EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02018R0841-20230511

Consolidated text: Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/841/2023-05-11

02018R0841 — RO — 11.05.2023 — 002.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 30 mai 2018

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 156 19.6.2018, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/268 AL COMISIEI din 28 octombrie 2020

  L 60

21

22.2.2021

►M2

REGULAMENTUL (UE) 2023/839 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 19 aprilie 2023

  L 107

1

21.4.2023




▼B

REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 30 mai 2018

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)



▼M2

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme privind:

(a) 

angajamentele statelor membre pentru sectorul de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură (denumit în continuare „LULUCF”), care contribuie la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2025;

(b) 

contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră rezultate din sectorul LULUCF și verificarea respectării de către statele membre a angajamentelor menționate la litera (a) pentru perioada 2021-2025;

(c) 

un obiectiv al Uniunii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF pentru 2030;

(d) 

obiective pentru statele membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF pentru perioada 2026-2030.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)  

Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I la prezentul regulament, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) și care se produc pe teritoriile statelor membre în perioada 2021-2025 în oricare dintre următoarele categorii de contabilizare a terenurilor:

(a) 

terenuri declarate ca având destinația de terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în terenuri forestiere (denumite în continuare „terenuri împădurite”);

(b) 

terenuri declarate ca terenuri forestiere transformate în terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri (denumite în continuare „terenuri despădurite”);

(c) 

terenuri declarate ca având oricare dintre destinațiile următoare (denumite în continuare „terenuri cultivate gestionate”);

(i) 

terenuri cultivate care rămân terenuri cultivate;

(ii) 

pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în terenuri cultivate;

(iii) 

terenuri cultivate transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;

(d) 

terenuri declarate ca având oricare dintre destinațiile următoare (denumite în continuare „pajiști gestionate”):

(i) 

pajiști care rămân pajiști;

(ii) 

terenuri cultivate, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în pajiști;

(iii) 

pajiști transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;

(e) 

terenuri declarate ca terenuri forestiere care au rămas terenuri forestiere (denumite în continuare „terenuri forestiere gestionate”);

(f) 

în cazul în care un stat membru a notificat Comisiei intenția sa de a include zonele umede gestionate în sfera de aplicare a angajamentelor sale în temeiul articolului 4 alineatul (1) din prezentul regulament până la 31 decembrie 2020, terenuri declarate ca având oricare dintre destinațiile următoarele (denumite în continuare „zone umede gestionate”):

— 
zone umede care rămân zone umede;
— 
așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în zone umede;
— 
zone umede transformate în așezări sau în alte tipuri de terenuri.
(2)  

Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I la prezentul regulament, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre în perioada 2026-2030 în oricare dintre următoarele categorii sau sectoare de raportare privind terenurile:

(a) 

terenuri forestiere;

(b) 

terenuri cultivate;

(c) 

pajiști;

(d) 

zone umede;

(e) 

așezări;

(f) 

alte terenuri;

(g) 

produse lemnoase recoltate;

(h) 

altele;

(i) 

depuneri atmosferice;

(j) 

percolarea și scurgerea azotului.

▼B

Articolul 3

Definiții

(1)  

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. 

„absorbant” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care elimină din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

2. 

„sursă” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

3. 

„rezervor de carbon” înseamnă un element sau un sistem biogeochimic integral sau parțial de pe teritoriul unui stat membru și în care este stocat carbon, orice precursor al unui gaz cu efect de seră care conține carbon sau orice gaz cu efect de seră care conține carbon;

4. 

„stoc de carbon” înseamnă masa de carbon stocată într-un rezervor de carbon;

5. 

„produs lemnos recoltat” înseamnă orice produs rezultat din recoltarea lemnului, care a părăsit un loc în care se recoltează lemnul;

6. 

„pădure” înseamnă o suprafață de teren definită prin valorile minime pentru dimensiunea suprafeței, proiecția coroanelor copacilor sau un nivel echivalent al densității și înălțimea potențială a arborilor la maturitate la locul de creștere a arborilor, astfel cum se precizează în anexa II pentru fiecare stat membru. Aceasta include zone cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri, aflați în creștere, sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale proiecției coroanei arborilor sau un nivel echivalent al densității sau înălțimea minimă a arborilor, astfel cum se precizează în anexa II, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața împădurită, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a unei intervenții umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, dar care are toate șansele să redevină pădure;

7. 

„nivel de referință pentru păduri” înseamnă o estimare, exprimată în tone de echivalent CO2 pe an, a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, pe baza criteriilor stabilite în prezentul regulament;

8. 

„valoarea perioadei de înjumătățire” înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate;

▼M2

9. 

„perturbări naturale” înseamnă orice evenimente sau circumstanțe neantropice, care generează emisii semnificative în sectorul LULUCF, a căror apariție nu poate fi controlată de statul membru în cauză și ale căror efecte asupra emisiilor nu pot fi, în mod obiectiv, limitate în mod semnificativ de statul membru respectiv, chiar și după apariția lor;

▼B

10. 

„metoda oxidării instantanee” înseamnă o metodă de contabilizare care pornește de la ipoteza că eliberarea în atmosferă a întregii cantități de carbon stocate în produsele lemnoase recoltate se produce în momentul recoltării;

▼M2

11. 

„schimbări climatice” înseamnă schimbări ale climei care sunt atribuite direct sau indirect unei activități umane care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climei observate pe parcursul unor perioade de timp comparabile.

▼B

(2)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16, pentru a modifica sau pentru a elimina definițiile incluse în alineatul (1) din prezentul articol sau pentru a adăuga noi definiții în acesta, în vederea adaptării alineatului menționat la evoluțiile științifice sau la progresele tehnice și în vederea asigurării coerenței dintre definițiile respective și eventualele modificări ale definițiilor relevante din Orientările IPCC, astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris.

▼M2

Articolul 4

Angajamente și obiective

(1)  
Pentru perioada 2021-2025, luându-se în considerare flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13a, fiecare stat membru se asigură că emisiile de gaze cu efect de seră nu depășesc absorbțiile de gaze cu efect de seră, calculate ca sumă a emisiilor totale și a absorbțiilor totale de pe teritoriul său din toate categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1).
(2)  
Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a valorilor nete ale emisiilor și ale absorbțiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în 2030, astfel cum sunt stabilite în coloana D din anexa IIa, și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018, astfel cum au fost prezentate în 2020.
(3)  
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12 și 13b, suma emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), raportată pentru anul 2030 în inventarul său de gaze cu efect de seră transmis în 2032, în comparație cu media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018, astfel cum au fost transmise în 2032, nu depășește obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în coloana C din anexa IIa.
(4)  

Fiecare stat membru se asigură că suma diferențelor între următoarele puncte pentru fiecare an din perioada 2026-2029 nu depășește bugetul pentru perioada 2026-2029:

(a) 

emisiile și absorbțiile sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j); și

(b) 

valoarea medie a datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost prezentate în 2032.

Bugetul pentru perioada 2026-2029 se definește ca suma diferențelor pentru fiecare an din perioada 2026-2029 pentru statul membru respectiv între:

(a) 

valorile-limită anuale pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră pentru anii respectivi, stabilite pe baza unei traiectorii liniare către 2030; și

(b) 

valoarea medie a datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost prezentate în 2025.

Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022 la valoarea medie a datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023 și are ca punct final pentru 2030 valoarea obținută prin adăugarea valorii stabilite pentru statul membru respectiv în coloana C din anexa IIa la valoarea medie a datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.

Bugetul pentru perioada 2026-2029 se definește pe baza datelor din inventarele gazelor cu efect de seră prezentate în 2025, iar respectarea acestui buget se evaluează pe baza datelor din inventarele gazelor cu efect de seră prezentate în 2032.

(5)  
Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc valorile-limită anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în tone de CO2 echivalent. Traiectoriile naționale respective se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16a din prezentul regulament. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarele naționale prezentate de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(6)  
Atunci când adoptă politici pentru a se conforma angajamentelor asumate, obiectivele și bugetele astfel cum se menționează în prezentul articol, statele membre iau în considerare necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social pentru toți. Comisia poate emite orientări pentru a sprijini statele membre în acest sens.

▼B

Articolul 5

Norme generale de contabilizare

▼M2

(1)  
Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, accesibile publicului, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (–).

▼B

(2)  
Statele membre împiedică orice dublă contabilizare a emisiilor sau a absorbțiilor, în special prin asigurarea faptului că emisiile și absorbțiile nu sunt contabilizate decât într-o singură categorie de contabilizare a terenurilor.
(3)  
În cazul în care se transformă destinația terenurilor, statele membre, după 20 de ani de la data respectivei transformări, schimbă clasificarea terenurilor forestiere, a terenurilor cultivate, a pajiștilor, a zonelor umede, a așezărilor și a altor terenuri, din categoria acestor terenuri transformate în alt tip de terenuri, în categoria acestor terenuri care rămân același tip de teren.
(4)  
Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.
(5)  
Statele membre țin o evidență completă și exactă a tuturor datelor utilizate la întocmirea conturilor lor.
(6)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16, pentru a modifica anexa I, în vederea reflectării modificărilor din Orientările IPCC, astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris.

Articolul 6

Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite

▼M2

(1)  
Statele membre reflectă în conturile lor emisiile și absorbțiile provenite de pe terenuri împădurite și de pe terenuri despădurite, calculate ca totalul emisiilor și totalul absorbțiilor pentru fiecare dintre anii din perioada 2021-2025.
(2)  
Prin derogare de la articolul 5 alineatul (3) și cel târziu până în 2025, în cazul în care s-a transformat destinația terenurilor din terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri în terenuri forestiere, un stat membru poate, după 30 de ani de la data respectivei transformări, să schimbe clasificarea unor astfel de terenuri din categoria de teren transformat în teren forestier în categoria de teren forestier care a rămas teren forestier, în cazul în care o astfel de schimbare se justifică în mod corespunzător în conformitate cu Orientările IPCC.

▼B

(3)  
Atunci când se calculează emisiile și absorbțiile rezultând de pe terenuri împădurite și de pe terenuri despădurite, fiecare stat membru determină suprafața împădurită utilizând parametrii specificați în anexa II.

Articolul 7

Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate

▼M2

(1)  
Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri cultivate gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză rezultate din terenuri cultivate gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
(2)  
Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din pajiști gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză rezultate din pajiști gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
(3)  
În perioada 2021-2025, fiecare stat membru care include zone umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor sale contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zonele umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada respectivă, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză rezultate din zone umede gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.

▼B

(4)  

În perioada 2021-2025, statele membre care, în temeiul articolului 2 alineatul (2), au ales să nu includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor, raportează totuși Comisiei emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor declarate ca având destinația de:

(a) 

zone umede care rămân zone umede;

(b) 

așezări, sau alte tipuri de terenuri, transformate în zone umede; sau

(c) 

zone umede transformate în așezări sau în alte tipuri de terenuri.

Articolul 8

Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate

▼M2

(1)  
Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului de referință pentru păduri al statului membru în cauză.

▼B

(2)  
Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) din prezentul articol este negativ în raport cu nivelul de referință pentru păduri al unui stat membru, statul membru în cauză include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate un total al absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile statului membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci. Absorbțiile nete rezultate din rezervoarele de carbon de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, cu excepția categoriei hârtie menționată la articolul 9 alineatul (1) litera (a), din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate, nu fac obiectul acestei limitări.

▼M2

(3)  
Statele membre transmit Comisiei planurile lor de contabilizare a pădurilor la nivel național, inclusiv un nivel de referință propus pentru păduri, până la 31 decembrie 2018 pentru perioada 2021-2025. Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național trebuie să conțină toate elementele menționate în anexa IV secțiunea B și să fie pus la dispoziția publicului, inclusiv pe internet.

▼B

(4)  
Statele membre își stabilesc nivelul propriu de referință pentru păduri pe baza criteriilor prevăzute în anexa IV secțiunea A. În cazul Croației, nivelul de referință pentru păduri ar putea ține seama, de asemenea, în plus față de criteriile stabilite la anexa IV secțiunea A, de ocuparea teritoriului și de circumstanțele pe timp de război și cele survenite după război care au influențat gestionarea pădurilor în cursul perioadei de referință.
(5)  
Nivelul de referință pentru păduri se bazează pe continuarea practicii gestionării durabile a pădurilor, conform evidențelor din perioada 2000-2009 în ceea ce privește caracteristicile dinamicii de vârstă a pădurii în cazul pădurilor naționale, utilizând cele mai fiabile date disponibile.

Nivelurile de referință pentru păduri stabilite în conformitate cu primul paragraf țin seama de impactul viitor al caracteristicilor dinamicii de vârstă a pădurii pentru a nu limita în mod nejustificat gradul de intensitate a gestionării pădurilor, ca un element esențial al practicii gestionării durabile a pădurilor, cu scopul de a menține sau de a îmbunătăți absorbanții de carbon pe termen lung.

Statele membre asigură coerența între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului propus de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea vizând terenurile forestiere gestionate.

(6)  
Comisia, în consultare cu experți desemnați de statele membre, efectuează o evaluare tehnică a planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, în vederea analizării măsurii în care nivelurile de referință propuse pentru păduri au fost stabilite în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (4) și (5) din prezentul articol, precum și la articolul 5 alineatul (1). De asemenea, Comisia consultă părțile interesate și societatea civilă. Comisia publică o sinteză a lucrărilor desfășurate în acest scop, incluzând opiniile exprimate de experții desemnați de statele membre, precum și concluziile desprinse.

Atunci când este necesar, Comisia poate transmite recomandări tehnice statelor membre, care să reflecte concluziile evaluării tehnice, în vederea facilitării revizuirii tehnice a nivelurilor de referință propuse pentru păduri. Comisia publică recomandările tehnice respective.

▼M2

(7)  
Dacă este necesar, pe baza evaluărilor tehnice efectuate în temeiul alineatului (6) primul paragraf și, dacă este cazul, pe baza recomandărilor tehnice emise în temeiul alineatului (6) al doilea paragraf, statele membre comunică Comisiei nivelurile lor de referință revizuite propuse pentru păduri până la 31 decembrie 2019 pentru perioada 2021-2025. Comisia publică nivelurile de referință propuse pentru păduri comunicate acesteia de către statele membre.
(8)  
Pe baza nivelurilor de referință propuse pentru păduri transmise de statele membre, a evaluării tehnice efectuate în temeiul alineatului (6) din prezentul articol și, după caz, a nivelului de referință revizuit propus pentru păduri transmis în temeiul alineatului (7) din prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 de modificare a anexei IV în vederea stabilirii nivelurilor de referință pentru păduri care urmează să fie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025.
(9)  
În cazul în care un stat membru nu transmite Comisiei nivelul său de referință pentru păduri până la termenele stabilite la alineatul (3) din prezentul articol și, acolo unde este cazul, la alineatul (7) din prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 de modificare a anexei IV în vederea stabilirii nivelului de referință pentru păduri care urmează să fie aplicat de statul membru respectiv pentru perioada 2021-2025, pe baza eventualelor evaluări tehnice efectuate în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol.
(10)  
Actele delegate menționate la alineatele (8) și (9) se adoptă până la 31 octombrie 2020 pentru perioada 2021-2025.

▼B

(11)  
În vederea asigurării coerenței menționate la alineatul (5) din prezentul articol, statele membre transmit Comisiei, atunci când este necesar, rectificări tehnice care nu impun modificări ale actelor delegate adoptate în temeiul alineatelor (8) sau (9) din prezentul articol până la termenele stabilite la articolul 14 alineatul (1).

Articolul 9

Norme de contabilizare privind produsele lemnoase recoltate

(1)  

În conturile stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 8 alineatul (1) privind produsele lemnoase recoltate, statele membre reflectă emisiile și absorbțiile generate de variații în rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate care intră în următoarele categorii, utilizând funcția de degradare de prim ordin, metodologiile și valorile implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în anexa V:

(a) 

hârtie;

(b) 

panouri din lemn;

(c) 

cherestea.

(2)  
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse lemnoase recoltate care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.
(3)  
Statele membre pot specifica produsele fabricate din materiale pe bază de lemn, inclusiv pe bază de scoarță, care intră în categoriile noi și existente menționate la alineatele (1) și respectiv (2), pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile.

Articolul 10

Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale

▼M2

(1)  
La sfârșitul perioadei 2021-2025, statele membre pot exclude din conturile lor pentru terenuri împădurite și pentru terenuri forestiere gestionate emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale (denumit în continuare „nivelul de fond”). Respectivul nivel de fond este calculat în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.

▼B

(2)  

În cazul în care un stat membru aplică alineatul (1), acesta:

(a) 

transmite Comisiei informații cu privire la nivelul de fond pentru categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la alineatul (1), precum și la datele și metodologiile utilizate în conformitate cu anexa VI; și

(b) 

exclude din contabilizare, până în ►M2  2025 ◄ , toate absorbțiile ulterioare de pe terenul afectat de perturbări naturale.

(3)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica anexa VI în vederea revizuirii cerințelor referitoare la metodologie și la informare din anexa respectivă pentru a reflecta modificările din Orientările IPCC, astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris.

▼M2

Articolul 11

Flexibilități și guvernanță

(1)  

Un stat membru poate utiliza:

(a) 

flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și

(b) 

pentru a respecta angajamentul, obiectivul și bugetul stabilit în conformitate cu articolul 4, flexibilitățile prevăzute la articolele 13 și 13b.

Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf, Finlanda poate utiliza compensarea suplimentară în temeiul articolului 13a.

(2)  
În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea în temeiul articolului 12 alineatul (2) din prezentul regulament sau utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament. De asemenea, Comisia poate oferi sprijin tehnic suplimentar statului membru respectiv.

Articolul 12

Flexibilități generale

(1)  
În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale într-un stat membru sau, în perioada 2026-2030, diferența dintre suma emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și angajamentul, obiectivul sau bugetul stabilit pentru statul membru respectiv în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament este pozitivă, iar statul membru în cauză a ales să facă uz de flexibilitatea sa și a solicitat eliminarea nivelurilor anuale de emisii alocate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, cantitatea alocărilor de emisii eliminate este luată în considerare în ceea ce privește respectarea de către statul membru a angajamentului, obiectivului sau, respectiv, a bugetului său, astfel cum a fost stabilit în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament.
(2)  
În măsura în care, în perioada 2021-2025, absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru sau, în perioada 2026-2030, diferența dintre suma emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și angajamentul, obiectivul sau bugetul stabilit pentru statul membru respectiv în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament este negativă și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842, statul membru respectiv poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului, obiectivului sau, respectiv, bugetului său, stabilit în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament.
(3)  
Pentru a evita dubla contabilizare, cantitatea de absorbții nete luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842 se deduce din cantitatea respectivului stat membru, care este disponibilă pentru a fi transferată unui alt stat membru în temeiul alineatului (2) din prezentul articol.
(4)  
Statele membre ar trebui să folosească veniturile sau echivalentul acestora în valoare financiară, generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2), pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe. Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsuri luate în temeiul prezentului alineat și publică informațiile respective într-un format ușor accesibil.
(5)  
Orice transfer efectuat în temeiul alineatului (2) poate fi rezultatul unui proiect sau program de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră desfășurat în statul membru care vinde și remunerat de către statul membru beneficiar, cu condiția evitării dublei contabilizări și a asigurării trasabilității.

Articolul 13

Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate

(1)  
În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1), contabilizate în conformitate cu prezentul regulament într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta articolul 4 alineatul (1).
(2)  

În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile care corespund rezultatului calculului respectiv, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

statul membru a inclus în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 măsuri specifice în curs de desfășurare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere, precum și informații privind impactul măsurilor respective asupra obiectivelor de mediu relevante, inclusiv, printre altele, asupra protecției biodiversității și a adaptării la perturbările naturale; și

(b) 

emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.

Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, Comisia se asigură că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.

(3)  
Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și, pentru perioada 2021-2025, nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII.
(4)  
Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI și la măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a preveni sau a atenua impacturi similare în viitor, pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la cuantumul neutilizat de alte state membre din cuantumul total al compensării pentru perioada 2021-2025, stabilit în anexa VII. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea neutilizată respectivă se distribuie proporțional între statele membre în cauză. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre.

▼M2

Articolul 13a

Compensare suplimentară

(1)  

Finlanda poate compensa până la 5 milioane de tone suplimentare de CO2 echivalent de emisii contabilizate în cadrul categoriilor de contabilizare a terenurilor terenuri forestiere gestionate, terenuri despădurite, terenuri cultivate gestionate și pajiști gestionate, în perioada 2021-2025, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

Finlanda a inclus în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere;

(b) 

emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament în perioada 2021-2025.

Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, Comisia se asigură că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolele 12 și 13 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.

(2)  

Compensarea suplimentară se limitează la:

(a) 

cuantumul care depășește flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate de care dispune Finlanda în perioada 2021-2025 în temeiul articolului 13;

(b) 

emisiile generate de transformarea istorică din terenuri forestiere în orice altă categorie de terenuri, care a avut loc cel târziu la 31 decembrie 2017;

(c) 

cuantumul necesar pentru a asigura conformitatea cu articolul 4.

(3)  
Compensarea suplimentară nu face obiectul unui transfer în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842.
(4)  
Orice compensare suplimentară neutilizată din cantitatea de 5 milioane de tone de CO2 echivalent menționată la alineatul (1) se anulează.
(5)  
Administratorul central realizează operațiunile necesare în sensul alineatului (2) litera (a) și al alineatelor (3) și (4) din prezentul articol în registrul Uniunii instituit în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999 (denumit în continuare „registrul Uniunii”).

Articolul 13b

Mecanismul privind utilizarea terenurilor pentru perioada 2026-2030

(1)  
În registrul Uniunii se înființează un mecanism privind utilizarea terenurilor care corespunde unei cantități de până la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent, sub rezerva atingerii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul privind utilizarea terenurilor este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
(2)  
În cazul în care, în perioada 2026-2030, după ce un stat membru a depus toate eforturile pentru a ține seama de orice aviz al Comisiei care i-a fost adresat în temeiul articolului 13d, diferența dintre suma emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător stabilit pentru statul membru respectiv în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau bugetul stabilit pentru statul membru respectiv în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol pentru a-și atinge obiectivul stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau pentru a respecta bugetul său stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).
(3)  

În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul unuia sau al ambelor calcule menționate la alineatul (2) este pozitiv, statul membru are dreptul să utilizeze mecanismul prevăzut la prezentul articol pentru a compensa emisiile nete sau absorbțiile nete, ori ambele, contabilizate ca emisii în raport cu obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau în raport cu bugetul stabilit pentru statul membru respectiv în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), ori ambele, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

statul membru a inclus în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;

(b) 

statul membru a epuizat flexibilitatea disponibilă în temeiul articolului 12 alineatul (1) din prezentul regulament;

(c) 

diferența în Uniune dintre suma anuală a tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent este negativă în 2030.

Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, condiția menționată la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat a fost îndeplinită, Comisia include până la 30 %, dar nu mai mult de 20 Mt CO2 echivalent, din excedentul neutilizat în raport cu angajamentele statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (1) din perioada 2021-2025, cu condiția ca unul sau mai multe state membre să prezinte Comisiei dovezi privind impactul perturbărilor naturale în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol. Comisia se asigură că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.

(4)  
Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol, pentru perioada 2026-2030, nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII.
(5)  
Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale, calculat în conformitate cu anexa VI, pentru a fi eligibile pentru compensarea emisiilor nete sau a absorbțiilor nete, sau a ambelor, contabilizate ca emisii în raport cu obiectivele stabilite pentru statele membre respective în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), sau în raport cu bugetul stabilit pentru statele membre respective în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), până la cuantumul neutilizat de alte state membre din cuantumul total al compensării pentru perioada 2026-2030, stabilit în anexa VII. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea neutilizată respectivă se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
(6)  

Statele membre au dreptul să compenseze emisiile nete sau absorbțiile nete, sau ambele, contabilizate ca emisii în raport cu obiectivele stabilite pentru statele membre respective în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau în raport cu bugetul stabilit pentru statele membre respective în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), până la cuantumul neutilizat de alte state membre din cuantumul total al compensării pentru perioada 2021-2030 stabilit în anexa VII, după luarea în considerare a articolului 13 alineatul (4) și a alineatului (5) din prezentul articol, cu condiția ca statele membre respective:

(a) 

să fi epuizat flexibilitățile disponibile în temeiul articolului 12 alineatul (1) și al alineatelor (3) și (5) din prezentul articol; și

(b) 

să fi prezentat Comisiei dovezi referitoare la:

(i) 

impactul pe termen lung al schimbărilor climatice care generează emisii suplimentare ori diminuarea absorbanților și care nu pot fi controlați de acestea; sau

(ii) 

efectele unei proporții excepțional de mari de soluri organice în suprafața lor de teren gestionat în comparație cu media Uniunii, care generează emisii suplimentare, cu condiția ca efectele respective să poată fi atribuite practicilor de gestionare a terenurilor care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a Deciziei nr. 529/2013/UE;

(c) 

să fi prevăzut în cele mai recente planuri naționale integrate privind energia și clima, prezentate în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările ecosistemelor cauzate de schimbările climatice.

(7)  
Cuantumul compensării menționat la alineatul (6) nu poate depăși 50 de milioane de tone de CO2 echivalent pentru întreaga Uniune. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul maxim al compensării disponibile, compensarea respectivă se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
(8)  
Dovezile menționate la alineatul (6) litera (b) punctul (i) includ o evaluare cantitativă a efectelor asupra emisiilor nete sau a absorbțiilor nete, exprimate în milioane de tone de CO2 echivalent pentru zona afectată, și se bazează pe indici cantitativi comparabili și fiabili, pe date explicite din punct de vedere geografic și pe cele mai bune dovezi științifice disponibile. Indicii și datele respective, precum și dovezile respective se bazează pe modificările observate care acoperă cel puțin perioada 2001-2025, precum și pe proiecțiile și observațiile revizuite științific pentru perioada 2026-2030. Indicii și datele respective, precum și dovezile respective reflectă schimbările de fond pe termen mediu sau lung ale caracteristicilor climatice relevante pentru sectorul LULUCF, cum ar fi ariditatea, temperaturile medii, precipitațiile medii, zilele de îngheț și durata secetelor meteorologice sau a secetelor de umiditate a solului.
(9)  
Dovezile menționate la alineatul (6) litera (b) punctul (ii) includ o justificare conform căreia proporția solurilor organice din suprafața de teren gestionat pentru statul membru în cauză depășește proporția medie la nivelul Uniunii pentru anul 2030. Dovezile includ o analiză cantitativă, în milioane de tone de CO2 echivalent, a emisiilor raportate ca urmare a efectelor moștenite din trecut asupra solurilor organice gestionate, pe baza observațiilor revizuite pentru perioada 2026-2030, a unor date explicite din punct de vedere geografic comparabile și fiabile și pe baza celor mai bune dovezi științifice disponibile, în special cu privire la situri similare din statul membru în cauză. Dovezile sunt însoțite, de asemenea, de o descriere a măsurilor de politică puse în aplicare în prezent care reduc la minimum consecințele negative ale efectelor moștenite din trecut asupra solurilor organice gestionate.
(10)  
Până la 12 mai 2024, Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, stabilește structura, formatul, detaliile tehnice și procesul de transmitere a dovezilor menționate la alineatul (6) litera (b) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16a.
(11)  
Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre menționate la alineatul (6) litera (b) și poate cere unui stat membru să prezinte dovezi suplimentare dacă, după verificarea informațiilor primite de la statul membru respectiv, consideră că informațiile respective nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate.

Articolul 13c

Guvernanța

În cazul în care, în urma revizuirii cuprinzătoare efectuate în 2032, Comisia constată că, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, bugetul pentru perioada 2026-2029 menționat la articolul 4 alineatul (4) nu este respectat, un cuantum egal cu cantitatea exprimată în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțit cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea netă a emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în 2030, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.

Articolul 13d

Măsuri corective

(1)  

În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, că un stat membru nu înregistrează suficiente progrese în direcția atingerii obiectivului său stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament, ținând seama de traiectoria și bugetul stabilite în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din prezentul regulament, precum și de flexibilitățile prevăzute de prezentul regulament, statul membru respectiv prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:

(a) 

o explicație detaliată a motivelor pentru care nu înregistrează progrese suficiente;

(b) 

o evaluare a modului în care finanțarea din partea Uniunii i-a sprijinit eforturile în vederea atingerii obiectivului său și a respectării bugetului său, precum și a modului în care intenționează să utilizeze finanțarea respectivă pentru a progresa în direcția atingerii obiectivului său și a respectării bugetul său;

(c) 

măsuri suplimentare, care completează planul național integrat privind energia și clima al statului membru respectiv prevăzut de Regulamentul (UE) 2018/1999 sau care consolidează punerea sa în aplicare, pe care le va pune în aplicare în vederea atingerii obiectivului său stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau a respectării bugetului său stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) prin politici și măsuri interne și prin punerea în aplicare a acțiunilor Uniunii, însoțite de o evaluare detaliată, susținută de date cantitative, dacă sunt disponibile, a absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră preconizate care ar rezulta în urma măsurilor respective;

(d) 

un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate în implementare.

Dacă un stat membru a înființat un organism național consultativ în domeniul climei, respectivul stat membru poate solicita consiliere din partea organismului respectiv pentru a identifica măsurile necesare menționate la litera (c).

(2)  
În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu oferă asistență Comisiei în activitatea sa de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.
(3)  
Comisia poate emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei și își poate revizui planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia. Dacă statul membru în cauză nu dă curs avizului sau unei părți substanțiale a acestuia, statul membru respectiv prezintă Comisiei o justificare.
(4)  
Fiecare stat membru pune la dispoziția publicului planul său de măsuri corective menționat la alineatul (1) și orice justificare menționată la alineatul (3). Comisia pune la dispoziția publicului avizul său menționat la alineatul (3).

▼B

Articolul 14

Verificarea conformității

▼M2

(1)  
Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate, pe baza unor seturi de date anuale, care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.

Raportul de conformitate include o evaluare:

(a) 

a politicilor și a măsurilor privind posibilele soluții de compromis, inclusiv cel puțin cu alte obiective și strategii de mediu ale Uniunii, cum ar fi cele prevăzute în cel de-al optulea program de acțiune pentru mediu stabilit în Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ), în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și în Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2018 intitulată „O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu”;

(b) 

a modului în care statele membre au ținut seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” atunci când și-au adoptat politicile și măsurile pentru a-și atinge obiectivul stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau a respecta bugetul lor stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), în măsura în care acest lucru este relevant;

(c) 

a sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, inclusiv a politicilor și măsurilor de reducere a vulnerabilității terenurilor la perturbări naturale și la climă;

(d) 

a sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.

Raportul de conformitate conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente. Statele membre pun rapoartele de conformitate la dispoziția publicului în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

▼M2

(1a)  
Datele din inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră transmise de fiecare stat membru și validate în temeiul articolului 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999 pot face obiectul unei ajustări metodologice de către Comisie în cazul în care a avut loc o modificare a metodologiei utilizate de statele membre. Cu toate acestea, astfel de ajustări metodologice, efectuate în scopul evaluării conformității cu obiectivul Uniunii pentru 2030, nu afectează valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a valorilor absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră, în kt de CO2 echivalent, în 2030 pentru statele membre care figurează în coloana D din anexa IIa și nici obiectivele din coloana C din anexa respectivă.
(1b)  
Statele membre care își exprimă intenția de a utiliza flexibilitatea menționată la articolul 13b alineatul (6) descriu, în secțiuni dedicate ale raportului, măsurile luate pentru atenuarea sau inversarea efectelor menționate la articolul 13b alineatul (6) litera (b), precum și efectele observate și preconizate ale măsurilor respective.
(1c)  
Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a rapoartelor de conformitate prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în scopul evaluării conformității cu articolul 4.

În paralel cu respectiva revizuire cuprinzătoare, Comisia evaluează modul în care a fost luat în considerare în temeiul alineatului (1) litera (b) principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. În acest sens, înainte de prima sa evaluare, Comisia emite orientări privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul prezentului regulament.

▼B

(2)  
Comisia efectuează o examinare cuprinzătoare a rapoartelor de conformitate prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în scopul evaluării conformității cu articolul 4.
(3)  
În 2027, Comisia va întocmi un raport pentru perioada 2021-2025, iar în 2032 pentru perioada 2026-2030, cu privire la emisiile totale și la absorbțiile totale de gaze cu efect de seră ale Uniunii pentru fiecare dintre categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2, calculat ca totalul emisiilor raportate și totalul absorbțiilor raportate pentru perioada respectivă, minus valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a mediilor anuale ale emisiilor și ale absorbțiilor raportate ale Uniunii în perioada 2000-2009.
(4)  
Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în procesul de punere în aplicare a cadrului de monitorizare și de conformitate prevăzut în prezentul articol, în conformitate cu programul său anual de lucru.

Articolul 15

Registrul

▼M2

(1)  

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament în vederea stabilirii normelor privind înregistrarea și efectuarea cu precizie a următoarelor operațiuni în registrul Uniunii:

(a) 

înregistrarea cantității de emisii și de absorbții pentru fiecare categorie de contabilizare și raportare a terenurilor din fiecare stat membru;

(b) 

exercitarea oricărei ajustări metodologice efectuate în temeiul articolului 14 alineatul (1a);

(c) 

exercitarea flexibilităților menționate la articolele 12, 13, 13a și 13b; și

(d) 

efectuarea unei verificări a conformității în temeiul articolului 13c.

▼B

(2)  
Administratorul central efectuează un control automatizat asupra fiecărei tranzacții realizate în temeiul prezentului regulament și, dacă este cazul, blochează tranzacțiile pentru a se asigura că nu există nereguli.
(3)  
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt puse la dispoziția publicului.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe

(1)  
Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2)  
Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 5 alineatul (6), la articolul 8 alineatele (8) și (9), la articolul 9 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 15 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 9 iulie 2018. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)  
Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 5 alineatul (6), la articolul 8 alineatele (8) și (9), la articolul 9 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 15 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)  
Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)  
De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6)  
Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 5 alineatul (6), al articolului 8 alineatele (8) și (9), al articolului 9 alineatul (2), al articolului 10 alineatul (3) și al articolului 15 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

▼M2

Articolul 16a

Procedura comitetului

(1)  
Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. Comitetul respectiv reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ).
(2)  

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

▼M2

Articolul 17

Revizuirea

(1)  

Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele:

(a) 

evoluțiile internaționale;

(b) 

eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris; și

(c) 

dreptul Uniunii, inclusiv privind refacerea naturii.

Pe baza constatărilor raportului întocmit în temeiul articolului 14 alineatul (3) și a rezultatelor evaluării desfășurate în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (b), sau pe baza verificării efectuate în temeiul articolului 37 alineatul (4a) din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia înaintează propuneri, dacă este cazul, pentru a se asigura că integritatea obiectivului general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament și contribuția acestuia la obiectivele Acordului de la Paris sunt respectate.

(2)  

Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea prezentului regulament, în termen de șase luni de la prima evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris. Raportul se bazează pe cele mai recente date disponibile furnizate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și pe articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ). În vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, precum și a realizării unei tranziții juste din punct de vedere social și având în vedere necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, raportul include, după caz, următoarele elemente:

(a) 

o evaluare a impactului flexibilităților menționate la articolul 11;

(b) 

o evaluare a contribuției prezentului regulament la obiectivul neutralității climatice și la obiectivele climatice intermediare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119;

(c) 

o evaluare a contribuției prezentului regulament la obiectivele Acordului de la Paris;

(d) 

o evaluare a impactului social și asupra forței de muncă, inclusiv asupra egalității de gen și a condițiilor de muncă, în statele membre, atât la nivel național, cât și la nivel regional, pe care obligațiile stabilite în prezentul regulament îl au în oricare dintre categoriile de terenuri și în oricare dintre sectoarele care intră sub incidența articolului 2;

(e) 

o evaluare a progreselor înregistrate la nivel internațional în ceea ce privește normele care reglementează articolul 6 alineatele (2) și alineatul (4) din Acordul de la Paris și, după caz, propuneri de modificare a prezentului regulament, în special pentru a evita dubla contabilizare și pentru a aplica ajustările corespunzătoare;

(f) 

o evaluare a tendințelor actuale și a previziunilor viitoare privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din terenuri cultivate, pajiști și zone umede, precum și a opțiunilor de reglementare pentru a asigura coerența respectivelor tendințe și proiecții cu obiectivul de a realiza reduceri pe termen lung ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele economiei, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele climatice intermediare ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119;

(g) 

tendințele actuale și previziunile viitoare privind emisiile de gaze cu efect de seră din următoarele categorii de raportare, precum și opțiunile de reglementare pentru a asigura coerența respectivelor tendințe și proiecții cu obiectivul de a realiza reduceri pe termen lung ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele economiei, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele climatice intermediare ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119:

(i) 

fermentație enterică;

(ii) 

gestionarea gunoiului de grajd;

(iii) 

cultivarea orezului;

(iv) 

soluri agricole;

(v) 

incendierea programată a savanelor;

(vi) 

arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;

(vii) 

stropire cu var;

(viii) 

aplicarea ureei;

(ix) 

alte îngrășăminte cu conținut de carbon;

(x) 

altele.

Raportul respectiv ține seama, după caz, de efectele structurii de vârstă a pădurilor, inclusiv în cazul în care aceste efecte sunt legate de circumstanțe specifice aferente unui război sau perioadei de după un război, într-un mod solid, fiabil și transparent din punct de vedere științific și în vederea asigurării rezilienței pe termen lung și a capacității de adaptare a pădurilor.

Raportul respectiv poate, de asemenea, după adoptarea unei metodologii de raportare adecvate bazate pe date științifice și pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește raportarea și a celor mai recente informații științifice disponibile, să evalueze fezabilitatea analizei și impactul raportării emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce, precum și opțiunile de reglementare relevante.

În urma raportului și ținând seama de importanța unei contribuții echitabile a fiecărui sector la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și la obiectivele climatice intermediare ale Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia prezintă propuneri legislative, dacă este cazul. În special, propunerile respective pot stabili obiective ale Uniunii și ale statelor membre pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, ținând seama în mod corespunzător de orice deficit acumulat până în 2030 de fiecare stat membru.

Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice, instituit în temeiul articolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ) (denumit în continuare „Consiliul consultativ”), poate prezenta, din proprie inițiativă, un aviz științific sau poate emite rapoarte privind măsurile Uniunii, obiectivele climatice, nivelurile anuale de emisii și absorbții și flexibilitățile în temeiul prezentului regulament. Comisia ia în considerare avizele și rapoartele relevante ale Consiliului consultativ, în special în ceea ce privește măsurile viitoare care vizează reduceri suplimentare ale emisiilor și creșterea absorbțiilor în subsectoarele vizate de prezentul regulament.

(3)  
În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru certificarea eliminării dioxidului de carbon, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind posibilele beneficii și soluții de compromis în ce privește includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a produselor de stocare a carbonului cu durată lungă de viață, obținute în mod durabil, care au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului. Raportul evaluează modul în care se pot lua în considerare emisiile și absorbțiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de produsele respective, cum ar fi cele rezultate din schimbarea destinației terenurilor și riscurile legate de relocarea emisiilor aferente, precum și posibilele beneficii și soluții de compromis în ce privește alte obiective de mediu ale Uniunii, în special obiectivele privind biodiversitatea. Dacă este cazul, raportul poate avea în vedere un proces de includere a produselor durabile de stocare a carbonului în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în concordanță cu alte obiective de mediu ale Uniunii, precum și cu Orientările IPCC adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris. Raportul Comisiei poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament în consecință.

▼B

Articolul 18

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 525/2013

Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se modifică după cum urmează:

1. 

La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) 

se introduce următoarea literă:

„(da) 

începând din 2023, emisiile și absorbțiile care intră sub incidența articolului 2 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ) în conformitate cu metodologiile specificate în anexa IIIA la prezentul regulament;

(b) 

se adaugă paragraful următor:

„Un stat membru poate solicita să îi fie acordată de către Comisie o derogare de la litera (da) a primului paragraf pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în anexa IIIA în cazul în care nu s-a putut realiza în timp util îmbunătățirea necesară a metodologiei pentru ca aceasta să fie luată în considerare în inventarele gazelor cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 sau în cazul în care costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii pentru a îmbunătăți contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de această derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând termenul propus până la care se poate pune în aplicare îmbunătățirea metodologiei, sau metodologia alternativă propusă, sau ambele propuneri, precum și o evaluare a eventualelor impacturi asupra acurateței contabilizării. Comisia poate solicita să se prezinte informații suplimentare într-un termen rezonabil, specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care respinge cererea, Comisia trebuie să își motiveze decizia.”

2. 

La articolul 13 alineatul (1) litera (c), se introduce următorul punct:

„(viii) 

începând din 2023, informații privind politicile și măsurile naționale puse în aplicare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, precum și informații privind politicile și măsurile naționale suplimentare planificate în scopul limitării emisiilor de gaze cu efect de seră sau al îmbunătățirii absorbanților dincolo de angajamentele asumate în temeiul regulamentului respectiv;”.

3. 

La articolul 14 alineatul (1), se introducere următoarea literă:

„(ba) 

începând din 2023, prognozele totale privind gazele cu efect de seră și estimările separate pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră previzionate reglementate de Regulamentul (UE) 2018/841;”.

4. 

Se introduce următoarea anexă:






„ANEXA IIIA
Metodologii pentru monitorizarea și raportarea prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (da)
Abordarea 3: Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
Metodologia de nivelul 1 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care contabilizează cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile provenite dintr-o categorie de surse sau de absorbanți care reprezintă o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, evoluția emisiilor și absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de exploatare a terenurilor, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
Statele membre sunt încurajate să aplice metodologia de nivelul 3 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.”

Articolul 19

Modificări la Decizia nr. 529/2013/UE

Decizia nr. 529/2013/UE se modifică după cum urmează:

1. 

La articolul 3 alineatul (2), se elimină primul paragraf.

2. 

La articolul 6, se elimină alineatul (4).

Articolul 20

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




ANEXA I

GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI REZERVOARE DE CARBON

A. 

Gaze cu efect de seră astfel cum sunt menționate la articolul 2:

(a) 

dioxid de carbon (CO2);

(b) 

metan (CH4);

(c) 

protoxid de azot (N2O).

Respectivele gaze cu efect de seră se exprimă în tone de CO2 echivalent și sunt stabilite conform Regulamentului (UE) nr. 525/2013.

▼M2

B. 

Rezervoare de carbon astfel cum sunt menționate la articolul 5 alineatul (4):

(a) 

biomasă vie;

(b) 

litieră ( 7 );

(c) 

lemn mort1;

(d) 

materie organică moartă ( 8 );

(e) 

soluri minerale;

(f) 

soluri organice;

(g) 

produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de terenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate.

▼B




ANEXA II



VALORI MINIME PENTRU DIMENSIUNEA SUPRAFEȚEI, PROIECȚIA COROANELOR ȘI PARAMETRII DE ÎNĂLȚIME A ARBORILOR

Stat membru

Suprafața (ha)

Proiecția coroanelor arborilor (%)

Înălțimea arborilor (m)

Belgia

0,5

20

5

Bulgaria

0,1

10

5

Republica Cehă

0,05

30

2

Danemarca

0,5

10

5

Germania

0,1

10

5

Estonia

0,5

30

2

Irlanda

0,1

20

5

Grecia

0,3

25

2

▼M2

Spania

1,0

20

După prezentarea inventarului gazelor cu efect de seră în 2028: 10

3

▼B

Franța

0,5

10

5

Croația

0,1

10

2

Italia

0,5

10

5

Cipru

0,3

10

5

Letonia

0,1

20

5

Lituania

0,1

30

5

Luxemburg

0,5

10

5

Ungaria

0,5

30

5

Malta

1,0

30

5

Țările de Jos

0,5

20

5

Austria

0,05

30

2

Polonia

0,1

10

2

Portugalia

1,0

10

5

România

0,25

10

5

▼M2

Slovenia

0,25

10

5

▼B

Slovacia

0,3

20

5

▼M2

Finlanda

0,25

10

5

▼B

Suedia

0,5

10

5

▼M2 —————

▼M2




ANEXA IIa

Obiectivul Uniunii (coloana D), datele medii din inventarul gazelor cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018 (coloana B) și obiectivele naționale ale statelor membre (coloana C) menționate la articolul 4 alineatul (3) care trebuie atinse în 2030



A

B

C

D

Stat membru

Datele medii din inventarul gazelor cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018 (kt de CO2 echivalent), raportarea 2020

Obiectivele statelor membre pentru 2030 (kt de CO2 echivalent)

Valoarea absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră (kt de CO2 echivalent) în 2030, raportarea 2020 (coloanele B + C)

Belgia

–1 032

–320

–1 352

Bulgaria

–8 554

–1 163

–9 718

Republica Cehă

–401

–827

–1 228

Danemarca

5 779

–441

5 338

Germania

–27 089

–3 751

–30 840

Estonia

–2 112

–434

–2 545

Irlanda

4 354

–626

3 728

Grecia

–3 219

–1 154

–4 373

Spania

–38 326

–5 309

–43 635

Franța

–27 353

–6 693

–34 046

Croația

–4 933

–593

–5 527

Italia

–32 599

–3 158

–35 758

Cipru

–289

–63

–352

Letonia

–6

–639

–644

Lituania

–3 972

–661

–4 633

Luxemburg

–376

–27

–403

Ungaria

–4 791

–934

–5 724

Malta

4

–2

2

Țările de Jos

4 958

–435

4 523

Austria

–4 771

–879

–5 650

Polonia

–34 820

–3 278

–38 098

Portugalia

–390

–968

–1 358

România

–23 285

–2 380

–25 665

Slovenia

67

–212

–146

Slovacia

–6 317

–504

–6 821

Finlanda

–14 865

–2 889

–17 754

Suedia

–43 366

–3 955

–47 321

UE-27/Uniunea

–267 704

–42 296

–310 000

▼B




ANEXA III



ANUL SAU PERIOADA DE REFERINȚĂ ÎN SCOPUL CALCULĂRII PLAFONULUI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 8 ALINEATUL (2)

Stat membru

Anul/Perioada de referință

Belgia

1990

Bulgaria

1988

Republica Cehă

1990

Danemarca

1990

Germania

1990

Estonia

1990

Irlanda

1990

Grecia

1990

Spania

1990

Franța

1990

Croația

1990

Italia

1990

Cipru

1990

Letonia

1990

Lituania

1990

Luxemburg

1990

Ungaria

1985-1987

Malta

1990

Țările de Jos

1990

Austria

1990

Polonia

1988

Portugalia

1990

România

1989

Slovenia

1986

Slovacia

1990

Finlanda

1990

Suedia

1990

▼M2 —————

▼B




ANEXA IV

PLANUL DE CONTABILIZARE A PĂDURILOR LA NIVEL NAȚIONAL, CARE CONȚINE NIVELUL DE REFERINȚĂ PENTRU PĂDURI AL UNUI STAT MEMBRU

A.   Criterii și orientări de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri

Nivelul de referință pentru păduri pentru un stat membru se stabilește conform următoarelor criterii:

(a) 

nivelul de referință este în concordanță cu obiectivul de a realiza un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, inclusiv de a consolida eventualele absorbții prin stocuri forestiere în curs de îmbătrânire, care altfel ar putea, în mod progresiv, să se dovedească a fi absorbanți în declin;

(b) 

nivelul de referință asigură excluderea de la contabilizare a simplei prezențe a stocurilor de carbon;

(c) 

nivelul de referință ar trebui să asigure un sistem de contabilizare solidă și credibilă care să garanteze faptul că emisiile și absorbțiile rezultate din utilizarea biomasei sunt contabilizate în mod corespunzător;

(d) 

nivelul de referință include rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate, prin care se asigură o comparație între ipoteza oxidării instantanee a acestora și aplicarea funcției de degradare de prim ordin și a valorilor perioadei de înjumătățire;

(e) 

se pornește de la ipoteza unui raport constant între utilizarea biomasei forestiere sub formă solidă și utilizarea acesteia în scopuri energetice, conform evidențelor din perioada 2000-2009;

(f) 

nivelul de referință ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de contribuire la conservarea biodiversității și de utilizare durabilă a resurselor naturale, astfel cum este prevăzut în Strategia UE pentru păduri, politicile naționale ale statelor membre în domeniul forestier și Strategia UE în domeniul biodiversității;

(g) 

nivelul de referință este în concordanță cu previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră prin surse și absorbțiile prin absorbanți a acestor gaze, care sunt raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013;

(h) 

nivelul de referință este în concordanță cu inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante bazându-se pe informații transparente, complete, coerente, comparabile și exacte. În mod specific, modelul utilizat pentru stabilirea nivelului de referință poate să reproducă date istorice din Inventarul național al gazelor cu efect de seră.

B.   Elemente ale planului de contabilizare a pădurilor la nivel național

Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național depus în temeiul articolului 8 cuprinde următoarele elemente:

(a) 

o descriere generală a modului de stabilire a nivelului de referință pentru păduri și o descriere a modului în care au fost luate în considerare criteriile prevăzute în prezentul regulament;

(b) 

identificarea rezervoarelor de carbon și a gazelor cu efect de seră care au fost incluse în nivelul de referință pentru păduri, motivele pentru omiterea unui rezervor de carbon din stabilirea nivelului de referință pentru păduri și demonstrarea concordanței dintre rezervoarele de carbon incluse în nivelul de referință pentru păduri;

(c) 

o descriere a abordărilor, metodelor și modelelor, inclusiv informații cantitative, care au fost utilizate la stabilirea nivelului de referință pentru păduri, în concordanță cu ultimul raport național de inventariere transmis și o descriere a informațiilor documentare cu privire la practicile și intensitatea gestionării durabile a pădurilor, precum și a politicilor naționale adoptate;

(d) 

informații cu privire la modul în care se prevede evoluția indiciilor de recoltare în cadrul unor scenarii de politică diferite;

(e) 

o descriere a modului în care a fost luat în considerare fiecare dintre următoarele elemente la stabilirea nivelului de referință pentru păduri:

(i) 

suprafața care face obiectul gestionării pădurilor;

(ii) 

emisiile și absorbțiile provenite din păduri și produse lemnoase recoltate, după cum se prezintă în inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante;

(iii) 

caracteristicile pădurilor, inclusiv caracteristicile dinamicii de vârstă a pădurii, creșterile, durata rotației și alte informații privind activitățile de gestionare a pădurilor în cadrul „activității curente”;

(iv) 

indicii de recoltare istorici și prospectivi, cu defalcarea pe utilizări energetice și non-energetice.

▼M1

C.    Nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025



Statul membru

Nivelul de referință pentru păduri pentru perioada 2021-2025, exprimat în tone de CO2 echivalent pe an

Belgia

– 1 369 009

Bulgaria

– 5 105 986

Cehia

– 6 137 189

Danemarca

+354 000

Germania

– 34 366 906

Estonia

– 1 750 000

Irlanda

+112 670

Grecia

– 2 337 640

Spania

– 32 833 000

Franța

– 55 399 290

Croația

– 4 368 000

Italia

– 19 656 100

Cipru

– 155 779

Letonia

– 1 709 000

Lituania

– 5 164 640

Luxemburg

– 426 000

Ungaria

– 48 000

Malta

– 38

Țările de Jos

– 1 531 397

Austria

– 4 533 000

Polonia

– 28 400 000

Portugalia

– 11 165 000

România

– 24 068 200

Slovenia

– 3 270 200

Slovacia

– 4 827 630

Finlanda

– 29 386 695

Suedia

– 38 721 000

▼M2 —————

▼B




ANEXA V

FUNCȚIA DE DEGRADARE DE PRIM ORDIN, METODOLOGIILE ȘI VALORILE IMPLICITE ALE PERIOADEI DE ÎNJUMĂTĂȚIRE PENTRU PRODUSELE LEMNOASE RECOLTATE

Aspecte metodologice

— 
În cazul în care nu este posibil să se facă diferența între produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de trenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate, un stat membru poate alege să contabilizeze produsele lemnoase recoltate presupunând că toate emisiile și absorbțiile provin de pe terenuri forestiere gestionate.
— 
Produsele lemnoase recoltate din depozitele de deșeuri solide și produsele lemnoase recoltate care au fost recoltate în scopuri energetice se contabilizează pe baza oxidării instantanee.
— 
Produsele lemnoase recoltate provenind din import, indiferent de originea lor, nu se contabilizează de statul membru importator („metoda producției”).
— 
În cazul produselor lemnoase recoltate exportate, datele specifice fiecărei țări se referă la valorile perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări și la utilizarea în țara importatoare a produselor lemnoase recoltate.
— 
Valorile perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări pentru produsele lemnoase recoltate introduse pe piața Uniunii nu ar trebui să difere de cele utilizate de statul membru importator.
— 
În scopuri exclusiv de informare, statele membre pot furniza, printre datele transmise, date cu privire la proporția de lemn utilizat în scopuri energetice care a fost importat din afara Uniunii, precum și țările de origine pentru lemnul respectiv.

Statele membre pot utiliza metodologii și valori ale perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări, în locul metodologiilor și al valorilor implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în prezenta anexă, cu condiția ca astfel de metodologii și valori să fie stabilite pe baza unor date transparente și verificabile și ca metodologiile utilizate să fie cel puțin la fel de detaliate și de exacte ca cele specificate în prezenta anexă.

Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire:

Valoarea perioadei de înjumătățire înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate.

Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire sunt:

(a) 

2 ani pentru hârtie;

(b) 

25 de ani pentru panouri din lemn;

(c) 

35 de ani pentru cherestea.

Statele membre pot specifica produsele fabricate din materiale pe bază de lemn, inclusiv pe bază de scoarță, care intră în categoriile menționate la literele (a), (b) și (c) anterioare, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze subcategorii specifice fiecărei țări pentru oricare dintre categoriile menționate.




ANEXA VI

CALCULUL NIVELURILOR DE FOND PENTRU PERTURBĂRILE NATURALE

1. 

Pentru calculul nivelului de fond, sunt furnizate următoarele informații:

(a) 

nivelurile istorice de emisii generate de perturbări naturale;

(b) 

tipul (tipurile) de perturbări naturale incluse în estimare;

▼M2

(c) 

estimările totale anuale ale emisiilor pentru tipurile de perturbări naturale respective pe perioada 2001-2020, enumerate pe categorii de contabilizare a terenurilor în perioada 2021-2025 și pe categorii de raportare privind terenurile în perioada 2026-2030;

▼B

(d) 

demonstrarea asigurării coerenței seriilor cronologice pentru toți parametrii relevanți, inclusiv suprafața minimă, metodologiile de estimare a emisiilor, acoperirea rezervoarelor de carbon și a gazelor.

2. 

Nivelul de fond se calculează ca medie a seriei cronologice 2001-2020, excluzând toți anii pentru care s-au înregistrat niveluri anormale de emisii, adică prin excluderea tuturor valorilor statistice excepționale. Identificarea valorilor statistice excepționale se realizează după cum urmează:

(a) 

se calculează valoarea mediei aritmetice și deviația standard a întregii serii cronologice 2001-2020;

(b) 

se exclud din seriile cronologice toți anii pentru care emisiile anuale se situează în afara dublului deviației standard în raport cu media;

(c) 

se calculează din nou valoarea mediei aritmetice și deviația standard a seriei cronologice 2001-2020 minus anii excluși la litera (b);

(d) 

se repetă acțiunile de la literele (b) și (c) până când nu se mai pot identifica valori statistice excepționale.

▼M2

3. 

După calcularea nivelului de fond conform punctului 2 din prezenta anexă, în cazul în care cantitatea de emisii, într-un anumit an din perioada 2021-2025 pentru categoriile de contabilizare a terenurilor împădurite și a terenurilor forestiere gestionate, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (1), depășește nivelul de fond plus o marjă, cantitatea de emisii care depășește nivelul de fond poate fi exclusă în conformitate cu articolul 10. Marja este egală cu o cotă de probabilitate de 95 %.

4. 

Următoarele emisii nu sunt excluse în aplicarea articolului 10:

(a) 

emisiile rezultate din activități de recoltare și de exploatare forestieră de recuperare care s-au desfășurat pe teren după ce au avut loc perturbări naturale;

(b) 

emisiile rezultate din incendierile programate care s-au desfășurat pe teren în orice an din perioada 2021-2025;

(c) 

emisiile provenite de pe terenuri care au fost supuse despăduririi după ce au avut loc perturbări naturale.

▼B

5. 

Cerințele referitoare la informații conform articolului 10 alineatul (2) includ următoarele:

▼M2 —————

▼M2

(b) 

dovada că, până la finalul perioadei 2021-2025, nu au avut loc despăduriri pe terenurile care au fost afectate de perturbări naturale și cu privire la care emisiile au fost excluse de la contabilizare;

(c) 

o descriere a metodelor și criteriilor verificabile care urmează a fi folosite pentru identificarea despăduririi pe terenurile respective în anii ulteriori din perioada 2021-2025.

▼M2 —————

▼M2

6. 

Cerințele referitoare la informații în temeiul articolului 10 alineatul (2) și al articolelor 13 și 13b includ următoarele:

(a) 

identificarea tuturor suprafețelor de teren afectate de perturbări naturale în anul respectiv, incluzând poziția lor geografică, perioada și tipurile de perturbări naturale;

(b) 

dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru prevenirea sau limitarea impactului perturbărilor naturale respective;

(c) 

dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru reabilitarea terenurilor afectate de perturbările naturale respective.

▼B




ANEXA VII



CUANTUMUL MAXIM AL COMPENSĂRII DISPONIBILE ÎN TEMEIUL FLEXIBILITĂȚII PRIVIND TERENURILE FORESTIERE GESTIONATE MENȚIONAT LA ARTICOLUL 13 ALINEATUL (3) LITERA (B)

Stat membru

Nivelul mediu raportat al absorbțiilor prin absorbanți generat de terenurile forestiere în perioada 2000-2009 în milioane de tone de CO2 echivalent pe an

Plafonul compensărilor exprimat în milioane de tone de CO2 echivalent pentru perioada 2021-2030

Belgia

–3,61

–2,2

Bulgaria

–9,31

–5,6

Republica Cehă

–5,14

–3,1

Danemarca

–0,56

–0,1

Germania

–45,94

–27,6

Estonia

–3,07

–9,8

Irlanda

–0,85

–0,2

Grecia

–1,75

–1,0

Spania

–26,51

–15,9

Franța

–51,23

–61,5

Croația

–8,04

–9,6

Italia

–24,17

–14,5

Cipru

–0,15

–0,03

Letonia

–8,01

–25,6

Lituania

–5,71

–3,4

Luxemburg

–0,49

–0,3

Ungaria

–1,58

–0,9

Malta

0,00

0,0

Țările de Jos

–1,72

–0,3

Austria

–5,34

–17,1

Polonia

–37,50

–22,5

Portugalia

–5,13

–6,2

România

–22,34

–13,4

Slovenia

–5,38

–17,2

Slovacia

–5,42

–6,5

Finlanda

–36,79

–44,1

Suedia

–39,55

–47,5

▼M2 —————



( 1 ) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

( 2 ) Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22).

( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

( 4 ) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare pentru mediu (JO L 126, 21.5.2009, p. 13).

( 6 ) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).”;

( 7 ) Se aplică numai terenurilor împădurite și terenurilor forestiere gestionate.

( 8 ) Se aplică numai terenurilor despădurite, terenurilor cultivate gestionate, pajiștilor gestionate și zonelor umede gestionate.

Top