EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02020R1201-20211011

Consolidated text: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1201/2021-10-11

02020R1201 — RO — 11.10.2021 — 001.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1201 AL COMISIEI

din 14 august 2020

privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

(JO L 269 17.8.2020, p. 2)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1688 AL COMISIEI din 20 septembrie 2021

  L 332

6

21.9.2021


Rectificat prin:

 C1

Rectificare, JO L 326, 8.10.2020, p.  14 (2020/1201)




▼B

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1201 AL COMISIEI

din 14 august 2020

privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)



CAPITOLUL I

DEFINIȚII

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) 

„organism dăunător specificat” înseamnă Xylella fastidiosa (Wells et al.) și oricare dintre subspeciile sale;

(b) 

„plante-gazdă” înseamnă toate plantele destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor incluse în lista din anexa I;

(c) 

„plante specificate” înseamnă plante-gazdă destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor enumerate în anexa II și cunoscute ca fiind susceptibile la subspecia specifică a organismului dăunător specificat.



CAPITOLUL II

ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT ȘI PLANURILE DE URGENȚĂ

Articolul 2

Anchete vizând organismul dăunător specificat efectuate pe teritoriile statelor membre

(1)  
Statele membre efectuează anchete anuale privind plantele-gazdă în vederea depistării prezenței organismului specificat pe teritoriul lor.
(2)  
Aceste anchete sunt efectuate de autoritățile competente sau sub supravegherea oficială a autorităților competente.
(3)  
Aceste anchete se efectuează în funcție de nivelul de risc. Acestea se desfășoară în aer liber, inclusiv în câmpuri de culturi, livezi, podgorii, precum și pepiniere, magazine de grădinărit și/sau centre comerciale, arii naturale și alte amplasamente relevante.
(4)  
Aceste anchete constau în prelevarea de probe și testarea plantelor destinate plantării. Ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”), proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica în statul membru în cauză, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.
(5)  
Aceste anchete se efectuează în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia și a vectorilor săi, de prezența și biologia plantelor-gazdă și de informațiile științifice și tehnice menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.
(6)  
Prezența organismului dăunător specificat este monitorizată printr-unul dintre testele moleculare enumerate în anexa IV. În cazul rezultatelor pozitive depistate în alte zone decât cele delimitate, prezența organismului dăunător specificat se confirmă prin încă un test molecular pozitiv menționat în anexa respectivă, vizând diferite părți ale genomului. Testele respective se efectuează pe același eșantion de plantă sau, dacă este adecvat pentru testul de confirmare moleculară utilizat, pe același extract de plantă.
(7)  
Identificarea subspeciilor organismului dăunător specificat se efectuează pe fiecare specie de plantă depistată ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat în zona delimitată în cauză. Această identificare se efectuează prin testarea moleculară menționată în secțiunea B din anexa IV.
(8)  
Statele membre raportează rezultatele anchetelor menționate la alineatul (1) în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 3

Planuri de urgență

(1)  

Fiecare stat membru stabilește un plan de urgență. Acest plan de urgență detaliază măsurile care trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:

(a) 

eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolele 7-11;

(b) 

deplasările plantelor specificate pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolele 19-26;

(c) 

controalele oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce privește deplasarea plantelor specificate pe teritoriul Uniunii și intrarea plantelor-gazdă în Uniune, astfel cum se prevede la articolele 32 și 33.

Fiecare stat membru își actualizează planul de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an. Planurile de urgență stabilite în temeiul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/789 se actualizează până la 31 decembrie 2020.

(2)  

Pe lângă elementele menționate la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031, planul de urgență include toate elementele de mai jos:

(a) 

resursele minime care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenței organismului dăunător specificat;

(b) 

norme care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare și de acces la proprietățile private.



CAPITOLUL III

ZONELE DELIMITATE

Articolul 4

Stabilirea unor zone delimitate

(1)  
În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, statul membru în cauză stabilește fără întârziere o zonă delimitată.

În cazul în care se confirmă prezența uneia sau mai multor subspecii anume a (ale) organismului dăunător specificat, statul membru în cauză poate să delimiteze o zonă doar în funcție de subspecia respectivă.

În cazul în care confirmarea prezenței unei subspecii este în curs de desfășurare, statul membru în cauză delimitează zona respectivă în ceea ce privește organismul dăunător specificat și toate subspeciile sale posibile.

(2)  
Zona delimitată cuprinde o zonă în care se înregistrează infecții și o zonă tampon.

Zona în care se înregistrează infecții trebuie să aibă o rază de cel puțin 50 m în jurul plantei depistate ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat.

Zona tampon trebuie să aibă următoarea lățime:

(a) 

cel puțin 2,5 km în cazul unei zone în care se înregistrează infecții stabilită în scopul luării măsurilor de eradicare menționate la articolele 7-11;

(b) 

cel puțin 5 km în cazul unei zone în care se înregistrează infecții stabilită în scopul luării măsurilor de izolare menționate la articolele 12-17.

(3)  
Comisia actualizează și publică o listă a zonelor delimitate stabilite de statele membre, astfel cum sunt notificate în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 5

Derogări privind stabilirea zonelor delimitate

(1)  

Prin derogare de la articolul 4, zona tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infecții stabilită în scopul eradicării poate fi redusă la o lățime de nu mai puțin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezența inițială a organismului dăunător specificat nu a condus la răspândirea acestuia și dacă au fost îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

toate plantele specificate situate în zona în care se înregistrează infecții, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eșantionate și eliminate imediat;

(b) 

în zona în care se înregistrează infecții nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puțin o dată în cursul anului, luând în considerare buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;

(c) 

s-a efectuat o anchetă cel puțin o dată în primul an în urma identificării organismului dăunător specificat într-o zonă cu o lățime de cel puțin 2,5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecții, arătând că nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat în zona respectivă. Statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele-gazdă situate în zona respectivă. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară plantele infectate prezintă un risc mai mare în comparație cu alte părți din zona respectivă;

(d) 

în zona în care se înregistrează infecții și în imediata sa vecinătate nu a fost identificat niciun vector al organismului dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului și în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului dăunător specificat este exclusă.

(2)  
Atunci când reduce lățimea zonei tampon în conformitate cu alineatul (1), statul membru în cauză informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la motivele acestei reduceri.
(3)  

Prin derogare de la articolul 4, statul membru în cauză poate decide să nu stabilească imediat o zonă delimitată în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

există dovezi care arată că organismul dăunător specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul dăunător specificat a fost depistat într-un loc cu protecție fizică împotriva vectorilor respectivului organism dăunător;

(b) 

rezultatele activităților de inspecție indică faptul că plantele respective au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;

(c) 

nu a fost detectat niciun vector al organismului dăunător specificat, pe baza testelor efectuate în vecinătatea respectivelor plante.

(4)  

În cazul menționat la alineatul (3), statul membru în cauză:

(a) 

efectuează, în zona în care a fost confirmată pentru prima dată prezența organismului dăunător specificat, o anchetă anuală timp de cel puțin doi ani pentru a stabili dacă alte plante au fost infectate și dacă trebuie luate măsuri suplimentare;

(b) 

notifică Comisiei și celorlalte state membre justificarea deciziei de a nu stabili o zonă delimitată, precum și rezultatele anchetei menționate la litera (a) de îndată ce sunt disponibile.

Articolul 6

Anularea zonelor delimitate

(1)  
În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la articolul 10, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă delimitată timp de patru ani, delimitarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre.
(2)  

Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care statul membru în cauză a redus zona tampon la o lățime de nu mai puțin de 1 km în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), statul membru respectiv poate anula această zonă delimitată după 12 luni de la stabilirea sa inițială, dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

(a) 

în urma măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezența inițială a organismului dăunător specificat a fost un caz izolat, iar în zona delimitată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;

(b) 

cât mai aproape posibil de momentul anulării, au fost efectuate teste oficiale în zona delimitată, ținând cont de buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.

(3)  
În cazul în care o zonă delimitată este anulată în conformitate cu alineatul (2), plantele specificate situate în zona delimitată stabilită anterior fac obiectul unor anchete intensive în decursul următorilor doi ani. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.
(4)  
În momentul anulării zonei delimitate după 12 luni de la identificarea sa inițială, statul membru în cauză informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la motivele acestei anulări.



CAPITOLUL IV

MĂSURI DE ERADICARE

Articolul 7

Eliminarea plantelor

(1)  

Statul membru în cauză elimină imediat din zona infectată:

(a) 

plantele infectate cu certitudine cu organismul dăunător specificat;

(b) 

plantele care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta;

(c) 

plantele care aparțin aceleiași specii ca planta infectată, indiferent de starea lor de sănătate;

(d) 

plantele din alte specii decât planta infectată, care au fost depistate ca fiind infectate în alte părți din zona delimitată;

(e) 

plantele specificate, altele decât cele menționate la literele (c) și (d), care nu au fost supuse imediat eșantionării și testării moleculare și în cazul cărora s-a constatat că sunt afectate de organismul dăunător specificat.

(2)  
La eliminarea plantelor menționate la alineatul (1), statul membru în cauză ține cont de toate măsurile de precauție necesare și organizează eliminarea pe baza nivelului de risc prezentat de respectivele plante.
(3)  

Prin derogare de la alineatul (1) literele (b), (c) și (d), statele membre pot decide ca plantele specificate individuale desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică să nu fie eliminate, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele specificate în cauză sunt supuse inspecției, eșantionării și testării anuale prin unul dintre testele moleculare enumerate în anexa IV și se confirmă faptul că nu sunt infectate cu organismul dăunător specificat;

(b) 

plantele specificate individuale sau zona respectivă sunt supuse unor tratamente fitosanitare adecvate de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Aceste tratamente pot include metode chimice, biologice sau mecanice, ținând cont de condițiile locale.

Articolul 8

Măsuri împotriva vectorilor organismului dăunător specificat

(1)  
Statul membru în cauză aplică tratamente fitosanitare adecvate, în zona infectată, de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Acesta aplică tratamentele respective înainte și pe parcursul eliminării plantelor menționate la articolul 7 alineatul (1). Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile locale.
(2)  
Statul membru în cauză aplică practici agricole pentru controlul populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în zona infectată și în zona tampon. Se aplică aceste practici în perioada cea mai potrivită a anului, indiferent de eliminarea plantelor în cauză. Aceste practici includ tratamente chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, după caz, ținând cont de condițiile locale.

Articolul 9

Distrugerea plantelor

(1)  
Statul membru în cauză distruge plantele și părțile plantelor menționate la articolul 7 alineatul (1), astfel încât organismul dăunător specificat să nu se răspândească, in situ sau într-un amplasament din apropiere desemnat în acest scop în zona infectată sau la cea mai scurtă distanță de amplasamentul respectiv, cu condiția ca acele plante sau părți ale plantelor să fie acoperite cu plasă împotriva vectorilor.
(2)  
Statul membru în cauză poate decide, în funcție de nivelul de risc, să limiteze distrugerea numai la ramuri și frunziș și să supună lemnul aferent tratamentului fitosanitar, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1). Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariția.

Articolul 10

Supravegherea anuală a zonei delimitate

În întreaga zonă delimitată, statul membru în cauză monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, în conformitate cu articolul 2 alineatele (5) și (6) și ținând cont de informațiile menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.

În zonele în care se înregistrează infecții, statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele-gazdă, inclusiv de la plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1). În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,5 %.

În zonele tampon, statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele-gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul dăunător respectiv. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

De asemenea, statul membru în cauză monitorizează prezența organismului dăunător specificat în vectorii din zona delimitată pentru a stabili riscul extinderii ulterioare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu articolul 8.

Articolul 11

Alte măsuri relevante pentru eradicarea organismului dăunător specificat

(1)  
Statul membru în cauză ia orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare („ISPM”) nr. 9 ( 1 ) și contribuie la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 ( 2 ).
(2)  
Statul membru în cauză ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia eradicarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate, sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.
(3)  
Statul membru în cauză efectuează investigațiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecției. Acesta identifică plantele-gazdă asociate cu cazul de infecție în cauză, inclusiv pe cele care au fost deplasate înainte de stabilirea zonei delimitate. Rezultatele acestor investigații se comunică Comisiei și statelor membre din care provin respectivele plante, statelor membre prin care respectivele plante au fost deplasate și statelor membre în care au ajuns respectivele plante.



CAPITOLUL V

MĂSURI DE IZOLARE

Articolul 12

Dispoziții generale

Autoritatea competentă a statului membru în cauză poate decide să aplice măsurile de izolare prevăzute la articolele 13-17, în loc de măsuri de eradicare, într-o zonă infectată enumerată în anexa III.

Articolul 13

Eliminarea plantelor dintr-o zonă infectată enumerată în anexa III

(1)  
Statul membru în cauză elimină toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat pe baza monitorizării menționate la articolul 15 alineatul (2).

Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenței organismului dăunător specificat sau, dacă organismul dăunător specificat este depistat în afara sezonului de zbor al vectorului, eliminarea trebuie să aibă loc înainte de următorul sezon de zbor al vectorului. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat și a vectorilor săi în cursul eliminării și după eliminare.

(2)  
Prin derogare de la alineatul (1), statul membru în cauză poate decide, în scopuri științifice, să nu elimine plantele care s-au dovedit a fi infectate cu organismul dăunător specificat în locurile în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită, menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (b).

Articolul 14

Măsuri împotriva vectorilor organismului dăunător specificat în zonele în care se înregistrează infecții enumerate în anexa III

(1)  
Statul membru în cauză aplică tratamente fitosanitare corespunzătoare de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, pe plantele menționate la articolul 13 alineatul (1) înainte de îndepărtarea acestora și în jurul plantelor menționate la articolul 13 alineatul (2). Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile locale.
(2)  
În zonele menționate la articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b), statul membru în cauză aplică practici agricole pentru controlul populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în perioada cea mai potrivită a fiecărui an. Printre aceste practici se numără tratamentele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile locale.

Articolul 15

Supravegherea anuală a zonelor în care se înregistrează infecții enumerate în anexa III

(1)  

Cel puțin în părțile zonei infectate menționate la alineatul (2), statul membru în cauză prelevează și testează imediat eșantioane în interiorul unei zone cu raza de 50 m în jurul plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, de la următoarele plante:

(a) 

toate plantele specificate care aparțin speciilor plantelor specificate depistate ca fiind infectate în aceeași zonă delimitată; și

(b) 

toate celelalte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta.

(2)  

Statul membru în cauză monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, ținând cont de informațiile menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. Această monitorizare are loc cel puțin în următoarele părți ale zonei în care se înregistrează infecții enumerată în anexa III:

(a) 

pe o suprafață care măsoară cel puțin 5 km de la limita zonei în care se înregistrează infecții cu zona tampon;

(b) 

în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită situate în afara zonei menționate la litera (a) și desemnate în consecință de statul membru.

În acele părți ale zonei în care se înregistrează infecții, statul membru în cauză efectuează eșantionarea și testarea speciilor de plante-gazdă depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în zona delimitată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6). În acest scop, ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,7 %. De asemenea, acesta prelevează și testează eșantioane de la populația de vectori în vederea depistării prezenței organismului dăunător specificat.

(3)  
Alineatul (2) litera (a) nu se aplică în cazul insulelor care sunt în întregime supuse măsurilor de izolare și care sunt situate la mai mult de 5 km de cel mai apropiat teritoriu terestru al Uniunii.
(4)  
În zonele tampon, statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu organismul dăunător respectiv sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta. În acest scop, ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.
(5)  
Statul membru monitorizează prezența organismelor dăunătoare specificate în vectorii din părțile zonei în care se înregistrează infecții menționate la alineatul (2) și în zona tampon pentru a determina riscul răspândirii în continuare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu articolul 14.

Articolul 16

Distrugerea plantelor

(1)  
Statul membru în cauză, la fața locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona în care se înregistrează infecții enumerată în anexa III, distruge plantele și părțile plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, într-un mod prin care să se asigure nerăspândirea organismului dăunător specificat.
(2)  
Statul membru în cauză poate decide să limiteze distrugerea numai la ramuri și frunziș și să supună lemnul aferent unor tratamente fitosanitare adecvate, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), în cazul în care concluzionează că plantele respective nu prezintă niciun risc de răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariția.

Articolul 17

Alte măsuri relevante pentru izolarea organismului dăunător specificat

Statul membru în cauză ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia izolarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate, sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.



CAPITOLUL VI

PLANTAREA PLANTELOR SPECIFICATE ÎN ZONELE ÎN CARE SE ÎNREGISTREAZĂ INFECȚII

Articolul 18

Autorizația privind plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecții

Plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecții poate fi autorizată de statul membru în cauză numai în unul dintre următoarele cazuri:

(a) 

plantele specificate sunt cultivate în locuri de producție cu protecție contra insectelor, care sunt indemne de organismul dăunător specificat și de vectorii săi;

(b) 

plantele specificate aparțin de preferință soiurilor considerate rezistente sau tolerante la organismul dăunător specificat și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții enumerate în anexa III, dar în afara zonei menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a);

(c) 

plantele specificate aparțin acelorași specii de plante care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat pe baza activităților de anchetă efectuate cel puțin în ultimii doi ani în conformitate cu articolul 10 și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții stabilite în scopul eradicării.



CAPITOLUL VII

DEPLASĂRILE PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL UNIUNII

Articolul 19

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate în locuri de producție autorizate situate în zona delimitată respectivă

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate într-un loc de producție situat în zona delimitată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost autorizat în conformitate cu articolul 24 sau au fost prezente într-un astfel de loc cel puțin în ultimii trei ani;

(b) 

pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, nici prezența organismului dăunător specificat, nici cea a vectorilor săi nu au fost constatate în locul respectiv;

(c) 

plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile locale;

(d) 

plantele specificate sunt transportate prin zonele delimitate sau în interiorul acestora în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecția cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc;

(e) 

cât mai aproape de momentul deplasării, plantele specificate au fost supuse unor teste moleculare vizând prezența organismului dăunător specificat pe baza unui test enumerat în anexa IV, folosind un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.

Articolul 20

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona delimitată respectivă

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona delimitată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator profesionist înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;

(b) 

plantele specificate aparțin unor specii de plante care au fost cultivate cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă delimitată și, timp de trei ani de la înființarea zonei delimitate au făcut obiectul activităților de anchetă menționate la articolele 10 și 15 și nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;

(c) 

speciile plantelor specificate menționate la litera (b) sunt publicate în baza de date a Comisiei cu plante-gazdă care nu au fost constatate ca fiind infectate în zona delimitată specifică;

(d) 

plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile locale;

(e) 

cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile din plantele specificate au făcut obiectul inspecției și al testării moleculare de către autoritatea competentă, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 95 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

(f) 

cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile de plante specificate au făcut obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva tuturor vectorilor organismului dăunător specificat.

Articolul 21

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona delimitată respectivă

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona delimitată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele specificate au fost cultivate pe durata întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost autorizat în conformitate cu articolul 24;

(b) 

plantele specificate au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate, și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

(i) 

provin din semințe;

(ii) 

au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă din teritoriul Uniunii indemnă de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;

(iii) 

au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 95 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

(c) 

plantele specificate sunt transportate prin zonele delimitate sau pe teritoriul acestora în containere, în condiții de sterilitate care exclud posibilitatea de infecție cu organismul dăunător specificat prin vectorii săi.

Articolul 22

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis care au fost cultivate în zona delimitată respectivă o parte din viața lor.

Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis destinate plantării, altele decât semințele, care au fost cultivate o parte din viața lor în zona delimitată respectivă și sunt enumerate ca plante specificate pentru acea zonă delimitată, poate fi permisă numai atunci dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;

(b) 

cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalație de tratare autorizată și supravegheată de autoritatea competentă în acest sens, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50 °C.

Articolul 23

Deplasarea în zonele în care se înregistrează infecții, în zonele tampon și din zonele tampon către zonele respective în care se înregistrează infecții, a plantelor specificate care au fost cultivate o parte din viața lor într-o zonă delimitată

Deplasarea în zonele în care se înregistrează infecții, în zonele tampon și din zonele tampon către zonele respective în care se înregistrează infecții, a plantelor specificate care au fost cultivate cel puțin o parte din viața lor într-o zonă delimitată poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;

(b) 

locul respectiv face obiectul eșantionării și testării de către autoritatea competentă pentru prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile din buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;

(c) 

rezultatele inspecției anuale și ale testării unui eșantion reprezentativ confirmă absența organismului dăunător specificat;

(d) 

plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile locale;

(e) 

operatorii profesioniști solicită persoanei care primește respectivele plante să semneze o declarație conform căreia aceste plante nu vor fi deplasate din zonele respective.

Articolul 24

Autorizarea locurilor de producție

(1)  

Autoritatea competentă poate autoriza un loc de producție numai în sensul articolelor 19 și 21 dacă acesta îndeplinește toate următoarele condiții:

(a) 

este înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;

(b) 

a fost autorizat de autoritatea competentă ca loc protejat fizic împotriva organismului dăunător specificat și a vectorilor săi;

(c) 

a făcut anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente.

(2)  
În cazul în care, în timpul inspecțiilor anuale, autoritățile competente depistează prezența organismului dăunător specificat, sau daune aduse protecției fizice menționate la alineatul (1) litera (b), acestea revocă imediat autorizarea locului și suspendă temporar deplasarea plantelor specificate în afara zonelor delimitate în cauză și din zona infectată respectivă în zonele tampon.
(3)  
Fiecare stat membru întocmește și actualizează o listă cu toate locurile autorizate în conformitate cu alineatul (1).

Acestea transmit lista respectivă Comisiei și celorlalte state membre imediat după întocmirea sau actualizarea ei.

Articolul 25

Deplasarea, în interiorul Uniunii, a plantelor specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă delimitată

(1)  

Plantele specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă delimitată pot fi deplasate pe teritoriul Uniunii doar dacă au fost cultivate într-un loc care îndeplinește următoarele condiții:

(a) 

aparține unui operator profesionist înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și face obiectul inspecției anuale efectuate de autoritatea competentă;

(b) 

este supus, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, folosindu-se un test prezentat în anexa IV și ținând cont de informațiile prevăzute în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.

(2)  

Prin derogare de la alineatul (1), plantele destinate plantării, altele decât semințele, din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, pot fi deplasate pentru prima dată pe teritoriul Uniunii doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

au fost cultivate într-un loc care este supus inspecției anuale efectuate de autoritatea competentă;

(b) 

locul respectiv face obiectul eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile din buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa și utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

Articolul 26

Deplasarea în Uniune a plantelor-mamă prebază sau a materialelor prebază, cultivate în afara unei zone delimitate

Plantele-mamă prebază definite la articolul 1 alineatul (3) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei ( 3 ) sau materialul prebază definit la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2008/90/CE a Consiliului ( 4 ) care aparțin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus x P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica x P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch, și P. salicina Lindley, care au fost cultivate în afara zonelor delimitate și care și-au petrecut cel puțin o parte din perioada lor de viață în afara spațiilor protejate împotriva insectelor pot fi deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

au fost certificate în conformitate cu articolul 1 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/925 a Comisiei ( 5 );

(b) 

în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor, au făcut obiectul inspecției vizuale, al prelevării de eșantioane și al testării moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare.

Articolul 27

Pașapoarte fitosanitare

Plantele menționate la articolele 19-26 pot fi deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar, în conformitate cu cerințele articolelor 78-95 din Regulamentul (UE) 2016/2031.

În cazul plantelor specificate menționate la articolul 23, se aplică următoarele condiții suplimentare:

(a) 

în cazul în care sunt deplasate numai în interiorul zonelor în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate menționat în partea A punctul 1 litera (e) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2016/2031;

(b) 

în cazul în care sunt deplasate în interiorul zonei tampon, sau din zona tampon către zona în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă tampon și zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate menționat în partea A punctul 1 litera (e) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2016/2031.



CAPITOLUL VIII

INTRODUCEREA ÎN UNIUNE A PLANTELOR-GAZDĂ

Articolul 28

Introducerea în Uniune a plantelor-gazdă care provin dintr-o țară terță în care se cunoaște că organismul dăunător specificat nu este prezent

Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță în care se cunoaște că organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse în Uniune numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

(a) 

organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei că organismul dăunător specificat nu este prezent în țară pe baza inspecției, a prelevării de probe și a testării moleculare efectuate de autoritatea competentă, utilizându-se un test enumerat în anexa IV și în conformitate cu standardele internațional relevante pentru măsurile fitosanitare. Ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate la nivel național de cel puțin 1 %.

(b) 

plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica „Declarație suplimentară” că organismul dăunător specificat nu există în țară;

(c) 

plantele gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

(d) 

plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

(e) 

la intrarea în Uniune, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 33 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.

Articolul 29

Introducerea în Uniune a plantelor-gazdă care provin dintr-o zonă fără organisme dăunătoare a unei țări în care se înregistrează infecții

Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Uniune doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele-gazdă provin dintr-o zonă care a fost declarată indemnă de organismul dăunător specificat de către organizația națională pentru protecția plantelor în cauză în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare și pe baza anchetelor oficiale bazate pe prelevarea de probe și testare, utilizându-se un test enumerat în anexa IV. Ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat poate să identifice cu un grad de încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %;

(b) 

organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei denumirea zonei respective;

(c) 

plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care menționează la rubrica „locul de origine” că plantele-gazdă în cauză și-au petrecut întreaga viață în zona menționată la litera (a), cu trimitere specifică la denumirea zonei respective;

(d) 

plantele gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

(e) 

plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

(f) 

la intrarea în Uniune, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 33 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.

Articolul 30

Introducerea în Uniune a plantelor-gazdă care provin dintr-un loc de producție fără organisme dăunătoare al unei țări în care se înregistrează infecții

(1)  

Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Uniune doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) 

plantele-gazdă provin dintr-un loc de producție care a fost autorizat ca fiind indemn de organisme dăunătoare de către organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu articolul 31;

(b) 

organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;

(c) 

plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

(i) 

la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri autorizate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu articolul 31 și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se imposibilitatea infectării cu organismul dăunător specificat prin intermediul vectorilor săi;

(ii) 

la rubrica „locul de origine”, numele sau codul locului (locurilor) de producție indemne de organisme dăunătoare;

(d) 

la intrarea în Uniune, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 33 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.

(2)  

Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță unde organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent și au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare pot fi introduse în Uniune doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

plantele-gazdă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

(i) 

provin din semințe;

(ii) 

au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă neafectată de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;

(iii) 

au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile articolului 31 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;

(b) 

plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc de producție care a fost autorizat ca indemn de organisme dăunătoare de către organizația națională pentru protecția plantelor, în conformitate cu articolul 31;

(c) 

organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;

(d) 

plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

(i) 

la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri autorizate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu articolul 31 și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se că nu poate avea loc nicio infecție cu organismul dăunător specificat sau cu oricare dintre vectorii săi cunoscuți;

(ii) 

la rubrica „locul de origine”, numele sau codul locului de producție indemn de organisme dăunătoare.

Articolul 31

Autorizarea locurilor de producție ca indemne de organisme dăunătoare

Un loc de producție poate fi autorizat ca indemn de organisme dăunătoare numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) 

locul de producție este declarat de organizația națională pentru protecția plantelor ca loc cu protecție contra insectelor, indemn de organismul dăunător specificat și de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;

(b) 

locul de producție a făcut obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile locale;

(c) 

locul de producție face anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente;

(d) 

cât mai aproape de momentul deplasării, plantele-gazdă care provin din locul de producție fac obiectul unor teste moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat utilizând un test menționat în anexa IV și un plan de eșantionare care poate identifica cu un nivel de încredere de cel puțin 90 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.

În cazul în care, pe parcursul inspecțiilor anuale, autoritățile competente depistează prezența organismului dăunător specificat sau daune care compromit condițiile de protecție împotriva insectelor a locului de producție indemn de organisme dăunătoare, ele revocă imediat autorizația locului și suspendă temporar deplasarea plantelor-gazdă. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.



CAPITOLUL IX

CONTROALE OFICIALE PRIVIND DEPLASAREA PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL UNIUNII ȘI A PLANTELOR-GAZDĂ ÎNSPRE UNIUNE

Articolul 32

Controalele oficiale ale deplasărilor plantelor specificate pe teritoriul Uniunii

(1)  
Statele membre efectuează controale oficiale sistematice vizând plantele specificate deplasate în afara unei zone delimitate sau dintr-o zonă în care se înregistrează infecții într-o zonă tampon.
(2)  
Aceste controale se efectuează cel puțin în amplasamentele, inclusiv drumuri, aeroporturi și porturi, unde plantele-gazdă sunt mutate din zonele în care se înregistrează infecții în zone tampon sau în alte părți ale teritoriului Uniunii.
(3)  
Aceste controale includ un control al documentelor și o verificare a identității plantelor specificate.
(4)  
Controalele respective se efectuează indiferent de originea declarată a plantelor specificate, de situația proprietarului sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.
(5)  
În cazul în care controalele respective arată că nu sunt îndeplinite condițiile de la articolele 19-23, statul membru care le-a efectuat va distruge imediat plantele neconforme, la fața locului sau într-un loc apropiat. Respectiva acțiune se efectuează luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat, precum și a oricăror vectori purtați de planta respectivă, în cursul eliminării și după eliminare.

Articolul 33

Controale oficiale la introducerea în Uniune

▼M1

(1)  
Toate transporturile de plante-gazdă introduse în Uniune dintr-o țară terță se verifică oficial la postul de control de la frontiera primei sosiri în Uniune sau la un punct de control în cazurile și condițiile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2019/2123 al Comisiei.

▼B

(2)  
În cazul plantelor-gazdă care provin din zonele în care se cunoaște că există organismul dăunător specificat, autoritatea competentă va efectua o inspecție, constând în prelevarea de probe și testarea lotului plantelor specificate pentru a confirma absența organismului dăunător specificat, utilizând un plan de eșantionare care poate identifica cu un grad de încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %, ținând cont de ISPM nr. 31.
(3)  
Alineatul (2) nu se aplică plantelor-gazdă care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro și sunt transportate în containere transparente în condiții de sterilitate.



CAPITOLUL X

ACTIVITĂȚI DE COMUNICARE

Articolul 34

Campanii de sensibilizare

(1)  
Statele membre pun la dispoziția publicului larg, a călătorilor, a profesioniștilor și a operatorilor de transport internațional informații cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat pentru teritoriul Uniunii. Ele pun aceste informații la dispoziția publicului sub forma unor campanii de sensibilizare direcționate publicate pe site-urile de internet ale autorității competente sau pe alte site-uri de internet desemnate de aceasta.
(2)  
În cadrul zonelor delimitate, statul membru în cauză ia măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni introducerea și răspândirea sa în Uniune. Acesta se asigură că publicul larg, călătorii și operatorii relevanți sunt la curent cu delimitarea zonei delimitate, a zonei în care se înregistrează infecții și a zonei tampon. De asemenea, statul membru în cauză informează operatorii relevanți cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva vectorului, astfel cum sunt prevăzute la articolele 8 și 14.



CAPITOLUL XI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 35

Raportarea cu privire la măsuri efectuată de statele membre

(1)  
Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre un raport privind măsurile luate în cursul anului precedent, în conformitate cu articolele 2, 4, 5, 7-18 și 32, după caz, și privind rezultatele acestor măsuri.

Rezultatele anchetelor efectuate în conformitate cu articolele 10 și 15 în zonele delimitate trebuie să fie transmise Comisiei utilizând modelele prevăzute în anexa V.

(2)  
Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre un plan prin care se stabilesc măsurile care trebuie luate în conformitate cu articolele 2, 4, 5, 7-18 și 32, după caz, în anul următor. Acest plan stabilește perioada planificată a fiecărei măsuri, termenele de punere în aplicare a măsurilor și bugetul alocat pentru toate măsurile.
(3)  
Atunci când se justifică prin evoluția riscului fitosanitar respectiv, statele membre adaptează măsurile respective și actualizează în consecință planul menționat la alineatul (2). Acestea comunică imediat actualizarea respectivă Comisiei și celorlalte state membre.
(4)  
Statul membru în cauză informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la orice identificare oficială a prezenței organismului dăunător specificat în locurile menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a).

Articolul 36

Conformitate

Pentru a se conforma prezentului regulament, statele membre abrogă sau modifică măsurile pe care le-au adoptat pentru a se proteja împotriva introducerii și a răspândirii organismului dăunător specificat. Acestea informează imediat Comisia cu privire la abrogarea sau modificarea acestor măsuri.

Articolul 37

Abrogarea

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789 se abrogă.

Articolul 38

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Totuși, articolul 2 alineatul (4) teza a doua, articolul 5 alineatul (1) litera (c) teza a treia, articolul 28 litera (a) teza a doua și articolul 29 litera (a) teza a doua se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




ANEXĂ

▼M1




„ANEXA I

Lista cu plantele cunoscute ca fiind susceptibile la una sau la mai multe subspecii ale organismului dăunător specificat («plante-gazdă»)

Acacia

Acer

Adenocarpus lainzii

Albizia julibrissin Durazz.

Alnus rhombifolia Nutt.

Amaranthus retroflexus L.

Ambrosia

Ampelopsis arborea (L.) Koehne

Ampelopsis brevipedunculata (Maxim.) Trautv.

Ampelopsis cordata Michx.

Anthyllis hermanniae L.

Artemisia

Asparagus acutifolius L.

Athyrium filix-femina

Baccharis

Brassica

Calicotome spinosa (L.) Link

Calicotome villosa (Poiret) Link

Callicarpa americana L.

Callistemon citrinus (Curtis) Skeels

Calluna vulgaris (L.) Hull

Carya

Catharanthus roseus

Celtis occidentalis L.

Cercis canadensis L.

Cercis occidentalis Torr.

Cercis siliquastrum L.

Chamaecrista fasciculata (Michx.) Greene

Chenopodium album L.

Chionanthus

Chitalpa tashkentensis T. S. Elias & Wisura

Cistus

Citrus

Clematis cirrhosa L.

Coelorachis cylindrica (Michx.) Nash Coffea

Conium maculatum L.

Convolvulus cneorum L.

Coprosma repens A.Rich.

Coronilla

Cyperus eragrostis Lam.

Cytisus

Digitaria

Diospyros kaki L.f.

Diplocyclos palmatus (L.) C.Jeffrey

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Echium plantagineum

Elaeagnus angustifolia L.

Encelia farinosa A. Gray ex Torr.

Eremophila maculata (Ker Gawler) F. von Müller.

Erigeron

Erodium moschatum (L.) L'Hérit.

Erysimum hybrids

Euphorbia chamaesyce L.

Euphorbia terracina L.

Euryops chrysanthemoides (DC.) B.Nord

Euryops pectinatus (L.) Cass.

Fagus crenata Blume

Fallopia japonica (Houtt.) Ronse Decr.

Fatsia japonica (Thunb.) Decne. & Planch.

Ficus carica L.

Fortunella

Frangula alnus Mill.

Fraxinus

Genista

Ginkgo biloba L.

Gleditsia triacanthos L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Helianthus

Helichrysum

Heliotropium europaeum L.

Hemerocallis

Hevea brasiliensis (Willd. ex A.Juss.) Müll.Arg.

Hibiscus

Humulus scandens (Lour.) Merr.

Ilex aquifolium L.

Ilex vomitoria Sol. ex Aiton

Iva annua L.

Jacaranda mimosifolia D. Don

Juglans

Juniperus ashei J. Buchholz

Koelreuteria bipinnata Franch.

Lagerstroemia

Laurus nobilis L.

Lavandula

Lavatera cretica

Ligustrum lucidum L.

Liquidambar styraciflua L.

Lonicera implexa

Lonicera japonica Thunb.

Lupinus aridorum

Lupinus villlosus

Magnolia grandiflora L.

Mallotus paniculatus (Lam.) Müll.Arg.

Medicago arborea L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Mimosa

Modiola caroliniana (L.) G. Don

Morus

Myoporum insulare R. Br.

Myrtus communis L.

Nandina domestica Murray

Neptunia lutea (Leavenw.) Benth.

Nerium oleander L.

Olea

Osteospermum ecklonis DC.

Osteospermum fruticosum (L.) Norl.

Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch.

Paspalum dilatatum Poir.

Pelargonium

Perovskia abrotanoides

Persea americana Mill.

Phagnalon saxatile (L.) Cass.

Phillyrea angustifolia L.

Phillyrea latifolia L.

Phlomis fruticosa L.

Phoenix

Pinus taeda L.

Pistacia vera L.

Plantago lanceolata L.

Platanus

Pluchea odorata (L.) Cass.

Polygala grandiflora

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Psidium

Pteridium aquilinum

Pyrus

Quercus

Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.

Rhamnus

Rhus

Robinia pseudoacacia L.

Rosa

Rosmarinus

Rubus

Ruta chalapensis

Salvia mellifera Greene

Salvia officinalis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Santolina chamaecyparissus L.

Santolina magonica

Sapindus saponaria L.

Sassafras

Setaria magna Griseb.

Solidago fistulosa Mill.

Solidago virgaurea L.

Sorghum halepense (L.) Pers.

Spartium

Stewartia pseudocamellia

Strelitzia reginae Aiton

Streptocarpus

Symphyotrichum divaricatum (Nutt.) G.L.Nesom

Teucrium capitatum L.

Trifolium repens L.

Ulex

Ulmus

Vaccinium

Vinca

Vitis

Westringia fruticosa (Willd.) Druce

Westringia glabra R.Br.

Xanthium strumarium L.




ANEXA II

Lista plantelor cunoscute ca fiind susceptibile la subspecii specifice ale organismului dăunător specificat («plante specificate»)

Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia fastidiosa

Acer

Ambrosia artemisiifolia L.

Calicotome spinosa (L.) Link

Cercis occidentalis Torr.

Cistus monspeliensis L.

Citrus sinensis (L.) Osbeck

Coffea

Erysimum

Genista lucida L.

Juglans regia L.

Lupinus aridorum

Magnolia grandiflora L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Morus

Nerium oleander L.

Pluchea odorata (L.) Cass.

Polygala myrtifolia L.

Psidium

Prunus

Rhamnus alaternus L.

Salvia rosmarinum

Rubus rigidus Sm.

Rubus ursinus Cham. & Schldl.

Ruta chalapensis

Sambucus

Spartium junceum L.

Streptocarpus

Teucrium capitatum L.

Ulmus americana L.

Vaccinium corymbosum

Vinca

Vitis

Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia multiplex

Acacia

Acer griseum (Franch.) Pax

Acer pseudoplatanus L.

Acer rubrum L.

Adenocarpus lainzii

Alnus rhombifolia Nutt.

Ambrosia

Ampelopsis cordata Michx.

Anthyllis hermanniae L.

Artemisia

Athyrium filix-femina

Asparagus acutifolius L.

Baccharis halimifolia L.

Calicotome spinosa (L.) Link

Calicotome villosa (Poir.) Link

Callistemon citrinus (Curtis) Skeels

Calluna vulgaris (L.) Hull

Carya

Celtis occidentalis L.

Cercis canadensis L.

Cercis occidentalis Torr.

Cercis siliquastrum L.

Chionanthus

Cistus

Clematis cirrhosa L.

Convolvulus cneorum L.

Coprosma repens A. Rich.

Coronilla

Cytisus

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Echium plantagineum

Elaeagnus angustifolia L.

Encelia farinosa Gray ex Torr.

Erigeron

Erodium moschatum

Euryops chrysanthemoides (DC.) B.Nord.

Euryops pectinatus (L.) Cass.

Fallopia japonica (Houtt.) Ronse Decr.

Ficus carica L.

Frangula alnus Mill.

Fraxinus

Genista

Ginkgo biloba L.

Gleditsia triacanthos L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Helianthus

Helichrysum

Hibiscus syriacus

Ilex aquifolium L.

Iva annua L.

Koelreuteria bipinnata Franch.

Lagerstroemia

Laurus nobilis L.

Lavandula

Lavatera cretica

Liquidambar styraciflua L.

Lonicera

Lupinus aridorum

Lupinus villosus Willd.

Magnolia grandiflora L.

Medicago arborea L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Myrtus communis L.

Nerium oleander

Olea

Osteospermum ecklonis (DC.) Norl.

Pelargonium

Perovskia abrotanoides

Phagnalon saxatile (L.) Cass.

Phillyrea angustifolia L.

Phillyrea latifolia

Phlomis fruticosa L.

Pistacia vera L.

Plantago lanceolata L.

Platanus

Polygala myrtifolia L.

Polygala grandiflora

Prunus

Pteridium aquilinum

Quercus

Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.

Rhamnus

Robinia pseudoacacia L.

Rosa

Rosmarinus

Rubus

Salvia mellifera Greene

Salvia officinalis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Santolina chamaecyparissus L.

Santolina magonica

Sapindus saponaria L.

Solidago virgaurea L.

Spartium

Strelitzia reginae Aiton

Ulex

Ulmus

Vaccinium

Vinca

Westringia fruticosa Guerin.

Xanthium strumarium L.

Plante specificate care sunt susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia pauca

Acacia

Amaranthus retroflexus L.

Asparagus acutifolius L.

Catharanthus roseus (L.) G. Don

Chenopodium album L.

Cistus albidus L.

Cistus creticus L.

Citrus

Coffea

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Eremophila maculata (Ker Gawler) F. von Müller.

Erigeron

Euphorbia chamaesyce L.

Euphorbia terracina L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Heliotropium europaeum L.

Hibiscus

Laurus nobilis L.

Lavandula

Myoporum insulare Br.

Myrtus communis L.

Nerium oleander L.

Olea europaea L.

Osteospermum fruticosum (L.) Norl.

Pelargonium

Phillyrea latifolia L.

Pistacia vera

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Rhamnus alaternus L.

Spartium junceum L.

Ulmus parviflorus

Vinca minor L.

Westringia fruticosa (Willd.) Druce

Westringia glabra Br.

▼B




ANEXA III

Zonele în care se înregistrează infecții menționate la articolul 4 alineatul (2) în care se aplică măsuri de izolare prevăzute la articolele 13-17

PARTEA A

Zona în care se înregistrează infecții în Italia

Zona în care se înregistrează infecții în Italia include următoarele zone:

1. 

Provincia Lecce

2. 

Provincia Brindisi

3. 

Localități situate în provincia Taranto:

Avetrana
Carosino
Crispiano
Faggiano
Fragagnano
Grottaglie
Leporano
Lizzano
Manduria
Martina Franca
Maruggio
Monteiasi
Montemesola
Monteparano
Pulsano
Roccaforzata
San Giorgio Ionico
San Marzano di San Giuseppe
Sava
Statte
Taranto
Torricella
4. 

Localitate situată în provincia Bari:

Locorotondo

PARTEA B

Zona în care se înregistrează infecții în Franța

Zona în care se înregistrează infecții în Franța include următoarea zonă:

Regiunea Corsica

PARTEA C

Zona în care se înregistrează infecții în Spania

Zona în care se înregistrează infecții în Spania include următoarea zonă:

Comunitatea Autonomă a Insulelor Baleare

▼M1




ANEXA IV

Teste pentru identificarea Xylella fastidiosa și a subspeciilor sale

A.    Teste pentru depistarea prezenței și identificarea Xylella fastidiosa

1. 

PCR în timp real conform Harper et al., 2010 (și erata 2013) ( 6 );

2. 

Amplificare izotermă mediată în buclă (LAMP) pe baza primerilor dezvoltați de Harper et al. 2010 (și erata 2013) ( 7 );

3. 

PCR în timp real conform Ouyang et al., 2013 ( 8 )

4. 

PCR convențional conform Minsavage et al. 1994 ( 9 )

B.    Teste moleculare pentru identificarea subspeciilor de Xylella fastidiosa

1. 

Tipizare de tip MLST (Multi Locus Sequence Typing) conform Yuan et al., 2010, prin care se determină toate subspeciile ( 10 );

2. 

PCR conform Hernandez-Martinez et al., 2006, prin care se determină subspeciile fastidiosa, multiplex și sandyi ( 11 );

3. 

PCR conform Pooler & Hartung 1995 prin care se determină subspecia pauca ( 12 ).

▼B




ANEXA V

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în conformitate cu articolele 10 și 15 în zonele delimitate

PARTEA A

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe statistici



1. Localizarea geografică a ZD

2. Dimensiunea inițială a ZD (ha)

3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

4. Abordare (E/I)

5. Zonă (de exemplu, ZT/ZI)

6. Locuri de anchetă

7. Calendar

A. Definiția anchetei (parametri de introdus pentru RiBESS+)

B. Efortul de eșantionare

C. Rezultatele anchetei

23. Observații

8. Populația țintă

9. Unități epidemiologice

10. Metoda de depistare

11. Eficiența eșantionării

12. Sensibilitatea metodei

13. Factori de risc (activități, localizări și zone)

14. Nr. de unități epidemiologice inspectate

15. Nr. de examinări

16. Nr. de eșantioane

17. Nr. de teste

18. Nr. de alte măsuri

19. Rezultate

20. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

21. Nivelul de încredere atins

22. Prevalența proiectului

Speciile gazdă

Aria (ha sau altă unitate de măsură mai relevantă)

Unități de inspecție

Descriere

Unități

Examinări vizuale

Testare

Alte metode

Factor de risc

Niveluri de risc

Nr. de localizări

Riscuri relative

Proporția populației de plante gazdă

 

 

Pozitiv

Negativ

Nedeterminat

Număr

Data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instrucțiuni de completare a modelului

Explicați ipotezele proiectului anchetei. Rezumați și justificați:

— 
Populația țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;
— 
Metoda de depistare și sensibilitatea metodei;
— 
Factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante gazdă.
Pentru coloana 1: 

Indicați denumirea ariei geografice, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea zonei delimitate (ZD) în cauză și data la care a fost stabilită.

Pentru coloanele 2 și 3: 

Indicați dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei, precum și orice actualizare relevantă.

Pentru coloana 4: 

Indicați abordarea: Eradicare (E), Izolare (I). Vă rugăm să adăugați numărul de rânduri care sunt necesare, în funcție de numărul de ZD și abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 5: 

Indicați zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, adăugând numărul de rânduri care sunt necesare. Zona în care se înregistrează infecții/infestări (ZI) sau zona tampon (ZT), utilizând rânduri separate. După caz, indicați zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.), utilizând rânduri separate.

Pentru coloana 6: 

Indicați locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri dacă este cazul. Vă rugăm să raportați anchetele efectuate în pepiniere în rânduri separate. Dacă utilizați opțiunea «altele», vă rugăm să specificați locul:

1. 

Spații deschise (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/vie; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

2. 

Spații deschise (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante sălbatice în alte arii decât ariile de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit etc.);

3. 

Spații închise fizic: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât serele; 3.3. loc public, altul decât serele; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit).

Pentru coloana 7: 

Indicați lunile din an în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8: 

Indicați populația țintă aleasă, specificând, după caz, lista cu speciile gazdă și zona acoperită. Populația țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Pentru zonele agricole dimensiunea populației este definită de obicei în hectare, dar poate fi exprimată și în loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază din coloana 23 («Observații»). Indicați unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. «Unitate de inspecție» înseamnă plante, părți de plante, bunuri, materiale, vectori ai organismelor dăunătoare, care au fost examinate pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: 

Indicați unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, indicând descrierea acestora și unitatea de măsură. «Unitate epidemiologică» înseamnă o zonă omogenă în care interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar crea aceleași condiții epidemiologice în cazul apariției organismului dăunător. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației țină, sunt omogene din punct de vedere epidemiologic și includ cel puțin o plantă gazdă. În anumite cazuri, întreaga populație de plante gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea pot fi regiuni NUTS, zone urbane, păduri, grădini de trandafiri, ferme, sau hectare. Alegerea trebuie să fie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: 

indicați metodele utilizate în cursul anchetei, inclusiv numărul de activități în fiecare caz. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicați prin N/A.

Pentru coloana 11: 

Indicați o estimare a eficienței eșantionării. Eficiența eșantionării înseamnă probabilitatea selectării părților infectate dintr-o plantă infectată. În cazul vectorilor, este eficiența metodei de a captura un vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei. În cazul solului, este eficiența de a selecta un eșantion de sol care conține un organism dăunător, atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei.

Pentru coloana 12: 

«Sensibilitatea metodei» înseamnă probabilitatea unei metode de a depista în mod corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca rezultatul testului să fie pozitiv pentru o plantă gazdă cu adevărat pozitivă. Este produsul dintre eficiența eșantionării (și anume, probabilitatea de a selecta părți de plantă infectată dintr-o plantă infectată) și sensibilitatea diagnosticului (caracterizată prin inspecția vizuală și/sau testul de laborator utilizate în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: 

Indicați factorii de risc în rânduri diferite, utilizând numărul de rânduri necesare. Pentru fiecare factor de risc indicați nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației de plante gazdă.

Pentru coloana B: 

Indicați detaliile anchetei. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu se aplică, indicați prin N/A. Informațiile care urmează să fie indicate în aceste coloane se referă la informațiile incluse în coloana 10 «Metode de depistare».

Pentru coloana 19: 

Indicați numărul de eșantioane care au avut rezultate pozitive, negative sau nedeterminate. «Nedeterminat» sunt acele eșantioane analizate pentru care nu s-a obținut un rezultat din cauza anumitor factori (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat-neidentificat, vechi etc.).

Pentru coloana 20: 

Indicați notificările de focare ale anului în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarului nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că rezultatul este unul din cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2) sau articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, vă rugăm să indicați motivul pentru care nu ați furnizat această informație în coloana 21 («Observații»).

Pentru coloana 21: 

Indicați sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr. 31. Această valoare a nivelului de încredere obținut în ceea ce privește absența organismului dăunător este calculată pe baza performanței inspecției (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența proiectului.

Pentru coloana 22: 

Indicați prevalența proiectului pe baza unei estimări anterioare anchetei a prevalenței reale probabile a organismului dăunător pe teren. Prevalența proiectului se stabilește ca obiectiv al anchetei și corespunde compromisului făcut de persoanele responsabile cu gestionarea riscurilor între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă.

PARTEA B

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate pentru insectele care sunt vectori ai Xylella fastidiosa



1. Descrierea ZD

2. Abordare

3. Zonă

4. Specia vectorilor

5. Examinări vizuale

6. Tipul de capcană [sau alte metode de capturare a vectorului (de exemplu, plasă de prins fluturi etc.)]

7. Nr. de capcane (sau alte metode de capturare)

8. Frecvența verificării capcanelor (sau a altor metode, după caz)

9. Momentul verificării capcanelor (sau a altor metode, după caz)

10. Nr. de eșantioane de vectori colectate

11. Nr. de vectori capturați

12. Nr. de vectori analizați

13. Nr. de eșantioane de vectori analizate

14. Nr. de eșantioane de vectori pozitive

15. Nr. de eșantioane de vectori negative

16. Nr. de eșantioane de vectori nedeterminate

17. Observații

Nume

Data stabilirii

Calendar

Număr

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instrucțiuni de completare a modelului

Pentru coloana 1: 

Indicați denumirea ariei, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea zonei delimitate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: 

Indicați: Eradicare (E), Izolare (I). Vă rugăm să adăugați numărul de rânduri care sunt necesare, în funcție de numărul de ZD și abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 3: 

Indicați zona din ZD în care a fost efectuată ancheta. Zona în care se înregistrează infecții/infestări (ZI) sau zona tampon (ZT), utilizând rânduri separate. După caz, indicați zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km, în jurul pepinierelor etc.).

Pentru coloana 4: 

Indicați lista cu speciile de vectori ale organismului dăunător indicat în prima coloană, utilizând un rând separat pentru fiecare vector.

Pentru coloana 5: 

Indicați numai dacă este cazul.

Pentru coloana 6: 

Indicați tipul metodei de capturare a vectorului. Dacă sunt utilizate mai multe metode pentru același vector, indicați datele în rânduri separate.

Pentru coloana 7: 

Indicați numărul de capcane sau alte metode de capturare, utilizând rânduri separate pentru fiecare metodă.

Pentru coloana 8: 

Indicați când au fost verificate capcanele sau alte metode de capturare (de exemplu, o dată pe săptămână, o dată pe lună, de patru ori pe an etc.).

Pentru coloana 9: 

Indicați lunile din an în care sunt verificate capcanele.

Pentru coloana 10: 

Indicați numărul de eșantioane colectate (un eșantion poate conține mai mulți vectori).

Pentru coloana 11: 

Indicați numărul total de vectori capturați. Vă rugăm să includeți numai numărul de vectori de interes, fără capturile colaterale.

Pentru coloana 13: 

Indicați numărul de eșantioane de vectori analizate pentru organismul dăunător, în cazul în care un eșantion este compus din mai mulți vectori.

Pentru coloana 16: 

Numărul de eșantioane nedeterminate, și anume eșantioane analizate dar pentru care, din cauza anumitor factori, nu au fost raportate rezultate (de exemplu, sub nivelul de detecție etc.).”



( 1 Guidelines for pest eradication programmes – Reference Standard ISPM No 9 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Orientări pentru programele de eradicare a dăunătorilor – Standard de referință ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma. Publicare: 15 decembrie 2011.

( 2 The use of integrated measures in a systems approach for pest risk management – Reference Standard ISPM No 14 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători – Standardul de referință ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma. Publicare: 8 ianuarie 2014.

( 3 ) Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale (JO L 298, 16.10.2014, p. 22).

( 4 ) Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe (JO L 267, 8.10.2008, p. 8).

( 5 ) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/925 a Comisiei din 29 mai 2017 de autorizare temporară a anumitor state membre să certifice materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere produse în câmp fără protecție contra insectelor și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/167 (JO L 140, 31.5.2017, p. 7).

( 6 ) DOI: 10.1094/PHYTO-06-10-0168

( 7 ) DOI: 10.1094/PHYTO-06-10-0168

( 8 ) DOI: 10.1371/journal.pone.0081647

( 9 ) DOI:10.1094/Phyto-84-456

( 10 ) DOI: 10.1094/PHYTO-100-6-0601

( 11 ) DOI: 10.1094/PD-90-1382

( 12 ) DOI: 10.1007/BF00294703

Top