Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02023R2772-20231222

    Consolidated text: Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 al Comisiei din 31 iulie 2023 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea (Text cu relevanță pentru SEE)

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2772/2023-12-22

    02023R2772 — RO — 22.12.2023 — 000.003


    Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

    ►B

    REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2772 AL COMISIEI

    din 31 iulie 2023

    de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    (JO L 2772 22.12.2023, p. 1)


    Rectificat prin:

    ►C1

    Rectificare, JO L 90241, 19.4.2024, p.  1 ((UE) 2023/27722023/2772)

    ►C2

    Rectificare, JO L 90358, 18.6.2024, p.  1 ((UE) 2023/27722023/2272)




    ▼B

    REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2772 AL COMISIEI

    din 31 iulie 2023

    de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea

    (Text cu relevanță pentru SEE)



    Articolul 1

    Obiectul

    Standardele de raportare privind durabilitatea pe care întreprinderile trebuie să le utilizeze pentru a-și efectua raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE, conform calendarului prevăzut la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464, sunt stabilite în anexele I și II la prezentul regulament.

    Articolul 2

    Intrarea în vigoare și aplicarea

    Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Se aplică de la 1 ianuarie 2024 pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




    ANEXA I

    STANDARDELE EUROPENE DE RAPORTARE PRIVIND DURABILITATEA (ESRS)

    ESRS 1

    Cerințe generale

    ESRS 2

    Prezentări de informații cu caracter general

    ESRS E1

    Schimbările climatice

    ESRS E2

    Poluare

    ESRS E3

    Resursele de apă și cele marine

    ESRS E4

    Biodiversitatea și ecosistemele

    ESRS E5

    Utilizarea resurselor și economia circulară

    ESRS S1

    Forța de muncă proprie

    ESRS S2

    Lucrătorii din lanțul valoric

    ESRS S3

    Comunitățile afectate

    ESRS S4

    Consumatorii și utilizatorii finali

    ESRS G1

    Conduita profesională

    ESRS 1

    CERINȚE GENERALE

    CUPRINS

    Obiectiv

    1.

    Categorii de standarde ESRS, domenii de raportare și convenții de redactare

    1.1

    Categorii de standarde ESRS

    1.2

    Domenii de raportare și cerințe minime privind conținutul cerințelor de prezentare de informații referitoare la politici, acțiuni, ținte și indicatori

    1.3

    Convenții de redactare

    2.

    Caracteristici calitative ale informațiilor

    3.

    Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea

    3.1

    Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației

    3.2

    Aspecte semnificative și gradul de semnificație al informațiilor

    3.3

    Dubla semnificație

    3.4

    Semnificația impactului

    3.5

    Semnificația financiară

    3.6

    Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate

    3.7

    Nivelul de dezagregare

    4.

    Procesul de diligență

    5.

    Lanțul valoric

    5.1

    Întreprinderea care raportează și lanțul valoric

    5.2

    Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

    6.

    Orizontul de timp

    6.1

    Perioada de raportare

    6.2

    Crearea unei legături între trecut, prezent și viitor

    6.3

    Raportarea progreselor înregistrate în raport cu anul de referință

    6.4

    Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării

    7

    Elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea

    7.1

    Prezentarea de informații comparative

    7.2

    Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor

    7.3

    Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare

    7.4

    Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea

    7.5

    Erori de raportare ale perioadelor anterioare

    7.6

    Raportarea consolidată și scutirea filialelor

    7.7

    Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării

    7.8

    Raportarea cu privire la oportunități

    8.

    Structura declarațiilor privind durabilitatea

    8.1

    Cerința de prezentare generală

    8.2

    Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea

    9.

    Legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi și informații corelate

    9.1

    Includerea de informații prin trimiteri

    9.2

    Informații corelate și legătura cu situațiile financiare

    10.

    Dispoziții tranzitorii

    10.1

    Dispoziție tranzitorie referitoare la prezentarea de informații specifice entității

    10.2

    Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Lanțul valoric

    10.3

    Dispoziție tranzitorie referitoare la secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative

    10.4

    Dispoziție tranzitorie: Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

    Apendicele A:

    Cerințe de aplicare

    Prezentarea de informații specifice entității

    Dubla semnificație

    Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

    Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea

    Apendicele B:

    Caracteristici calitative ale informațiilor

    Apendicele C:

    Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

    Apendicele D:

    Structura declarațiilor privind durabilitatea în temeiul ESRS;

    Apendicele E:

    Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse

    Apendicele F:

    Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

    Apendicele G:

    Exemplu de includere de informații prin trimiteri

    Obiectiv

    1. Obiectivul standardelor europene de raportare privind durabilitatea (ESRS) este de a specifica informațiile privind durabilitatea pe care trebuie să le prezinte o întreprindere în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ). Raportarea în conformitate cu ESRS nu scutește întreprinderile de alte obligații prevăzute în dreptul Uniunii.

    2. În mod specific, ESRS precizează informațiile pe care trebuie să le prezinte o întreprindere cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative în ceea ce privește aspectele de durabilitate legate de mediu, de societate și de guvernanță. Conform ESRS, întreprinderile nu sunt obligate să prezinte informații cu privire la temele de mediu, sociale și de guvernanță vizate de ESRS atunci când întreprinderea a evaluat tema în cauză ca fiind nesemnificativă (a se vedea apendicele E din prezentul standard, intitulat „Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse”). Informațiile prezentate în conformitate cu ESRS ajută utilizatorii declarației privind durabilitatea să înțeleagă în ce constau impacturile semnificative ale întreprinderii asupra oamenilor și a mediului, precum și care sunt efectele semnificative ale aspectelor de durabilitate asupra dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii.

    3. Obiectivul prezentului standard (ESRS 1) este de a oferi o înțelegere a arhitecturii ESRS, a convențiilor de redactare și a conceptelor fundamentale utilizate, precum și a cerințelor generale referitoare la elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea în conformitate cu Directiva 2013/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464.

    1.    Categorii de standarde ESRS, domenii de raportare și convenții de redactare

    1.1    Categorii de standarde ESRS

    4. Există trei categorii de ESRS:

    (a) 

    standarde transversale;

    (b) 

    standarde tematice (standarde de mediu, sociale și de guvernanță) și

    (c) 

    standarde sectoriale.

    Standardele transversale și ►C2  standardele tematice ◄ sunt standarde care nu țin seama de sector, ci se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de sectorul sau sectoarele în care își desfășoară activitatea acestea.

    5. Standardele transversale ESRS 1 Cerințe generale și ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general se aplică aspectelor de durabilitate care fac obiectul standardelor tematice și al standardelor sectoriale.

    6. Prezentul standard (ESRS 1) descrie arhitectura standardelor ESRS, explică în ce constau convențiile de redactare și conceptele fundamentale și stabilește cerințe generale referitoare la elaborarea și prezentarea informațiilor legate de durabilitate.

    7. ESRS 2 stabilește cerințele de prezentare de informații pe care întreprinderea trebuie să le furnizeze la nivel general cu privire la toate aspectele de durabilitate semnificative ale domeniilor de raportare, și anume guvernanța, strategia, gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, precum și cu privire la indicatori și ținte.

    8. ESRS tematice acoperă câte o temă legată de durabilitate și sunt structurate pe teme și subteme, care cuprind și sub-subteme dacă este necesar. Tabelul din Cerința de aplicare 16 (AR 16) a prezentului standard oferă o imagine de ansamblu a temelor, subtemelor și sub-subtemelor legate de durabilitate (denumite în mod colectiv „aspectele de durabilitate”) care fac obiectul ESRS tematice.

    9. ESRS tematice pot să includă cerințe specifice care să completeze cerințele de prezentare de informații de nivel general din ESRS 2. Apendicele C la ESRS 2, intitulat Cerințe de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, prezintă o listă a cerințelor suplimentare din ESRS tematic pe care întreprinderea trebuie să le aplice în coroborare cu cerințele de prezentare a informațiilor de nivel general din ESRS 2.

    10. Standardele sectoriale sunt aplicabile tuturor întreprinderilor dintr-un sector. Acestea abordează impacturile, riscurile și oportunitățile care sunt susceptibile de a fi semnificative pentru toate întreprinderile dintr-un anumit sector și care nu se regăsesc sau se regăsesc insuficient în standardele tematice. Standardele sectoriale sunt multitematice și vizează temele cele mai relevante pentru sectorul în cauză. Standardele sectoriale asigură un grad ridicat de comparabilitate.

    11. În plus față de cerințele de prezentare de informații prevăzute în cele trei categorii de ESRS, atunci când o întreprindere concluzionează că un impact, un risc sau o oportunitate nu se regăsește sau se regăsește cu o granularitate insuficientă într-un ESRS, dar este semnificativ(ă) ca urmare a faptelor și circumstanțelor sale specifice, întreprinderea furnizează informații suplimentare specifice entității pentru ca utilizatorii să poată înțelege impacturile, riscurile sau oportunitățile legate de durabilitate ale întreprinderii. Cerințele de aplicare AR 1-AR 5 oferă orientări suplimentare cu privire la prezentarea de informații specifice fiecărei entități.

    1.2    Domenii de raportare și cerințe minime privind conținutul cerințelor de prezentare de informații referitoare la politici, acțiuni, ținte și indicatori

    12. Cerințele de prezentare de informații cuprinse în ESRS 2, în ESRS tematice și în ESRS sectoriale sunt structurate pe următoarele domenii de raportare:

    (a) 

    Guvernanța (GOV): procesele, controalele și procedurile de guvernanță utilizate pentru monitorizarea, gestionarea și supravegherea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților (a se vedea ESRS 2, capitolul 2 Guvernanța);

    (b) 

    Strategia (SBM): modul în care strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii interacționează cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale acesteia, inclusiv modul în care întreprinderea abordează impacturile, riscurile și oportunitățile respective (a se vedea ESRS 2, capitolul 3 Strategia);

    (c) 

    Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților (IRO): procesul (procesele) prin care întreprinderea:

    i. 

    identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora (a se vedea IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2);

    ii. 

    gestionează aspectele de sustenabilitate semnificative prin politici și acțiuni (a se vedea secțiunea 4.2 din ESRS 2);

    (d) 

    Indicatori și ținte (MT): modul în care întreprinderea își măsoară performanța, inclusiv țintele pe care le-a stabilit și progresele înregistrate în direcția îndeplinirii acestora (a se vedea ESRS 2, capitolul 5 Indicatori și ținte).

    13. ESRS 2 cuprinde:

    (a) 

    în secțiunea 4.2, Cerințe minime de prezentare de informații privind politicile (MDR-P) și acțiunile (MDR-A);

    (b) 

    în secțiunea 5, Cerințe minime de prezentare de informații privind indicatorii (MDR-M) și țintele (MDR-T).

    Întreprinderea aplică cerințele minime de prezentare de informații privind politicile, acțiunile, indicatorii și țintele împreună cu cerințele corespunzătoare de prezentare de informații din ESRS tematice și sectoriale.

    1.3    Convenții de redactare

    14. În toate ESRS:

    (a) 

    termenul „impacturi” se referă la impacturile pozitive și negative legate de durabilitate care au legătură cu activitatea întreprinderii, astfel cum au fost identificate printr-un proces de evaluare a semnificației impactului (a se vedea secțiunea 3.4 Semnificația impactului). Termenul se referă atât la impacturile reale, cât și la impacturile viitoare potențiale;

    (b) 

    Termenul „riscuri și oportunități” se referă la riscurile și oportunitățile financiare legate de durabilitate ale întreprinderii, inclusiv la cele care decurg din dependența de resurse naturale, umane și sociale, astfel cum au fost identificate printr-un proces de evaluare a semnificației financiare (a se vedea secțiunea 3.5).

    Împreună, acestea sunt denumite „impacturi, riscuri și oportunități” (IRO). Ele reflectă perspectiva dublei semnificații abordată în ESRS, descrisă în secțiunea 3.

    15. În cadrul ESRS, termenii definiți în glosarul definițiilor (anexa II) sunt marcați cu caractere aldine cursive, cu excepția cazului în care un termen definit este utilizat de mai multe ori în același paragraf.

    16. ESRS structurează informațiile care trebuie prezentate în conformitate cu cerințele de prezentare de informații. Fiecare cerință de prezentare de informații constă în unul sau mai multe puncte de date distincte. Termenul „punct de date” se poate referi și la un subelement descriptiv al unei cerințe de prezentare de informații.

    17. Pe lângă cerințele de prezentare de informații, majoritatea ESRS conțin și cerințe de aplicare. Acestea ajută la punerea în aplicare a cerințelor de prezentare de informații și au aceeași autoritate precum alte părți ale unui ESRS.

    18. În ESRS se folosesc următorii termeni pentru a face distincția între diferitele grade de obligație a întreprinderii de a prezenta informații:

    (a) 

    „prezintă informații” – indică faptul că dispoziția este prevăzută de o cerință de prezentare de informații sau de un punct de date;

    (b) 

    „poate prezenta informații” – indică prezentarea voluntară de informații pentru a încuraja bunele practici.

    În plus, în ESRS se folosește termenul „ia în considerare” pentru a se face referire la aspecte, resurse sau metodologii pe care întreprinderea ar trebui să le ia în considerare sau să le utilizeze la elaborarea unei anumite prezentări de informații, dacă este cazul.

    2.    Caracteristici calitative ale informațiilor

    19. Atunci când elaborează declarația privind durabilitatea, întreprinderea aplică:

    (a) 

    caracteristicile calitative fundamentale ale informațiilor, și anume relevanța și reprezentarea exactă și

    (b) 

    îmbunătățirea caracteristicilor calitative ale informațiilor, și anume comparabilitatea, verificabilitatea și inteligibilitatea.

    20. Aceste caracteristici calitative ale informațiilor sunt definite și descrise în apendicele B la prezentul standard.

    3.    Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea

    21. Întreprinderea raportează cu privire la aspectele de durabilitate pe baza principiului dublei semnificații, astfel cum este definit și explicat în prezentul capitol.

    3.1    Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației

    22.  Părțile interesate sunt cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate:

    (a) 

    părțile interesate afectate: persoanele sau grupurile ale căror interese sunt sau ar putea fi afectate – pozitiv sau negativ – de activitățile întreprinderii și de relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia de-a lungul lanțului său valoric și

    (b) 

    utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea: utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori ai declarațiilor privind durabilitatea, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare.

    23. Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri menționate la punctul 22.

    24. Colaborarea cu părțile interesate afectate este esențială pentru procesul de diligență aflat în curs al întreprinderii (a se vedea capitolul 4 Procesul de diligență) și pentru evaluarea semnificației în materie de durabilitate. Aceasta include procesele sale de identificare și de evaluare a impacturilor negative reale și potențiale, care stau apoi la baza procesului de evaluare pentru a identifica impacturile semnificative în scopul raportării privind durabilitatea (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard).

    3.2    Aspecte semnificative și gradul de semnificație al informațiilor

    25. Este necesară efectuarea unei evaluări a semnificației (a se vedea secțiunile 3.4 Semnificația impactului și 3.5 Semnificația financiară) pentru ca întreprinderea să identifice impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care trebuie raportate.

    26. Evaluarea semnificației reprezintă punctul de plecare pentru raportarea privind durabilitatea în cadrul ESRS. IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2 cuprinde cerințe generale de prezentare de informații cu privire la procesul prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora. SBM-3 din ESRS 2 prevede cerințe generale de prezentare de informații referitoare la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care rezultă din evaluarea semnificației efectuată de către întreprindere.

    27. Cerințele de aplicare din apendicele A la prezentul standard cuprind lista aspectelor de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic, clasificate în funcție de teme, subteme și sub-subteme, pentru a sprijini evaluarea semnificației. Apendicele E din prezentul standard, intitulat Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse, oferă o ilustrare a evaluării semnificației descrise în prezenta secțiune.

    28. Un aspect de durabilitate este „semnificativ” atunci când îndeplinește criteriile definite pentru semnificația impactului (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard) sau pentru semnificația financiară (a se vedea secțiunea 3.5 din prezentul standard) sau ambele.

    29. Indiferent de rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea trebuie să prezinte întotdeauna informațiile obligatorii conform: ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general (și anume toate cerințele de prezentare de informații și punctele de date specificate în ESRS 2) și cerințelor de prezentare de informații (inclusiv punctele de date ale acestora) din ESRS tematic referitoare la cerința privind prezentarea de informații IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, astfel cum sunt enumerate în apendicele C la ESRS 2, intitulat Cerințe de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

    30. În cazul în care concluzionează, în urma evaluării semnificației, că un aspect de durabilitate pentru care IRO-1, IRO-2 și SBM-3 din ESRS 2 stabilesc cerințe de prezentare de informații este semnificativ, întreprinderea:

    (a) 

    prezintă informații în conformitate cu cerințele de prezentare de informații (inclusiv cerințele de aplicare) legate de respectivul aspect de durabilitate specific din ESRS tematic corespunzător și

    (b) 

    prezintă informații suplimentare specifice fiecărei entități (a se vedea punctul 11 și AR 1-5 din prezentul standard) atunci când aspectul de durabilitate semnificativ nu este vizat de un ESRS sau este vizat cu un nivel insuficient de granularitate.

    31. Informațiile aplicabile prevăzute în cadrul unei cerințe de prezentare de informații, inclusiv punctele de date ale acesteia, sau al unei prezentări de informații specifice entității trebuie prezentate atunci când întreprinderea evaluează, în cadrul evaluării informațiilor semnificative, că informațiile sunt relevante din una sau mai multe dintre următoarele perspective:

    (a) 

    importanța informațiilor în legătură cu aspectul pe care intenționează să îl descrie sau să îl explice; sau

    (b) 

    capacitatea acestor informații de a satisface nevoile decizionale ale utilizatorilor, inclusiv nevoile utilizatorilor primari ai raportării financiare de uz general descrise la punctul 48 și/sau nevoile utilizatorilor care sunt interesați în principal de informațiile referitoare la impacturile întreprinderii.

    32. În cazul în care întreprinderea concluzionează că schimbările climatice nu sunt semnificative și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații din ESRS E1 Schimbările climatice, aceasta trebuie să prezinte o explicație detaliată a concluziilor evaluării sale privind semnificația schimbărilor climatice (a se vedea ESRS 2 IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii), inclusiv o analiză prospectivă a condițiilor care ar putea determina întreprinderea să concluzioneze că schimbările climatice sunt semnificative în viitor. În cazul în care întreprinderea concluzionează că o temă, alta decât schimbările climatice, nu este semnificativă și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un ESRS tematic, aceasta poate explica pe scurt concluziile evaluării sale privind semnificația temei respective.

    33. Atunci când prezintă informații privind politicile, acțiunile și țintele legate de un aspect de durabilitate care a fost evaluat ca fiind semnificativ, întreprinderea trebuie să includă informațiile prevăzute în toate cerințele de prezentare de informații și în toate punctele de date din ESRS tematice și sectoriale legate aspectul respectiv, precum și în cerința minimă corespunzătoare de prezentare de informații privind politicile, acțiunile și țintele necesare în temeiul ESRS 2. În cazul în care nu poate prezenta informațiile prevăzute fie în cerințele de prezentare de informații și în punctele de date din ESRS tematice sau sectoriale, fie în cerințele minime de prezentare de informații din ESRS 2 privind politicile, acțiunile și țintele, deoarece nu a adoptat politicile respective, nu a realizat acțiunile respective sau nu a stabilit țintele respective, întreprinderea trebuie să precizeze acest lucru și poate să indice un interval de timp în care intenționează să le pună în aplicare.

    34. Atunci când prezintă informații cu privire la indicatorii pentru un aspect de durabilitate semnificativ în conformitate cu secțiunea Indicatori și ținte din ESRS tematic relevant, întreprinderea:

    (a) 

    include informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații, în cazul în care consideră că aceste informații sunt semnificative și

    (b) 

    poate omite informațiile prevăzute de un punct de date dintr-o cerință de prezentare de informații, în cazul în care consideră că aceste informații nu sunt semnificative, și concluzionează că aceste informații nu sunt necesare pentru a îndeplini obiectivul cerinței de prezentare de informații.

    35. În cazul în care întreprinderea omite informațiile prevăzute de un punct de date care provine din alte acte legislative ale UE enumerate în apendicele B la ESRS 2, aceasta precizează în mod explicit că informațiile în cauză sunt „nesemnificative”.

    36. Întreprinderea stabilește modul în care aplică criterii, inclusiv praguri adecvate, pentru a stabili:

    (a) 

    informațiile pe care le prezintă cu privire la indicatorii aferenți unui aspect de durabilitate semnificativ în conformitate cu secțiunea Indicatori și ținte din ESRS tematic relevant, în conformitate cu punctul 34 și

    (b) 

    informațiile care trebuie prezentate ca informații specifice entității.

    3.3    Dubla semnificație

    37.  Dubla semnificație are două dimensiuni, și anume: semnificația impactului și semnificația financiară. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, termenii „semnificativ” și „semnificație” sunt utilizați în cadrul ESRS pentru a se referi la dubla semnificație.

    38. Evaluările privind semnificația impactului și semnificația financiară sunt interdependente, iar interdependențele dintre aceste două dimensiuni trebuie luate în considerare. În general, punctul de plecare este evaluarea impacturilor, deși pot exista, de asemenea, riscuri și oportunități semnificative care să nu fie legate de impactul întreprinderii. Un impact asupra durabilității poate fi semnificativ din punct de vedere financiar de la început sau poate deveni semnificativ din punct de vedere financiar atunci când se poate preconiza în mod rezonabil că va afecta poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile sale de trezorerie, accesul său la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile sunt reflectate în perspectiva semnificației impactului, indiferent dacă sunt sau nu semnificative din punct de vedere financiar.

    39. Atunci când identifică și evaluează impacturile, riscurile și oportunitățile din lanțul valoric al întreprinderii pentru a determina semnificația lor, întreprinderea se concentrează asupra domeniilor în care consideră că este probabil să apară impacturi, riscuri și oportunități, având în vedere natura activităților, a relațiilor de afaceri, a factorilor geografici sau a altor factori avuți în vedere.

    40. Întreprinderea ia în considerare modul în care este afectată de dependențele sale de disponibilitatea resurselor naturale, umane și sociale la prețuri și calitate adecvate, indiferent de impactul său potențial asupra resurselor respective.

    41. Principalele impacturi, riscuri și oportunități ale unei întreprinderi sunt înțelese ca fiind aceleași cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative identificate în temeiul principiului dublei semnificații și, prin urmare, sunt raportate în declarația privind durabilitatea.

    42. Întreprinderea trebuie să aplice criteriile stabilite în secțiunile 3.4 și 3.5 din prezentul standard, utilizând praguri cantitative și/sau calitative adecvate. Sunt necesare praguri adecvate pentru a determina impacturile, riscurile și oportunitățile identificate și abordate de întreprindere ca fiind semnificative și pentru a determina aspectele de durabilitate care sunt semnificative în scopul raportării. Unele standarde și cadre existente utilizează termenul „impacturile cele mai semnificative” atunci când se referă la pragul utilizat pentru a identifica impacturile descrise în ESRS ca „impacturi semnificative”.

    3.4    Semnificația impactului

    43. Un aspect de durabilitate este semnificativ din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturi semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. Printre impacturi se numără cele legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor și al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Relațiile de afaceri includ relațiile din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii și nu se limitează la relațiile contractuale directe.

    44. În acest context, impactul asupra oamenilor sau asupra mediului include impactul privind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.

    45. Evaluarea semnificației unui impact negativ se bazează pe procesul de diligență definit în instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. Pentru impacturile negative reale, semnificația se bazează pe gravitatea impactului, în timp ce pentru impacturile negative potențiale, semnificația se bazează pe gravitatea și probabilitatea impactului. Gravitatea se bazează pe următorii factori:

    (a) 

    amploarea;

    (b) 

    domeniul de aplicare și

    (c) 

    caracterul iremediabil al impactului.

    În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia.

    46. În cazul impacturilor pozitive, semnificația se bazează pe:

    (a) 

    amploarea și domeniul de aplicare al impactului pentru impacturile reale și

    (b) 

    amploarea, domeniul de aplicare și probabilitatea impactului pentru impacturile potențiale.

    3.5    Semnificația financiară

    47. Domeniul de aplicare al semnificației financiare pentru raportarea privind durabilitatea este o extindere a domeniului de aplicare al semnificației utilizat în procesul de stabilire a informațiilor care ar trebui incluse în situațiile financiare ale întreprinderii.

    48. Evaluarea semnificației financiare corespunde identificării informațiilor care sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai rapoartelor financiare de uz general atunci când iau decizii privind furnizarea de resurse entității. În special, informațiile sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general dacă se poate preconiza în mod rezonabil că omiterea, prezentarea eronată sau ascunderea informațiilor respective va influența deciziile pe care aceștia le iau pe baza declarației privind durabilitatea întreprinderii.

    49. Un aspect de durabilitate este semnificativ din punct de vedere financiar dacă declanșează sau se poate preconiza în mod rezonabil că va declanșa efecte financiare semnificative asupra întreprinderii. Acest lucru este valabil atunci când un aspect de durabilitate generează sau poate genera riscuri sau oportunități care au o influență semnificativă sau despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea o influență semnificativă asupra dezvoltării întreprinderii, a poziției sale financiare, a performanței sale financiare, a fluxurilor sale de trezorerie, a accesului la finanțare sau a costului capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Riscurile și oportunitățile pot decurge din evenimente trecute sau viitoare. Semnificația financiară a unui aspect de durabilitate nu este limitată la aspectele care se află sub controlul întreprinderii, ci include informații privind riscurile și oportunitățile semnificative care pot fi atribuite relațiilor de afaceri din afara perimetrului de consolidare utilizate la elaborarea situațiilor financiare.

    50.  Dependențele de resursele naturale, umane și sociale pot fi surse de riscuri sau oportunități financiare. Dependențele pot declanșa efecte în două moduri posibile:

    (a) 

    pot influența capacitatea întreprinderii de a continua să utilizeze sau să obțină resursele necesare în procesele sale comerciale, precum și calitatea și stabilirea prețurilor resurselor respective și

    (b) 

    pot afecta capacitatea întreprinderii de a se baza pe relațiile necesare în procesele sale comerciale în condiții acceptabile.

    51.  Semnificația riscurilor și a oportunităților este evaluată pe baza unei combinații între probabilitatea apariției și magnitudinea potențială a efectelor financiare.

    3.6    Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate

    52. Procesul de evaluare a semnificației derulat de întreprindere poate duce la identificarea unor situații în care acțiunile sale menite să abordeze anumite impacturi sau riscuri sau să beneficieze de anumite oportunități în legătură cu un aspect de durabilitate ar putea avea impacturi negative semnificative sau ar putea cauza riscuri semnificative în legătură cu unul sau mai multe alte aspecte de durabilitate. De exemplu:

    (a) 

    un plan de acțiune pentru decarbonizarea producției care implică abandonarea anumitor produse ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra forței de muncă proprii a întreprinderii și ar putea genera riscuri semnificative din cauza plăților de disponibilizare; sau

    (b) 

    un plan de acțiune al unui furnizor de autovehicule prin care să se concentreze asupra furnizării de vehicule electrice ar putea genera active depreciate pentru producția de piese de schimb pentru vehiculele convenționale.

    53. În astfel de situații, întreprinderea:

    (a) 

    comunică existența impacturilor negative semnificative sau a riscurilor semnificative, împreună cu acțiunile care le generează, cu referințe încrucișate la tema la care se referă impacturile sau riscurile și

    (b) 

    furnizează o descriere a modului în care sunt abordate impacturile negative semnificative sau riscurile semnificative în cadrul temei la care se referă.

    3.7    Nivelul de dezagregare

    54. Atunci când este necesar pentru o bună înțelegere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, întreprinderea dezagregă informațiile raportate:

    (a) 

    în funcție de țară, atunci când există variații semnificative ale impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative de la o țară la alta și atunci când prezentarea informațiilor la un nivel mai ridicat de agregare ar ascunde informațiile semnificative despre impacturi, riscuri sau oportunități; sau

    (b) 

    în funcție de un amplasament semnificativ sau de un activ semnificativ, atunci când impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative depind în mare măsură de un anumit amplasament sau de un anumit activ.

    55. Atunci când definește nivelul adecvat de dezagregare pentru raportare, întreprinderea ia în considerare dezagregarea adoptată în evaluarea sa privind semnificația. În funcție de faptele și circumstanțele specifice ale întreprinderii, poate fi necesară o dezagregare pe filiale.

    56. În cazul în care sunt agregate date de la diferite niveluri sau de la mai multe amplasamente în cadrul unui nivel, întreprinderea se asigură că această agregare nu ascunde specificitatea și contextul necesare pentru interpretarea informațiilor. Întreprinderea nu agregă elemente semnificative de natură diferită.

    57. Atunci când prezintă informații dezagregate pe sectoare, întreprinderea adoptă clasificarea sectorială a ESRS care urmează să fie specificată într-un act delegat adoptat de Comisie în temeiul articolului 29b alineatul (1) al treilea paragraf punctul (ii) din Directiva 2013/34/UE. Atunci când un ESRS tematic sau sectorial impune adoptarea unui anumit nivel de dezagregare în elaborarea unei anumite informații, prevalează cerința din ESRS tematic sau sectorial.

    4.    Procesul de diligență

    58. Rezultatul procesului de diligență în materie de durabilitate al întreprinderii (denumit „procesul de diligență” în instrumentele internaționale menționate mai jos) contribuie la evaluarea de către întreprindere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative. ESRS nu impun nicio cerință de conduită în ceea ce privește procesul de diligență și nici nu extind sau modifică rolul organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii în ceea ce privește îndeplinirea obligației de diligență.

    59. Procesul de diligență este procesul prin care întreprinderile identifică, previn, atenuează și explică modul în care abordează impacturile negative reale și potențiale asupra mediului și asupra persoanelor care au legătură cu activitatea lor. Printre acestea se numără impacturile negative legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor sau al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Procesul de diligență este o practică curentă care răspunde schimbărilor din strategia, modelul de afaceri, activitățile, relațiile de afaceri, contextele de funcționare, de aprovizionare și de vânzare ale întreprinderii și care poate să declanșeze astfel de schimbări. Acest proces este descris în instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale.

    60. Aceste instrumente internaționale identifică o serie de etape ale procesului de diligență, printre care se numără identificarea și evaluarea impacturilor negative legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor sau al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. În cazul în care întreprinderea nu poate aborda toate impacturile simultan, procesul de diligență permite prioritizarea acțiunilor în funcție de gravitatea și probabilitatea impacturilor. Acest aspect al procesului de diligență este cel care stă la baza evaluării impacturilor semnificative (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard). Identificarea impacturilor semnificative sprijină, de asemenea, identificarea riscurilor și oportunităților semnificative legate de durabilitate, care sunt adesea un produs al acestor impacturi.

    61. Elementele principale ale procesului de diligență se reflectă direct în cerințele de prezentare de informații prevăzute în ESRS 2 și în ESRS tematic, astfel cum se arată mai jos:

    (a) 

    integrarea procesului de diligență în guvernanță, strategie și modelul de afaceri ( 3 ). Acest aspect este abordat în:

    i. 

    ESRS 2 GOV-2: Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea;

    ii. 

    ESRS 2 GOV-3: Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente și

    iii. 

    ESRS 2 SBM-3: Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri;

    (b) 

    colaborarea cu părțile interesate ( 4 ) afectate. Acest aspect este abordat în:

    i. 

    ESRS 2 GOV-2;

    ii. 

    ESRS 2 SBM-2: Interesele și punctele de vedere ale părților interesate;

    iii. 

    ESRS 2 IRO-1;

    iv. 

    ESRS 2 MDR-P și

    v. 

    ESRS tematic: reflectarea diferitelor etape și scopuri ale colaborării cu părțile interesate pe parcursul procesului de diligență;

    (c) 

    identificarea și evaluarea impacturilor negative asupra oamenilor și asupra mediului ( 5 ). Acest aspect este abordat în:

    i. 

    ESRS 2 IRO-1 (inclusiv cerințele de aplicare legate de aspectele de durabilitate specifice din ESRS relevant) și

    ii. 

    ESRS 2 SBM-3;

    (d) 

    luarea de măsuri pentru a aborda impacturile negative asupra oamenilor și asupra mediului ( 6 ). Acest aspect este abordat în:

    i. 

    ESRS 2 MDR-A și

    ii. 

    ESRS tematic: reflectarea gamei de acțiuni, inclusiv a planurilor de tranziție prin care sunt abordate impacturile;

    (e) 

    urmărirea eficacității acestor eforturi ( 7 ). Acest aspect este abordat în:

    i. 

    ESRS 2 MDR-M;

    ii. 

    ESRS 2 MDR-T și

    iii. 

    ESRS tematic: în ceea ce privește indicatorii și țintele.

    5.    Lanțul valoric

    5.1    Întreprinderea care raportează și lanțul valoric

    62.  Declarația privind durabilitatea se depune pentru aceeași întreprindere raportoare ca și situațiile financiare. De exemplu, dacă întreprinderea care raportează este o societate-mamă care are obligația de a întocmi situații financiare consolidate, declarația privind durabilitatea va fi pentru grup. Această cerință nu se aplică în cazul în care întreprinderea care raportează nu este obligată să întocmească situații financiare sau în cazul în care întreprinderea care raportează întocmește raportarea consolidată privind durabilitatea în temeiul articolului 48i din Directiva 2013/34/UE.

    63. Informațiile cu privire la întreprinderea care raportează furnizate în declarația privind durabilitatea se extind pentru a include informații privind impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de întreprindere prin relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia în lanțul valoric din amonte și/sau din aval („informații privind lanțul valoric”). Pentru extinderea informațiilor cu privire la întreprinderea care raportează, întreprinderea include impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de lanțul său valoric din amonte și din aval:

    (a) 

    ca urmare a rezultatului procesului său de diligență și al evaluării semnificației și

    (b) 

    în conformitate cu orice cerințe specifice legate de lanțul valoric din alte ESRS.

    64. Punctul 63 nu impune prezentarea de informații cu privire la fiecare actor din lanțul valoric, ci doar includerea unor informații semnificative privind lanțul valoric din amonte și din aval. Diferite aspecte de durabilitate pot fi semnificative în raport cu diferite părți ale lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Informațiile trebuie extinse pentru a include informații privind lanțul valoric numai în ceea ce privește părțile lanțului valoric pentru care aspectul respectiv este semnificativ.

    65. Întreprinderea include informații semnificative privind lanțul valoric atunci când acest lucru este necesar:

    (a) 

    pentru a permite utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea să înțeleagă impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și/sau

    (b) 

    pentru a obține un set de informații care corespund caracteristicilor calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B la prezentul standard).

    66. Atunci când stabilește la ce nivel apare un aspect de durabilitate semnificativ în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval, întreprinderea utilizează evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților în conformitate cu principiul dublei semnificații (a se vedea capitolul 3 din prezentul standard).

    67. Atunci când entitățile asociate sau asocierile în participație, contabilizate prin metoda punerii în echivalență sau consolidate proporțional în situațiile financiare, fac parte din lanțul valoric al întreprinderii, de exemplu în calitate de furnizori, întreprinderea include informații referitoare la entitățile asociate sau asocierile în participație respective, în conformitate cu punctul 63, în concordanță cu abordarea adoptată pentru celelalte relații de afaceri din lanțul valoric. În acest caz, atunci când se determină indicatorii de impact, datele entității asociate sau ale asocierii în participație nu se limitează la cota de capital propriu deținută, ci trebuie luate în considerare pe baza impactului legat de produsele și serviciile întreprinderii prin intermediul relațiilor sale de afaceri.

    5.2    Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

    68. Capacitatea întreprinderii de a obține informațiile necesare privind lanțul valoric din amonte și din aval poate varia în funcție de diverși factori, cum ar fi acordurile contractuale ale întreprinderii, nivelul de control pe care îl exercită aceasta asupra operațiunilor din afara perimetrului de consolidare și puterea sa de cumpărare. Atunci când întreprinderea nu are capacitatea de a controla activitățile lanțului său valoric din amonte și/sau din aval și relațiile sale de afaceri, obținerea de informații privind lanțul valoric poate fi mai dificilă.

    69. Există circumstanțe în care întreprinderea nu poate colecta informații cu privire la lanțul său valoric din amonte și din aval, astfel cum se prevede la punctul 63, după ce a depus eforturi rezonabile în acest sens. În aceste circumstanțe, întreprinderea estimează informațiile care trebuie raportate cu privire la lanțul său valoric din amonte și din aval, utilizând toate informațiile rezonabile și justificabile, cum ar fi datele medii sectoriale și alți substituenți.

    70. Obținerea de informații privind lanțul valoric ar putea fi dificilă și în cazul IMM-urilor și al altor entități din lanțul valoric din amonte și/sau din aval care nu intră în domeniul de aplicare al raportării privind durabilitatea prevăzute la articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (a se vedea ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice).

    71. În ceea ce privește politicile, acțiunile și țintele, raportarea întreprinderii include informații privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval în măsura în care politicile, acțiunile și țintele respective implică actori din lanțul valoric. În ceea ce privește indicatorii, în multe cazuri, în special în ceea ce privește aspectele de mediu pentru care sunt disponibili substituenți, întreprinderea poate fi în măsură să respecte cerințele de raportare fără a colecta date de la actorii din lanțul său valoric din amonte și din aval, în special de la IMM-uri, de exemplu atunci când calculează emisiile de GES din categoria 3 ale întreprinderii.

    72. Includerea estimărilor realizate utilizând date medii sectoriale sau alți substituenți nu trebuie să conducă la informații care nu îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea capitolul 2 și secțiunea 7.2 Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor din prezentul standard).

    6.    Orizontul de timp

    6.1    Perioada de raportare

    73. Perioada de raportare pentru declarația privind durabilitatea a întreprinderii trebuie să fie în concordanță cu perioada de raportare pentru situațiile sale financiare.

    6.2    Crearea unei legături între trecut, prezent și viitor

    74. Întreprinderea stabilește, în declarația privind durabilitatea, legături adecvate între informațiile retrospective și cele prospective, atunci când este cazul, pentru a facilita o înțelegere clară a modului în care informațiile istorice se corelează cu informațiile orientate spre viitor.

    6.3    Raportarea progreselor înregistrate în raport cu anul de referință

    75. Un an de referință este data sau perioada de referință istorică pentru care sunt disponibile informații și cu care informațiile ulterioare pot fi comparate în timp.

    76. Întreprinderea prezintă informații comparative cu privire la anul de referință pentru sumele raportate în perioada curentă atunci când raportează evoluțiile și progresele înregistrate în vederea atingerii unei ținte, cu excepția cazului în care cerința de prezentare de informații relevantă definește deja modul de raportare a progreselor înregistrate. De asemenea, întreprinderea poate include informații istorice cu privire la obiectivele intermediare atinse între anul de referință și perioada de raportare, atunci când aceste informații sunt relevante.

    6.4    Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării

    77. La întocmirea declarației sale privind durabilitatea, întreprinderea adoptă următoarele intervale de timp de la finalul perioadei de raportare:

    (a) 

    pentru orizontul de timp pe termen scurt: perioada adoptată de entitate ca perioadă de raportare în situațiile sale financiare;

    (b) 

    pentru orizontul de timp pe termen mediu: de la sfârșitul perioadei de raportare pe termen scurt definite la litera (a) până la cinci ani și

    (c) 

    pentru orizontul de timp pe termen lung: mai mult de cinci ani.

    78. Întreprinderea utilizează o defalcare suplimentară pentru orizontul de timp pe termen lung atunci când se preconizează impacturi sau acțiuni într-o perioadă mai mare de cinci ani, dacă acest lucru este necesar pentru a furniza informații relevante utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea.

    79. În cazul în care sunt necesare definiții diferite ale orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung pentru anumite elemente de prezentare din alte ESRS, prevalează definițiile din respectivele ESRS.

    80. Pot exista situații în care utilizarea orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung definite la punctul 77 are ca rezultat informații nerelevante, deoarece întreprinderea utilizează o definiție diferită pentru (i) procesele sale de identificare și de gestionare a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative sau pentru (ii) definirea acțiunilor sale și stabilirea țintelor. Aceste circumstanțe se pot datora unor caracteristici specifice sectorului, cum ar fi fluxul de trezorerie și ciclurile de afaceri, durata preconizată a investițiilor de capital, orizonturile de timp în care utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea își efectuează evaluările sau orizonturile de planificare utilizate în mod obișnuit în sectorul întreprinderii pentru luarea deciziilor. În aceste circumstanțe, întreprinderea poate adopta o definiție diferită a orizonturilor de timp pe termen mediu și/sau lung (a se vedea ESRS 2 BP-2, punctul 9).

    81. Referirile la „termen scurt”, „termen mediu” și „termen lung” din ESRS denotă orizontul de timp stabilit de întreprindere în conformitate cu dispozițiile de la punctele 77-80.

    7.    Elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea

    82. Prezentul capitol prevede cerințe generale care trebuie aplicate atunci când se elaborează și se prezintă informații privind durabilitatea.

    7.1    Prezentarea de informații comparative

    83. Întreprinderea prezintă informații comparative cu privire la perioada precedentă pentru toți indicatorii cantitativi și valorile monetare prezentate în perioada curentă. Atunci când este relevant pentru înțelegerea declarației privind durabilitatea referitoare la perioada curentă, întreprinderea prezintă și informații comparative pentru prezentările de informații descriptive.

    84. În cazul în care raportează informații comparative care diferă de informațiile raportate în perioada precedentă, întreprinderea prezintă:

    (a) 

    diferența dintre cifra raportată în perioada anterioară și cifra comparativă revizuită și

    (b) 

    motivele revizuirii cifrei.

    85. Uneori, este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare pentru a se atinge comparabilitatea cu perioada curentă. De exemplu, este posibil ca datele să nu fi fost colectate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare) într-un mod care să permită fie aplicarea retroactivă a unei noi definiții a unui indicator sau a unei ținte, fie retratarea retroactivă pentru a corecta o eroare a perioadei anterioare și poate fi imposibil să se recreeze informațiile (a se vedea ESRS 2 BP-2). În cazul în care este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare, întreprinderea precizează acest lucru.

    86. În cazul în care un ESRS impune întreprinderii să prezinte mai multe perioade comparative pentru un indicator sau pentru un punct de date, prevalează cerințele respectivului ESRS.

    7.2    Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor

    87. În cazul în care indicatorii cantitativi și valorile monetare, inclusiv informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval (a se vedea capitolul 5 din prezentul standard), nu pot fi măsurați direct și pot fi doar estimați, poate apărea incertitudinea de măsurare.

    88. O întreprindere prezintă informații care să le permită utilizatorilor să înțeleagă cele mai semnificative incertitudini care afectează indicatorii cantitativi și valorile monetare raportate în declarația sa privind durabilitatea.

    89. Utilizarea unor ipoteze și estimări rezonabile, inclusiv a unor scenarii sau analize de sensibilitate, este o parte esențială a elaborării informațiilor legate de durabilitate și nu subminează utilitatea acelor informații, cu condiția ca ipotezele și estimările să fie descrise și explicate cu acuratețe. Nici măcar un nivel ridicat al incertitudinii de măsurare nu ar împiedica neapărat ca o astfel de ipoteză sau estimare să furnizeze informații utile sau să respecte caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B la prezentul standard).

    90. Datele și ipotezele utilizate la întocmirea declarației privind durabilitatea trebuie să fie în concordanță, în măsura posibilului, cu datele și ipotezele financiare corespunzătoare utilizate în situațiile financiare ale întreprinderii.

    91. Unele ESRS impun prezentarea de informații, cum ar fi explicații cu privire la evenimente viitoare posibile care au rezultate incerte. Pentru a stabili dacă informațiile privind astfel de evenimente viitoare posibile sunt semnificative, întreprinderea consultă criteriile de la capitolul 3 din prezentul standard și ia în considerare:

    (a) 

    ►C1   efectele financiare anticipate ale evenimentelor ◄ (rezultatul posibil);

    (b) 

    gravitatea și probabilitatea impactului evenimentelor posibile asupra oamenilor sau asupra mediului, ținând seama de factorii care determină gravitatea, menționați la punctul 45 și

    (c) 

    întreaga gamă de rezultate posibile și probabilitatea rezultatelor posibile din gama respectivă.

    92. Atunci când evaluează rezultatele posibile, întreprinderea ia în considerare toate faptele și circumstanțele relevante, inclusiv informațiile privind rezultatele cu probabilitate redusă de producere și cu impact ridicat, care ar putea deveni semnificative atunci când sunt agregate. De exemplu, întreprinderea ar putea fi expusă mai multor impacturi sau riscuri, fiecare dintre acestea putând cauza același tip de perturbare, cum ar fi perturbările lanțului de aprovizionare al întreprinderii. Informațiile cu privire la o sursă individuală de risc ar putea să nu fie semnificative în cazul în care este foarte puțin probabil să aibă loc o perturbare din această sursă. Cu toate acestea, informațiile privind riscul agregat de perturbare a lanțului de aprovizionare din toate sursele ar putea fi semnificative (a se vedea ESRS 2 BP-2).

    7.3    Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare

    93. În unele cazuri, întreprinderea poate primi informații după perioada de raportare, dar înainte de aprobarea publicării ►C2  raportului administratorilor ◄ . În cazul în care astfel de informații oferă dovezi sau informații cu privire la condițiile existente la sfârșitul perioadei, întreprinderea actualizează, după caz, estimările și informațiile privind durabilitatea, în lumina noilor informații.

    94. În cazul în care astfel de informații oferă dovezi sau informații cu privire la tranzacțiile semnificative, alte evenimente și condiții care apar după finalul perioadei de raportare, întreprinderea furnizează, după caz, informații descriptive care indică existența, natura și consecințele potențiale ale acestor evenimente ulterioare sfârșitului anului.

    7.4    Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea

    95. Definirea și calcularea indicatorilor, inclusiv a indicatorilor utilizați pentru stabilirea țintelor și monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii acestora, trebuie să fie consecvente în timp. Întreprinderea furnizează cifre comparative retratate, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil (a se vedea ESRS 2 BP-2), atunci când aceasta:

    (a) 

    a redefinit sau a înlocuit un indicator sau o țintă;

    (b) 

    a identificat informații noi în raport cu cifrele estimate prezentate în perioada precedentă, iar noile informații oferă dovezi cu privire la circumstanțele care au existat în perioada respectivă.

    7.5    Erori de raportare ale perioadelor anterioare

    96. Întreprinderea corectează erorile semnificative ale perioadelor anterioare prin retratarea sumelor comparative pentru perioada (perioadele) anterioară (anterioare) prezentată (prezentate), cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil. Această cerință nu se extinde la perioadele de raportare anterioare primului an în care întreprinderea a aplicat ESRS.

    97. Erorile perioadelor anterioare sunt omisiuni și prezentări eronate în declarația privind durabilitatea întreprinderii pentru una sau mai multe perioade anterioare. Astfel de erori apar ca urmare a neutilizării sau a utilizării necorespunzătoare a unor informații fiabile:

    (a) 

    care au fost disponibile atunci când a fost autorizată publicarea ►C2  raportului administratorilor ◄ care include declarația privind durabilitatea pentru perioadele respective și

    (b) 

    în privința cărora se poate preconiza în mod rezonabil că au fost obținute și luate în considerare în elaborarea prezentărilor de informații privind durabilitatea incluse în aceste rapoarte.

    98. Printre aceste erori se numără: efectele erorilor matematice, erorile în aplicarea definițiilor pentru indicatori sau ținte, omisiunile sau interpretările greșite ale faptelor și fraudele.

    99. Erorile potențiale din perioada curentă descoperite în perioada respectivă sunt corectate înainte să fie autorizată publicarea ►C2  raportului administratorilor ◄ . Însă erorile semnificative sunt uneori descoperite doar într-o perioadă ulterioară.

    100. Atunci când este imposibil să se determine efectul unei erori asupra tuturor perioadelor anterioare prezentate, întreprinderea retratează informațiile comparative pentru a corecta eroarea de la cea mai apropiată dată posibilă. Atunci când corectează informațiile prezentate pentru o perioadă anterioară, întreprinderea nu utilizează o analiză retrospectivă nici pentru a formula ipoteze cu privire la intențiile conducerii dintr-o perioadă anterioară, nici pentru a estima sumele prezentate într-o perioadă anterioară. Această cerință se aplică corectării atât a prezentărilor de informații retrospective, cât și a celor prospective.

    101. Se face distincția între corecțiile erorilor și modificările estimărilor. Este posibil să fie necesară revizuirea estimărilor pe măsură ce devin cunoscute informații suplimentare (a se vedea ESRS 2 BP-2).

    7.6    Raportarea consolidată și scutirea filialelor

    102. Atunci când raportează la nivel consolidat, întreprinderea efectuează evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative pentru întregul grup consolidat, indiferent de structura juridică a grupului. Ea se asigură că toate filialele sunt acoperite într-un mod care să permită identificarea imparțială a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative. Criteriile și pragurile pentru evaluarea unui impact, a unui risc sau a unei oportunități ca fiind semnificativ(ă) se stabilesc pe baza capitolului 3 din prezentul standard.

    103. În cazul în care identifică diferențe semnificative între impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale, întreprinderea furnizează o descriere adecvată a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, după caz, ale filialei sau filialelor în cauză.

    104. Atunci când evaluează dacă diferențele dintre impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale sunt semnificative, întreprinderea poate lua în considerare circumstanțe diferite, cum ar fi dacă filiala sau filialele își desfășoară activitatea într-un alt sector decât restul grupului sau circumstanțele reflectate în secțiunea 3.7 Nivelul de dezagregare.

    7.7    Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării

    105. Întreprinderea nu este obligată să prezinte informații clasificate sau informații sensibile, chiar dacă aceste informații sunt considerate semnificative.

    106. Atunci când prezintă informații cu privire la strategia, planurile și acțiunile sale, în cazul în care o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării este relevantă pentru îndeplinirea obiectivului unei cerințe de prezentare de informații, întreprinderea poate totuși să omită respectiva informație dacă aceasta:

    (a) 

    este secretă în sensul că nu este, ca întreg sau în configurația sau asamblarea exactă a elementelor sale, cunoscută la nivel general sau ușor accesibilă persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză;

    (b) 

    are valoare comercială prin faptul că este secretă și

    (c) 

    a făcut obiectul unor măsuri rezonabile din partea întreprinderii pentru a o păstra secretă.

    107. În cazul în care întreprinderea omite informații clasificate sau informații sensibile sau o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării deoarece îndeplinește criteriile stabilite la punctul anterior, întreprinderea trebuie să respecte cerința de prezentare de informații în cauză prin prezentarea tuturor celorlalte informații obligatorii.

    108. Întreprinderea depune toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că, dincolo de omiterea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile sau a informației specifice care corespund proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării, nu este afectată relevanța generală a prezentării în cauză.

    7.8    Raportarea cu privire la oportunități

    109. Atunci când se raportează cu privire la oportunități, prezentarea de informații ar trebui să constea în informații descriptive care să permită cititorului să înțeleagă oportunitatea pentru întreprindere sau pentru întregul sector. Atunci când raportează cu privire la oportunități, întreprinderea ia în considerare importanța semnificativă a informațiilor care trebuie prezentate. În acest context, ia în considerare, printre alți factori:

    (a) 

    dacă această oportunitate este urmărită în prezent și este inclusă în strategia sa generală, spre deosebire de o oportunitate generală pentru întreprindere sau pentru sector și

    (b) 

    dacă este adecvată includerea unor măsuri cantitative ale efectelor financiare anticipate, ținând seama de numărul de ipoteze pe care le-ar putea impune și de incertitudinea care decurge din acestea.

    8.    Structura declarației privind durabilitatea

    110. Prezentul capitol oferă baza pentru prezentarea informațiilor privind aspectele de durabilitate, elaborate în conformitate cu articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (și anume declarația privind durabilitatea) în cadrul ►C2  raportului administratorilor ◄ al întreprinderii. Aceste informații sunt prezentate într-o secțiune specifică a ►C2  raportului administratorilor ◄ , identificată drept declarația privind durabilitatea. Apendicele F Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS din prezentul standard oferă un exemplu ilustrativ de declarație privind durabilitatea structurată în conformitate cu cerințele din prezentul capitol.

    8.1    Cerință generală privind prezentarea informațiilor

    111. Informațiile privind durabilitatea trebuie prezentate:

    (a) 

    într-un mod care să permită o distincție între informațiile impuse conform prezentării de informații din ESRS și alte informații incluse în ►C2  raportul administratorilor ◄ și

    (b) 

    în cadrul unei structuri care facilitează accesul la declarația privind durabilitatea și înțelegerea acesteia, într-un format care poate fi citit atât de om, cât și automat.

    8.2    Conținutul și structura declarației privind durabilitatea

    112. Cu excepția posibilității de a include informații prin trimiteri în conformitate cu secțiunea 9.1 Includerea de informații prin trimiteri din prezentul standard, întreprinderea raportează toate informațiile aplicabile prevăzute de ESRS în conformitate cu capitolul 1 din prezentul standard, într-o secțiune specifică a ►C2  raportului administratorilor ◄ .

    113. Întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ) și în regulamentele delegate ale Comisiei care precizează conținutul și alte modalități ale acestor informații. Întreprinderea se asigură că aceste informații pot fi identificate separat în declarația privind durabilitatea. Informațiile referitoare la fiecare dintre obiectivele de mediu definite în Regulamentul privind taxonomia sunt prezentate împreună într-o parte clar identificabilă a secțiunii de mediu din declarația privind durabilitatea. Aceste informații nu fac obiectul dispozițiilor ESRS, cu excepția prezentului punct și a primei teze de la punctul 115 din prezentul standard.

    114. Atunci când întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informații suplimentare care decurg din (i) alte acte legislative care impun întreprinderii să prezinte informații privind durabilitatea sau (ii) standarde și cadre de raportare privind durabilitatea general acceptate, inclusiv orientări neobligatorii și orientări sectoriale, publicate de alte organisme de standardizare (cum ar fi materialele tehnice emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate sau de Inițiativa de Raportare Globală), aceste informații trebuie:

    (a) 

    să fie identificate în mod clar, cu o trimitere corespunzătoare la legislația, standardul sau cadrul aferent (a se vedea ESRS 2 BP-2, punctul 15);

    (b) 

    să îndeplinească cerințele privind caracteristicile calitative ale informațiilor specificate în capitolul 2 și în apendicele B la prezentul standard.

    115. Întreprinderea își structurează declarația privind durabilitatea în patru părți, în următoarea ordine: informații generale, informații de mediu [inclusiv prezentări în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852], informații sociale și informații privind guvernanța. Cu respectarea dispoziției din secțiunea 3.6 Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate din prezentul standard, atunci când informațiile furnizate într-o parte cuprind informații care trebuie raportate într-o altă parte, întreprinderea poate face trimitere într-o parte la informațiile prezentate într-o altă parte, evitând suprapunerile. Întreprinderea poate aplica structura detaliată ilustrată în apendicele F la prezentul standard.

    116. Prezentările de informații impuse de ESRS sectorial sunt grupate pe domenii de raportare și, după caz, pe teme legate de durabilitate. Acestea sunt prezentate împreună cu informațiile impuse de ESRS 2 și de ESRS tematic corespunzător.

    117. În cazul în care elaborează prezentări de informații semnificative specifice entității în conformitate cu punctul 11, întreprinderea raportează aceste informații împreună cu cele mai relevante informații generale și informații specifice sectorului.

    9.    Legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi și informații corelate

    118. Întreprinderea furnizează informații care să le permită utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă conexiunile dintre diferitele informații din declarație și conexiunile dintre informațiile din declarația privind durabilitatea și ►C2  alte informații pe care întreprinderea le prezintă în alte părți ◄ părți ale raportării sale la nivel de întreprindere.

    9.1    Includerea de informații prin trimiteri

    119. Sub rezerva îndeplinirii condițiilor de la punctul 120, informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații dintr-un ESRS, inclusiv un punct de date specific prevăzut de o cerință de prezentare de informații, pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la:

    (a) 

    o altă secțiune a ►C2  raportului administratorilor ◄ ;

    (b) 

    situațiile financiare;

    (c) 

    declarația privind guvernanța corporativă (dacă nu face parte din ►C2  raportul administratorilor ◄ );

    (d) 

    raportul de remunerare prevăzut de Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 9 );

    (e) 

    documentul de înregistrare universal, astfel cum este menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/1129 ( 10 ) și

    (f) 

    publicarea de informații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (prezentarea de informații în cadrul pilonului 3) ( 11 ). În cazul în care include prin referință informații din informațiile prezentate în cadrul pilonului 3, întreprinderea se asigură că informațiile corespund perimetrului de consolidare utilizat pentru declarația privind durabilitatea, completând informațiile incluse cu elemente suplimentare, după caz.

    120. Întreprinderea poate include informații prin trimitere la documentele (sau la o parte a documentelor) enumerate la punctul 119, cu condiția ca informațiile prezentate incluse prin trimitere:

    (a) 

    să constituie un element separat de informații și să fie identificate în mod clar în documentul respectiv ca abordând cerința de prezentare de informații relevantă sau de punctul de date specific relevant prevăzut de o cerință de prezentare de informații;

    (b) 

    să fie publicate înainte de ►C2  raportul administratorilor ◄ sau în același timp cu acesta;

    (c) 

    să fie redactate în aceeași limbă ca declarația privind durabilitatea;

    (d) 

    să facă obiectul unui nivel de asigurare cel puțin egal cu cel al declarației privind durabilitatea și

    (e) 

    să îndeplinească aceleași cerințe tehnice de digitalizare ca declarația privind durabilitatea.

    121. În cazul în care condițiile stabilite la punctul 120 sunt îndeplinite, informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații dintr-un ESRS, inclusiv un punct de date specific prevăzut de o cerință de prezentare de informații, pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la raportul întreprinderii elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1221/2009 privind sistemul UE de management de mediu și audit (EMAS) ( 12 ). În acest caz, întreprinderea se asigură că informațiile incluse prin trimitere sunt obținute utilizând aceeași bază pentru elaborarea informațiilor ESRS, inclusiv perimetrul de consolidare și tratarea informațiilor privind lanțul valoric.

    122. La elaborarea declarației privind durabilitatea cu utilizarea includerii prin trimiteri, întreprinderea ia în considerare coerența generală a informațiilor raportate și se asigură că includerea prin trimiteri nu afectează lizibilitatea declarației privind durabilitatea. Apendicele G Exemplu de includere de informații prin trimiteri la prezentul standard este un exemplu ilustrativ de includere de informații prin trimiteri (a se vedea ESRS 2 BP-2).

    9.2    Informații corelate și legătura cu situațiile financiare

    123. Întreprinderea descrie relațiile dintre diferitele informații. Acest lucru ar putea necesita corelarea informațiilor descriptive privind guvernanța, strategia și gestionarea riscurilor cu indicatorii și țintele conexe. De exemplu, atunci când furnizează informații corelate, întreprinderea ar putea fi nevoită să explice efectul sau efectul probabil al strategiei sale asupra situațiilor sale financiare sau asupra planurilor sale financiare sau să explice modul în care strategia sa se raportează la indicatorii și țintele utilizate pentru a măsura progresele înregistrate în raport cu performanța. În plus, întreprinderea poate fi nevoită să explice modul în care utilizarea resurselor naturale și modificările din cadrul lanțului său de aprovizionare ar putea amplifica, modifica sau reduce impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. Ea ar putea fi nevoită să coreleze aceste informații cu informațiile privind efectele financiare actuale sau anticipate asupra costurilor sale de producție, asupra răspunsului său strategic în vederea atenuării acestor impacturi sau riscuri, precum și asupra investițiilor sale conexe în active noi. De asemenea, întreprinderea poate fi nevoită să coreleze informațiile descriptive cu indicatorii și țintele aferente și cu informațiile din situațiile financiare. Informațiile care descriu corelațiile trebuie să fie clare și concise.

    124. Atunci când declarația privind durabilitatea include valori monetare sau alte puncte de date cantitative care depășesc un prag de semnificație și sunt prezentate în situațiile financiare (conectivitate directă între informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea și informațiile prezentate în situațiile financiare), întreprinderea include o trimitere la punctul relevant din situațiile sale financiare în care pot fi găsite informațiile corespunzătoare.

    125.  Declarația privind durabilitatea poate include valori monetare sau alte puncte de date cantitative care depășesc un prag de semnificație și care reprezintă fie o agregare, fie o parte a valorilor monetare sau a datelor cantitative prezentate în situațiile financiare ale întreprinderii (conectivitate indirectă între informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea și informațiile prezentate în situațiile financiare). În acest caz, întreprinderea explică modul în care aceste valori sau puncte de date din declarația privind durabilitatea se raportează la valorile cele mai relevante prezentate în situațiile financiare. Informații includ o trimitere la elementul-rând și/sau la punctele relevante din situațiile sale financiare în care pot fi găsite informațiile corespunzătoare. După caz, se poate furniza o reconciliere, care poate fi prezentată sub formă de tabel.

    126. În cazul informațiilor care nu intră sub incidența punctelor 124 și 125, întreprinderea precizează, pe baza unui prag de semnificație, coerența datelor, a ipotezelor și a informațiilor calitative semnificative incluse în declarația privind durabilitatea cu datele, ipotezele și informațiile calitative corespunzătoare incluse în situațiile financiare. Acest lucru se poate întâmpla atunci când declarația privind durabilitatea include:

    (a) 

    valori monetare sau alte date cantitative legate de valori monetare sau alte date cantitative prezentate în situațiile financiare sau

    (b) 

    informații calitative legate de informațiile calitative prezentate în situațiile financiare.

    127. Coerența, astfel cum se prevede la punctul 126, trebuie să fie la nivelul unui singur punct de date și trebuie să includă o trimitere la elementul-rând sau punctul relevant din notele explicative la situațiile financiare. În cazul în care datele, ipotezele și informațiile calitative semnificative nu sunt coerente, întreprinderea precizează acest lucru și explică motivul.

    128. Câteva exemple de elemente pentru care este necesară explicația de la punctul 126:

    (a) 

    situația în care același indicator este prezentat la data raportării în situațiile financiare și ca previziune pentru perioadele viitoare în declarația privind durabilitatea și

    (b) 

    situația în care, pentru a elabora indicatori în declarația privind durabilitatea, se utilizează proiecții macroeconomice sau de afaceri și acestea sunt, de asemenea, relevante pentru estimarea valorii recuperabile a activelor, a valorii datoriilor sau a provizioanelor din situațiile financiare.

    129. ESRS tematic și sectorial poate cuprinde cerințe de a include reconcilieri sau de a ilustra coerența datelor și a ipotezelor pentru cerințele specifice de prezentare de informații. În astfel de cazuri, prevalează cerințele din ESRS respective.

    10    Dispoziții tranzitorii

    10.1    Dispoziție tranzitorie referitoare la prezentarea de informații specifice entității

    130. Se preconizează că măsura în care aspectele de durabilitate sunt acoperite de ESRS va evolua pe măsură ce sunt elaborate cerințe suplimentare de prezentare de informații. Prin urmare, este probabil ca nevoia de a prezenta informații specifice entității să scadă în timp, în special ca urmare a adoptării viitoare a unor standarde sectoriale.

    131. Atunci când își definește prezentările de informații specifice entității, întreprinderea poate adopta măsuri tranzitorii pentru elaborarea acestora în primele trei declarații anuale privind durabilitatea în temeiul cărora poate întreprinde următoarele acțiuni prioritare:

    (a) 

    va introduce în rapoartele sale acele informații specifice entității pe care le-a raportat în perioadele anterioare, în cazul în care aceste prezentări de informații îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor menționate în capitolul 2 din prezentul standard sau sunt adaptate pentru le îndeplini și

    (b) 

    își va completa prezentările de informații elaborate pe baza ESRS tematic cu un set adecvat de informații suplimentare pentru a acoperi aspectele de durabilitate care sunt semnificative pentru întreprindere în sectorul său (sectoarele sale), utilizând cele mai bune practici disponibile și/sau cadrele sau standardele de raportare disponibile, cum ar fi ghidurile specifice sectorului IFRS și standardele sectoriale GRI.

    10.2    Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Lanțul valoric

    132. În primii trei ani în care întreprinderea raportează cu privire la durabilitate în temeiul ESRS, în cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile necesare privind lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, aceasta explică eforturile depuse pentru a obține informațiile necesare privind lanțul său valoric din amonte și din aval, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale pentru obținerea informațiile necesare în viitor.

    133. Pentru primii trei ani de raportare privind durabilitatea în temeiul ESRS, pentru a ține seama de dificultățile cu care se pot confrunta întreprinderile în ceea ce privește colectarea de informații de la actorii din întregul lor lanț valoric și pentru a limita sarcina pentru IMM-urile care fac parte din lanțul valoric:

    (a) 

    atunci când prezintă informații privind politicile, acțiunile și țintele în conformitate cu ESRS 2 și cu alte ESRS, întreprinderea poate limita informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval la informațiile disponibile la nivel intern, cum ar fi datele aflate deja la dispoziția întreprinderii și informațiile disponibile public și

    (b) 

    atunci când prezintă indicatori, întreprinderea nu este obligată să includă informații privind lanțul valoric din amonte și din aval, cu excepția punctelor de date derivate din alte acte legislative ale UE, astfel cum sunt enumerate în ESRS 2 apendicele B.

    134. Punctele 132 și 133 se aplică indiferent dacă actorul din lanțul valoric este un IMM sau nu.

    135. Începând cu al patrulea an de raportare în temeiul ESRS, întreprinderea include informații privind lanțul valoric din amonte și din aval în conformitate cu punctul 63. În acest context, informațiile impuse de ESRS care trebuie obținute de la IMM-urile din lanțul valoric din amonte și/sau din aval al întreprinderii nu vor depăși conținutul viitorului standard ESRS pentru IMM-urile cotate.

    10.3    Dispoziție tranzitorie referitoare la secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative

    136. Pentru a facilita aplicarea pentru prima dată a prezentului standard, întreprinderea nu este obligată să prezinte informațiile comparative prevăzute în secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS. Pentru cerințele de prezentare de informații enumerate în apendicele C Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat, această dispoziție tranzitorie se aplică în ceea ce privește primul an de aplicare obligatorie a cerinței de prezentare de informații care este introdusă treptat.

    10.4    Dispoziție tranzitorie: Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

    137. Apendicele C Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat din prezentul standard stabilește dispoziții de introducere treptată pentru cerințele de prezentare de informații sau punctele de date din cerințele de prezentare de informații din ESRS care pot fi omise sau care nu sunt aplicabile în primul an (primii ani) de elaborare a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS.




    Apendicele A

    Cerințe de aplicare

    Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

    Prezentarea de informații specifice entității

    AR 1. Prezentarea de informații specifice entității permite utilizatorilor să înțeleagă impacturile, riscurile și oportunitățile întreprinderii în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale sau de guvernanță.

    AR 2. Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea se asigură că:

    (a) 

    informațiile prezentate îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor prevăzute în capitolul 2 Caracteristici calitative ale informațiilor și

    (b) 

    informațiile pe care le prezintă includ, după caz, toate informațiile semnificative referitoare la domeniile de raportare privind guvernanța; strategia; gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților; și indicatorii și țintele (a se vedea ESRS 2 capitolele 2-5).

    AR 3. Atunci când stabilește utilitatea indicatorilor în vederea includerii acestora în prezentarea de informații specifice entității, întreprinderea ia în considerare dacă:

    (a) 

    indicatorii de performanță pe care i-a ales oferă informații cu privire la:

    i. 

    eficiența practicilor sale în ceea ce privește reducerea rezultatelor negative și/sau creșterea rezultatelor pozitive pentru oameni și pentru mediu (în ceea ce privește impacturile) și/sau

    ii. 

    probabilitatea ca practicile sale să aibă efecte financiare asupra întreprinderii (în ceea ce privește riscurile și oportunitățile);

    (b) 

    rezultatele măsurate sunt suficient de fiabile, în sensul că nu implică un număr excesiv de ipoteze și necunoscute care ar face ca indicatorii să fie prea arbitrari pentru a oferi o reprezentare exactă și

    (c) 

    aceasta a furnizat suficiente informații contextuale pentru a interpreta indicatorii de performanță în mod corespunzător și dacă variațiile acestor informații contextuale pot avea un impact asupra comparabilității indicatorilor în timp.

    AR 4. Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea analizează cu atenție:

    (a) 

    comparabilitatea între întreprinderi, asigurând în același timp relevanța informațiilor furnizate, recunoscând că această comparabilitate poate fi limitată în cazul informațiilor specifice entității. Întreprinderea ia în considerare dacă cadrele, inițiativele, standardele de raportare și criteriile de referință disponibile și relevante (cum ar fi materialele tehnice emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate sau Inițiativa de Raportare Globală) oferă elemente care pot sprijini comparabilitatea în cea mai mare măsură posibilă și

    (b) 

    comparabilitatea în timp: coerența metodologiilor și a prezentărilor de informații reprezintă un factor esențial pentru realizarea comparabilității în timp.

    AR 5. Orientări suplimentare pentru elaborarea prezentărilor de informații specifice entității pot fi găsite luând în considerare informațiile solicitate în cadrul ESRS tematic care abordează aspecte de durabilitate similare.

    Dubla semnificație

    Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației

    AR 6. Pe lângă categoriile de părți interesate enumerate la punctul 22, categoriile comune de părți interesate includ: angajații și alți lucrători, furnizorii, consumatorii, clienții, utilizatorii finali, comunitățile locale și persoanele aflate în situații vulnerabile, precum și autoritățile publice, inclusiv autoritățile de reglementare, autoritățile de supraveghere și băncile centrale.

    AR 7. Natura poate fi considerată o parte interesată silențioasă. În acest caz, datele ecologice și datele privind conservarea speciilor pot sprijini evaluarea semnificației efectuată de întreprindere.

    AR 8. Evaluarea semnificației se bazează pe dialogul cu părțile interesate afectate. Întreprinderea poate colabora cu părțile interesate afectate sau cu reprezentanții acestora (cum ar fi angajații sau sindicatele), împreună cu utilizatorii raportării privind durabilitatea și cu alți experți, pentru a furniza contribuții sau feedback cu privire la concluziile sale privind impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

    Evaluarea semnificației impactului

    AR 9. La evaluarea semnificației impactului și la stabilirea aspectelor semnificative care trebuie raportate, întreprinderea ia în considerare următoarele trei etape:

    (a) 

    înțelegerea contextului în ceea ce privește impacturile sale, inclusiv activitățile, relațiile de afaceri și părțile interesate;

    (b) 

    identificarea impacturilor reale și potențiale (atât negative, cât și pozitive), inclusiv prin colaborarea cu părțile interesate și cu experții. În această etapă, întreprinderea se poate baza pe cercetări științifice și analitice privind impactul asupra aspectelor de durabilitate;

    (c) 

    evaluarea semnificației impacturilor sale reale și potențiale și stabilirea aspectelor semnificative. În această etapă, întreprinderea adoptă praguri pentru a stabili care dintre impacturi vor fi acoperite în declarația privind durabilitatea.

    Caracteristicile gravității

    AR 10. Gravitatea este determinată de următorii factori:

    (a) 

    amploarea: cât de grav este impactul negativ sau cât de benefic este impactul pozitiv pentru oameni sau pentru mediu;

    (b) 

    domeniul de aplicare: cât de răspândite sunt efectele negative sau pozitive. În cazul impacturilor asupra mediului, domeniul de aplicare poate fi înțeles ca amploarea daunelor aduse mediului sau ca perimetru geografic. În cazul impacturilor asupra oamenilor, domeniul de aplicare poate fi înțeles ca numărul de persoane afectate și

    (c) 

    caracterul iremediabil: dacă și în ce măsură impacturile negative ar putea fi remediate, adică readucerea mediului sau a persoanelor afectate la starea lor anterioară.

    AR 11. Oricare dintre cele trei caracteristici (amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil) poate avea un impact negativ grav. În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia.

    Impacturi care au legătură cu întreprinderea

    AR 12. De exemplu:

    (a) 

    în cazul în care întreprinderea utilizează, în produsele sale, cobalt extras folosind munca copiilor, impactul negativ (munca copiilor) are legătură cu produsele întreprinderii prin nivelurile relațiilor de afaceri din lanțul său valoric din amonte. Aceste relații includ topitoria și comerciantul de minerale și întreprinderea minieră care utilizează munca copiilor și

    (b) 

    în cazul în care întreprinderea acordă împrumuturi financiare unei întreprinderi pentru activități comerciale care, încălcând standardele convenite, au ca rezultat contaminarea apei și a terenurilor din jurul operațiunilor, acest impact negativ are legătură cu întreprindere prin relația sa cu întreprinderea căreia îi acordă împrumuturile.

    Evaluarea semnificației financiare

    AR 13. Următoarele sunt exemple ale modului în care impacturile și dependențele sunt surse de riscuri sau de oportunități:

    (a) 

    atunci când modelul de afaceri al întreprinderii depinde de o resursă naturală – de exemplu, apa –, este probabil ca aceasta să fie afectată de modificări în ceea ce privește calitatea, disponibilitatea și prețul resursei respective;

    (b) 

    atunci când activitățile întreprinderii au impacturi negative, de exemplu asupra comunităților locale, activitățile ar putea face obiectul unor reglementări guvernamentale mai stricte și/sau impactul ar putea avea consecințe în ceea ce privește reputația. Acestea pot avea efecte negative asupra mărcii întreprinderii și pot apărea costuri de recrutare mai ridicate și

    (c) 

    atunci când partenerii de afaceri ai întreprinderii se confruntă cu riscuri semnificative legate de durabilitate, întreprinderea ar putea fi expusă, de asemenea, la consecințe conexe.

    AR 14. Identificarea riscurilor și a oportunităților care afectează sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta poziția financiară, performanța financiară, fluxurile de trezorerie, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea semnificației financiare. În acest context, întreprinderea ia în considerare:

    (a) 

    existența unor dependențe de resursele naturale și sociale ca surse de efecte financiare (a se vedea punctul 50);

    (b) 

    clasificarea lor ca surse de:

    i. 

    riscuri (care contribuie la o abatere negativă a viitoarelor intrări de numerar preconizate sau la o creștere a abaterii viitoarelor ieșiri de numerar preconizate și/sau a abaterii negative de la o modificare preconizată a capitalurilor care nu este recunoscută în situațiile financiare) sau

    ii. 

    oportunități (care contribuie la o abatere pozitivă a viitoarelor intrări de numerar preconizate sau la o scădere a abaterii viitoarelor ieșiri de numerar și/sau a abaterii pozitive de la o modificare preconizată a capitalurilor care nu este recunoscută în situațiile financiare).

    AR 15. După ce și-a identificat riscurile și oportunitățile, întreprinderea stabilește care dintre acestea sunt semnificative pentru raportare. Aceasta se bazează pe o combinație între (i) probabilitatea apariției și (ii) magnitudinea potențială a efectelor financiare determinate pe baza unor praguri adecvate. În această etapă, întreprinderea ia în considerare contribuția riscurilor și a oportunităților respective la efectele financiare pe termen scurt, mediu și lung, pe baza:

    (a) 

    scenariilor/previziunilor despre care se consideră că este probabil să se materializeze și

    (b) 

    ►C1  efectelor financiare anticipate legate de aspectele de durabilitate  ◄ care decurg fie din situații care se încadrează sub pragul „mai degrabă probabil”, fie din  ►C2  active/datorii ◄ care nu sunt (sau nu sunt încă) reflectate în situațiile financiare. Acestea includ:

    i. 

    situațiile potențiale care, în urma producerii unor evenimente viitoare, pot afecta potențialul de generare a fluxurilor de trezorerie;

    ii. 

    capitalurile care nu sunt recunoscute ca active din perspectiva raportării contabile și financiare, dar care au o influență semnificativă asupra performanței financiare, cum ar fi capitalul natural, capitalul intelectual (organizațional), capitalul uman, capitalul social și capitalul relațiilor și

    iii. 

    eventualele evenimente viitoare care ar putea avea o influență asupra evoluției acestor capitaluri.

    Aspecte de durabilitate care trebuie incluse în evaluarea semnificației

    AR 16. Atunci când efectuează evaluarea semnificației, întreprinderea ia în considerare următoarea listă de aspecte de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic. Atunci când, ca urmare a evaluării semnificației efectuate de întreprindere (a se vedea ESRS 2 IRO-1), un anumit aspect de durabilitate din această listă este evaluat ca fiind semnificativ, întreprinderea raportează în conformitate cu cerințele de prezentare de informații corespunzătoare din ESRS tematic relevant. Utilizarea acestei liste nu înlocuiește procesul de determinare a aspectelor semnificative. Această listă este un instrument care sprijină evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. Întreprinderea trebuie să țină seama în continuare de circumstanțele sale specifice atunci când determină aspectele sale semnificative. De asemenea, dacă este necesar, întreprinderea elaborează prezentări de informații specifice entității cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care nu sunt acoperite de ESRS, astfel cum se descrie la punctul 11 din prezentul standard.



    ESRS

    ESRS tematic

    Aspectele de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic

     

    Temă

    Subtemă

    Sub-subteme

    ESRS E1

    Schimbările climatice

    — Adaptarea la schimbările climatice

    — Atenuarea schimbărilor climatice

    — Eficiența

     

    ESRS E2

    Poluare

    — Poluarea aerului

    — Poluarea apei

    — Poluarea solului

    — Poluarea organismelor vii și a resurselor alimentare

    — Substanțele care prezintă motive de îngrijorare

    — Substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită

    — Microplasticele

     

    ESRS E3

    Resursele de apă și cele marine

    — Resursele de apă

    — Resursele marine

    — Consumul de apă

    — Prelevările de apă

    — Deversarea apelor

    — Deversarea apelor în oceane

    — Extracția și utilizarea resurselor marine

    ESRS E4

    Biodiversitatea și ecosistemele

    — Factorii determinanți ai impactului direct asupra declinului biodiversității

    — Schimbările climatice

    — Schimbarea destinației terenurilor, schimbarea destinației apei dulci și schimbarea destinației mării

    — Exploatarea directă

    — Speciile alogene invazive

    — Poluare

    — Altele

    — Impacturile asupra stării speciilor

    Exemple:

    — Dimensiunea populației speciei

    — Riscul de dispariție la nivel mondial a speciilor

    — Impacturile asupra întinderii și stării ecosistemelor

    Exemple:

    — Degradarea solurilor

    — Deșertificare

    — Impermeabilizarea solului

    — Impacturile și dependențele de serviciile ecosistemice

     

    ESRS E5

    Economie circulară

    — Intrările de resurse, inclusiv utilizarea resurselor

    — Ieșirile de resurse legate de produse și servicii

    — Deșeurile

     

    ESRS S1

    Forța de muncă proprie

    — Condiții de muncă

    — Locuri de muncă sigure

    — Timpul de lucru

    — Salarii adecvate

    — Dialog social

    — Libertatea de asociere, existența comitetelor de întreprindere și drepturile de informare, consultare și participare ale lucrătorilor

    — Negocierea colectivă, inclusiv proporția lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă

    — Echilibru între viața profesională și cea privată

    — Sănătatea și siguranța

     

     

    — Egalitatea de tratament și de șanse pentru toți

    — Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

    — Formare și dezvoltarea competențelor

    — Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

    — Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

    — Diversitatea

     

     

    — Alte drepturi legate de muncă

    — Munca copiilor

    — Muncă forțată

    — Locuințe adecvate

    — Confidențialitatea

    ESRS S2

    Lucrătorii din lanțul valoric

    — Condiții de muncă

    — Locuri de muncă sigure

    — Timpul de lucru

    — Salarii adecvate

    — Dialog social

    — Libertatea de asociere, inclusiv existența comitetelor de întreprindere

    — Negocierea colectivă

    — Echilibru între viața profesională și cea privată

    — Sănătatea și siguranța

     

     

    — Egalitatea de tratament și de șanse pentru toți

    — Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

    — Formare și dezvoltarea competențelor

    — Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

    — Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

    — Diversitatea

     

     

    — Alte drepturi legate de muncă

    — Munca copiilor

    — Muncă forțată

    — Locuințe adecvate

    — Apa și salubritatea

    — Confidențialitatea

    ESRS S3

    Comunitățile afectate

    — Drepturile economice, sociale și culturale ale comunităților

    — Locuințe adecvate

    — Hrană adecvată

    — Apa și salubritatea

    — Impacturi legate de soluri

    — Impacturi legate de securitate

     

     

    — Drepturile civile și politice ale comunităților

    — Libertatea de exprimare

    — Libertatea de întrunire

    — Impactul asupra apărătorilor drepturilor omului

     

     

    — Drepturile populațiilor indigene

    — Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză

    — Autodeterminarea

    — Drepturile culturale

    ESRS S4

    Consumatorii și utilizatorii finali

    — Impacturile legate de informare pentru consumatori și/sau utilizatorii finali

    — Confidențialitatea

    — Libertatea de exprimare

    — Accesul la informații (de calitate)

     

     

    — Siguranța personală a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali

    — Sănătatea și siguranța

    — Securitatea unei persoane

    — Protecția copilului

     

     

    — Incluziunea socială a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali

    — Nediscriminarea

    — Accesul la produse și servicii

    — Practici de comercializare responsabile

    ESRS G1

    Conduita profesională

    — Cultură corporativă

    — Protecția avertizorilor

    — Bunăstarea animalelor

    — Angajamentul politic și activitățile de lobby

    — Gestionarea relațiilor cu furnizorii, inclusiv practicile de plată

     

     

     

    — Corupția și mita

    — și depistarea, inclusiv formarea Prevenirea

    — ncidente

    Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

    AR 17. În cazul în care întreprinderea nu poate colecta informații privind lanțul valoric din amonte și din aval astfel cum se prevede la punctul 63 după ce a depus eforturi rezonabile în acest sens, aceasta estimează informațiile care trebuie raportate utilizând toate informațiile rezonabile și justificabile de care dispune la data raportării, fără costuri sau eforturi nejustificate. Acestea includ, dar nu se limitează la informații interne și externe, cum ar fi date din surse indirecte, date medii sectoriale, analize ale eșantioanelor, date privind piața și grupurile similare, alți indicatori sau date bazate pe cheltuieli.

    Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea

    AR 18. Ca exemplu pentru punctul 115 din secțiunea 8.2 Conținutul și structura declarației privind durabilitatea în prezentul standard, întreprinderea care acoperă aspecte de mediu și sociale în cadrul aceleiași politici poate face trimiteri încrucișate. Acest lucru înseamnă că întreprinderea poate raporta cu privire la politică în prezentările sale de informații privind mediul și poate face trimiteri încrucișate la aceasta în prezentările de informații sociale relevante sau viceversa. Este permisă o prezentare consolidată a politicilor pe mai multe teme.




    Apendicele B

    Caracteristici calitative ale informațiilor

    Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului. Prezentul apendice definește caracteristicile calitative pe care trebuie să le îndeplinească informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea întocmită în conformitate cu ESRS.

    Relevanța

    QC 1. Informațiile privind durabilitatea sunt relevante atunci când pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor în cadrul unei abordări a dublei semnificații (a se vedea capitolul 3 din prezentul [proiect de] standard).

    QC 2. Informațiile pot avea un impact asupra unei decizii, chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de ele sau au deja cunoștință de ele din alte surse. Informațiile privind durabilitatea pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele. Informațiile au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca date de intrare pentru procesele folosite de utilizatori pentru a anticipa rezultatele viitoare. Pentru a avea o valoare predictivă, nu este necesar ca informațiile privind durabilitatea să fie o predicție sau o previziune, ci, mai degrabă, au valoare predictivă dacă sunt folosite de utilizatori pentru a-și face propriile previziuni.

    QC 3. Informațiile au valoare de confirmare dacă oferă feedback cu privire la (confirmă sau modifică) evaluările anterioare.

    QC 4. Semnificația este un aspect relevant specific entității care depinde de natura sau amploarea, sau ambele, a elementelor la care se referă informațiile, astfel cum a fost evaluată în contextul raportării întreprinderii privind durabilitatea (a se vedea capitolul 3 din prezentul standard).

    Reprezentarea exactă

    QC 5. Pentru a fi utile, informațiile trebuie nu numai să reprezinte fenomene relevante, ci și să reprezinte exact esența fenomenelor pe care intenționează să le reprezinte. Pentru o reprezentare exactă, informațiile trebuie să fie (i) complete, (ii) neutre și (iii) corecte.

    QC 6. O descriere completă a unui impact, a unui risc sau a unei oportunități include toate informațiile semnificative necesare utilizatorilor pentru a înțelege impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă). Aceasta include modul în care întreprinderea și-a adaptat strategia, gestionarea riscurilor și guvernanța ca răspuns la impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă), precum și indicatorii identificați pentru a stabili ținte și pentru a măsura performanța.

    QC 7. O descriere neutră este nepărtinitoare în ceea ce privește selectarea sau prezentarea informațiilor. Informațiile sunt neutre dacă nu sunt denaturate, ponderate, evidențiate, minimalizate sau manipulate în alt mod pentru a crește probabilitatea ca ele să fie recepționate favorabil sau nefavorabil de utilizatori. Acestea trebuie să fie echilibrate, astfel încât să acopere aspectele favorabile/pozitive și pe cele nefavorabile/negative. Impacturile semnificative – atât cele negative, cât și cele pozitive – din perspectiva semnificației impactului, precum și riscurile și oportunitățile semnificative din perspectiva semnificației financiare beneficiază de aceeași atenție. Pentru a obține o descriere neutră, orice informații privind durabilitatea care exprimă o aspirație, de exemplu țintele sau planurile, trebuie să acopere atât aspirațiile, cât și factorii care ar putea împiedica întreprinderea să atingă aceste aspirații.

    QC 8. Neutralitatea este susținută de exercitarea prudenței, care este un exercițiu de precauție atunci când se fac raționamente în condiții de incertitudine. Pentru a fi neutre, informațiile nu trebuie să fie compensate. Exercitarea prudenței înseamnă că oportunitățile nu sunt supraestimate, iar riscurile nu sunt subestimate. De asemenea, exercitarea prudenței nu permite subestimarea oportunităților sau supraestimarea riscurilor. Întreprinderea poate prezenta informații compensate, în plus față de valorile brute, dacă această prezentare nu maschează informații relevante și include o explicație clară cu privire la efectele compensării și la motivele acesteia.

    QC 9. Informațiile pot fi exacte fără a fi perfect precise din toate punctele de vedere. Informațiile exacte implică faptul că întreprinderea a pus în aplicare procese și controale interne adecvate pentru evitarea erorilor semnificative sau a prezentărilor eronate semnificative. Ca atare, estimările trebuie prezentate cu un accent clar pe posibilele limitări și incertitudinile asociate acestora (a se vedea secțiunea 7.2 din prezentul standard). Gradul de precizie necesar și realizabil, precum și factorii care fac ca informațiile să fie exacte depind de natura informațiilor și de natura aspectelor pe care le abordează. De exemplu, acuratețea impune ca:

    (a) 

    informațiile factuale să nu fie afectate de erori semnificative;

    (b) 

    descrierile să fie precise;

    (c) 

    estimările, aproximările și previziunile să fie identificate în mod clar ca atare;

    (d) 

    să nu fi fost comise erori semnificative în selectarea și aplicarea unui proces adecvat de elaborare a unei estimări, aproximări sau previziuni, iar datele de intrare pentru acest proces să fie rezonabile și justificabile;

    (e) 

    afirmațiile să fie rezonabile și să se bazeze pe informații suficiente din punct de vedere calitativ și cantitativ și

    (f) 

    informațiile privind raționamentele referitoare la viitor să reflecte în mod fidel atât raționamentele respective, cât și informațiile pe care se bazează.

    Comparabilitatea

    QC 10. Informațiile privind durabilitatea sunt comparabile atunci când pot fi comparate cu informațiile furnizate de întreprindere în perioadele anterioare și pot fi comparate cu informațiile furnizate de alte întreprinderi, în special de cele cu activități similare sau care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași sector. Un punct de referință pentru comparație poate fi o țintă, un nivel de referință, o valoare de referință pentru sector, informații comparabile fie de la alte întreprinderi, fie de la o organizație recunoscută la nivel internațional etc.

    QC 11. Coerența este legată de comparabilitate, dar nu înseamnă același lucru. Coerența se referă la utilizarea de către întreprindere și de către alte întreprinderi a acelorași abordări sau metode pentru același aspect de durabilitate, de la o perioadă la alta. Coerența contribuie la atingerea obiectivului de comparabilitate.

    QC 12. Comparabilitatea nu înseamnă uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile, componentele similare trebuie să arate similar, iar componentele diferite să arate diferit. Comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea nu este îmbunătățită dacă lucrurile diferite sunt făcute să arate similar, la fel cum nu este îmbunătățită dacă lucrurile similare sunt făcute să arate diferit.

    Caracterul verificabil

    QC 13. Caracterul verificabil ajută la construirea încrederii din partea utilizatorilor că informațiile sunt complete, neutre și exacte. Informațiile privind durabilitatea sunt verificabile dacă este posibil să se coroboreze aceste informații în sine sau datele de intrare utilizate pentru a le obține.

    QC 14. Caracterul verificabil înseamnă că diverși observatori bine informați și independenți ar putea ajunge la un consens, deși nu neapărat la un acord total, cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Informațiile privind durabilitatea sunt furnizate într-un mod care sporește caracterul verificabil al acestora, de exemplu:

    (a) 

    incluzând informații care pot fi coroborate prin compararea cu alte informații aflate la dispoziția utilizatorilor cu privire la activitatea întreprinderii, la alte activități sau la mediul extern;

    (b) 

    furnizând informații privind intrările și metodele de calcul utilizate pentru a produce estimări sau aproximări și

    (c) 

    furnizând informații revizuite și aprobate de organele de administrație, de conducere și de supraveghere sau de comitetele acestora.

    QC 15. Unele informații privind durabilitatea vor fi sub formă de explicații sau de informații prospective. Aceste informații pot fi justificate prin reprezentarea exactă, bazată pe fapte, de exemplu a strategiilor, a planurilor și a analizelor de risc ale întreprinderii. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă să utilizeze astfel de informații, întreprinderea descrie ipotezele și metodele de obținere a informațiilor, precum și alți factori care furnizează dovezi dacă acestea reflectă planurile sau deciziile efective luate de întreprindere.

    Inteligibilitatea

    QC 16. Informațiile privind durabilitatea sunt inteligibile atunci când sunt clare și concise. Informațiile inteligibile permit oricărui utilizator bine informat să înțeleagă cu ușurință informațiile comunicate.

    QC 17. Pentru ca prezentările de informații privind durabilitatea să fie concise, acestea trebuie (a) să evite informațiile generice cu formulări standard, care nu sunt specifice întreprinderii; (b) să evite duplicarea inutilă a informațiilor, inclusiv a informațiilor care sunt furnizate și în situațiile financiare și (c) să utilizeze un limbaj clar și fraze și paragrafe bine structurate. Prezentările de informații concise includ numai informații semnificative. ►C1  Informațiile suplimentare prezentate în conformitate cu punctul 114 trebuie furnizate astfel încât să se evite ascunderea unor informații semnificative. ◄

    QC 18. Claritatea ar putea fi sporită prin diferențierea informațiilor privind evoluțiile din perioada de raportare de informațiile „permanente” care rămân relativ neschimbate de la o perioadă la alta. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin descrierea separată a caracteristicilor proceselor de guvernanță și de gestionare a riscurilor legate de durabilitate ale întreprinderii care s-au schimbat de la perioada de raportare anterioară în comparație cu cele care rămân neschimbate.

    QC 19. Exhaustivitatea, claritatea și comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea se bazează pe prezentarea informațiilor ca un ansamblu coerent. Pentru ca informațiile privind durabilitatea să fie coerente, acestea trebuie prezentate într-un mod care să explice contextul și legăturile dintre informațiile conexe. Coerența impune, de asemenea, întreprinderii să furnizeze informații într-un mod care să permită utilizatorilor să coreleze informațiile cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale legate de durabilitate cu informațiile din situațiile financiare ale întreprinderii.

    QC 20. Dacă riscurile și oportunitățile legate de durabilitate discutate în situațiile financiare au implicații pentru raportarea privind durabilitatea, întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informațiile necesare pentru ca utilizatorii să evalueze aceste implicații și prezintă trimiteri adecvate către situațiile financiare (a se vedea capitolul 9 din prezentul standard). Nivelul de informare, granularitate și tehnicitate trebuie să fie aliniat la nevoile și așteptările utilizatorilor. Se evită abrevierile și se definesc și se prezintă unitățile de măsură.




    Apendicele C

    Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

    Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.



    ESRS tematic

    Cerința de prezentare de informații

    Denumirea completă a cerinței de prezentare de informații

    Introducere treptată sau data intrării în vigoare (inclusiv primul an)

    ESRS 2

    SBM-1

    Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

    Întreprinderea raportează informațiile prevăzute de ESRS 2 SBM-1 la punctul 40 litera (b) (defalcarea veniturilor totale pe sectoare semnificative ale ESRS) și la punctul 40 litera (c) (lista sectoarelor semnificative suplimentare din ESRS) începând de la data aplicării specificată în actul delegat al Comisiei care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 29b alineatul (1) al treilea paragraf punctul (ii) din Directiva (2013/34/UE).

    ESRS 2

    SBM-3

    Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (e) (efectele financiare anticipate) în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (e), raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea, dacă nu este posibil să elaboreze prezentări de informații cantitative.

    ESRS E1

    E1-6

    Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES

    Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite punctele de date privind emisiile de GES de categoria 3 și emisiile totale de GES în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS E1

    E1-9

    Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E1-9 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E1-9 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea, dacă nu este posibil să elaboreze prezentări de informații cantitative.

    ESRS E2

    E2-6

    ►C1  Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de poluare ◄

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E2-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Cu excepția informațiilor prevăzute la punctul 40 litera (b) cu privire la cheltuielile de funcționare și de capital efectuate în perioada de raportare în legătură cu incidentele majore și depozitele, întreprinderea poate respecta ESRS E2-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS E3

    E3-5

    ►C1  Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine ◄

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E3-5 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E3-5, raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS E4

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS E4 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS E4

    E4-6

    ►C1  Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme ◄

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E4-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    Întreprinderea poate respecta ESRS E4-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS E5

    E5-6

    ►C1  Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și de economie circulară ◄

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E5-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    Întreprinderea poate respecta ESRS E5-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S1 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-7

    Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

    Întreprinderea poate omite raportarea tuturor punctelor de date din prezenta cerință de prezentare de informații în primul an de elaborare a declarației sale privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-8

    Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

    Întreprinderea poate omite această cerință de prezentare de informații în ceea ce privește angajații săi din țări din afara SEE în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-11

    Protecția socială

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-11 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-12

    ►C1  Persoane cu dizabilități ◄

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-12 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-13

    Formare și dezvoltarea competențelor

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-13 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-14

    Sănătatea și siguranța

    Întreprinderea poate omite punctele de date privind cazurile de boli legate de muncă și numărul de zile pierdute din cauza rănirilor, a accidentelor, a deceselor și a bolilor legate de muncă în primul an de pregătire a declarației de sustenabilitate.

    ESRS S1

    S1-14

    Sănătatea și siguranța

    Întreprinderea poate omite raportarea cu privire la lucrătorii nesalariați în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S1

    S1-15

    Echilibru între viața profesională și cea privată

    Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-15 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S2

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S2 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S3

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S3 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

    ESRS S4

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Toate cerințele de prezentare de informații

    Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S4 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.




    Apendicele D

    Structura declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

    Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului în ceea ce privește raportarea în patru părți, astfel cum se prevede la punctul 115.



    Partea ►C2  raportului administratorilor ◄

    Codificarea din ESRS

    Titlul

    1.  Informații generale

    ESRS 2

    Prezentări de informații cu caracter general, inclusiv informații furnizate în conformitate cu cerințele de aplicare ale ESRS tematic enumerate în ESRS 2 apendicele C.

    2.  Informații despre mediu

    Nu se aplică.

    Prezentare de informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulamentul privind taxonomia)

     

    ESRS E1

    Schimbările climatice

     

    ESRS E2

    Poluare

     

    ESRS E3

    Resursele de apă și cele marine

     

    ESRS E4

    Biodiversitatea și ecosistemele

     

    ESRS E5

    Utilizarea resurselor și economia circulară

    3.  Informații sociale

    ESRS S1

    Forța de muncă proprie

     

    ESRS S2

    Lucrătorii din lanțul valoric

     

    ESRS S3

    Comunitățile afectate

     

    ESRS S4

    Consumatorii și utilizatorii finali

    4.  Informații privind guvernanța

    ESRS G1

    Conduita profesională




    Apendicele E

    Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie prezentate în temeiul ESRS

    Evaluarea semnificației reprezintă punctul de plecare pentru raportarea privind durabilitatea în cadrul ESRS. Prezentul apendice oferă un exemplu fără caracter obligatoriu al evaluării semnificației impactului și a semnificației financiare prezentate în capitolul 3. IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2 cuprinde cerințe generale de prezentare de informații (PI) cu privire la procesul prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora. SBM-3 din ESRS 2 prevede cerințe generale privind prezentarea de informații cu privire la impactul, riscurile și oportunitățile semnificative care rezultă din evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. Întreprinderea poate omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un standard tematic dacă apreciază că tema în cauză nu este semnificativă. În acest caz, ea poate prezenta o scurtă explicație a concluziilor evaluării semnificației pentru tema respectivă, dar trebuie să prezinte o explicație detaliată în cazul ESRS E1 Schimbările climatice (IRO-2 ESRS 2). ESRS stabilesc cerințe de prezentare de informații, nu cerințe de comportament. Cerințele de prezentare de informații în legătură cu planurile de acțiune , țintele, politicile, analiza pe bază de scenarii și planurile de tranziție sunt proporționale, deoarece sunt condiționate de existența acestora în cadrul întreprinderii, care poate depinde de dimensiunea, capacitatea, resursele și competențele întreprinderii. Notă: Diagrama de mai jos nu acoperă situația în care întreprinderea evaluează un aspect de durabilitate ca fiind semnificativ, dar nu este acoperit de un standard tematic, caz în care întreprinderea trebuie să prezinte informații suplimentare specifice entității [ESRS 1 punctul 30 litera (b)].