dacă acest caracter a fost dobândit în fabrica în care sunt utilizate aceste produse sau în altă fabrică din Comunitate sau din țările ACP.

Exemplu

Un motor de la poziția 8407, pentru care norma prevede că valoarea substanțelor neoriginare care pot fi utilizate nu trebuie să depășească 40 % din prețul franco fabrică, este fabricat din eboșe de forjă din oțeluri aliate de la poziția ex 7224.

În cazul în care această eboșă a fost obținută în Comunitate prin forjarea unui lingou neoriginar, eboșa astfel obținută a dobândit deja caracterul de produs originar prin aplicarea normei prevăzute în lista pentru produsele de la poziția 7224. Această eboșă poate fi luată în considerare în continuare ca produs originar la calcularea valorii motorului, indiferent dacă a fost fabricată în aceeași fabrică în care a fost fabricat motorul sau în altă fabrică din Comunitate. Valoarea lingoului neoriginar nu trebuie deci luată în considerare la stabilirea valorii materialelor neoriginare utilizate.

2.

Norma care este prevăzută în listă stabilește gradul minim de prelucrare sau de transformare care trebuie obținut; din aceasta rezultă că prelucrările sau transformările care le depășesc conferă, la rândul lor, caracterul originar și că, în mod invers, prelucrările sau transformările care rămân sub nivelul acestui prag nu conferă caracterul originar. Cu alte cuvinte, în cazul în care o normă prevede că pot fi utilizate materiale neoriginare care se află într-un anumit stadiu de elaborare, utilizarea respectivelor substanțe aflate într-un stadiu mai puțin avansat este, de asemenea, autorizată, în timp ce utilizarea respectivelor substanțe aflate într-un stadiu mai avansat nu este autorizată.

3.

Fără a se aduce atingere notei 3.2, în cazul în care o normă indică faptul că pot fi utilizate materiale de la toate pozițiile, materialele de la aceeași poziție cu produsul pot fi, de asemenea, utilizate, sub rezerva specificării unor restricții specifice în cadrul aceleiași norme. Cu toate acestea, expresia „fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, inclusiv materiale de la poziția…” implică faptul că pot fi utilizate numai materialele încadrate la aceeași poziție ca și produsul a cărui descriere diferă de descrierea produsului așa cum apare în coloana 2 din listă.

4.

În cazul în care o normă din listă precizează că un produs poate fi fabricat din mai multe materiale, acest lucru înseamnă că pot fi utilizate una sau mai multe dintre aceste substanțe. Evident, norma nu implică faptul că toate aceste substanțe trebuie utilizate simultan.

Exemplu

Norma aplicabilă țesăturilor de la pozițiile 5208-5212 prevede că pot fi utilizate fibre naturale și, de asemenea, printre altele, și substanțe chimice. Această normă nu implică faptul că fibrele naturale și substanțele chimice trebuie utilizate simultan; este posibilă utilizarea uneia sau a alteia dintre aceste materiale sau chiar a celor două împreună.

5.

În cazul în care o normă prevede, în listă, că un produs trebuie fabricat dintr-un anumit material, această condiție nu împiedică, în mod evident, utilizarea altor materiale care, având aceeași natură, nu se încadrează în norma respectivă (vezi și nota 6.3 privind textilele).

Exemplu

Norma privind produsele alimentare preparate de la poziția 1904 care exclude în mod expres utilizarea cerealelor și a derivatelor lor nu interzice, în mod evident, utilizarea sărurilor minerale, a substanțelor chimice sau a altor aditivi în măsura în care nu sunt obținute din cereale.

Cu toate acestea, norma respectivă nu se aplică produselor care, deși nu pot fi fabricate din materiale specificate pe listă, pot fi fabricate dintr-un material având aceeași natură într-un stadiu de fabricație anterior.

Exemplu

În cazul unui obiect de îmbrăcăminte de la ex capitolul 62 fabricat din materiale nețesute, în cazul în care se prevede că acest articol poate fi obținut numai din fire neoriginare, nu este posibilă utilizarea materialelor nețesute, chiar în cazul în care se stabilește că materialele nețesute nu pot fi obținute în mod normal din fire. În astfel de situații, materialul care poate fi folosit este cel aflat în stadiul de prelucrare imediat anterior obținerii firelor, adică fibrele.

6.

În cazul în care o normă din listă prevede două procentaje pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare care pot fi utilizate, aceste procentaje nu pot fi adunate. Cu alte cuvinte, valoarea maximă a tuturor materialelor neoriginare utilizate nu poate depăși în nici un caz procentajul maxim prevăzut. Se înțelege că procentajele specifice care se aplică materialelor specifice nu trebuie depășite ca urmare a acestor dispoziții.

Nota 4:

1.

Expresia „fibre naturale”, în cazul în care este utilizată în listă, se referă la fibre altele decât fibrele artificiale sau sintetice. Expresia trebuie limitată la stadiile anterioare filării, inclusiv deșeurile și, în absența unor dispoziții contrare, include fibrele care au fost cardate, dărăcite sau altfel prelucrate pentru filare, dar nefilate.

2.

Expresia „fibre naturale” include rosharul de la poziția 0503, mătasea de la poziția 5002 și 5003 și lâna, părul fin și părul grosier de la pozițiile 5101-5105, fibrele de bumbac de la pozițiile 5201-5203 și celelalte fibre de origine vegetală de la pozițiile 5301-5305.

3.

Expresiile „paste textile”, „substanțe chimice” și „substanțe destinate fabricării hârtiei” utilizate în listă denumesc substanțele care nu sunt încadrate la capitolele 50-63, care pot fi utilizate pentru fabricarea fibrelor sau a firelor sintetice sau artificiale sau a firelor sau a fibrelor de hârtie.

4.

Expresia „fibre sintetice sau artificiale discontinue” utilizată în listă include cablurile din filamente, fibrele discontinue și deșeurile de fibre sintetice sau artificiale discontinue de la pozițiile 5501-5507.

Nota 5:

1.

Atunci când se face trimitere la prezenta notă introductivă pentru un anumit produs din listă, condițiile prevăzute în coloana 3 nu trebuie aplicate diverselor materiale textile de bază utilizate pentru fabricarea acestui produs în cazul în care, luate în considerare împreună, acestea reprezintă 10 % sau mai puțin din greutatea totală a tuturor materialelor textile de bază utilizate ( a se vedea și notele 5.3 și 5.4).

2.

Cu toate acestea, toleranța menționată în nota 5.1 se aplică numai produselor care reprezintă amestecuri realizate din unul sau mai multe materiale textile de bază.

Substanțele textile de bază sunt următoarele:

mătase;

lână;

păr grosier de animale;

păr fin de animale;

roshar;

bumbac;

substanțe utilizate pentru fabricarea hârtiei și hârtia;

in;

cânepă;

iută și alte fibre liberiene;

sisal și alte fibre textile din genul agave;

nucă de cocos, abaca, ramie și alte fibre textile vegetale;

filamente sintetice;

filamente artificiale;

filamente conductoare de electricitate;

fibre sintetice discontinue de polipropilenă;

fibre sintetice discontinue de poliester;

fibre sintetice discontinue de poliamidă;

fibre sintetice discontinue de poliacrilonitril;

fibre sintetice discontinue de polimidă;

fibre sintetice discontinue de politetrafluor-etilenă;

fibre sintetice discontinue de sulfură de polifenil;

fibre sintetice discontinue de clorură de polivinil;

alte fibre sintetice discontinue;

fibre artificiale discontinue de vâscoză;

alte fibre artificiale discontinue;

fire de poliuretan segmentate cu segmente flexibile de polieteri, eventual împletite;

fire de poliuretan segmentate cu segmente flexibile de poliester, eventual împletite;

produse de la poziția 5605 (fire metalice și fire metalizate) formate dintr-un miez care constă fie într-o bandă îngustă de aluminiu, fie într-o peliculă de material plastic acoperită sau nu cu pulbere de aluminiu, cu o lățime de cel mult 5 mm, acest miez fiind inserat prin lipire între două pelicule de material plastic cu un lipici transparent sau colorat;

celelalte produse de la poziția 5605.

Exemplu

Un fir de la poziția 5205 obținut din fire de bumbac de la poziția 5203 și din fire sintetice discontinue de la poziția 5506 este un fir mixt. Din acest motiv, fibrele sintetice discontinue neoriginare care nu îndeplinesc normele privind originea (care impun fabricarea din materiale chimice sau paste textile) pot fi utilizate până la un nivel de 10 % din greutatea firului.

Exemplu

O țesătură din lână de la poziția 5112 obținută din fire de lână de la poziția 5107 și fire din fibre sintetice discontinue de la poziția 5509 este o țesătură mixtă. De aceea, firele sintetice care nu îndeplinesc normele privind originea (care impun fabricarea din materiale chimice sau paste textile) sau firele de lână care nu îndeplinesc normele privind originea (care impun fabricarea din fibre naturale necardate sau nedărăcite, sau prelucrate altfel pentru filare) sau o combinație a acestor două tipuri de fire pot fi utilizate cu condiția ca greutatea lor să nu depășească 10 % din greutatea țesăturii.

Exemplu

O țesătură textilă plușată de la poziția 5802 fabricată din fire de bumbac de la poziția 5205 și o țesătură din bumbac de la poziția 5210 se consideră produs mixt numai în cazul în care țesătura de bumbac este o țesătură mixtă care a fost fabricată din fire încadrate la două poziții diferite sau în cazul în care firele de bumbac utilizate sunt mixte.

Exemplu

În cazul în care țesătura textilă plușată în cauză este fabricată din fire de bumbac de la poziția 5205 și dintr-o țesătură sintetică de la poziția 5407, este evident că cele două fire utilizate sunt două materiale textile diferite și țesătura textilă plușată este un produs mixt.

3.

În cazul produselor care încorporează „fire de poliuretan segmentate cu segmente flexibile de polieter, eventual împletite”, toleranța este de 20 % în ceea ce privește firele.

4.

În cazul produselor formate dintr-un miez care constă fie într-o bandă îngustă de aluminiu, fie într-o peliculă de material plastic acoperită sau nu de pulbere de aluminiu, cu o lățime de cel mult 5 mm, acest miez fiind inserat prin lipire între două pelicule de material plastic, toleranța este de 30 % în ceea ce privește miezul.

Nota 6:

1.

Pentru produsele textile confecționate pentru care există în listă o notă de subsol care face trimitere la prezenta notă, pot fi utilizate garnituri și accesorii din materiale textile care nu respectă norma stabilită în coloana 3 din listă în ceea ce privește produsul confecționat respectiv, cu condiția ca greutatea lor să nu depășească 10 % din greutatea totală a tuturor materialelor textile incluse.

Garniturile și accesoriile din substanțe textile în cauză sunt cele definite în capitolele 50-63. Căptușelile și furniturile nu sunt considerate garnituri și accesorii.

2.

Garniturile, accesoriile și celelalte materiale utilizate care conțin materiale textile nu trebuie să îndeplinească condițiile din coloana 3, chiar și în cazul în care nu sunt reglementate de nota 3.5.

3.

În conformitate cu nota 3.5, garniturile, accesoriile și celelalte produse neoriginare care nu conțin materiale textile pot fi utilizate fără restricții în cazul în care nu pot fi fabricate din materialele din coloana 3.

De exemplu (1), în cazul în care o normă din listă prevede pentru un anumit articol din materiale textile, de exemplu, o bluză, că trebuie utilizate fire, acest lucru nu împiedică utilizarea articolelor din metal, cum sunt nasturii, deoarece aceștia nu pot fi fabricați din materiale textile.

4.

În cazul în care se aplică o normă privind procentajul, valoarea garniturilor și a accesoriilor trebuie luată în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare încorporate.

Nota 7:

1.

„Tratamentele specifice” în sensul pozițiilor ex 2707, 2713-2715, ex 2901, ex 2902 și ex 3403 sunt următoarele:

(a)

distilare în vid;

(b)

redistilare printr-un procedeu de fracționare avansată (2);

(c)

cracare;

(d)

reformare;

(e)

extracție cu solvenți selectivi;

(f)

prelucrare prin toate operațiile următoare: tratament cu acid sulfuric concentrat, cu oleum sau cu anhidridă sulfurică, neutralizare cu agenți alcalini, decolorare și purificare cu pământ activ natural, pământ activat, cărbune activ sau bauxită;

(g)

polimerizare;

(h)

alchilare;

(i)

izomerizare.

2.

„Tratamentele specifice” în sensul pozițiilor 2710, 2711 și 2712 sunt următoarele:

(a)

distilare în vid;

(b)

redistilare printr-un procedeu de fracționare avansată (2);

(c)

cracare;

(d)

reformare;

(e)

extracție cu solvenți selectivi;

(f)

prelucrare prin toate operațiunile următoare: tratament cu acid sulfuric concentrat, cu oleum sau cu anhidridă sulfurică, neutralizare cu agenți alcalini, decolorare și purificare cu pământ activ natural, pământ activat, cărbune activ sau bauxită;

(g)

polimerizare;

(h)

alchilare;

(i)

izomerizare;

(j)

desulfurare cu hidrogen (numai pentru produsele care se clasifică la codul 2710) constând într-o reducere de minimum 85 % a conținutului de sulf al produselor tratate (metoda ASTM D 1266 - 59 T);

(k)

deparafinarea printr-un procedeu altul decât filtrarea, numai pentru produsele care se clasifică la poziția 2710;

(l)

tratarea cu hidrogen la o presiune peste 20 bari și o temperatura peste 250 °Celsius, cu utilizarea unui catalizator, altul decât pentru desulfurare, când hidrogenul constituie un element activ într-o reacție chimică (numai pentru produsele clasificate la codul 2710). Tratarea suplimentară cu hidrogen a uleiurilor lubrifiante clasificate la codul 2710 (de exemplu, hidrofinisarea sau decolorarea), cu scopul de a îmbunătăți culoarea sau stabilitatea, nu este considerată a fi tratament specific;

(m)

distilarea atmosferică (numai pentru produsele care se clasifică la codul 2710) cu condiția ca sub 30 % din volum (inclusiv pierderile) să distileze la 300 °C, după metoda ASTM D 86;

(n)

tratamentul prin descărcări electrice de înaltă frecvență (numai pentru produsele care se clasifica la codul 2710).

3.

În sensul pozițiilor 2707, 2713-2715, ex 2901, ex 2902 și ex 3403, operațiunile simple cum sunt curățarea, decantarea, desărarea, separarea apei, filtrarea, colorarea, marcarea, obținerea unui conținut de sulf prin amestec de produse cu conținuturi diferite de sulf și toate combinațiile acestor operațiuni sau ale unor operațiuni similare nu conferă caracterul originar.


(1)  Prezentul exemplu este numai cu titlu explicativ. Nu este obligatoriu din punct de vedere juridic.

(2)  A se vedea nota explicativă complementară nr. 4 litera (b) din capitolul 27 din Nomenclatura Combinată.

Anexa II la Protocolul nr. 1

Lista prelucrărilor sau a transformărilor care trebuie aplicate materialelor neoriginare pentru ca produsul fabricat să poată obține caracter originar

Nu toate produsele menționate în listă sunt reglementate de prezentul acord. Prin urmare, este necesar să se consulte celelalte părți ale prezentului acord.

Poziția SA

Descrierea mărfurilor

Prelucrare sau transformare aplicată materialelor neoriginare și care conferă caracterul de produs originar

(1)

(2)

(3) sau (4)

Capitolul 1

Animale vii

Toate animalele de la capitolul 1 folosite trebuie obținute integral

 

Capitolul 2

Carne și organe comestibile

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolele 1 și 2 utilizate trebuie obținute integral

 

Capitolul 3

Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 3 utilizate trebuie obținute integral

 

ex Capitolul 4

Lapte și produse lactate, ouă de păsări, miere naturală, produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte, cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 4 utilizate trebuie obținute integral

 

0403

Lapte acru, lapte și smântână covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau acrite, chiar concentrate sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau aromatizate sau cu adaos de fructe sau de cacao

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele de la capitolul 4 utilizate trebuie obținute integral;

sucurile de fructe (cu excepția sucurilor de ananas, de lămâi mici sau de grepfrut) de la poziția 2009 utilizate trebuie deja să fie originare și

valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

ex Capitolul 5

Alte produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 5 utilizate trebuie obținute integral

 

ex 0502

Păr de porc sau de mistreț, preparat

Curățare, dezinfectare, triere și îndreptare a părului de porc sau de mistreț

 

Capitolul 6

Plante vii și produse de floricultură

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele de la capitolul 6 utilizate trebuie obținute integral;

valoarea tuturor materialelor utilizate nu trebuie să depășească 50 % din prețul franco fabrică al produsului

 

Capitolul 7

Legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 7 utilizate trebuie obținute integral

 

Capitolul 8

Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni

Fabricare în cadrul căreia:

toate fructele utilizate trebuie obținute integral;

valoarea tuturor materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

ex Capitolul 9

Cafea, ceai, maté și mirodenii; cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 9 utilizate trebuie obținute integral

 

0901

Cafea, chiar prăjită sau decafeinizată, coji și pelicule de cafea, înlocuitori de cafea care conțin cafea, indiferent de proporțiile amestecului

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție

 

0902

Ceai, chiar aromatizat

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție

 

ex 0910

Amestecuri de mirodenii

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție

 

Capitolul 10

Cereale

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 10 utilizate trebuie obținute integral

 

ex Capitolul 11

Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; inulină; gluten de grâu; cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia legumele, tuberculii și rădăcinile de la poziția 0714 sau fructele utilizate trebuie obținute integral

 

ex 1106

Făină, griș și pudră din legume cu păstaie uscate de la poziția 0713

Uscare și măcinare a legumelor păstăi de la poziția 0708

 

Capitolul 12

Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie și furaje

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 12 utilizate trebuie obținute integral

 

1301

Șelac; gume, rășini, gume-rășini și oleorășini (de exemplu, balsamuri), naturale

Fabricare în cadrul căreia valoarea materialelor de la poziția 1301 utilizate nu trebuie să depășească 50 % din prețul franco fabrică al produsului

 

1302

Seve și extracte vegetale; substanțe pectice, pectinați și pectați; agar-agar și alte mucilagii și agenți de mărire a vâscozității, derivate din produse vegetale, chiar modificate:

 

 

— Mucilagii și agenți de mărire a vâscozității derivați din produse vegetale, chiar modificați

Fabricare pe bază de mucilagii și agenți de mărire a vâscozității nemodificați

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor utilizate nu trebuie să depășească 50 % din prețul franco fabrică al produsului

 

Capitolul 14

Materiale pentru împletit și alte produse de origine vegetală, nedenumite și necuprinse în altă parte

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 14 utilizate trebuie obținute integral

 

ex Capitolul 15

Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală; produse ale disocierii lor; grăsimi alimentare prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală; cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia toate materialele utilizate trebuie să fie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului

 

1501

Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decât cele de la pozițiile 0209 sau 1503:

 

 

— Grăsimi din oase sau deșeuri

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la pozițiile 0203, 0206 sau 0207 sau a oaselor de la poziția 0506

 

— Altele

Fabricare pe bază de carne sau de organe comestibile de animale din specia porcină de la pozițiile 0203 sau 0206 sau din carne sau din organe comestibile de păsări de la poziția 0207

 

1502

Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decât cele de la poziția 1503:

 

 

— Grăsimi din oase sau deșeuri

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la pozițiile 0201, 0202, 0204 sau 0206 sau a oaselor de la poziția 0506

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 2 utilizate trebuie obținute integral

 

1504

Grăsimi și uleiuri și fracțiunile lor, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:

 

 

— Fracțiuni solide

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, inclusiv din alte materiale de la poziția 1504

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolele 2 și 3 utilizate trebuie obținute integral

 

ex 1505

Lanolină rafinată

Fabricare pe bază de usuc de la poziția 1505

 

1506

Alte grăsimi și uleiuri animale și fracțiunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:

 

 

— Fracțiuni solide

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, inclusiv din alte materiale de la poziția 1506

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul 2 utilizate trebuie obținute integral

 

1507-1515

Uleiuri vegetale și fracțiunile lor:

 

 

— Uleiuri de soia, de arahide, de palmier, de cocos (de copra), de sâmburi de palmier sau de babassu, de tung, de „oleococa”, de „oiticica”, ceară de mirt, ceară de Japonia, fracțiuni de uleiuri de jojoba și uleiuri destinate utilizărilor tehnice sau industriale, altele decât cele destinate fabricării produselor pentru alimentația umană

Fabricare în cadrul căreia toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului

 

— Fracțiuni solide, cu excepția celor de ulei de jojoba

Fabricare pe bază de alte materiale de la pozițiile 1507-1515

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia toate materialele vegetale utilizate trebuie obținute integral

 

1516

Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale și fracțiunile lor, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele de la capitolul 2 utilizate trebuie obținute integral;

toate materialele vegetale utilizate trebuie obținute integral.

Cu toate acestea, pot fi utilizate materialele de la pozițiile 1507, 1508, 1511 și 1513

 

1517

Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele de la capitolele 2 și 4 utilizate trebuie obținute integral;

toate materialele vegetale utilizate trebuie obținute integral.

Cu toate acestea, pot fi utilizate materialele de la pozițiile 1507, 1508, 1511 și 1513

 

Capitolul 16

Preparate din carne, din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice

Fabricare pe bază de animale de la capitolul 1.

 

 

Toate materialele de la capitolul 3 utilizate trebuie obținute integral

 

ex Capitolul 17

Zaharuri și produse zaharoase, cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului

 

ex 1701

Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură, în stare solidă, la care s-au adăugat aromatizanți sau coloranți

Fabricare în cadrul căreia valoarea substanțelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

1702

Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloză) chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase caramelizate:

 

 

— Maltoză sau fructoză chimic pure

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, inclusiv alte materiale de la poziția 1702

 

— Alte zaharuri, în stare solidă, la care s-au adăugat aromatizanți sau coloranți

Fabricare în cadrul căreia valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia toate materialele utilizate trebuie să fie deja originare

 

ex 1703

Melase rezultate din extracția sau rafinarea zahărului, la care s-au adăugat aromatizanți sau coloranți

Fabricare în cadrul căreia valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

1704

Produse zaharoase fără cacao (inclusiv ciocolata albă)

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului;

valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

Capitolul 18

Cacao și preparate din cacao

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului;

valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

1901

Extracte de malț; preparate alimentare din făină, crupe, griș, amidon, fecule sau extracte de malț, care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 40 % din greutate, calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte; preparate alimentare din produsele de la pozițiile 0401-0404 care nu conțin cacao sau care conțin cacao sub 5 % din greutate calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte:

 

 

— Extracte de malț

Fabricare pe bază de cereale de la capitolul 10

 

— Altele

Fabricare în cadrul căreia:

toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului;

valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

1902

Paste alimentare, chiar fierte sau umplute (cu carne sau cu alte substanțe) sau chiar altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lazane, gnochi, ravioli, caneloni; cușcuș, chiar preparat:

 

 

— care conțin carne, organe, pești, crustacee sau moluște într-o proporție de sub 20 % din greutate

Fabricare în cadrul căreia cerealele și derivatele lor utilizate (cu excepția grâului dur și a derivatelor sale) trebuie obținute integral

 

— care conțin carne, organe, pești, crustacee sau moluște într-o proporție de peste 20 % din greutate

Fabricare în cadrul căreia:

cerealele și derivatele lor utilizate (cu excepția grâului dur și a derivatelor sale) trebuie obținute integral;

toate materialele de la capitolele 2 și 3 trebuie obținute integral

 

1903

Tapioca și înlocuitorii săi preparați din fecule, sub formă de fulgi, granule, bobițe, criblură sau alte forme similare

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, cu excepția feculei de cartofi de la poziția 1108

 

1904

Produse pe bază de cereale obținute prin expandare sau prăjire (de exemplu corn flakes); cereale (altele decât porumbul), sub formă de boabe sau sub formă de fulgi ori de alte grăunțe preparate (cu excepția făinei, a crupelor și a grișului), prefierte sau altfel preparate, nedenumite și necuprinse în altă parte

Fabricare:

pe bază de materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la poziția 1806;

în care cerealele și făina (cu excepția grâului dur și a derivatelor sale, precum și a porumbului din varietatea Zea indurata) utilizate trebuie obținute integral; (1)

în care valoarea materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului

 

1905

Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți, chiar cu adaos de cacao; hostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, prescuri, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare

Fabricare pe bază de materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la capitolul 11

 

ex Capitolul 20

Preparate din legume, din fructe sau din alte părți de plante; cu următoarele excepții:

Fabricare în cadrul căreia fructele și legumele utilizate trebuie obținute integral

 

ex 2001

Ignami, batate și părți comestibile similare de plante cu un conținut de amidon sau de fecule de minimum 5 % din greutate, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic

Fabricare în cadrul căreia toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului

 

ex 2004 și ex 2005

Cartofi sub formă de făină, griș sau fulgi, pregătiți sau conservați altfel decât în oțet sau acid acetic

Fabricare în cadrul căreia toate materialele utilizate trebuie încadrate la o poziție diferită de cea a produsului

 

2006

Legume, fructe, coji de fructe și alte părți de plante, confiate (uscate, glasate sau cristalizate)