02017R0655 — RO — 28.12.2022 — 002.002

---

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/655 AL COMISIEI din 19 decembrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la monitorizarea emisiilor de poluanți gazoși provenind de la motoarele cu ardere internă în circulație instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 102 13.4.2017, p. 334)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/987 AL COMISIEI din 27 aprilie 2018	L 182	40	18.7.2018
►M2	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2387 AL COMISIEI din 30 august 2022	L 316	1	8.12.2022

Rectificat prin:

►C1	Rectificare, JO L 321, 15.12.2022, p.  75 (2022/2387)

---

▼B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/655 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2016

de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la monitorizarea emisiilor de poluanți gazoși provenind de la motoarele cu ardere internă în circulație instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră

(Text cu relevanță pentru SEE)

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsurile detaliate cu privire la selecția motoarelor, la procedurile de încercare și la raportarea rezultatelor referitoare la monitorizarea emisiilor de poluanți gazoși provenind de la motoarele cu ardere internă în circulație instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră care folosesc sistemul portabil de măsurare a emisiilor (PEMS).

Articolul 2

Domeniu de aplicare

▼M2

▼B

Prezentul regulament nu se aplică în cazul producătorului de echipamente originale.

▼M2

Articolul 3

Proceduri și cerințe pentru monitorizarea emisiilor provenind de la motoare în circulație

Emisiile de poluanți gazoși de la motoarele în circulație menționate la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1628 sunt monitorizate după cum urmează:

▼M1

Articolul 3a

Dispoziții tranzitorii

▼C1

▼B

Articolul 4

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

---

ANEXĂ

1.    Cerințe generale pentru monitorizarea în circulație

1.1.	În sensul prezentei anexe, „categorie de echipamente mobile fără destinație rutieră” înseamnă o grupare de echipamente mobile fără destinație rutieră care îndeplinesc aceeași (aceleași) funcție (funcții) generică (generice).

1.2.

Producătorul trebuie să aibă acces la motoarele instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră pentru a desfășura încercări de monitorizare în circulație. Atunci când efectuează încercări de monitorizare în circulație, producătorul realizează culegerea de date privind emisiile, măsurarea parametrilor la evacuare și înregistrarea datelor unui motor în circulație instalat pe un echipament mobil fără destinație rutieră operat în ciclurile sale normale de funcționare până la atingerea duratei minime de încercare, astfel cum este precizat la punctul 2 din apendicele 2.

▼M2

1.2.a.

Grup de motoare de monitorizare în circulație [Grup ISM (In-Service Monitoring)] Pentru efectuarea încercării în circulație, toate tipurile de motoare și toate familiile de motoare fabricate de producător trebuie grupate în conformitate cu subcategoria din care face parte acestea, stabilită în tabelul 1 și ilustrată în figura 1. Un producător poate avea un grup ISM pentru fiecare tip posibil de grup ISM. Tabelul 1 Grupuri ISM Grup ISM (Sub)categorii de motoare A NRE-v-5, NRE-v-6 B NRE-c-5, NRE-c-6 C NRE-v-3, NRE-v-4 D NRE-c-3, NRE-c-4 E NRE-v-1, NRE-c-1, NRE-v-2, NRE-c-2 F NRE-v-7, NRE-c-7 G NRG-v-1, NRG-c-1 H NRS-v-2b, NRS-v-3 I NRS-vr-1b, NRS-vi-1b, NRS-v-2a J IWP-v-1, IWP-c-1, IWA-v-1, IWA-c-1, IWP-v-2, IWP-c-2, IWA-v-2, IWA-c-2 K IWP-v-3, IWP-c-3, IWA-v-3, IWA-c-3 L IWP-v-4, IWP-c-4, IWA-v-4, IWA-c-4 M RLL-v-1, RLL-c-1 N RLR-v-1, RLR-c-1 O SMB-v-1 P ATS-v-1

Figura 1

Ilustrare a grupurilor ISM

▼B

1.3.

Motoarele care fac obiectul încercării de monitorizare în circulație: (a)  trebuie montate pe una dintre cele mai reprezentative categorii de echipamente mobile fără destinație rutieră pentru tipul de motor selectat sau, după caz, pentru familia de motoare; ▼M2 ————— ▼B (c)  trebuie să aibă un dosar de întreținere care să ateste că motorul a fost întreținut și exploatat corect, în conformitate cu recomandările producătorului; (d)  nu trebuie să prezinte urme de manevrare greșită (de exemplu, supraîncărcarea sau alimentarea greșită) sau de alți factori (precum manipularea frauduloasă) care ar putea afecta performanța emisiilor de poluanți gazoși; (e)  trebuie să fie în conformitate cu documentele de omologare de tip UE în ceea ce privește componentele sistemului (sistemelor) de control al emisiilor instalat(e) pe motor și pe echipamentul mobil fără destinație rutieră.

▼M2

1.4.

Motoarele având o unitate electronică de control (ECU) și o interfață de comunicare menită să furnizeze datele necesare specificate în apendicele 7, dar cu o interfață lipsă sau cu date lipsă sau în cazul cărora nu este posibil să se obțină identificarea clară și validarea semnalelor necesare, nu sunt eligibile pentru încercarea de monitorizare în circulație; în acest caz trebuie ales un motor alternativ. Autoritatea de omologare nu acceptă absența unei ECU sau a unei interfețe sau semnale nevalide sau absente sau neconformitatea semnalului cuplului emis de ECU ca motiv de reducere a numărului de motoare care urmează să fie supuse încercărilor în temeiul prezentului regulament.

▼B

1.5.

Motoarele în cazul cărora datele din ECU influențează performanța sau emisiile de poluanți gazoși ale echipamentelor mobile fără destinație rutieră trebuie considerate neeligibile pentru încercarea de monitorizare în circulație. În pofida cerințelor articolului 39 din Regulamentul (UE) nr. 2016/1628, un motor alternativ trebuie selectat numai dacă producătorul îi poate demonstra în mod concludent autorității de omologare că nu există nicio strategie de invalidare.

2.    Planul de monitorizare a motoarelor în circulație

▼M2

2.1.

Producătorul prezintă autorității de omologare planul inițial de monitorizare a fiecărui grup ISM în termen de: (a)  pentru grupul ISM A, o lună de la începerea producției oricărui tip de motor sau oricărei familii de motoare din cadrul grupului ISM; (b)  pentru orice alt grup ISM, la data care survine mai târziu dintre următoarele: (i)  26 iunie 2023. (ii)  la 1 lună de la începerea producției oricărui tip de motor sau oricărei familii de motoare din cadrul grupului ISM.

2.2.

Planul inițial include lista tipurilor de motoare și a familiilor de motoare din grupul ISM, împreună cu criteriile utilizate pentru alegere și justificarea alegerii: ▼B (a)  familiilor de motoare sau tipurilor de motoare și categoriei (categoriilor) de echipamente mobile fără destinație rutieră incluse în plan; (b)  listei motorului (motoarelor) și a echipamentelor mobile fără destinație rutieră specifice selectate pentru încercarea de monitorizare în circulație, dacă au fost deja identificate; (c)  schemei de încercare alese.

▼M2

2.3.

Producătorii depun la autoritatea de omologare un plan actualizat pentru monitorizarea motoarelor în circulație ori de câte ori se modifică lista familiilor de motoare din grupul ISM sau se completează sau se revizuiește lista motorului (motoarelor) și echipamentelor mobile fără destinație rutieră specifice selectate. Planul actualizat trebuie să includă o justificare a criteriilor utilizate pentru selecție și motivele revizuirii listei anterioare, dacă este cazul. În cazul în care numărul familiilor de motoare din grupul ISM sau volumul anual al producției pentru piața Uniunii se modifică, planul cu numărul de încercări care trebuie efectuate în conformitate cu punctul 2.6 se modifică, de asemenea, în mod corespunzător.

▼B

2.4.

Autoritatea de omologare aprobă planul inițial și planul (planurile) ulterior (ulterioare) actualizat(e) sau solicită aducerea unor modificări adecvate în decurs de două luni de la depunerea acestora și verifică dacă planul final include o varietate amplă de tipuri de motoare și categorii de echipamente mobile fără destinație rutieră.

2.5.	Fiecare plan de monitorizare inițial sau ulterior actualizat se aprobă de către autoritatea de omologare înainte de inițierea încercărilor asupra motoarelor și echipamentelor mobile fără destinație rutieră cuprinse în acesta.

▼M2

2.6.

Criterii de selecție a motoarelor care urmează să fie supuse încercărilor Numărul de motoare care urmează să fie supuse încercărilor se referă la grupul ISM, nu la subcategoriile de motoare, familiile de motoare sau tipurile de motoare care aparțin grupului ISM. Producătorul selectează motoarele care reprezintă, în mod echilibrat, subcategoriile, familiile de motoare și tipurile de motoare care aparțin grupului ISM. Acest fapt nu ar trebui să implice neapărat efectuarea de încercări asupra motoarelor aparținând fiecărei subcategorii de motoare, fiecărei familii de motoare sau fiecărui tip de motor. Pentru grupurile ISM care conțin atât categoria IWP, cât și IWA, selecția motorului trebuie să includă, în măsura posibilului, motoare din ambele categorii. 2.6.1.   Schema de încercare pentru grupul ISM A Producătorul alege una dintre următoarele scheme de încercare descrise la punctele 2.6.1.1 și 2.6.1.2 pentru monitorizarea în circulație. 2.6.1.1.   Schema de încercare bazată pe perioada de durabilitate a emisiilor (PDE) ▼C1 2.6.1.1.1. Încercarea a 9 motoare din grupul ISM cu o perioadă de funcționare acumulată mai mică decât a % din PDE, în conformitate cu tabelul 2. Rezultatele încercărilor trebuie transmise autorității de omologare până la 28 decembrie 2024. 2.6.1.1.2. Încercarea a nouă motoare din grupul ISM cu o perioadă de funcționare acumulată mai mare de b % din PDE, în conformitate cu tabelul 2. Rapoartele de încercare trebuie transmise autorității de omologare până la 28 decembrie 2026. ▼M2 2.6.1.1.3. Atunci când producătorul nu poate îndeplini cerința de la punctul 2.6.1.1 din cauza indisponibilității motoarelor având perioada de funcționare acumulată prevăzută la punctul 2.6.1.1.2, autoritatea de omologare poate permite, în temeiul prezentului punct, încercarea motoarelor cu o perioadă de funcționare acumulată cuprinsă între de două ori a % și b % din PDE, cu condiția ca producătorul să furnizeze dovezi concludente că au fost selectate motoare cu cea mai mare perioadă de funcționare acumulată disponibilă. Ca alternativă, autoritatea de omologare acceptă o modificare a schemei de încercare pe baza perioadei de 4 ani prevăzute la punctul 2.6.1.2. În acest caz, numărul total de motoare care urmează să fie supuse încercărilor în conformitate cu punctul 2.6.1.2 se reduce cu numărul de motoare deja încercate și raportate în conformitate cu punctul 2.6.1.1. Tabelul 2 % din valorile PDE pentru grupul ISM definit la punctul 2.6.1 Puterea de referință a motorului selectat (kW) a b 56 ≤ P < 130 20 55 130 ≤ P ≤ 560 30 70 2.6.1.2.   Schema de încercare bazată pe o perioadă de 4 ani Fiecare producător efectuează încercări, în medie, pe nouă motoare din grupul ISM pe an timp de 4 ani consecutivi. Rapoartele de încercare trebuie prezentate autorității de omologare în fiecare an pentru încercările care au fost efectuate. Calendarul de încercări și de transmitere a rezultatelor trebuie inclus în planul inițial și în orice plan actualizat ulterior pentru monitorizarea motoarelor în circulație, prezentat de producător și aprobat de autoritatea de omologare. 2.6.1.2.1. Rezultatele încercărilor efectuate pe primele nouă motoare trebuie prezentate în decurs de cel mult 24 de luni de la instalarea primului motor pe un echipament mobil fără destinație rutieră și în maximum 30 de luni de la lansarea producției tipului de motor sau a familiei de motoare omologate în cadrul grupului ISM. 2.6.1.2.2. Atunci când producătorul demonstrează autorității de omologare că nu s-a instalat niciun motor pe un echipament mobil fără destinație rutieră în decurs de 30 de luni de la lansarea producției, rezultatele încercărilor trebuie prezentate după instalarea primului motor, la o dată convenită cu autoritatea de omologare. 2.6.1.2.3. Micii producători Numărul motoarelor încercate se adaptează în cazul micilor producători după cum urmează: (a)  producătorii care fabrică doar două familii de motoare în cadrul unui grup ISM prezintă în medie rezultatele încercărilor efectuate pe șase motoare pe an; (b)  producătorii care fabrică pentru piața Uniunii mai mult de 250 de motoare pe an dintr-un grup ISM care conține o singură familie de motoare prezintă, în medie, rezultatele încercărilor efectuate pe trei motoare pe an; (c)  producătorii care fabrică pentru piața Uniunii între 125 și 250 de motoare pe an dintr-un grup ISM care conține o singură familie de motoare prezintă, în medie, rezultatele încercărilor efectuate pe două motoare pe an; (d)  producătorii care fabrică pentru piața Uniunii mai puțin de 125 de motoare pe an dintr-un grup ISM care conține o singură familie de motoare prezintă, în medie, rezultatelor încercărilor efectuate pe un motor pe an. Autoritatea de omologare verifică dacă nu sunt depășite cantitățile declarate ale producției în decursul perioadei de 4 ani în care producătorul efectuează încercările. Dacă aceste cantități sunt depășite în orice moment, producătorul trebuie să efectueze încercări, în medie, pe nouă motoare pe an pentru anii rămași din perioada de 4 ani pentru care nu au fost raportate rezultate. 2.6.2.   Schema de încercare pentru grupurile ISM B, F, G, J, K, L, M și N Producătorul alege, pentru fiecare grup, una dintre următoarele scheme de încercare descrise la punctele 2.6.2.1 și 2.6.2.2 pentru monitorizarea în circulație. 2.6.2.1.   Schema de încercare bazată pe perioada de durabilitate a emisiilor (PDE) ▼C1 2.6.2.1.1. Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM cu o perioadă de funcționare acumulată mai mică de c % din PDE, în conformitate cu tabelul 3. Rezultatele încercărilor se transmit autorității de omologare până la 28 decembrie 2024. 2.6.2.1.2. Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM cu o perioadă de funcționare acumulată mai mare de d % din PDE, în conformitate cu tabelul 3. Rezultatele încercărilor trebuie transmise autorității de omologare până la 28 decembrie 2026. ▼M2 2.6.2.1.3. Atunci când producătorul nu poate îndeplini cerințele prevăzute la punctele 2.6.2.1.1 și 2.6.2.1.2 din cauza indisponibilității motoarelor având perioada de funcționare acumulată necesară, autoritatea de omologare poate permite, în temeiul prezentului punct, încercarea motoarelor cu o perioadă de funcționare acumulată cuprinsă între de 2 ori c % și d % din PDE, cu condiția ca producătorul să furnizeze dovezi concludente că au fost selectate motoare cu cea mai mare perioadă de funcționare acumulată disponibilă. Ca alternativă, autoritatea de omologare acceptă o modificare a schemei de încercare pe baza perioadei de 4 ani prevăzute la punctul 2.6.2.2. În acest caz, numărul total de motoare care urmează să fie supuse încercărilor în conformitate cu punctul 2.6.2.2 trebuie redus cu numărul de motoare deja încercate și raportate în conformitate cu punctele 2.6.2.1.1 și 2.6.2.1.2. 2.6.2.1.4. Atunci când se utilizează raportul de încercare al unei familii de motoare din etapa IIIB echivalentă cu categoria RLL pentru a obține o omologare de tip corespunzătoare etapei V pentru familia de motoare respectivă în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, iar producătorul motorului nu poate îndeplini cerințele prevăzute la punctele 2.6.2.1.1 și 2.6.2.1.2 din cauza indisponibilității motoarelor din etapa V având perioada de funcționare acumulată necesară, autoritatea de omologare acceptă selectarea unui motor din etapa IIIB pentru a se conforma cerințelor de la punctele 2.6.2.1.1 și 2.6.2.1.2. Tabelul 3 % din valorile PDE pentru grupurile ISM definite la punctul 2.6.2.1 Puterea de referință a motorului selectat (kW) c d P < 56 10 40 56 ≤ P < 130 20 55 P ≥ 130 30 70 Tabelul 4 Numărul de motoare care urmează să fie supuse încercărilor pentru grupurile ISM definite la punctele 2.6.2, 2.6.3.1. și 2.6.4.1 N CA x 1 — 1 2 ≤ N ≤ 4 — 2 > 4 ≤ 50 2 5 ≤ N ≤ 6 > 50 3 ≥ 7 > 50 4 unde: N = numărul total de familii de motoare din UE fabricate de producător în cadrul grupului ISM CA = producția anuală combinată pentru piața UE pentru restul familiilor de motoare fabricate de producător în cadrul unui grup ISM după eliminarea celor patru familii cu cea mai mare producție anuală pentru piața UE. x = numărul de motoare care urmează să fie supuse încercărilor. 2.6.2.2.   Schema de încercare bazată pe o perioadă de 4 ani Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM, în medie, pe an timp de 4 ani consecutivi, în conformitate cu tabelul 4. Rapoartele de încercare trebuie prezentate autorității de omologare în fiecare an pentru încercările care au fost efectuate. Calendarul de încercări și de transmitere a rezultatelor trebuie să fie inclus în planul inițial și în orice plan actualizat ulterior pentru monitorizarea motoarelor în circulație, prezentat de producător și aprobat de autoritatea de omologare. ▼C1 2.6.2.2.1. Rezultatele încercărilor pentru primele x motoare trebuie prezentate înainte de data care survine mai târziu dintre următoarele date: (a)  28 decembrie 2024; ▼M2 (b)  la 12 luni de la instalarea primului motor pe un echipament mobil fără destinație rutieră; (c)  la 18 luni de la începerea producției unui tip de motor sau a unei familii de motoare omologate în cadrul grupului ISM. 2.6.2.2.2. Atunci când producătorul demonstrează autorității de omologare că nu s-a instalat niciun motor pe un echipament mobil fără destinație rutieră în decurs de 18 luni de la lansarea producției, rezultatele încercărilor trebuie prezentate după instalarea primului motor, la o dată convenită cu autoritatea de omologare. 2.6.2.2.3. Micii producători Numărul de motoare supuse încercărilor trebuie adaptat în cazul în care producția anuală combinată a tuturor familiilor de motoare dintr-un grup ISM nu depășește 50 de motoare (mici producători), după cum urmează: (a)  producătorii care fabrică în total între 25 și 50 de motoare pe an pentru piața Uniunii din toate familiile dintr-un anumit grup ISM prezintă: ▼C1 (i)  rezultatele unei încercări efectuate pe un motor cu o perioadă de funcționare acumulată cuprinsă între c % și d % din PDE, astfel cum se arată în tabelul 3, până la 28 decembrie 2025; sau ▼M2 (ii)  o medie a rezultatelor încercării efectuate pe un motor pe an pe o perioadă de 2 ani, începând la 12 luni de la instalarea primului motor pe un echipament mobil fără destinație rutieră; (b)  producătorii care fabrică în total mai puțin de 25 de motoare pe an pentru piața UE din toate familiile dintr-un anumit grup ISM nu sunt obligați să prezinte rezultatele niciunei încercări a motorului, cu excepția cazului în care producția depășește 35 de motoare într-o perioadă de doi ani consecutivi, caz în care producătorul trebuie să aplice aceeași schemă ca cea prevăzută la litera (a). Autoritatea de omologare verifică dacă cantitățile declarate ale producției nu sunt depășite în perioadele prevăzute la primul paragraf litera (a). În cazul în care aceste cantități sunt depășite în orice moment, producătorul trece la una dintre schemele de încercare prevăzute la punctele 2.6.2.1 și 2.6.2.2. În acest caz, numărul total de motoare care urmează să fie supuse încercărilor în conformitate cu punctele respective trebuie redus cu numărul de motoare deja încercate și trebuie raportat în conformitate cu prezentul punct. 2.6.3.   Grupurile ISM C, D, E, H și I Producătorul alege, pentru fiecare grup, una dintre schemele de încercare descrise la punctul 2.6.2 sau o schemă de încercare în funcție de vechimea echipamentelor descrise în secțiunea 2.6.3.1 pentru monitorizarea în circulație. 2.6.3.1.   Schema de încercare bazată pe vechimea echipamentelor mobile fără destinație rutieră (a se vedea figura 2 pentru referințe) ▼C1 2.6.3.1.1. Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră fabricate cu cel mult 2 ani înainte de data încercării respective (a se vedea figura 2), în conformitate cu tabelul 4. Rezultatele încercărilor se transmit autorității de omologare până la 28 decembrie 2024. 2.6.3.1.2. Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră fabricate cu cel puțin 4 ani înainte de data încercării respective (a se vedea figura 2), în conformitate cu tabelul 4. Rezultatele încercărilor se transmit autorității de omologare până la 28 decembrie 2026. ▼M2 2.6.3.1.2.1. Autorității de omologare trebuie să i se furnizeze dovezi concludente că fiecare motor selectat pentru încercare în conformitate cu punctul 2.6.3.1.2 a fost utilizat în fiecare an, într-o manieră și într-o măsură similară cu cea a populației de motoare corespunzătoare introduse pe piața Uniunii. Dovezile corespunzătoare pot include caracteristici care demonstrează uzura normală, evidențe ale utilizării, înregistrări ale lucrărilor de întreținere și înregistrări ale combustibilului consumat. 2.6.3.1.3. Atunci când producătorul nu poate îndeplini cerințele prevăzute la punctele 2.6.3.1.1 și 2.6.3.1.2 din cauza indisponibilității motoarelor cu anul de fabricație cerut pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră sau a unor dovezi insuficiente privind utilizarea, autoritatea de omologare acceptă o modificare a schemei de încercare pe baza unei perioade de 4 ani stabilite la punctul 2.6.2.2. În acest caz, numărul total de motoare care urmează să fie supuse încercărilor în conformitate cu punctul 2.6.2.2 se reduce cu numărul de motoare deja încercate și raportate în conformitate cu punctele 2.6.3.1.1 și 2.6.3.1.2. Figura 2 Ilustrare a motoarelor eligibile pentru încercarea ISM pe baza vechimii echipamentelor mobile fără destinație rutieră 2.6.4.   Grupurile ISM O și P Producătorul alege, pentru fiecare grup ISM, una dintre schemele de încercare descrise la punctul 2.6.2. În cazul în care este ales programul de încercări prevăzut la punctul 2.6.2.1, producătorii au posibilitatea de a aplica, în cadrul aceluiași grup ISM, schema de încercare bazată pe citirea odometrului, descrisă la punctul 2.6.4.1. În cazul în care producătorul alege procedura prevăzută la punctul 2.6.2.1, perioada de funcționare acumulată necesară trebuie să fie cea indicată în tabelul 5 în locul celei indicate în tabelul 3. Tabelul 5 % din valorile PDE pentru grupurile ISM O și P Grup c d O 20 55 P 10 40 2.6.4.1.   Schema de încercare bazată pe citirea odometrului echipamentelor mobile fără destinație rutieră ▼C1 2.6.4.1.1. Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM cu odometru pentru echipamente mobile fără destinație rutieră care indică o perioadă de funcționare acumulată mai mică de c (km) în conformitate cu tabelul 4 și cu tabelul 6. Rezultatele încercărilor se transmit autorității de omologare până la 28 decembrie 2024. 2.6.4.1.2. Efectuarea de încercări pe x motoare din grupul ISM cu odometre pentru echipamente mobile fără destinație rutieră care indică o perioadă de funcționare acumulată mai mare de d (km) în conformitate cu tabelul 4 și tabelul 6. Rezultatele încercărilor se transmit autorității de omologare până la 28 decembrie 2026. ▼M2 Tabelul 6 Perioada de funcționare acumulată pentru grupurile ISM O și P Grup Capacitate cilindrică a motorului (cm3) c (km) d (km) O Oricare 1 600 4 400 P < 100 1 350 5 400 ≥ 100 2 700 10 800 ▼M2 2.6.5.   Producătorul poate efectua și raporta mai multe încercări decât cele stabilite în schemele de încercare prevăzute la punctele 2.6.1, 2.6.2, 2.6.3 și 2.6.4. 2.6.6.   Se recomandă, însă nu este obligatoriu, să se efectueze încercări multiple pe același motor pentru generarea de date destinate etapelor consecutive de acumulare a perioadei de funcționare în conformitate cu punctele 2.6.1, 2.6.2, 2.6.3 și 2.6.4.

▼B

3.    Condiții de încercare

Încercarea de monitorizare în circulație reflectă performanța motorului atunci când acesta este instalat pe un echipament mobil fără destinație rutieră, în timpul funcționării efective și atunci când este acționat de către operatorul său profesionist obișnuit.

3.1.   Operatorul

▼M1

3.1.1.

Operatorul echipamentului mobil fără destinație rutieră care efectuează încercarea de monitorizare în circulație poate fi altul decât profesionistul curent dacă producătorul demonstrează autorității de omologare că operatorul desemnat a asimilat suficiente competențe și calificare pentru a exploata echipamentul mobil fără destinație rutieră.

▼B

3.1.2.

Producătorul prezintă explicații detaliate autorității de omologare cu privire la competențele și calificarea operatorului și demonstrează faptul că operatorul selectat este adecvat pentru încercarea de monitorizare în circulație.

3.2.   Operarea echipamentului mobil fără destinație rutieră

3.2.1.

Încercările se efectuează în timpul funcționării efective complete (sau parțiale) a echipamentului mobil fără destinație rutieră.

3.2.2.

Atunci când producătorul demonstrează autorității de omologare faptul că nu este posibil să se asigure conformitatea cu punctul 3.2.1, ciclurile de funcționare în regim de încercare reprezintă, în măsura posibilităților, funcționarea efectivă a echipamentului mobil fără destinație rutieră. 3.2.2.1. Ciclul de funcționare în regim de încercare reprezentativ se stabilește de către producător de comun acord cu autoritatea de omologare.

3.2.3.

Indiferent dacă încercarea este efectuată în timpul funcționării efective a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau în cadrul unui ciclu de funcționare în regim de încercare reprezentativ, acesta: (a)  evaluează funcționarea efectivă a majorității populației în circulație din categoria (categoriile) selectată (selectate) de echipamente mobile fără destinație rutieră; (b)  nu include o parte disproporționată din activitatea derulată în regim de funcționare la ralanti; (c)  cuprinde o perioadă de suficient de lungă sub sarcină pentru a acoperi durata minimă de încercare prevăzută la punctul 2 din apendicele 2.

3.3.   Condiții ambiante

Încercarea se efectuează în condiții ambiante care îndeplinesc următoarele cerințe:

▼M2

▼B

3.4.   Uleiul lubrifiant, combustibilul și reactivul

Uleiul lubrifiant, combustibilul și reactivul (pentru sistemele de evacuare cu posttratare care utilizează un reactiv pentru reducerea emisiilor de poluanți gazoși) respectă specificațiile precizate de producător.

3.4.1.

Combustibilul este unul comercial sau de referință, astfel cum este specificat în anexa V la Regulamentul (UE) 2017/654.

▼M2

3.4.2.

Pentru a demonstra conformitatea cu punctul 3.4, eșantioanele se prelevă și se păstrează cel puțin până la data care survine cel mai devreme dintre următoarele: (a)  12 luni de la finalizarea încercării; sau (b)  1 lună de la data la care producătorul transmite raportul de încercare respectiv autorității de omologare.

▼B

3.4.3.

Probele de reactivi nu se congelează.

3.5.   Secvența de funcționare

Secvența de funcționare reprezintă intervalul de funcționare neîntreruptă a echipamentului mobil fără destinație rutieră și culegerea continuă a datelor în timpul unei încercări de monitorizare în circulație.

Încercarea de monitorizare în circulație se efectuează în cadrul unei singure secvențe de funcționare, cu excepția celor efectuate în cadrul metodei de culegere a datelor în sistem combinat prevăzute la punctul 4.2, în cazul căreia se combină mai multe secvențe de funcționare într-o singură încercare de monitorizare în circulație.

▼M2

3.6.   În cazul în care încercarea este efectuată în afara Uniunii, producătorul trebuie să furnizeze autorității de omologare dovezi că următoarele condiții sunt reprezentative pentru condițiile de încercare la care ar fi supus echipamentul mobil fără destinație rutieră dacă încercarea ar fi efectuată în Uniune:

▼B

4.    Metode de culegere a datelor

4.1.   Culegerea continuă a datelor

Culegerea continuă a datelor se utilizează atunci când o singură secvență de funcționare este mai mare sau egală cu durata minimă de încercare prevăzută la punctul 2 din apendicele 2.

▼M2 —————

▼B

4.2.   Culegerea datelor în sistem combinat

Ca o alternativă la punctul 4.1, se pot culege date dintr-o combinație de rezultate ale mai multor secvențe de funcționare.

4.2.1.

Se recurge la culegerea datelor în sistem combinat doar atunci când condițiile de încercare nu permit acoperirea duratei minime de încercare specificate la punctul 2 din apendicele 2 cu o singură secvență de funcționare în pofida faptului că se încearcă acest lucru sau atunci când categoria (categoriile) de echipamente mobile fără destinație rutieră selectată (selectate) pentru încercare este (sunt) utilizată (utilizate) în cadrul mai multor activități de lucru cu un ciclu (cicluri) diferit(e) de funcționare relevant(e).

▼M2

4.2.2.

Atunci când se recurge la eșantionarea datelor în sistem combinat, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe suplimentare: (a)  diferitele secvențe de funcționare trebuie obținute folosind același echipament mobil fără destinație rutieră și același motor; (b)  procesul de eșantionare a datelor în sistem combinat efectuat la o temperatură ambiantă mai mare de 273,15 K trebuie să cuprinde maximum trei secvențe de funcționare; (c)  procesul de eșantionare a datelor în sistem combinat efectuat la o temperatură ambiantă mai mică sau egală cu 273,15 K trebuie să cuprindă maximum șase secvențe de funcționare; (d)  perioada maximă dintre prima și ultima secvență de funcționare trebuie să fie de 72 de ore; (e)  nu trebuie să se recurgă la eșantionarea datelor în sistem combinat dacă apare o defecțiune la motor, astfel cum se prevede la punctul 8 din apendicele 2; (f)  pentru a fi eligibil pentru eșantionarea datelor în sistem combinat, fiecare secvență de funcționare a unei încercări de monitorizare în circulație trebuie să conțină cel puțin următoarea valoare a lucrului mecanic (kWh) sau a masei de CO2 (g/ciclu): (i)  pentru motoarele din grupurile ISM A și C, cel puțin lucrul mecanic NRTC cu pornire la cald de referință sau masa de CO2 de referință; (ii)  pentru motoarele din grupul ISM H, cel puțin lucrul mecanic LSI-NRTC de referință sau masa de CO2 de referință; (iii)  pentru motoarele din toate celelalte grupuri ISM, cel puțin lucrul mecanic de referință cu ciclu în regim stabilizat sau masa de CO2 de referință determinată prin metoda prevăzută în apendicele 9. (iv)  Pentru motoarele la care încercarea de monitorizare în circulație se efectuează la o temperatură de 0 °C sau mai mică, cel puțin trei sferturi din lucrul mecanic de referință sau masa de referință a CO2 în timpul primei secvențe de funcționare și cel puțin o jumătate din lucrul mecanic de referință al ciclului în regim staționar sau masa de referință a CO2 pentru următoarele secvențe de funcționare, determinată prin metoda stabilită în apendicele 9. În cazul unei încercări în circulație a unui tip de motor din cadrul unei familii de motoare, valoarea de referință trebuie să fie cea corespunzătoare tipului de motor-prototip; (g)  înainte de a se alătura secvențelor de funcționare, întregul proces de prelucrare prealabilă necesară trebuie finalizat individual pentru fiecare secvență, în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 6.3; (h)  secvențele de funcționare din eșantionarea datelor în sistem combinat trebuie grupate și ordonate cronologic, incluzând toate datele care nu sunt excluse de litera (f); (i)  eșantionarea datelor în sistem combinat trebuie considerată o încercare ISM; (j)  determinarea evenimentelor reușite prevăzute la punctul 6.4 și calculele prevăzute la punctul 8 se aplică eșantionării complete a datelor în sistem combinat.

▼M2

4.3.   Pierderea temporară a semnalului

În ceea ce privește înregistrarea parametrilor, caracterul complet al datelor trebuie să atingă un nivel de cel puțin 98 %, ceea ce înseamnă că maximum 2 % din datele care nu au o perioadă consecutivă mai mare de 30 de secunde pot fi excluse din fiecare secvență de funcționare din cauza unuia sau mai multor episoade de pierdere temporară neintenționată a semnalului în înregistrarea inițială a datelor. Nu trebuie să se producă nicio pierdere de semnal în timpul prelucrării prealabile, al combinării sau al prelucrării ulterioare a oricărei secvențe de funcționare.

▼M2

5.    Fluxul de date ECU

▼M2

▼B

6.    Proceduri de încercare și prelucrarea prealabilă și validarea datelor

▼M1

6.1.	Încercările de monitorizare în circulație se efectuează folosind PEMS în conformitate cu apendicele 1.

6.2.	Producătorii respectă procedura de încercare prevăzută în apendicele 2 cu privire la monitorizarea în circulație a motoarelor instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră cu ajutorul unui PEMS.

6.3.	Producătorii respectă procedurile prevăzute în apendicele 3 cu privire la prelucrarea prealabilă a datelor obținute în urma monitorizării în circulație a motoarelor instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră cu ajutorul unui PEMS.

▼M2

6.4.

Producătorii respectă procedurile prevăzute în apendicele 4 cu privire la determinarea evenimentelor reușite și nereușite pentru calcularea emisiilor de poluanți gazoși în urma unei încercări de monitorizare în circulație a motoarelor instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră cu ajutorul unui PEMS.

▼M2

Figura 3

Ilustrarea secvenței complete pentru efectuarea monitorizării în circulație

▼M2

7.    Disponibilitatea datelor privind încercările

Nu se modifică și nu se elimină date din fișierul (fișierele) de date brute utilizate pentru completarea punctului 6. Aceste fișiere de date brute trebuie păstrate pentru o perioadă minimă de 10 ani de către producător și trebuie puse la dispoziția autorității de omologare și a Comisiei la cerere.

8.    Calcule

Producătorii respectă procedurile prevăzute în apendicele 5 pentru calcularea emisiilor de poluanți gazoși pentru monitorizarea în circulație a motoarelor instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră cu ajutorul unui PEMS.

▼B

9.    Încercări de confirmare

9.1.	Autoritatea de omologare poate efectua o încercare de monitorizare în circulație de confirmare pentru a realiza măsurările în cadrul unei monitorizări în circulație independente.

9.2.

Încercările de confirmare se efectuează pe familia/tipul de motoare și pe categoria (categoriile) de echipamente mobile fără destinație rutieră prevăzute la punctul 2; un motor specific montat pe un echipament mobil fără destinație rutieră relevant este încercat conform cerințelor prevăzute în prezentul regulament.

10.    Proceduri de raportare

10.1.

►M1  Producătorii întocmesc un raport al încercărilor în urma monitorizării în circulație a motoarelor instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră cu ajutorul unui PEMS pentru fiecare motor încercat. ◄ Raportul încercărilor prezintă activitățile și rezultatele monitorizării în circulație și include cel puțin informațiile solicitate la rubricile 1-11 destinate intrărilor de date din apendicele 8.

10.2.

Datele măsurate instantaneu și datele calculate instantaneu 10.2.1. Datele măsurate instantaneu și datele calculate instantaneu nu se includ în raportul de încercare, însă se păstrează de către producător și se pun la dispoziția Comisiei Europene și a autorității de omologare, la cerere, pentru perioada prevăzută la punctul 7. 10.2.2. Datele măsurate instantaneu și datele calculate instantaneu includ cel puțin informațiile solicitate la rubricile I-1-I-2.20 destinate intrărilor de date din apendicele 8.

10.3.

Informații publice În sensul articolului 44 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628, producătorul prezintă un raport separat care conține informațiile solicitate la următoarele rubrici destinate intrărilor de date din apendicele 8: 1.1, 2.2, 2.4, 3.2, 6.3, 6.4.1, 6.10 secțiunea 9 și secțiunea 10. Informațiile pentru poziția 6.3 pentru intrări de date se prezintă la nivel regional, furnizându-se doar poziția geografică aproximativă.

---

Apendicele 1

Sistemul portabil de măsurare a emisiilor

1.

PEMS include următoarele instrumente de măsurare: (a)  analizoare de gaze pentru măsurarea concentrațiilor emisiilor de poluanți gazoși prevăzute la punctul 1 primul paragraf din apendicele 2; ▼M2 (b)  un debitmetru pentru gaze de evacuare (DGE), bazat pe principiul tubului Pitot de calculare a mediilor de presiune dinamică sau pe un principiu echivalent, cu excepția cazului în care se poate aplica măsurarea indirectă a debitului gazelor de evacuare, astfel cum este permis de nota 3 din tabelul de la punctul 1 din apendicele 2; ▼B (c)  senzori de măsurare a temperaturii și presiunii ambiante; (d)  alte instrumente de măsurare necesare pentru încercarea de monitorizare în circulație. PEMS include, de asemenea: (a)  o conductă de transfer pentru a transporta eșantioanele extrase din sonda de prelevare la analizoarele de gaze, inclusiv o sondă de prelevare; (b)  un centralizator de date pentru stocarea datelor colectate din ECU; (c)  PEMS poate include un sistem de poziționare globală (GPS).

▼M2

2.

Cerințe pentru instrumentele de măsurare 2.1. Instrumentele de măsurare trebuie să respecte cerințele privind etalonarea și verificările de conformitate prevăzute în secțiunea 8.1 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 al Comisiei ( 3 ) cu excepția celor prevăzute la punctele 2.1.1 și 2.1.2. Trebuie acordată o atenție deosebită la efectuarea următoarelor acțiuni: (a)  verificarea scurgerilor pe partea de vid a PEMS, astfel cum se prevede în secțiunea 8.1.8.7 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 privind cerințele tehnice și generale; (b)  verificarea răspunsului și a frecvenței de actualizare a înregistrărilor ale analizoarelor de gaz, prevăzută în secțiunea 8.1.5 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654. 2.1.1. Frecvența minimă pentru verificarea linearității analizorului de gaze și pentru verificarea conversiei convertizorului NO2-NO, stabilită în tabelele 6.4 și 6.5 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 privind cerințele tehnice și generale, poate fi mărită la 3 luni. 2.1.2. Frecvența minimă a verificărilor de conformitate și a etalonării DGE, precum și detaliile acestor verificări trebuie să fie cele specificate de producătorul instrumentului. 2.2. Instrumentele de măsurare trebuie să respecte specificațiile prevăzute în secțiunea 9.4 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654. ▼M2 2.3. Gazele analitice utilizate pentru etalonarea instrumentelor de măsurare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în secțiunea 9.5.1 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654.

3.

Cerințe privind conducta de transfer și sonda de prelevare a eșantioanelor 3.1. Conducta de transfer trebuie să respecte cerințele prevăzute în secțiunea 9.3.1.2 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654. 3.2. Sonda de prelevare a eșantioanelor trebuie să respecte cerințele prevăzute în secțiunea 9.3.1.1 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654.

▼B

---

Apendicele 2

Procedura de încercare pentru monitorizarea în circulație cu ajutorul unui PEMS

▼M2

1.    Parametri de încercare

2.    Durata încercării

3.    Pregătirea echipamentului mobil fără destinație rutieră

Pregătirea echipamentului mobil fără destinație rutieră al cărui motor a fost selectat pentru încercare în conformitate cu punctul 1.3 din prezenta anexă cuprinde cel puțin următoarele etape:

4.    Instalarea PEMS

4.1.   Restricții privind instalarea

▼B

4.2.   Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a PEMS este asigurată printr-o unitate externă de alimentare.

4.2.1.

Atunci când producătorul demonstrează autorității de omologare că nu este posibil să se asigure conformitatea cu punctul 4.2, se poate utiliza o sursă care își preia energia (direct sau indirect) de la motor în timpul încercării.

4.2.2.

În acest caz, consumul maxim de curent al PEMS nu trebuie să depășească 1 % din puterea maximă a motorului și se iau măsuri suplimentare pentru a preveni descărcarea excesivă a bateriei atunci când motorul nu funcționează sau se află în ralanti.

4.3.   Alte instrumente de măsurare decât DGE

În măsura posibilităților, alte instrumente de măsurare decât DGE se instalează într-un loc care respectă anumite condiții minime:

4.4.   DGE

Instalarea DGE nu trebuie să ducă la creșterea contrapresiunii peste valoarea recomandată de către producător.

4.4.1.

DGE se fixează pe țeava de evacuare a echipamentului mobil fără destinație rutieră. Senzorii DGE ar trebui să fie plasați între două bucăți de tub drept cu o lungime de cel puțin două ori mai mare decât diametrul DGE (în aval și în amonte).

4.4.2.

DGE se amplasează după amortizorul de zgomot al echipamentului mobil fără destinație rutieră, pentru a limita efectul pulsațiilor gazului de evacuare asupra semnalelor de măsurare.

4.5.   Conducta de transfer și sonda de prelevare a eșantioanelor

Conducta de transfer se izolează în mod corespunzător la punctele de racordare (sonda de prelevare a eșantioanelor și partea posterioară a instrumentelor de măsurare).

4.5.1.

În cazul în care lungimea conductei de transfer se modifică, se verifică și, dacă este necesar, se corectează timpii de transport.

4.5.2.

Conducta de transfer și sonda de prelevare a eșantioanelor se montează în conformitate cu cerințele din secțiunea 9.3 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 privind cerințele tehnice și generale.

▼M2

4.6.   Centralizatorul de date

În cazul în care trebuie utilizate date ECU, centralizatorul de date se conectează la ECU a motorului pentru înregistrarea parametrilor motorului enumerați în tabelul 1 din apendicele 7 și, după caz, a parametrilor motorului enumerați în tabelul 2 din apendicele 7.

▼B

4.7.   GPS (după caz)

Antena se montează în locul cel mai înalt posibil, fără a risca interferența cu vreun obstacol întâlnit pe parcursul funcționării în timpul utilizării.

5.    Proceduri privind încercările de monitorizare premergătoare etapei în circulație

▼M2

5.1.   Măsurarea temperaturii ambiante

Temperatura trebuie măsurată cel puțin la începutul secvenței de funcționare și la sfârșitul secvenței de funcționare. Măsurătoarea trebuie efectuată la o distanță rezonabilă față de echipamentul mobil fără destinație rutieră. Se poate utiliza un senzor sau un semnal ECU pentru temperatura aerului de admisie în motor.

Dacă se folosește temperatura aerului la conducta de admisie pentru estimarea temperaturii ambiante, temperatura ambiantă înregistrată este temperatura aerului de admisie ajustată prin indicele nominal de compensare aplicabil dintre temperatura ambiantă și cea a aerului de admisie, conform celor specificate de către producător.

▼B

5.2.   Pornirea și stabilizarea instrumentelor de măsurare

Instrumentele de măsurare se încălzesc și se stabilizează până când presiunile, temperaturile și debitele ajung la punctele fixe de funcționare, conform instrucțiunilor emise de către producătorul instrumentului de măsurare/al PEMS.

5.3.   Curățarea și încălzirea conductei de transfer

Pentru a preveni contaminarea sistemului, conducta de transfer este golită până la începerea prelevării, conform instrucțiunilor emise de către producătorul instrumentului de măsurare/al PEMS.

Conducta de transfer se încălzește la 190 oC (+/– 10 oC) înainte de începerea încercării pentru a evita prezența punctelor reci care ar putea determina contaminarea eșantionului cu hidrocarburi condensate.

5.4.   Verificarea și etalonarea analizoarelor de gaze

Reglarea la zero și reglarea calibrării, precum și verificările linearității analizoarelor de gaze se efectuează utilizând gazele analitice menționate la punctul 2.1.3 din apendicele 1.

5.5.   Curățarea DGE

DGE se purjează la îmbinările traductorului de presiune în conformitate cu instrucțiunile precizate de către producătorul PEMS sau DGE. Această procedură elimină condensul și particulele diesel din conductele de presiune și din porturile de măsurare a presiunii debitului din tub.

▼M2

6.    Centralizarea datelor încercării de monitorizare în circulație

6.1.   Înainte de secvența de funcționare

Culegerea de date privind emisiile de poluanți gazoși, măsurarea parametrilor gazelor de evacuare și înregistrarea datelor referitoare la motor și la condițiile ambiante trebuie să înceapă înainte de pornirea motorului.

6.2.   În timpul secvenței de funcționare

Culegerea de date privind emisiile de poluanți gazoși, măsurarea parametrilor emisiilor de evacuare și înregistrarea datelor referitoare la motor și la condițiile ambiante trebuie să continue pe durata funcționării normale a motorului.

Motorul poate fi oprit și pornit, însă culegerea de date privind emisiile de poluanți gazoși, măsurarea parametrilor gazelor de evacuare, înregistrarea datelor despre motor și mediul ambiant trebuie să continue pe parcursul întregii secvențe de funcționare de monitorizare în circulație.

6.3.   După secvența de funcționare

La sfârșitul secvenței de funcționare de monitorizare în circulație, se așteaptă un timp suficient pentru ca perioadele de răspuns ale instrumentelor de măsurare și al centralizatorului de date să se încheie. Motorul poate fi oprit înainte sau după încheierea centralizării datelor.

7.    Verificarea analizoarelor de gaze

7.1.   Verificarea periodică a reglării la zero în timpul secvenței de funcționare

În cazul în care este posibil și sigur, verificarea reglării la zero a analizoarelor de gaze se poate efectua o dată la două ore în timpul unei secvențe de funcționare.

7.2.   Corectarea periodică a reglajului la zero în timpul secvenței de funcționare

Rezultatele obținute pe baza verificărilor efectuate conform punctului 7.1 se pot utiliza pentru efectuarea unei corecții a abaterilor de la zero în timpul secvenței de funcționare.

7.3.   Verificarea abaterilor după secvența de funcționare

Verificarea abaterilor se efectuează doar dacă nu s-a realizat o corecție a abaterii de la zero în timpul secvenței de funcționare conform punctului 7.2.

8.    Defecțiuni la motor sau echipament

▼B

---

Apendicele 3

Prelucrarea prealabilă a datelor pentru calcularea emisiilor de poluanți gazoși

1.    Definiții

1.2.

În sensul prezentului apendice, se aplică următoarele definiții: 1.2.1.  „răspunsul la reglarea la zero” înseamnă răspunsul mediu, inclusiv zgomotul, la un gaz de aducere la zero într-un interval de cel puțin 30 de secunde; 1.2.2.  „răspunsul la calibrare” înseamnă răspunsul mediu, inclusiv zgomotul, la un gaz de calibrare într-un interval de cel puțin 30 de secunde.

▼M2

2.    Excluderea datelor

2.1.   Pierderea temporară a semnalului

2.2.   Verificări periodice ale instrumentelor de măsurare

2.3.   Condiții ambiante

2.4.   Date privind pornirea la rece

Datele măsurate pentru emisiile de poluanți gazoși la pornirea la rece trebuie excluse înainte de efectuarea calculelor privind emisiile de poluanți gazoși.

2.4.1.   Motoarele răcite cu lichid

Măsurarea datelor valabile pentru calcularea emisiilor poluanților gazoși trebuie să înceapă după ce temperatura lichidului de răcire a motorului ajunge la 343 K (70 °C) pentru prima oară sau după ce aceasta s-a stabilizat (cu o toleranță de +/– 2 K) într-un interval de 5 minute sau după ce temperatura lichidului de răcire al motorului s-a stabilizat (cu o toleranță de +/– 5 K) într-un interval de 5 minute pentru încercările efectuate la o temperatură ambiantă mai mică sau egală cu 273,15 K, luându-se în calcul condiția care este îndeplinită mai întâi; în orice caz, aceasta trebuie să înceapă la cel puțin 20 de minute de la pornirea motorului.

2.4.2.   Motoarele răcite cu aer

Măsurarea datelor valabile pentru calcularea emisiilor de poluanți gazoși trebuie să înceapă după ce temperatura măsurată în punctul de referință identificat la punctul 3.7.2.2.1 din PARTEA C din apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 se stabilizează în limita a ± 5 % într-un interval de 5 minute; în orice caz, aceasta trebuie să înceapă la cel puțin 20 de minute de la pornirea motorului.

3.    Corectarea abaterilor

3.1.   Abaterea maximă admisă

Abaterile răspunsului la reglarea la zero și ale răspunsului la calibrare trebuie să fie sub 2 % din întreaga scală, pe cel mai mic interval folosit:

3.2.   Corectarea abaterilor

4.    Sincronizare

Pentru a reduce la minimum efectele decalajului produs de diferența în timp dintre diferitele semnale care vizează calcularea emisiilor masice de poluanți gazoși, datele relevante pentru calculul emisiilor de poluanți gazoși se sincronizează în conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 4.1-4.4.

4.1.   Date provenite de la analizoarele de gaz

Datele provenite de la analizoarele de gaz trebuie aliniate la cerințele stabilite în secțiunea 8.1.5.3 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654.

4.2.   Date provenite de la analizoarele de gaz și de la DGE

Datele provenite de la analizoarele de gaze trebuie sincronizate în mod corespunzător cu datele provenite de la DGE utilizând procedura de la punctul 4.4.

4.3.   Date provenite de la PEMS și de la motor

Datele provenite de la PEMS (analizoare de gaz și DGE) trebuie sincronizate în mod corespunzător cu datele provenite de la sistemul ECU al motorului utilizând procedura de la punctul 4.4.

4.4.   Procedura de eficientizare a sincronizării datelor provenite de la PEMS

Parametrii încercărilor prezentați în tabelul din apendicele 2 se împart în trei categorii:

Sincronizarea fiecărei categorii cu celelalte două categorii se verifică identificându-se cel mai ridicat coeficient de corelare între două serii de parametri de încercare. Toți parametrii de încercare dintr-o categorie se ajustează pentru a maximiza factorul de corelare. Următorii parametrii de încercare se utilizează pentru a calcula coeficienții de corelare:

5.    Verificarea consecvenței datelor

5.1.   Date provenite de la analizoarele de gaz și de la DGE

Pentru motoarele proiectate pentru a avea o interfață de comunicare capabilă să asigure un debit de combustibil în conformitate cu tabelul 2 din apendicele 7, consecvența datelor (debitul masic al gazelor la evacuare măsurat de DGE și concentrațiile de gaze) se verifică prin realizarea unei corelări între debitul de combustibil măsurat și comunicat de ECU și debitul de combustibil al motorului calculat folosind procedura prevăzută în secțiunea 2.1.6.4 din anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 privind cerințele tehnice și generale.

Se efectuează o regresie liniară pentru valoarea măsurată și valoarea calculată ale debitului de combustibil. Se folosește metoda celor mai mici pătrate, ecuația celei mai bune aproximări având forma:

y = mx + b

unde:

(a) y

este debitul de combustibil calculat [g/s];

(b) m

este panta liniei de regresie;

(c) x

este debitul de combustibil măsurat [g/s];

(d) b

este punctul de intersecție dintre axa y și curba de regresie.

Panta (m) și coeficientul de determinare (r2) se calculează pentru fiecare curbă de regresie. Se recomandă ca analiza aceasta să se efectueze în intervalul cuprins între 15 % din valoarea maximă și valoarea maximă și la o frecventă mai mare sau egală cu 1 Hz. Pentru ca încercarea să fie considerată valabilă, se evaluează următoarele două criterii:

5.2.   Date privind cuplul provenite de la ECU

În cazul în care datele privind cuplul ECU trebuie utilizate în calcule, consecvența datelor privind cuplul provenite de la ECU trebuie verificată prin compararea valorilor cuplului maxim transmise de ECU la diferite turații ale motorului (după caz) cu valorile corespunzătoare de pe curba oficială a cuplului la sarcină completă a motorului, în conformitate cu apendicele 6.

5.3.   Consum de combustibil specific frânării (BSFC)

În cazul în care sunt disponibile date provenite de la ECU, BSFC se verifică folosind:

5.4.   Presiunea ambiantă

Valoarea presiunii ambiante se verifică pe baza altitudinii indicate de datele provenite de la sistemul GPS, dacă acesta există.

5.5.   Autoritatea de omologare poate considera încercarea nulă dacă nu este satisfăcută de rezultatele verificării consecvenței datelor.

6.    Corecția în stare uscată-umedă

În cazul în care concentrația se măsoară în stare uscată, aceasta trebuie convertită într-o valoare corespunzătoare stării umede în conformitate cu procedura descrisă la secțiunea 2 sau 3 din anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2017/654.

7.    Corecția concentrațiilor de NOx pentru umiditate și temperatură

Concentrațiile de NOx măsurate de analizoarele de gaze nu se corectează pentru umiditatea și temperatura aerului ambiant.

▼B

---

Apendicele 4

Algoritm pentru determinarea evenimentelor valabile în timpul unei monitorizări în circulație

1.    Dispoziții generale

1.1.	În sensul prezentului apendice, „eveniment” înseamnă datele măsurate în cadrul unei încercări de monitorizare în circulație pentru calcularea emisiilor de poluanți gazoși obținute la intervale de timp Δt egale cu perioada de prelevare a eșantioanelor.

1.2.	Metodologia din prezentul apendice are la bază conceptul de evenimente reușite și nereușite.

1.3.

Orice eveniment considerat a fi unul nereușit în conformitate cu prezentul apendice nu se consideră valabil pentru calcularea lucrului mecanic sau a masei de CO2 și a emisiilor de poluanți gazoși și a factorilor de conformitate ai intervalelor de mediere din secțiunea 2 din apendicele 5. Pentru efectuarea calculelor, se folosesc doar evenimente reușite.

1.4.	Evenimentele nereușite se împart în evenimente nereușite scurte (≤ D2) și evenimente nereușite lungi (> D2) (a se vedea tabelul pentru valoarea D2).

▼M2

2.    Procedura pentru stabilirea evenimentelor nereușite

3.    Algoritmul de marcare a „reușitei echipamentului” pentru punerea în aplicare a cerințelor de la punctul 2

Punctul 2 se pune în aplicare în ordinea stabilită la punctele 3.1-3.4.

3.1.   Etapa 1: se depistează și se clasifică evenimentele în reușite și nereușite;

3.2.   Etapa 2: Se combină evenimentele reușite scurte (≤ D0) cu evenimentele nereușite.

Se marchează drept evenimente nereușite acele evenimente reușite mai scurte decât D0 și care sunt precedate și urmate de celelalte evenimente nereușite cu o durată mai mare decât D1.

3.3.   Etapa 3: Se exclud evenimentele reușite care urmează după evenimentele nereușite îndelungate (etapa de demarare).

În cazul în care se aplică punctul 2.2.3, se marchează drept evenimente nereușite acele evenimente care au loc după evenimente nereușite cu o durată îndelungată (> D2) până când:

3.4.   Etapa 4: Se includ evenimentele nereușite care urmează după evenimentele reușite.

Se includ D1 minute ale evenimentului nereușit în urma oricărui eveniment reușit ca parte a acelui eveniment reușit.

▼B

4.    Exemple

4.1.   Excluderi de date nereușite la sfârșitul etapei 1

4.2.   Excluderi de date nereușite la sfârșitul etapei 2

4.3.   Excluderi de date nereușite la sfârșitul etapei 3

4.4.   Sfârșitul etapei 4 – final

---

Apendicele 5

Calculul emisiilor de poluanți gazoși

1.    Calculul emisiilor instantanee de poluanți gazoși

Masa instantanee a emisiilor de poluanți gazoși se calculează pe baza concentrației instantanee a emisiilor de poluanți gazoși măsurată în timpul încercării de monitorizare în circulație și conform procedurii prezentate în secțiunea 2 sau în secțiunea 3 la anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 privind cerințele tehnice și generale.

2.    Determinarea emisiilor de poluanți gazoși și a factorilor de conformitate cu intervale de mediere

▼M2

2.1.   Metoda stabilirii intervalului de mediere

2.1.1.   Cerințe generale

Intervalul de mediere reprezintă subsetul setului de date complete calculate în timpul încercării de monitorizare în circulație, al cărui lucru mecanic sau a cărui masă de CO2 este egal(ă) cu lucrul mecanic sau cu masa de CO2 a(l) motorului măsurat(ă) în cadrul ciclului de încercare de referință din laborator. Masa emisiilor de poluanți gazoși și factorii de conformitate se calculează cu ajutorul metodei de stabilire a intervalului de mediere oscilant, pe baza lucrului mecanic de referință (procedura prevăzută la punctul 2.2) și a masei de CO2 de referință (procedura prevăzută la punctul 2.3) măsurate în cadrul în cadrul ciclului de încercare de referință din laborator.

Puterea motorului raportată la timp și intervalele de mediere a emisiilor de poluanți gazoși, începând cu primul interval de mediere.

Calculele se efectuează în conformitate cu următoarele subpuncte:

Figura 4

Puterea motorului raportată la timp și intervalele de mediere a emisiilor de poluanți gazoși, începând cu primul interval de mediere raportat la timp

2.1.2.   Valori de referință

Lucrul mecanic de referință și masa de CO2 de referință ale unui tip de motor sau ale tuturor tipurilor de motoare din aceeași familie de motoare sunt cele determinate după cum urmează:

2.2.   Metoda bazată pe lucrul mecanic

Figura 5

Metoda bazată pe lucrul mecanic

Durata (t 2, i – t 1, i) a celui de-al i-lea interval de mediere se determină astfel:

W(t 2, i) – W(t 1, i) ≥ Wref

unde:

W(t 2, i – Δt) – W(t 1, i) < W ref ≤ W(t 2, i) – W(t 1, i)

unde Δt este perioada de eșantionare a datelor, egală cu cel mult 1 secundă.

2.2.1.   Calculul emisiilor de poluanți gazoși specifice frânării

Emisiile de poluanți gazoși specifice frânării egas (g/kWh) se calculează pentru fiecare interval de mediere și pentru fiecare poluant gazos în modul următor:

unde:

2.2.2.   Selecția intervalelor de mediere valabile

Intervalele de mediere valabile sunt intervalele de mediere a căror putere medie depășește pragul de putere de 20 % din puterea de referință, astfel cum este definită la articolul 3 punctul (26) din Regulamentul (UE) 2016/1628 și enumerată în anexa I la regulamentul respectiv pentru fiecare (sub)categorie de motoare, pentru tipul de motor supus încercării ISM, cu excepția motoarelor din categoria ATS, unde puterea de referință este puterea la turație intermediară, astfel cum este definită în secțiunea 5.2.5.4 litera (f) din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654. Procentul de intervale de mediere valabile trebuie să fie cel puțin egal cu 50 %.

2.2.3.   Calcularea factorilor de conformitate

Factorii de conformitate se calculează pentru fiecare interval de mediere separat valabil și pentru fiecare poluant gazos separat în modul următor:

unde:

2.3.   Metoda bazată pe masa de CO2

Figura 6

Metoda bazată pe masa de CO2

Durata (t 2, i – t 1, i) celui de-al i-lea interval de mediere se determină astfel:

unde:

unde Δt este perioada de eșantionare a datelor, egală cu cel mult 1 secundă.

Masele de CO2 se calculează în intervalele de mediere prin integrarea emisiilor instantanee de poluanți gazoși, calculate în conformitate cu cerințele introduse la punctul 1.

2.3.1.   Selecția intervalelor de mediere valabile

Intervalele de mediere valabile sunt cele a căror durată nu depășește durata maximă calculată cu:

unde:

2.3.2.   Calcularea factorilor de conformitate

Factorii de conformitate se calculează pentru fiecare interval de mediere separat și pentru fiecare poluant separat în modul următor:

Cu

(raportul în circulație) și

(raportul de certificare)

unde:

mL se determină după cum urmează:

unde:

▼M1

3.    Rotunjirea calculelor emisiilor de poluanți gazoși

Conform standardului ASTM E 29-06b [Standard Practice for Using Significant Digits in Test Data to Determine Conformance with Specifications (Normă pentru utilizarea de numere semnificative în datele încercărilor pentru stabilirea conformității cu specificațiile)], rezultatele încercării finale se rotunjesc într-o singură etapă la numărul de zecimale din dreapta virgulei zecimale indicat de valorile-limită aplicabile ale emisiilor de evacuare prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628 plus o cifră semnificativă suplimentară.

▼B

4.    Rezultatele privind emisiile de poluanți gazoși

Se raportează următoarele rezultate în conformitate cu punctul 10 din prezenta anexă:

---

Apendicele 6

Conformitatea semnalului cuplului emis de ECU

1.    Metoda cuplului maxim

1.1.	Metoda cuplului maxim constă în confirmarea faptului că s-a atins un punct de pe curba cuplului maxim de referință, ca funcție a turației motorului, în timpul încercării de monitorizare în circulație.

1.2.

În cazul în care nu s-a atins un punct de pe curba cuplului maxim de referință ca funcție a turației motorului, în timpul încercării de monitorizare în circulație, producătorul are dreptul de a modifica sarcina echipamentului mobil fără destinație rutieră și/sau durata minimă a încercării prevăzută la punctul 2 din apendicele 2, după caz, pentru a realiza respectiva demonstrație după încercarea de monitorizare în circulație.

1.3.

Cerințele prevăzute la punctul 1.2 nu se aplică în cazul în care, în opinia producătorului și cu acordul prealabil al autorității de omologare, nu este posibil să se atingă punctul de pe curba cuplului maxim în condiții normale de funcționare fără o suprasarcină a motorului instalat pe echipamentul mobil fără destinație rutieră sau dacă acest lucru nu ar fi realizat în condiții de siguranță.

1.4.

În acest caz, producătorul propune autorității de omologare o metodă alternativă de verificare a semnalului. Metoda alternativă se folosește doar dacă autoritatea de omologare consideră că aceasta este fezabilă și aplicabilă fără apariția unei suprasarcini a motorului sau fără vreun risc pentru siguranță.

1.5.

Producătorul poate propune autorității de omologare o metodă mai precisă și completă de verificare a conformității semnalului cuplului emis de ECU în timpul încercării de monitorizare în circulație, în comparație cu metoda prevăzută la punctele 1.1-1.4. În acest caz, metoda propusă de către producător se folosește în locul metodei prevăzute la punctele respective.

▼M2

2.    Imposibilitatea verificării conformității semnalului cuplului emis de ECU

Atunci când producătorul îi demonstrează autorității de omologare că nu este posibil să se verifice semnalul cuplului emis de ECU în timpul încercării de monitorizare în circulație, verificarea efectuată în conformitate cu cerințele din apendicele 3 la anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 în timpul încercărilor impuse pentru omologarea de tip UE și menționată în certificatul de omologare de tip trebuie acceptată de către autoritatea de omologare.

Pentru motoarele din alte grupuri ISM decât A, C și H, autoritatea de omologare poate accepta o demonstrație separată efectuată în conformitate cu cerințele din apendicele 3 la anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654, dar utilizând următoarele proceduri de stabilire a diagramei de funcționare din anexa respectivă:

În cazul în care diagrama de funcționare se efectuează la turație constantă în conformitate cu litera (b), este suficient să se măsoare și să se compare valorile cuplului măsurate de dinamometru și semnalul cuplului transmis de ECU într-un singur punct de putere nominală netă.

▼B

---

Apendicele 7

Cerințe informaționale privind fluxul de date din ECU

▼M2

1.    Date care trebuie transmise

▼B

2.    Cerințe în materie de comunicare

2.1.   Accesul la informații privind fluxurile de date

▼M2

2.1.1.

Accesul la informații privind fluxurile de date se acordă în conformitate cu cel puțin una dintre următoarele serii de standarde: (a)  ISO 27145 cu ISO 15765-4 (bazat pe CAN); (b)  ISO 27145 cu ISO 13400 (bazat pe TCP/IP); (c)  SAE J1939-73; (d)  ISO 14229.

▼B

2.1.2.

În vederea furnizării datelor prezentate în tabelul 1, ECU trebuie să fie compatibilă cu serviciile corespondente ale cel puțin unuia dintre standardele enunțate anterior. Este permisă implementarea în ECU a unor funcții suplimentare ale standardului (standardelor), însă aceasta nu este obligatorie.

2.1.3.

Accesul la informații privind fluxurile de date este posibil prin intermediul unei conexiuni wireless (instrument de scanare extern).

2.2.   Comunicare prin cablu bazată pe CAN

2.2.1.

Viteza de comunicare pe legătura de transmitere a datelor prin cablu este fie de 250 kbps, fie de 500 kbps.

2.2.2.

Interfața de conectare dintre motor și instrumentele de măsurare ale PEMS este standardizată și îndeplinește toate cerințele standardelor ISO 15031-3 Tip A (sursă de 12 V CC), Tip B (sursă de 24 V CC) sau SAE J1939-13 (sursă de 12 V CC sau de 24 V CC).

2.3.   Cerințe privind documentația

Producătorul precizează în documentul relevant prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 al Comisiei ( 4 ) cu privire la cerințele administrative standardul (standardele) utilizat(e) pentru acordarea accesului la informații privind fluxurile de date conform punctului 2.1.1.

---

Apendicele 8

Raportul de încercare pentru monitorizarea în circulație

1.    Informații privind producătorul motorului

1.1.	Marcă [denumirea (denumirile) comerciale a(le) producătorului]

1.2.	Numele companiei și adresa producătorului

1.3.	Numele și adresa reprezentantului autorizat al producătorului (dacă există)

1.4.	Numele și adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare/fabricare:

▼M2

2.    Informații cu privire la motor

▼B

3.    Informații privind echipamentele mobile fără destinație rutieră

3.1.	Proprietarul echipamentului mobil fără destinație rutieră

3.2.	Categoria (categoriile) echipamentului mobil fără destinație rutieră

3.3.	Producătorul echipamentului mobil fără destinație rutieră

3.4.	Numărul de identificare a echipamentului mobil fără destinație rutieră

3.5.	Numărul de înregistrare a echipamentului mobil fără destinație rutieră (dacă există)

3.6.	Denumirea (denumirile) comercială (comerciale) a echipamentului mobil fără destinație rutieră (dacă există)

3.7.	Anul și luna de fabricație ale echipamentului mobil fără destinație rutieră

4.    Selecția motorului/echipamentului mobil fără destinație rutieră

4.1.	Metoda de localizare a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau a motorului

4.2.	Criterii de selecție a echipamentelor mobile fără destinație rutieră, a motoarelor, a familiilor în circulație

4.3.	Locul unde operează în mod obișnuit echipamentului mobil fără destinație rutieră supus încercării

4.4.	Ore de funcționare la începutul încercării: 4.4.1.  Echipament mobil fără destinație rutieră [h] 4.4.2.  Motor [h]

5.    Sistemul portabil de măsurare a emisiilor (PEMS)

5.1.	Sursa de alimentare a PEMS: externă/de la echipamentul mobil fără destinație rutieră

5.2.	Marca și tipul instrumentelor de măsurare (PEMS)

5.3.	Data etalonării instrumentelor de măsurare (PEMS)

5.4.	Software de calcul și versiunea utilizată (de exemplu, EMROAD 4.0)

5.5.	Amplasamentul senzorilor pentru condițiile ambiante

6.    Condiții de încercare

6.1.	Data și ora încercării

6.2.	Durata încercării [s]

6.3.	Locul de desfășurare a încercării

6.4.	Condiții meteorologice și ambiante generale (de exemplu, temperatură, umiditate, altitudine) 6.4.1. Condiții ambiante obișnuite (calculate pe baza datelor instantanee măsurate)

6.5.	Ore de funcționare pe echipamente mobile fără destinație rutieră/motoare

6.6.	Informații detaliate cu privire la funcționarea efectivă a echipamentului mobil fără destinație rutieră

6.7.	Specificații privind combustibilul de încercare

6.8.	Specificații referitoare la uleiul lubrifiant

6.9.	Specificații referitoare la reactiv (după caz)

6.10.

Scurtă descriere a lucrării efectuate

7.    Concentrația medie a emisiilor de poluanți gazoși

7.1.	Concentrația medie de hidrocarburi (HC) [ppm] [nu este obligatoriu]

7.2.	Concentrația medie de CO [ppm] [nu este obligatoriu]

7.3.	Concentrația medie de NOx [ppm] [nu este obligatoriu]

7.4.	Concentrația medie de CO2 [ppm] [nu este obligatoriu]

7.5.	Debitul masic mediu al gazelor de evacuare [kg/h] [nu este obligatoriu]

7.6.	Temperatura medie a gazelor de evacuare [oC] [nu este obligatoriu]

8.    Masa integrată a poluanților gazoși emiși

8.1.	Emisii de THC [g]

8.2.	Emisii de CO [g]

8.3.	Emisii de NOx [g]

8.4.	Emisii de CO2 [g]

▼M2

9.    Factorii de conformitate ai intervalului de mediere ( 5 )(calculați în conformitate cu apendicele 3-5)

(Percentilă minimă, maximă și 90 % cumulativă)

10.    Factorii de conformitate ai intervalului de mediere (determinați conform apendicelor 3 și 5 fără determinarea evenimentelor reușite și nereușite conform apendicelui 4 și fără excluderea intervalelor nevalide prevăzute la punctele 2.2.2 și 2.3.1 din apendicele 5)

(Percentilă minimă, maximă și 90 % cumulativă)

▼B

11.    Verificarea rezultatelor încercărilor

11.1.

Analizor THC: rezultatele aducerii la zero, rezultatele etalonării și ale auditului, înainte și după încercare

11.2.

Analizor CO: rezultatele aducerii la zero, rezultatele etalonării și ale auditului, înainte și după încercare

11.3.

Analizor NOx: rezultatele aducerii la valoarea zero, rezultatele etalonării și ale auditului, înainte și după încercare

11.4.

Analizor CO2: rezultatele aducerii la zero, rezultatele etalonării și ale auditului, înainte și după încercare

11.5.

Rezultatele verificării consistenței datelor, în conformitate cu secțiunea 4. din apendicele 3

I-1.    Date măsurate instantaneu

I-1.1.

Concentrația de THC [ppm]

I-1.2.

Concentrația de CO [ppm]

I-1.3.

Concentrația de NOx [ppm]

I-1.4.

Concentrația de CO2 [ppm]

I-1.5.

Debitul masic al gazelor de evacuare [kg/h]

I-1.6.

Temperatura gazului de evacuare [oC]

I-1.7.

Temperatura aerului ambiant [oC]

I-1.8.

Presiunea ambiantă [kPa]

I-1.9.

Umiditatea ambiantă [g/kg] [opțional]

I-1.10.

Cuplul motorului [Nm]

I-1.11.

Turația motorului [rpm]

I-1.12.

Debitul de combustibil din motor [g/s]

I-1.13.

Temperatura lichidului de răcire a motorului [oC]

I-1.14.

Latitudinea echipamentului mobil fără destinație rutieră [grade]

I-1.15.

Longitudinea echipamentului mobil fără destinație rutieră [grade]

▼M2

I-2.   Date instantanee calculate

▼M2

---

Apendicele 9

Determinarea lucrului mecanic de referință și a masei de CO2 de referință pentru tipurile de motoare în cazul cărora ciclul de încercare pentru omologarea de tip aplicabil este doar un ciclu în regim stabilizat pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră (NRSC)

1.    Date generale

Lucrul mecanic de referință și masa de CO2 de referință pentru grupurile ISM A și C sunt preluate din ciclul NRTC cu pornire la cald din timpul încercării de omologare de tip a motorului-prototip, iar pentru grupul ISM H, din încercarea de omologare de tip LSI-NRTC a motorului-prototip, astfel cum se prevede la punctul 2.1.2 din apendicele 5. Acest apendice definește modul de determinare a lucrului mecanic de referință și a masei de CO2 de referință pentru tipurile de motoare din toate grupurile ISM, cu excepția grupurilor A, C și H.

În sensul acestui apendice, ciclul de încercare de laborator aplicabil este RMC NRSC sau NRSC în mod discontinuu pentru (sub)categoria de motoare corespunzătoare prevăzută în tabelele IV-1 și IV-2 și în tabelele IV-5-IV-10 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628.

2.    Determinarea Wref și a din RMC NRSC

3.    Determinarea Wref și a din NRSC în mod discontinuu

(9-1)

unde:

Pi	este puterea motorului pentru modul i, în kW, cu Pi = Pm,i + PAUX [a se vedea secțiunile 6.3 și 7.7.1.3 din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2017/654 privind cerințele tehnice și generale];

WFi	este factorul de ponderare pentru modul i [-];

tref	este timpul de referință, în s, (a se vedea tabelul);

Wref	este lucrul mecanic al ciclului de referință emis de motorul-prototip în ciclul de încercare de laborator de referință, în kWh;

i	este numărul modului;

Nmode

este numărul de moduri din cadrul ciclului de încercare.

(9-2)

unde:

este debitul masic mediu de CO2 pentru modul i, în g/h;

WFi	este factorul de ponderare pentru modul i [-];

tref	este timpul de referință, în s, (a se vedea tabelul);

este masa de CO2 de referință emisă de motorul-prototip în ciclul de încercare de laborator de referință, în g;

i	este numărul modului;

Nmode

este numărul de moduri din cadrul ciclului de încercare.

---

Apendicele 10

Determinarea puterii instantanee aproximative din debitul masic de CO2

1.    Date generale

„Putere aproximativă” înseamnă o valoare obținută prin interpolare liniară simplă cu unicul scop de a determina evenimentele valide în timpul monitorizării în circulație, astfel cum se descrie în apendicele 4. Această metodologie se aplică motoarelor proiectate fără o interfață de comunicare capabilă să furnizeze date privind cuplul și turația în conformitate cu tabelul 1 din apendicele 7. Calculul se bazează pe ipoteza că, pentru toate tipurile de motoare dintr-o familie de motoare:

2.    Calculul puterii instantanee aproximative

Constanta Veline, Kveline, se calculează împărțind masa de CO2 de referință emisă de motorul-prototip la omologarea de tip la lucrul mecanic produs de motorul-prototip la omologarea de tip folosind ecuația 10-1.

(10-1)

unde:

Kveline

este constanta „Veline”, în g/kWh;

este masa de CO2 de referință emisă de motorul-prototip în ciclul de încercare de laborator de referință, în g;

W ref

este lucrul mecanic de referință produs de motorul-prototip în timpul ciclului de încercare de laborator de referință, în kWh.

(10-2)

unde:

Pi,proxy

este puterea instantanee aproximativă, în kW;

ste debitul masic instantaneu de CO2 emis de motorul supus încercării, în g/s.

---

( 1 ) Regulamentul delegat (UE) 2017/654 al Comisiei din 19 decembrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele tehnice și generale referitoare la limitele emisiilor și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră (JO L 102, 13.4.2017, p. 1).

( 2 ) Regulamentul delegat (UE) 2018/987 al Comisiei din 27 aprilie 2018 de modificare și de rectificare a Regulamentului delegat (UE) 2017/655 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește monitorizarea emisiilor de poluanți gazoși provenind de la motoarele cu ardere internă în circulație instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră (JO L 182, 18.7.2018, p. 40).

( 3 ) Regulamentul delegat (UE) 2017/654 al Comisiei din 19 decembrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele tehnice și generale referitoare la limitele emisiilor și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră (JO L 102, 13.4.2017, p. 1).

( 4 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 al Comisiei din 19 decembrie 2016 de stabilire a cerințelor administrative referitoare la limitele emisiilor și la omologarea de tip a motoarelor cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului (a se vedea pagina 364 din prezentul Jurnal Oficial).

( 5 ) Intervalul de mediere reprezintă subsetul setului de date complete calculate în timpul încercării de monitorizare în circulație, a cărui masă de CO2 sau al cărui lucru mecanic este egal cu masa de CO2 de referință emis de motor sau cu lucrul mecanic măsurat în cadrul NRTC sau NRSC de referință din laborator pentru motorul-prototip aplicabil.

( 6 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 7 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 8 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au o limită combinată de emisii pentru HC + NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 9 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 10 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 11 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au o limită combinată de emisii pentru HC + NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 12 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 13 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 14 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au o limită combinată de emisii pentru HC + NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 15 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 16 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 17 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au o limită combinată de emisii pentru HC + NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 18 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 19 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 20 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au o limită combinată de emisii pentru HC + NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 21 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 22 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au limite separate pentru HC și NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

( 23 ) Se aplică numai pentru (sub)categoriile de motoare care au o limită combinată de emisii pentru HC + NOx în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.