Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02015R2446-20160501

Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2015/2015/2016-05-01

02015R2446 — RO — 01.05.2016 — 000.003


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

▼C1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2446 AL COMISIEI

din 28 iulie 2015

de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii

▼B

(JO L 343 29.12.2015, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/341 AL COMISIEI din 17 decembrie 2015

  L 69

1

15.3.2016

►M2

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/651 AL COMISIEI din 5 aprilie 2016

  L 111

1

27.4.2016


rectificat prin

►C1

Rectificare, JO L 087, 2.4.2016, p.  35 (2015/2446)

►C2

Rectificare, JO L 101, 13.4.2017, p.  164 (2015/2446)




▼B

▼C1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2446 AL COMISIEI

din 28 iulie 2015

de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii

▼B



TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE



CAPITOLUL 1

Domeniul de aplicare a legislației vamale, misiunea vămii și definiții

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „măsură de politică agricolă” înseamnă dispozițiile referitoare la activitățile de import și de export pentru produsele care intră sub incidența anexei 71-02, punctele 1, 2 și 3;

2. „carnet ATA” înseamnă documentul vamal internațional pentru admiterea temporară eliberat în conformitate cu Convenția ATA sau cu Convenția de la Istanbul;

3. „Convenția ATA” înseamnă Convenția vamală privind carnetul ATA pentru admiterea temporară de mărfuri, adoptată la Bruxelles la 6 decembrie 1961;

4. „Convenția de la Istanbul” înseamnă Convenția privind admiterea temporară adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990;

5. „bagaj” înseamnă toate mărfurile transportate prin orice mijloace în legătură cu o călătorie de către o persoană fizică;

6. „cod” înseamnă Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii;

7. „aeroport al Uniunii” înseamnă orice aeroport situat pe teritoriul vamal al Uniunii;

8. „port al Uniunii” înseamnă orice port maritim situat pe teritoriul vamal al Uniunii;

9. „Convenția privind un regim de tranzit comun” înseamnă Convenția privind un regim de tranzit comun ( 1 );

10. „țară de tranzit comun” înseamnă orice țară, alta decât statele membre ale Uniunii, care este o parte contractantă la Convenția privind un regim de tranzit comun;

11. „țară terță” înseamnă o țară sau un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii;

12. „carnet CPD” înseamnă un document vamal internațional utilizat pentru admiterea temporară a mijloacelor de transport eliberat în conformitate cu Convenția de la Istanbul;

13. „birou vamal de plecare” înseamnă biroul vamal unde se acceptă declarația de plasare sub regim de tranzit;

14. „birou vamal de destinație” înseamnă biroul vamal unde mărfurile plasate sub un regim de tranzit sunt prezentate pentru a încheia regimul;

▼C2

15. „birou vamal de primă intrare” înseamnă biroul vamal de a cărui competență ține supravegherea vamală la locul în care mijlocul de transport care transportă mărfurile intră pe teritoriul vamal al Uniunii dintr-un teritoriu din afara acestuia;

▼B

16. „birou vamal de export” înseamnă biroul vamal unde se depune declarația de export sau declarația de reexport pentru mărfurile scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii;

17. „birou vamal de plasare” înseamnă biroul vamal indicat în autorizație pentru un regim special, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) din cod, care are competența de a acorda mărfurilor liberul de vamă pentru un regim special;

18. „numărul de înregistrare și de identificare a operatorilor economici” (număr EORI) înseamnă un număr de identificare unic în teritoriul vamal al Uniunii, atribuit de o autoritate vamală unui operator economic sau unei alte persoane pentru înregistrare in scopuri vamale;

19. „exportator” înseamnă:

(a) persoana stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care, în momentul în care declarația este acceptată, este titularul contractului încheiat cu destinatarul din țara terță și are competența de a stabili dacă mărfurile vor fi transportate către o destinație din afara teritoriului vamal al Uniunii;

(b) persoana particulară care transportă mărfurile pentru export, în cazul în care aceste mărfuri fac parte din bagajele personale ale persoanei particulare;

(c) în alte cazuri, persoana stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care are competența de a stabili dacă mărfurile vor fi transportate către o destinație din afara teritoriului vamal al Uniunii;

20. „principiile de contabilitate general acceptate” înseamnă principiile care sunt recunoscute sau care sunt larg sprijinite de către autorități într-o anumită țară și la un moment dat care stabilesc resursele și obligațiile economice care ar trebui înregistrate ca active și ca pasive, care sunt schimbările de înregistrat, intervenite în activ și în pasiv, cum trebuie să fie măsurate activul și pasivul, ca și schimbările intervenite, ce informații trebuie să fie făcute cunoscute și în ce fel și ce tipuri de situații financiare trebuie întocmite;

21. „mărfuri fără caracter comercial” înseamnă:

(a) mărfurile conținute în trimiteri efectuate de la o persoană particulară la alta, în cazul în care trimiterile respective:

(i) prezintă un caracter ocazional;

(ii) conțin exclusiv mărfuri rezervate uzului personal al destinatarului sau al familiei acestuia iar caracterul sau cantitatea acestor mărfuri nu indică nicio intenție de ordin comercial; și

(iii) se adresează de către expeditor destinatarului fără niciun fel de plată;

(b) mărfurile conținute în bagajele personale ale călătorilor, în cazul în care acestea:

(i) prezintă un caracter ocazional; și

(ii) conțin exclusiv mărfuri rezervate uzului personal al călătorilor sau al familiei lor sau care sunt destinate a fi oferite drept cadou; natura și cantitatea acestor mărfuri nu trebuie să indice că sunt importate sau exportate din motive comerciale;

▼C2

22. „numărul de referință principal” (MRN) înseamnă numărul de înregistrare atribuit de către autoritatea vamală competentă declarațiilor sau notificărilor prevăzute la articolul 5 alineatele (9)-(14) din cod, operațiunilor TIR sau dovezilor cu privire la statutul vamal de mărfuri unionale;

23. „perioadă pentru descărcare” înseamnă termenul până la care mărfurile plasate sub un regim special, cu excepția tranzitului, sau produsele transformate trebuie să fie plasate sub un regim vamal ulterior, trebuie să fie distruse, trebuie să fi fost scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii sau trebuie să li se atribuie destinația finală prevăzută. În cazul perfecționării pasive, perioada pentru descărcare înseamnă termenul în care mărfurile exportate temporar pot fi reimportate pe teritoriul vamal al Uniunii, sub formă de produse transformate și pot fi puse în liberă circulație pentru a putea beneficia de scutirea parțială sau totală de taxe la import;

24. „mărfuri din trimiteri poștale” înseamnă mărfuri altele decât obiectele de corespondență, transmise prin colete sau pachete poștale și transportate sub răspunderea unui furnizor de servicii poștale sau de către acesta în conformitate cu dispozițiile Convenției Uniunii Poștale Universale, adoptată la 10 iulie 1984 sub egida Organizației Națiunilor Unite;

▼B

25. „operator poștal” înseamnă un operator stabilit într-un stat membru și desemnat de acesta să presteze serviciile internaționale reglementate prin Convenția Uniunii Poștale Universale;

26. „obiecte de corespondență” înseamnă scrisori, cărți poștale, scrisori în alfabet Braille și materiale tipărite care nu sunt supuse taxelor la import sau la export;

27. „perfecționare pasivă IM/EX” înseamnă importul anticipat al produselor transformate obținute din mărfuri echivalente în cadrul regimului de perfecționare pasivă, înainte de exportul mărfurilor pe care le înlocuiesc, după cum se menționează la articolul 223 alineatul (2) litera (d) din cod;

28. „perfecționare pasivă EX/IM” înseamnă exportul mărfurilor unionale sub regimul de perfecționare pasivă înainte de importul produselor transformate;

29. „perfecționare activă EX/IM” înseamnă exportul anticipat al produselor transformate obținute din mărfuri echivalente sub regimul de perfecționare activă, înainte de importul mărfurilor pe care le înlocuiesc, după cum se menționează la articolul 223 alineatul (2) litera (c) din cod;

▼C2

30. „perfecționare activă IM/EX” înseamnă importul mărfurilor neunionale sub regimul de perfecționare activă înainte de exportul produselor transformate;

▼B

31. „persoană particulară” înseamnă persoane fizice altele decât persoanele impozabile care acționează ca atare, astfel cum sunt definite în Directiva 2006/112/CE a Consiliului;

32. „antrepozit vamal public de tipul I” înseamnă un antrepozit vamal public atunci când responsabilitățile menționate la articolul 242 alineatul (1) din cod îi revin titularului autorizației și titularului regimului;

33. „antrepozit vamal public de tipul II” înseamnă un antrepozit vamal public atunci când responsabilitățile menționate la articolul 242 alineatul (2) din cod îi revin titularului regimului;

34. „document de transport unic” înseamnă, în contextul statutului vamal, un document de transport emis într-un stat membru, care acoperă transportul mărfurilor de la punctul de plecare situat pe teritoriul vamal al Uniunii, până la punctul de destinație situat pe acest teritoriu sub răspunderea transportatorului care emite documentul;

35. „teritoriu fiscal special” înseamnă o parte a teritoriului vamal al Uniunii, în care nu se aplică dispozițiile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată sau ale Directivei 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE;

36. „birou vamal de supraveghere” înseamnă:

(a) în cazul depozitării temporare, astfel cum se menționează în titlul IV din cod, sau în cazul regimurilor speciale altele decât tranzitul, astfel cum se menționează în titlul VII din cod, biroul vamal indicat în autorizație pentru a supraveghea fie depozitarea temporară a mărfurilor, fie regimul special în cauză;

(b) în cazul declarației vamale simplificate, astfel cum se prevede la articolul 166 din cod, al vămuirii centralizate, astfel cum se menționează la articolul 179 din cod, al înscrierii în evidențe, astfel cum se menționează la articolul 182 din cod, biroul vamal indicat în autorizație pentru a supraveghea plasarea mărfurilor sub regimul vamal respectiv;

37. „Convenția TIR” înseamnă Convenția vamală privind transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, semnată la Geneva la 14 noiembrie 1975;

38. „operațiune TIR” înseamnă circulația mărfurilor în cadrul teritoriului vamal al Uniunii, în conformitate cu Convenția TIR;

39. „transbordare” înseamnă încărcarea sau descărcarea de produse și de mărfuri de la bordul unui mijloc de transport într-un alt mijloc de transport;

40. „călător” înseamnă orice persoană fizică care:

(a) intră pe teritoriul vamal al Uniunii temporar și nu are domiciliul obișnuit pe acest teritoriu: sau

(b) se întoarce pe teritoriul vamal al Uniunii, unde are domiciliul obișnuit, după ce a călătorit temporar în afara acestui teritoriu: sau

(c) părăsește temporar teritoriul vamal al Uniunii, unde își are domiciliul obișnuit: sau

(d) părăsește teritoriul vamal al Uniunii după o ședere temporară, fără a avea domiciliul obișnuit pe acest teritoriu;

41. „deșeuri și resturi” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a) mărfuri sau produse care sunt clasificate drept deșeuri și resturi în conformitate cu Nomenclatura combinată;

(b) în contextul destinației finale sau al perfecționării active, mărfuri sau produse rezultate în urma unei operațiuni de transformare, care nu au nicio valoare economică sau au o valoare economică scăzută și care nu pot fi utilizate fără alte transformări;

42. „palet” înseamnă un dispozitiv pe planșeul căruia se poate grupa o anumită cantitate de mărfuri pentru a constitui un lot unitar în scopul transportării, manipulării sau stivuirii sale cu ajutorul echipamentelor mecanice. Acest dispozitiv este format din două planșee separate prin reazeme sau dintr-un planșeu susținut de suporți; înălțimea sa totală este limitată la minimul necesar manipulării cu ajutorul motostivuitoarelor sau elevatoarelor; poate avea sau nu suprastructură;

43. „navă-fabrică a Uniunii” înseamnă o navă înmatriculată într-o parte a teritoriului unui stat membru care face parte din teritoriului vamal al Uniunii, arborează pavilionul unui stat membru și care nu capturează produse de pescuit maritim, dar transformă astfel de produse la bord;

44. „navă de pescuit a Uniunii” înseamnă o navă înmatriculată într-o parte a teritoriului unui stat membru care face parte din teritoriul vamal al Uniunii, arborează pavilionul unui stat membru, capturează produse de pescuit maritim și care, după caz, le transformă la bord;

45. „serviciu de transport maritim regulat” înseamnă un serviciu care transportă mărfuri în nave care navighează numai între porturi din Uniune și nu vin de la sau nu merg către sau nu fac escală în alte puncte din afara teritoriului vamal al Uniunii sau în orice puncte situate într-o zonă liberă a unui port din Uniune.



CAPITOLUL 2

Drepturile și obligațiile persoanelor în ceea ce privește legislația vamală



Secțiunea 1

Furnizarea informațiilor



Subsecțiunea 1

Cerințe comune în materie de date pentru schimbul de date și stocarea datelor

Articolul 2

▼C1

Cerințele comune în materie de date

▼B

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

(1)  Schimbul și stocarea de informații necesare pentru cereri și decizii fac obiectul cerințelor comune în materie de date prevăzute în anexa A.

(2)  Schimbul și stocarea de informații necesare pentru declarațiile, notificările și dovada statutului vamal fac obiectul cerințelor comune în materie de date prevăzute în anexa B.

▼M1

(3)  Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, până la data de instalare a primei etape de modernizare a sistemului privind informațiile tarifare obligatorii („ITO”) și a sistemului Supraveghere 2 menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, coloana 1a din anexa A la prezentul regulament nu se aplică și se aplică cerințele corespunzătoare în materie de date prevăzute în anexele 2-5 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei ( 2 ).

Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, până la data de modernizare a sistemului AEO menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, coloana 2 din anexa A la prezentul regulament nu se aplică și se aplică cerințele corespunzătoare în materie de date prevăzute în anexele 6 și 7 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei.

(4)  Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, pentru sistemele informatice enumerate în anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, până la data de instalare sau de modernizare a sistemelor informatice relevante menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, cerințele comune în materie de date menționate în anexa B la prezentul regulament nu se aplică.

Pentru sistemele informatice enumerate în anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, până la data de instalare sau de modernizare a sistemelor informatice relevante menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, schimbul și stocarea informațiilor necesare pentru declarații, notificări și dovada statutului vamal fac obiectul cerințelor în materie de date prevăzute în anexa 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.

În cazul în care cerințele în materie de date pentru schimbul și stocarea de informații necesare pentru declarații, notificări și dovada statutului vamal nu sunt prevăzute în anexa 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, statele membre se asigură că cerințele respective în materie de date sunt de natură să garanteze că dispozițiile care reglementează declarațiile, notificările și dovada statutului vamal în cauză pot fi aplicate.

(5)  Până la data de instalare a sistemului de decizii vamale în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, autoritățile vamale pot decide că trebuie aplicate cerințe adecvate în materie de date, altele decât cele prevăzute în anexa A la prezentul regulament, pentru următoarele cereri și autorizații:

(a) cereri și autorizații referitoare la simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor;

(b) cereri și autorizații referitoare la garanții globale;

(c) cereri și autorizații pentru amânarea plății;

(d) cereri și autorizații pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară menționate la articolul 148 din cod;

(e) cereri și autorizații pentru servicii de transport maritim regulat;

(f) cereri și autorizații pentru statutul de emitent autorizat;

(g) cereri și autorizații pentru statutul de cântăritor autorizat de banane;

(h) cereri și autorizații pentru autoevaluare;

(i) cereri și autorizații de acordare a statutului de destinatar agreat pentru operațiuni TIR;

(j) cereri și autorizații de acordare a statutului de expeditor agreat pentru regimul de tranzit unional;

(k) cereri și autorizații de acordare a statutului de destinatar agreat pentru regimul de tranzit unional;

(l) cereri și autorizații pentru utilizarea de sigilii speciale;

(m) cereri și autorizații pentru utilizarea unei declarații de tranzit cu set redus de date;

(n) cereri și autorizații pentru utilizarea unui document electronic de transport ca declarație vamală.

(6)  Atunci când un stat membru decide, în conformitate cu alineatul (5), că trebuie aplicate alte cerințe în materie de date, el trebuie să se asigure că acestea le permit statelor membre să verifice îndeplinirea condițiilor de acordare a autorizației și că includ cel puțin următoarele cerințe:

(a) identificarea solicitantului/titularului autorizației (elementul de date 3/2 Identificarea solicitantului/titularului autorizației sau al deciziei sau, în absența unui număr EORI valid al solicitantului, elementul de date 3/1 Solicitantul/Titularul autorizației sau al deciziei);

(b) tipul de cerere sau autorizație (elementul de date 1/1 Tipul codului cererii/deciziei);

(c) dacă este cazul, utilizarea autorizației în unul sau mai multe state membre (elementul de date 1/4 Valabilitate geografică – Uniune).

(7)  Până la data de instalare a sistemului de decizii vamale în cadrul CVU, autoritățile vamale pot permite ca cerințele în materie de date pentru cereri și autorizații prevăzute în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 să se aplice în locul cerințelor în materie de date prevăzute în anexa A la prezentul regulament pentru următoarele proceduri:

(a) cereri și autorizații pentru utilizarea declarației simplificate;

(b) cereri și autorizații pentru vămuire centralizată;

(c) cereri și autorizații pentru înscrierea datelor în evidențele declarantului;

(d) cereri și autorizații pentru utilizarea regimului de perfecționare activă;

(e) cereri și autorizații pentru utilizarea regimului de perfecționare pasivă;

(f) cereri și autorizații pentru utilizarea regimului de destinație finală;

(g) cereri și autorizații pentru utilizarea regimului de admitere temporară;

(h) cereri și autorizații pentru exploatarea spațiilor de depozitare în scopul antrepozitării vamale a mărfurilor.

(8)  Fără a aduce atingere alineatului (7), până la datele de instalare a sistemului automatizat de export (AES) în cadrul CVU sau de modernizare a sistemelor naționale de import, atunci când o cerere de autorizație se bazează pe o declarație vamală în conformitate cu articolul 163 alineatul (1) din prezentul regulament, declarația vamală trebuie să conțină și următoarele date:

(a) Cerințe în materie de date comune tuturor regimurilor:

 natura prelucrării sau utilizarea mărfurilor;

 descrierea tehnică a mărfurilor și/sau a produselor prelucrate și mijloacele de identificare a acestora;

 perioada estimată pentru descărcare;

 biroul de încheiere propus (nu pentru destinația finală); și

 locul de prelucrare sau de utilizare.

(b) Cerințe în materie de date specifice pentru regimul de perfecționare activă:

 codurile condițiilor economice menționate în apendicele la anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341;

 rata estimată a rentabilității sau metoda prin care această rată urmează a fi stabilită; și

 dacă calcularea cuantumului taxelor la import ar trebui să fie efectuată în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod (se specifică „da” sau „nu”).

▼B



Subsecțiunea 2

Înregistrarea persoanelor la autoritățile vamale

Articolul 3

▼C1

Conținutul datelor din înregistrarea EORI

▼B

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

În momentul înregistrării unei persoane, autoritățile vamale trebuie să colecteze și să stocheze datele referitoare la respectiva persoană conform dispozițiilor prevăzute în anexa 12-01. Aceste date constituie înregistrarea EORI.

▼M1

Prin derogare de la primul paragraf, până la data de modernizare a sistemului EORI prevăzut în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, cerințele comune în materie de date prevăzute în anexa 12-01 nu se aplică.

Până la data de modernizare a sistemului EORI, statele membre colectează și stochează următoarele date prevăzute în anexa 9 apendicele E la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, care constituie înregistrarea EORI:

(a) datele enumerate la punctele 1-4 din anexa 9 apendicele E la Regulamentul delegat (UE) 2016/341;

(b) în cazul în care sistemele naționale o impun, datele enumerate la punctele 5-12 din anexa 9 apendicele E la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.

Statele membre încarcă datele colectate în conformitate cu al treilea paragraf din prezentul articol în mod periodic în sistemul EORI.

Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf din prezentul articol, colectarea elementului de date enumerat în titlul I capitolul 3 punctul 4 din anexa 12-01 de către statele membre este opțională. În cazul în care elementul de date respectiv este colectat de statele membre, acesta este încărcat în sistemul EORI cât mai curând posibil după modernizarea sistemului.

▼B

Articolul 4

▼C1

Prezentarea de date în vederea înregistrării în EORI

▼B

[Articolul 6 alineatul (4) din cod]

Autoritățile vamale le pot permite persoanelor să prezinte datele necesare pentru înregistrarea în EORI prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 5

▼C1

Operatori economici stabiliți în afara teritoriului vamal al Uniunii

▼B

[Articolul 22 alineatul (2) și articolul 9 alineatul (2) din cod]

(1)  Un operator economic stabilit în afara teritoriului vamal al Uniunii se înregistrează înainte de a:

(a) depune o declarație vamală pe teritoriul vamal al Uniunii, cu excepția următoarelor declarații:

(i) o declarație vamală făcută în conformitate cu articolele 135-144;

▼C2

(ii) o declarație vamală pentru a plasa mărfuri sub regimul de admitere temporară sau o declarație de reexport pentru a descărca acest regim;

▼B

(iii) o declarație vamală în temeiul Convenției privind un regim de tranzit comun ( 3 ) depusă de un operator economic stabilit într-o țară de tranzit comun;

(iv) o declarație vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional depusă de un operator economic stabilit în Andorra sau în San Marino;

(b) depune o declarație sumară de ieșire sau de intrare pe teritoriul vamal al Uniunii;

(c) depune o declarație de depozitare temporară pe teritoriul vamal al Uniunii;

(d) acționa în calitate de transportator în scopul transportului maritim, pe căile navigabile interioare sau aerian;

(e) acționa în calitate de transportator care este conectat la sistemul vamal și care dorește să primească oricare dintre notificările prevăzute în legislația vamală în ceea ce privește depunerea sau modificarea declarațiilor sumare de intrare.

▼C2

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1) litera (a) punctul (ii), operatorii economici care nu sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii se înregistrează la autoritățile vamale înainte de a depune o declarație vamală pentru a plasa mărfuri sub regimul de admitere temporară sau o declarație de reexport pentru a descărca regimul în cazul în care este necesară înregistrarea pentru utilizarea sistemului comun de gestionare a garanțiilor.

▼B

(3)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1) litera (a) punctul (iii), operatorii economici stabiliți într-o țară de tranzit comun se înregistrează la autoritățile vamale înainte de depunerea unei declarații vamale în temeiul Convenției privind un regim de tranzit comun, în cazul în care această declarație este depusă în locul unei declarații sumare de intrare sau este utilizată ca declarație prealabilă la ieșire.

(4)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1) litera (a) punctul (iv), operatorii economici stabiliți în Andorra sau în San Marino se înregistrează la autoritățile vamale înainte de a depune o declarație vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional, în cazul în care această declarație este depusă în locul unei declarații sumare de intrare sau este utilizată ca declarație prealabilă la ieșire.

(5)  Prin derogare de la alineatul (1) litera (d), un operator economic care acționează ca transportator în scopul transportului maritim, pe căile navigabile interioare sau aerian nu se înregistrează la autoritățile vamale în cazul în care i-a fost atribuit un număr de identificare unic acordat de o țară terță în cadrul unui program de parteneriat cu comercianții dintr-o țară terță care este recunoscut de Uniune.

(6)  În cazul în care prezentul articol impune înregistrarea, aceasta se face la autoritățile vamale care răspund de locul în care operatorul economic depune o declarație sau o cerere pentru obținerea unei decizii.

Articolul 6

Alte persoane decât operatorii economici

[Articolul 9 alineatul (3) din cod]

(1)  Persoanele, altele decât operatorii economici, trebuie să se înregistreze la autoritățile vamale în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) această înregistrare este impusă de legislația unui stat membru;

(b) persoana efectuează operațiuni pentru care trebuie furnizat un număr EORI, în conformitate cu anexa A și cu anexa B.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), înregistrarea nu este necesară în cazul în care o persoană care nu este operator economic depune declarații vamale doar ocazional, iar autoritățile vamale consideră acest lucru justificat.

Articolul 7

Invalidarea unui număr EORI

[Articolul 9 alineatul (4) din cod]

(1)  Autoritățile vamale invalidează un număr EORI în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) la solicitarea persoanei înregistrate;

(b) în cazul în care autoritatea vamală are cunoștință de faptul că persoana înregistrată și-a încetat activitățile care necesită înregistrare.

(2)  Autoritatea vamală înregistrează data invalidării numărului EORI și o notifică persoanei înregistrate în acest sens.



Secțiunea 2

Decizii privind aplicarea legislației vamale



Subsecțiunea 1

Dreptul de a fi ascultat

Articolul 8

Perioada pentru exercitarea dreptului de a fi ascultat

[Articolul 22 alineatul (6) din cod]

(1)  Perioada în care solicitantul își poate exprima punctul de vedere înainte de luarea unei decizii care i-ar fi nefavorabilă este de 30 de zile.

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), în cazul în care decizia se referă la rezultatele controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus nicio declarație sumară, nicio declarație de depozitare temporară, nicio declarație de reexport sau nicio declarație vamală, autoritățile vamale pot să îi solicite persoanei în cauză să își exprime punctul de vedere în termen de 24 de ore.

Articolul 9

Mijloacele de comunicare a motivelor

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

În cazul în care comunicarea menționată la articolul 22 alineatul (6) primul paragraf din cod se face ca parte a procesului de verificare sau de control, comunicarea poate fi efectuată prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

În cazul în care cererea este depusă sau decizia este notificată prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, comunicarea se poate face folosind aceleași mijloace.

Articolul 10

Excepții la exercitarea dreptului de a fi ascultat

[Articolul 22 alineatul (6) al doilea paragraf din cod]

Cazurile specifice în care solicitantului nu i se oferă posibilitatea să își exprime punctul de vedere sunt următoarele:

(a) atunci când cererea pentru obținerea unei decizii nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 11;

▼C2

(b) atunci când autoritățile vamale îi notifică persoanei care a depus declarația sumară de intrare că mărfurile nu trebuie să fie încărcate în cazul traficului maritim containerizat și în cazul traficului aerian;

▼B

(c) atunci când decizia se referă la o notificare către persoana care solicită o decizie a Comisiei, în conformitate cu articolul 116 alineatul (3) din cod;

(d) atunci când un număr EORI urmează să fie invalidat.



Subsecțiunea 2

Norme generale privind decizii luate în urma depunerii unei cereri

Articolul 11

Condițiile pentru acceptarea unei cereri

[Articolul 22 alineatul (2) din cod]

(1)  O cerere pentru obținerea unei decizii referitoare la aplicarea legislației vamale este acceptată atunci când următoarele condiții sunt îndeplinite:

(a) atunci când se impune în cadrul ►C2  regimului pe care îl vizează cererea ◄ , solicitantul este înregistrat în conformitate cu articolul 9 din cod;

(b) atunci când se impune în cadrul ►C2  regimului pe care îl vizează cererea ◄ , solicitantul este stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii;

(c) cererea a fost depusă la o autoritate vamală desemnată să primească cererile în statul membru al autorității vamale competente menționate la articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod;

(d) cererea nu se referă la o decizie care are același obiect ca o decizie anterioară adresată aceluiași solicitant, care, în cursul perioadei de un an anterioară cererii, a fost anulată sau revocată pe motivul că solicitantul nu a reușit să își îndeplinească o obligație impusă în temeiul deciziei respective.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1) litera (d), perioada menționată la respectivul alineat este de trei ani în cazul în care decizia anterioară a fost anulată în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din cod sau cererea vizează acordarea statutului de operator economic autorizat și este depusă în conformitate cu articolul 38 din cod.

Articolul 12

Autoritatea vamală competentă să ia decizia

[Articolul 22 alineatul (1) din cod]

În cazul în care nu este posibil să se stabilească autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, autoritatea vamală competentă este cea din locul în care sunt ținute sau accesibile evidențele contabile și documentele solicitantului care permit autorității vamale să ia decizia (contabilitatea principală în scopuri vamale).

Articolul 13

Prelungirea termenului pentru luarea unei decizii

[Articolul 22 alineatul (3) din cod]

(1)  În cazul în care, după acceptarea cererii, autoritatea vamală competentă să ia decizia consideră că este necesar să ceară informații suplimentare din partea solicitantului pentru a lua o decizie, aceasta stabilește un termen care ►C2  nu depășește ◄ 30 de zile pentru ca solicitantul să pună la dispoziție aceste informații. Termenul pentru luarea unei decizii, astfel cum este stabilit la articolul 22 alineatul (3) din cod, se prelungește cu perioada de timp respectivă. Solicitantul este informat cu privire la prelungirea termenului pentru luarea unei decizii.

(2)  În cazul în care se aplică articolul 8 alineatul (1), termenul pentru luarea deciziei stabilit la articolul 22 alineatul (3) din cod se prelungește cu o perioadă de 30 de zile. Solicitantul este informat cu privire la această prelungire.

(3)  În cazul în care autoritatea vamală competentă să ia decizia a prelungit perioada pentru consultarea unei alte autorități vamale, termenul pentru luarea deciziei este prelungit cu aceeași perioadă de timp ca și prelungirea perioadei de consultare. Solicitantul este informat cu privire la prelungirea termenului pentru luarea unei decizii.

(4)  În cazul în care există motive serioase de a suspecta o încălcare a legislației vamale și autoritățile vamale efectuează investigații pe baza acestor motive, termenul pentru luarea deciziei se prelungește cu perioada necesară în vederea încheierii investigațiilor respective. Prelungirea respectivă nu poate depăși nouă luni. Cu excepția cazului în care acest lucru ar compromite investigațiile, solicitantul trebuie să fie informat cu privire la prelungire.

Articolul 14

Data aplicării

[Articolul 22 alineatele (4) și (5) din cod]

Decizia produce efecte începând de la o dată diferită de data la care este primită de către solicitant sau la care se consideră că a fost primită, în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care decizia va avea consecințe favorabile pentru solicitant, iar solicitantul a cerut o dată a aplicării diferită, caz în care decizia intră în vigoare începând cu data cerută de solicitant în măsura în care este ulterioară datei la care solicitantul primește decizia sau se consideră că a primit-o;

(b) în cazul în care s-a luat o decizie anterioară cu o limitare a timpului și unicul obiectiv al prezentei decizii este acela de a extinde valabilitatea acestuia, caz în care decizia produce efecte începând cu ziua următoare expirării termenului de valabilitate al deciziei anterioare;

(c) în cazul în care efectul deciziei este condiționat de îndeplinirea anumitor formalități de către solicitant, caz în care decizia produce efecte de la data la care este primită de către solicitant sau la care se consideră că a fost primită, notificarea din partea autorității vamale competente declarând că formalitățile au fost finalizate în mod satisfăcător.

Articolul 15

Reevaluarea unei decizii

[Articolul 23 alineatul (4) litera (a) din cod]

(1)  Autoritățile vamale competente pentru luarea deciziei reevaluează o decizie în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care există modificări aduse legislației relevante a Uniunii care afectează decizia;

(b) în cazul în care este necesar, ca urmare a monitorizării efectuate;

(c) în cazul în care este necesar, ca urmare a informațiilor furnizate de către titularul deciziei în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din cod sau de către alte autorități.

(2)  Autoritatea vamală competentă să ia decizia comunică rezultatul reevaluării titularului deciziei.

Articolul 16

Suspendarea unei decizii

[Articolul 23 alineatul (4) litera (b) din cod]

(1)  Autoritatea vamală competentă să ia decizia suspendă decizia în loc de a o anula, revoca sau modifica în conformitate cu articolul 23 alineatul (3), articolul 27 sau articolul 28 din cod, în cazul în care:

(a) autoritatea vamală respectivă consideră că pot exista suficiente motive pentru anularea, revocarea sau modificarea deciziei, dar nu dispune încă de toate elementele necesare pentru a decide cu privire la anularea, revocarea sau modificarea acesteia;

(b) autoritatea vamală respectivă consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru luarea unei decizii sau că titularul deciziei nu se conformează obligațiilor care îi revin prin respectiva decizie și este oportun să se i acorde titularului deciziei timpul necesar pentru a adopta măsuri prin care să asigure îndeplinirea condițiilor sau respectarea obligațiilor;

(c) titularul deciziei solicită respectiva suspendare, deoarece se află temporar în imposibilitatea de a îndeplini condițiile prevăzute în decizie sau de a se conforma obligațiilor care îi revin prin această decizie.

▼C2

(2)  În cazurile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), titularul deciziei notifică autorității vamale competente să ia decizia măsurile pe care le va întreprinde pentru a asigura îndeplinirea condițiilor sau respectarea obligațiilor, precum și perioada de timp de care are nevoie pentru a lua respectivele măsuri.

▼B

Articolul 17

Perioada de suspendare a unei decizii

[Articolul 23 alineatul (4) litera (b) din cod]

(1)  În cazurile prevăzute la articolul 16 alineatul (1) litera (a), perioada de suspendare stabilită de către autoritatea vamală competentă corespunde perioadei necesare pentru respectiva autoritate vamală pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile pentru anulare, revocare sau modificare. Această perioadă nu poate depăși 30 de zile.

Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea vamală consideră că titularul deciziei nu poate îndeplini criteriile prevăzute la articolul 39 litera (a) din cod, decizia se suspendă până când se stabilește dacă o încălcare gravă sau încălcări repetate au fost comise de către oricare dintre următoarele persoane:

(a) titularul deciziei;

▼C2

(b) persoana împuternicită să reprezinte compania care este titularul deciziei în cauză sau care exercită controlul asupra gestiunii acesteia;

▼B

(c) persoana responsabilă cu chestiunile vamale în compania care este titularul deciziei în cauză.

(2)  În cazurile prevăzute la articolul 16 alineatul (1) literele (b) și (c), perioada de suspendare stabilită de autoritatea vamală competentă să ia decizia corespunde perioadei notificate de către titularul deciziei în conformitate cu articolul 16 alineatul (2). Dacă este cazul, perioada de suspendare poate fi prelungită la cererea titularului deciziei.

Perioada de suspendare poate fi prelungită cu perioada de timp de care are nevoie autoritatea vamală competentă pentru a verifica dacă măsurile respective asigură respectarea condițiilor sau a obligațiilor. Această perioadă nu poate depăși 30 de zile.

(3)  În cazul în care, în urma suspendării unei decizii, autoritatea vamală competentă să ia decizia intenționează să anuleze, să revoce sau să modifice decizia respectivă în conformitate cu articolul 23 alineatul (3), articolul 27 sau articolul 28 din cod, perioada de suspendare, astfel cum este stabilită în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol, se prelungește, după caz, până când decizia privind anularea, revocarea sau modificarea produce efecte.

Articolul 18

Sfârșitul perioadei de suspendare

[Articolul 23 alineatul (4) litera (b) din cod]

(1)  Suspendarea unei decizii încetează la expirarea perioadei de suspendare, cu excepția cazului în care survine oricare dintre următoarele situații înainte de expirarea perioadei respective:

(a) suspendarea este retrasă pe baza faptului că, în cazurile menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (a), nu există motive pentru anularea, revocarea sau modificarea deciziei în conformitate cu articolul 23 alineatul (3), articolul 27 sau articolul 28 din cod, caz în care suspendarea ia sfârșit la data retragerii;

(b) suspendarea este retrasă pe baza faptului că, în cazurile menționate la articolul 16 alineatul (1) literele (b) și (c), titularul deciziei a luat, într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile vamale competente să ia decizia, măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute pentru respectiva decizie sau respectarea obligațiilor impuse în temeiul deciziei respective, caz în care suspendarea ia sfârșit la data retragerii;

(c) decizia suspendată este anulată, revocată sau modificată, caz în care suspendarea ia sfârșit la data anulării, revocării sau modificării.

(2)  Autoritatea vamală competentă să ia decizia informează titularul deciziei cu privire la încetarea suspendării.



Subsecțiunea 3

Decizii cu privire la informațiile obligatorii

Articolul 19

Cererea pentru obținerea unei decizii referitoare la informațiile obligatorii

[Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf și articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

▼C2

(1)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, o cerere pentru obținerea unei decizii referitoare la informațiile obligatorii, precum și orice documente justificative care o însoțesc, se prezintă fie autorităților vamale competente din statul membru în care este stabilit solicitantul, fie autorității vamale competente din statul membru în care urmează a se folosi informațiile în cauză.

▼B

(2)  Prin depunerea unei cereri pentru obținerea unei decizii referitoare la informațiile obligatorii, se consideră că solicitantul este de acord ca toate datele din decizie, inclusiv orice fotografii, imagini și broșuri, cu excepția informațiilor confidențiale, să fie făcute publice pe site-ul internet al Comisiei. Orice publicare a datelor respectă dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

(3)  În cazul în care nu există un sistem electronic de depunere a cererilor pentru obținerea unei decizii referitoare la informațiile de origine obligatorii (denumită în continuare „IOO”), statele membre pot permite ca aceste cereri să fie depuse utilizând alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 20

Termene-limită

[Articolul 22 alineatul (3) din cod]

(1)  În cazul în care Comisia notifică autorităților vamale faptul că procesul de luare a deciziilor ITO și IOO este suspendat în conformitate cu articolul 34 alineatul (10) litera (a) din cod, termenul-limită pentru luarea deciziei menționate la articolul 22 alineatul (3) primul paragraf din cod este prelungit din nou, până la data la care Comisia notifică autorităților vamale că este asigurată clasificarea tarifară uniformă și corectă sau determinarea uniformă și corectă a originii.

Acest termen prelungit menționat la primul paragraf nu depășește 10 luni, însă, în circumstanțe excepționale, se poate aplica o nouă prelungire suplimentară de cel mult 5 luni.

(2)  Perioada de timp menționată la articolul 22 alineatul (3) al doilea paragraf din cod poate depăși 30 de zile, în cazul în care nu este posibil ca în această perioadă să se finalizeze o analiză pe care autoritatea vamală competentă să ia o decizie o consideră necesară pentru a lua această decizie.

Articolul 21

Notificarea deciziilor referitoare la IOO

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Atunci când o cerere de emitere a unei decizii referitoare la IOO a fost depusă prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, autoritățile vamale pot notifica solicitantului decizia referitoare la IOO utilizând alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 22

Limitarea aplicării normelor privind reevaluarea și suspendarea

[Articolul 23 alineatul (4) din cod]

Articolele 15-18 privind reevaluarea și suspendarea deciziilor nu se aplică în cazul deciziilor referitoare la informațiile obligatorii.



Secțiunea 3

Operatorul economic autorizat



Subsecțiunea 1

Avantaje care rezultă din statutul de operator economic autorizat

Articolul 23

Facilități în ceea ce privește declarațiile prealabile la ieșire

[Articolul 38 alineatul (2) litera (b) din cod]

(1)  În cazul în care un operator economic autorizat pentru securitate și siguranță, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (2) litera (b) din cod (AEOS), depune în nume propriu o declarație prealabilă la ieșire sub forma unei declarații vamale sau a unei declarații de reexport, nu sunt necesare alte date decât cele menționate în respectivele declarații.

▼C2

(2)  În cazul în care un AEOS depune, pe seama altei persoane care este, de asemenea, un AEOS, o declarație prealabilă la ieșire, sub forma unei declarații vamale sau a unei declarații de reexport, nu sunt necesare alte date decât cele menționate în respectivele declarații.

▼B

Articolul 24

Un tratament mai favorabil în ceea ce privește evaluarea riscurilor și controlul

[Articolul 38 alineatul (6) din cod]

(1)  Un operator economic autorizat (AEO) este supus unui număr mai mic de controale fizice și de verificări ale documentelor decât alți operatori economici.

(2)   ►C2  În cazul în care un AEOS a depus o declarație sumară de intrare sau, în cazurile menționate la articolul 130 din cod, o declarație vamală sau o declarație de depozitare temporară sau în cazul în care un AEOS a depus o notificare și a dat acces la datele sale legate de declarația sumară de intrare în sistemul său informatizat, astfel cum se menționează la articolul 127 alineatul (8) din cod, biroul vamal de primă intrare menționat la articolul 127 alineatul (3) primul paragraf din cod, în cazul în care trimiterea a fost selecționată pentru un control fizic, notifică respectivul AEOS în acest sens. ◄ Notificarea respectivă se efectuează înainte de sosirea mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii.

Această notificare trebuie să fie pusă și la dispoziția transportatorului, dacă acesta este diferit de AEOS menționat la primul paragraf, cu condiția ca transportatorul să fie un AEOS și să fie conectat la sistemele electronice în ceea ce privește declarațiile menționate la primul paragraf.

Notificarea respectivă nu se efectuează atunci când poate compromite controalele care urmează a fi efectuate sau rezultatele acestora.

(3)   ►C2  În cazul în care un AEO depune o declarație de depozitare temporară sau o declarație vamală în conformitate cu articolul 171 din cod, biroul vamal de a cărui competență ține primirea respectivei declarații de depozitare temporară sau a declarației vamale respective notifică AEO dacă trimiterea a fost selecționată pentru un control vamal. ◄ Notificarea respectivă se efectuează înainte de prezentarea mărfurilor la vamă.

Notificarea respectivă nu se efectuează atunci când poate compromite controalele care urmează a fi efectuate sau rezultatele acestora.

▼C2

(4)  În cazul în care trimiterile declarate de un AEO au fost selectate pentru control fizic sau al documentelor, controalele respective se realizează cu prioritate.

▼B

La cererea AEO, controalele pot fi efectuate într-un alt loc decât locul în care mărfurile trebuie să fie prezentate la vamă.

(5)  Notificările menționate la alineatele (2) și (3) nu se referă la controalele vamale în care decizia se ia pe baza declarației de depozitare temporară sau a declarației vamale după prezentarea mărfurilor.

Articolul 25

Exceptarea de la tratamentul favorabil

[Articolul 38 alineatul (6) din cod]

Tratamentul mai favorabil menționat la articolul 24 nu se aplică în cazul controalelor vamale legate de anumite niveluri ridicate de amenințare sau de obligațiile de control specifice prevăzute în alte acte legislative ale Uniunii.

▼C2

Cu toate acestea, autoritățile vamale efectuează cu prioritate procesarea, formalitățile și controalele pentru trimiterile declarate de un AEOS.

▼B



Subsecțiunea 2

Cererea pentru obținerea statutului de operator economic autorizat

Articolul 26

Condiții pentru acceptarea unei cereri pentru obținerea statutului de AEO

[Articolul 22 alineatul (2) din cod]

(1)  În plus față de condițiile pentru acceptarea unei cereri prevăzute la articolul 11 alineatul (1), pentru a solicita statutul de AEO, solicitantul prezintă, împreună cu cererea, un chestionar de autoevaluare pe care autoritățile vamale îl pun la dispoziție.

(2)  Un operator economic depune o singură cerere pentru obținerea statutului de AEO care acoperă toate sediile sale permanente de pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 27

Autoritatea vamală competentă

[Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod]

În cazul în care autoritatea vamală competentă nu poate fi stabilită în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod sau cu articolul 12 din prezentul regulament, cererea se depune la autoritățile vamale din statul membru în care solicitantul are un sediu permanent și unde sunt ținute sau sunt accesibile informațiile cu privire la activitățile sale de gestionare generală a serviciilor logistice în Uniune, astfel cum se menționează în cerere.

Articolul 28

Termenul pentru luarea deciziilor

[Articolul 22 alineatul (3) din cod]

(1)  Termenul pentru luarea deciziei menționate la articolul 22 alineatul (3) primul paragraf din cod poate fi prelungit cu o perioadă de până la 60 de zile.

(2)  În cazul în care există proceduri penale pe rol, care dau naștere la îndoieli cu privire la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor menționate la articolul 39 litera (a) din cod, termenul pentru adoptarea deciziei se prelungește cu perioada de timp necesară pentru finalizarea acestor proceduri.

Articolul 29

Data intrării în vigoare a autorizației AEO

[Articolul 22 alineatul (4) din cod]

Prin derogare de la articolul 22 alineatul (4) din cod, autorizația de acordare a statutului de AEO („autorizație AEO”) produce efecte începând din a cincea zi de la luarea deciziei.

Articolul 30

Efectele juridice ale suspendării

[Articolul 23 alineatul (4) litera (b) din cod]

(1)  În cazul în care o autorizație AEO este suspendată din cauza neconformității cu oricare dintre criteriile menționate la articolul 39 din cod, orice decizie luată în ceea ce privește AEO care se bazează pe autorizația AEO în general sau pe oricare dintre criteriile specifice care au dus la suspendarea autorizației AEO, autoritatea vamală care a luat decizia respectivă o suspendă.

(2)  Suspendarea unei decizii referitoare la aplicarea legislației vamale luată în ceea ce privește un AEO nu duce la suspendarea automată a autorizației AEO.

(3)  În cazul în care o decizie referitoare la o persoană care este atât un AEOS, cât și un operator economic autorizat pentru simplificări vamale, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (2) litera (a) din cod (AEOC), este suspendată în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din cauza neîndeplinirii condițiilor stabilite la articolul 39 litera (d) din cod, autorizația sa AEOC se suspendă, însă autorizația sa AEOS rămâne valabilă.

În cazul în care o decizie referitoare la o persoană care este atât un AEOS, cât și AEOC este suspendată în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din cauza neîndeplinirii condițiilor stabilite la articolul 39 litera (e) din cod, autorizația sa AEOS se suspendă, însă autorizația sa AEOC rămâne valabilă.



TITLUL II

FACTORII PE BAZA CĂRORA SE APLICĂ TAXELE LA IMPORT SAU LA EXPORT ȘI ALTE MĂSURI CU PRIVIRE LA SCHIMBUL DE MĂRFURI



CAPITOLUL 1

Originea mărfurilor



Secțiunea 1

Originea nepreferențială

Articolul 31

Mărfurile obținute în întregime într-o singură țară sau într-un singur teritoriu

[Articolul 60 alineatul (1) din cod]

Următoarele mărfuri sunt considerate ca fiind obținute în întregime într-o singură țară sau într-un singur teritoriu:

(a) produsele minerale extrase în respectiva țară sau în respectivul teritoriu;

(b) produsele din regnul vegetal care sunt recoltate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu;

(c) animalele vii născute și crescute în respectiva țară sau în respectivul teritoriu;

(d) produsele obținute de la animale vii crescute în respectiva țară sau în respectivul teritoriu;

(e) produsele rezultate din activități de vânătoare sau de pescuit efectuate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu;

(f) produsele de pescuit maritim și alte produse capturate în mările din afara oricăror ape teritoriale de navele care sunt înmatriculate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu și care arborează pavilionul țării respective sau al teritoriului respectiv;

(g) mărfurile obținute sau produse la bordul navelor-fabrică din produsele menționate la litera (f) și care sunt originare din acea țară sau teritoriu, cu condiția ca astfel de nave-fabrică să fie înregistrate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu și să arboreze pavilionul acesteia/acestuia;

(h) produsele obținute de pe fundul mării sau din subsolul mării în afara apelor teritoriale, cu condiția ca respectiva țară sau respectivul teritoriu să aibă drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul respectiv;

(i) produsele din deșeuri și produse reziduale obținute din operațiuni de fabricare și din articole uzate, dacă acestea au fost colectate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu și sunt potrivite doar pentru recuperarea materiei prime;

(j) produsele fabricate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu exclusiv din produsele enunțate la literele (a)-(i).

Articolul 32

Mărfurile a căror producție implică mai multe țări sau teritorii

[Articolul 60 alineatul (2) din cod]

Mărfurile enumerate în anexa 22-01 se consideră că au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, care a dus la fabricarea unui produs nou sau care reprezintă un stadiu important de fabricație într-o țară sau teritoriu în care normele cuprinse în anexa menționată sunt îndeplinite sau care este identificat(ă) în normele menționate.

Articolul 33

Operațiuni de transformare și prelucrare care nu sunt justificate din punct de vedere economic

[Articolul 60 alineatul (2) din cod]

Orice operațiune de transformare sau de prelucrare realizată într-o altă țară sau într-un alt teritoriu se consideră a nu fi justificată din punct de vedere economic atunci când se stabilește, pe baza informațiilor disponibile, că scopul respectivei operațiuni a fost evitarea aplicării măsurilor menționate la articolul 59 din cod.

În cazul mărfurilor care fac obiectul anexei 22-01, se aplică dispozițiile relevante respectivelor mărfuri de la capitolul privind regulile reziduale.

▼C2

În cazul mărfurilor care nu fac obiectul anexei 22-01, atunci când ultima prelucrare sau transformare se consideră a nu fi justificată din punct de vedere economic, se consideră că mărfurile au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, care a dus la fabricarea unui produs nou sau care a reprezentat un stadiu important de fabricație în țara sau în teritoriul din care este originară partea cea mai mare din materiale, stabilită în funcție de valoarea materialelor.

▼B

Articolul 34

Operațiuni minime

[Articolul 60 alineatul (2) din cod]

Următoarele acțiuni nu sunt considerate ca reprezentând o transformare sau prelucrare substanțială, justificată economic, care conferă caracterul originar:

(a) operațiuni destinate să asigure păstrarea în stare bună a produselor pe durata transportului și depozitării (ventilație, întindere, uscare, eliminare a părților deteriorate și alte operațiuni similare) sau operațiuni de facilitare a expedierii sau a transportului;

(b) operațiuni simple constând în înlăturarea prafului, cernere sau strecurare, triere, clasificare, aranjare pe sortimente, spălare, debitare;

▼C2

(c) schimbări de ambalaje și separări sau unificări de trimiteri de mărfuri, simpla punere în sticle, cutii de metal, flacoane, saci, etuiuri, cutii, fixarea pe cartoane, precum și toate celelalte operațiuni simple de ambalare;

▼B

(d) gruparea mărfurilor în seturi sau în ansambluri sau gruparea pentru vânzare;

(e) aplicarea de mărci, etichete și alte semne distinctive similare pe produse sau pe ambalajele acestora;

(f) simpla asamblare a părților produselor pentru a constitui un produs complet;

(g) demontarea sau schimbarea utilizării;

(h) cumularea a două sau mai multe dintre operațiunile indicate la literele (a)-(g).

Articolul 35

Accesorii, piese de schimb sau unelte

(Articolul 60 din cod)

(1)  Accesoriile, piesele de schimb sau uneltele care sunt livrate împreună cu oricare dintre mărfurile enumerate în secțiunile XVI, XVII și XVIII ale Nomenclaturii combinate și care fac parte din echipamentul standard al acestora se consideră ca având aceeași origine ca mărfurile respective.

(2)  Piesele de schimb esențiale destinate utilizării cu oricare dintre mărfurile enumerate în secțiunile XVI, XVII și XVIII ale Nomenclaturii combinate, puse în prealabil în liberă circulație în Uniune sunt considerate ca având aceeași origine ca și mărfurile respective în cazul în care încorporarea pieselor de schimb esențiale în faza de producție a acestora nu le-ar fi modificat originea.

(3)  În sensul prezentului articol, prin piese de schimb esențiale se înțelege piese care sunt:

(a) componente în absența cărora nu se poate asigura funcționarea corectă a unui echipament, a unei mașini, a unui aparat sau a unui vehicul, care au fost puse în liberă circulație sau exportate anterior și

(b) caracteristice acestor mărfuri și

(c) destinate pentru întreținerea curentă și înlocuirea unor piese de același tip care s-au deteriorat sau au devenit inutilizabile.

Articolul 36

Elemente neutre și ambalare

(Articolul 60 din cod)

(1)  Pentru a stabili dacă mărfurile sunt originare dintr-o țară sau dintr-un teritoriu, nu se ia în considerare originea următoarelor elemente:

(a) energie și combustibili;

(b) instalații și echipamente;

(c) mașini și unelte;

(d) materiale care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a mărfurilor.

(2)  Atunci când, potrivit regulii generale 5 de interpretare a Nomenclaturii combinate prevăzute în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului ( 4 ), materialele de ambalare și containerele sunt considerate ca făcând parte din produs în scopul clasificării, acestea nu sunt luate în considerare în scopul determinării originii, cu excepția cazului în care regula din anexa 22-01 pentru mărfurile în cauză se bazează pe un procentaj din valoarea adăugată.



Secțiunea 2

Originea preferențială

Articolul 37

Definiții

În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele definiții:

(1) „țară beneficiară” înseamnă o țară beneficiară a sistemului generalizat de preferințe (SGP) enumerată în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 );

(2) „fabricare” înseamnă orice tip de prelucrare sau transformare, inclusiv asamblarea;

(3) „material” înseamnă orice ingredient, materie primă, componentă sau piesă etc., folosită la fabricarea produsului;

(4) „produs” înseamnă produsul care este fabricat, chiar dacă este destinat folosirii ulterioare într-o altă operațiune de fabricare;

(5) „mărfuri” înseamnă atât materiale, cât și produse;

(6) „cumul bilateral” înseamnă un sistem ce permite ca produsele care sunt originare din Uniune să fie considerate materiale originare dintr-o țară beneficiară atunci când fac obiectul unei noi transformări sau sunt încorporate într-un alt produs în respectiva țară beneficiară;

(7) „cumul cu Norvegia, Elveția sau Turcia” înseamnă un sistem care permite ca produsele originare din Norvegia, Elveția sau Turcia să fie considerate materiale originare dintr-o țară beneficiară atunci când fac obiectul unei noi transformări sau sunt încorporate într-un alt produs în respectiva țară beneficiară înainte de a fi importate în Uniune;

(8) „cumul regional” înseamnă un sistem ce permite ca produsele care, în sensul prezentei secțiuni, sunt originare dintr-o țară care face parte dintr-un grup regional să fie considerate materiale originare din altă țară din același grup regional (sau dintr-o țară din alt grup regional în cazul în care este autorizat cumulul între grupuri) atunci când fac obiectul unei noi transformări sau sunt încorporate într-un alt produs fabricat în respectiva țară;

(9) „cumul extins” înseamnă un sistem, autorizat de Comisie la cererea unei țări beneficiare, care permite ca anumite materiale, originare dintr-o țară cu care Uniunea are un acord de liber schimb în conformitate cu articolul XXIV din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) în vigoare, să fie considerate originare din țara beneficiară respectivă atunci când fac obiectul unei noi transformări sau sunt încorporate într-un alt produs fabricat în respectiva țară;

(10) „materiale fungibile” înseamnă materialele de aceeași natură și calitate comercială, având aceleași caracteristici tehnice și fizice și neputând fi distinse unele de altele odată încorporate în produsul final;

(11) „grup regional” înseamnă un grup de țări între care se aplică cumulul regional;

(12) „valoare în vamă” înseamnă valoarea determinată în conformitate cu Acordul din 1994 privind aplicarea articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (Acordul OMC privind valoarea în vamă);

(13) „valoarea materialelor” înseamnă valoarea în vamă în momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care nu se cunoaște această valoare și nu poate fi stabilită, primul preț care poate fi verificat și care a fost plătit pentru aceste materiale în țara de producție; în cazul în care trebuie stabilită valoarea materialelor originare utilizate, dispozițiile prezentei litere ar trebui să se aplice mutatis mutandis;

(14)  ►C2  „preț franco fabrică” înseamnă prețul plătit franco fabrică pentru un produs fabricantului în întreprinderea căruia s-a efectuat ultima prelucrare sau transformare, cu condiția ca prețul să includă valoarea tuturor materialelor utilizate și toate celelalte costuri de producție aferente, minus toate taxele interne care sunt sau pot fi rambursate atunci când produsul obținut este exportat.

În cazul în care prețul efectiv plătit nu reflectă toate costurile de fabricare a produsului efectiv suportate în țara de producție, prețul franco fabrică reprezintă suma tuturor acestor costuri, minus toate taxele interne care sunt sau pot fi rambursate atunci când produsul obținut este exportat; ◄

Dacă ultima prelucrare sau transformare a fost subcontractată unui fabricant, termenul „fabricant” menționat la primul paragraf poate desemna întreprinderea care a angajat subcontractantul.

(15) „conținut maxim de materiale neoriginare” înseamnă conținutul maxim de materiale neoriginare permis astfel încât o fabricare să poată fi considerată prelucrare sau transformare suficientă pentru a conferi caracterul de produs originar. Acesta poate fi exprimat ca procentaj din prețul franco fabrică al produsului sau ca procentaj din greutatea netă a materialelor utilizate care se încadrează într-un anumit grup de capitole sau într-un anumit capitol, într-o anumită poziție sau într-o anumită subpoziție;

(16) „greutate netă” înseamnă greutatea mărfurilor în sine, fără materiale sau recipiente de ambalat de orice natură;

(17) „capitole”, „poziții” și „subpoziții” înseamnă capitolele, pozițiile și subpozițiile (coduri de patru sau de șase cifre) utilizate în nomenclatura care constituie Sistemul armonizat, cu modificările efectuate în conformitate cu recomandarea din 26 iunie 2004 a Consiliului de cooperare vamală;

(18) termenul „clasificat” se referă la clasificarea unui produs sau a unui material la o anumită poziție sau subpoziție din Sistemul armonizat;

(19) „trimitere” înseamnă produsele care sunt:

(a) fie expediate simultan de la un exportator la un destinatar, fie

(b) sunt transportate de la expeditor la destinatar pe baza unui document de transport unic sau, în lipsa unui astfel de document, pe baza unei facturi unice;

(20) „exportator” înseamnă persoana care exportă mărfurile către Uniune sau către o țară beneficiară și care este în măsură să facă dovada originii respectivelor mărfuri, indiferent dacă este sau nu fabricantul mărfurilor sau dacă întreprinde el însuși formalitățile de export;

(21) „exportator înregistrat” înseamnă:

(a) un exportator care este stabilit într-o țară beneficiară și este înregistrat pe lângă autoritățile competente din țara beneficiară respectivă în scopul exportului de produse în cadrul sistemului, fie în Uniune, fie către altă țară beneficiară cu care cumulul regional este posibil; sau

(b) un exportator care este stabilit într-un stat membru și este înregistrat pe lângă autoritățile vamale din statul membru respectiv în scopul exportului de produse originare din Uniune care urmează să fie utilizate ca materiale într-o țară beneficiară în cadrul cumulului bilateral; sau

(c) un re-expeditor de mărfuri care este stabilit într-un stat membru și este înregistrat pe lângă autoritățile vamale din statul membru respectiv în scopul întocmirii de atestate de origine înlocuitoare în vederea re-expedierii de produse originare în altă parte din interiorul teritoriului vamal al Uniunii sau, după caz, în Norvegia, Elveția sau Turcia (denumit în continuare „re-expeditor înregistrat”);

(22) „atestat de origine” înseamnă un atestat întocmit de către exportatorul sau re-expeditorul mărfurilor care indică faptul că produsele care fac obiectul atestatului respectă regulile de origine ale sistemului.



Subsecțiunea 1

Eliberarea sau întocmirea dovezii de origine

Articolul 38

▼C2

Mijloace de a depune o cerere pentru certificate de informații INF 4 și de eliberare a acestora

▼B

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Cererea pentru certificatul de informații INF 4 se poate efectua prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor și respectă cerințele în materie de date menționate în anexa 22-02.

(2)  Certificatul de informații INF 4 respectă cerințele în materie de date menționate în anexa 22-02.

Articolul 39

▼C2

Mijloace de a depune o cerere pentru autorizații de exportator autorizat și de eliberare a acestora

▼B

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Cererea pentru acordarea statutului de exportator autorizat în scopul întocmirii dovezilor de origine preferențială se poate depune, iar autorizația de „exportator autorizat” se poate elibera prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 40

▼C2

Mijloace de a depune o cerere pentru a obține statutul de exportator înregistrat

▼B

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Cererile de obținere a statutului de exportator înregistrat pot fi transmise prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.



Subsecțiunea 2

Definirea conceptului de produse originare aplicabil în contextul SGP al Uniunii

Articolul 41

Principii generale

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Următoarele produse sunt considerate ca fiind originare dintr-o țară beneficiară:

(a) produse obținute în întregime în țara respectivă, în conformitate cu articolul 44;

(b) produsele obținute în țara respectivă care conțin materiale ce nu au fost obținute în întregime în acea țară, cu condiția ca aceste materiale să fi fost supuse unor prelucrări sau transformări suficiente în sensul articolului 45.

Articolul 42

Principiul teritorialității

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

▼C2

(1)  Condițiile care trebuie îndeplinite pentru dobândirea caracterului de produs originar stabilite la prezenta subsecțiune trebuie să fie îndeplinite în țara beneficiară în cauză.

▼B

(2)  Termenul „țară beneficiară” acoperă, dar nu poate depăși, limitele mării teritoriale a respectivei țări în sensul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (Convenția de la Montego Bay, 10 decembrie 1982).

(3)  Dacă produsele originare exportate din țara beneficiară către altă țară sunt reintroduse, ele se consideră ca fiind neoriginare, cu excepția cazului în care se poate demonstra autorităților competente că sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) produsele reintroduse sunt aceleași cu cele exportate; și

(b) nu au fost supuse niciunei alte operațiuni în afara celor necesare păstrării lor în stare bună cât timp s-au aflat în acea țară sau pe durata exportului.

Articolul 43

▼C2

Nonmanipularea

▼B

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

▼C2

(1)  Produsele declarate în vederea punerii în liberă circulație în Uniune sunt aceleași cu cele exportate din țara beneficiară din care se consideră că sunt originare. Ele nu au fost supuse niciunei modificări, transformări sau oricărei alte operațiuni în afara celor necesare păstrării lor în stare bună sau a adăugării sau aplicării de mărci, etichete, sigilii sau orice alte documente pentru a asigura respectarea cerințelor interne specifice, aplicabile în Uniune, înainte de a fi declarate în vederea punerii în liberă circulație.

▼B

(2)  Produsele importate într-o țară beneficiară în scopul cumulului în temeiul articolelor 53, 54, 55 sau 56 sunt aceleași cu cele exportate din țara din care se consideră că sunt originare. Ele nu au fost supuse niciunei modificări, transformări sau oricărei alte operațiuni în afara celor necesare păstrării lor în stare bună înainte de a fi declarate în vederea regimului vamal relevant în țara de import.

(3)  Depozitarea produselor este permisă cu condiția ca acestea să rămână sub supraveghere vamală în țara sau țările de tranzit.

▼C2

(4)  Este permisă divizarea trimiterilor dacă este efectuată de către exportator sau sub răspunderea acestuia, cu condiția ca mărfurile în cauză să rămână sub supraveghere vamală în țara sau țările de tranzit.

▼B

(5)  Se consideră că dispozițiile de la alineatele (1)-(4) sunt respectate, cu excepția cazurilor în care autoritățile vamale au motive să creadă contrariul; în astfel de cazuri, autoritățile vamale pot solicita declarantului să facă dovada respectării acelor dispoziții, sub orice formă, inclusiv prin documente de transport contractuale precum conosamentele sau prin dovezi faptice sau concrete bazate pe marcarea sau numerotarea ambalajelor, ori prin orice alte dovezi legate de mărfurile în sine.

Articolul 44

Produse obținute în întregime

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Următoarele sunt considerate ca fiind obținute în întregime într-o țară beneficiară:

(a) produsele minerale extrase din solul său sau de pe fundul mărilor sau al oceanelor sale;

(b) plantele și produsele din regnul vegetal crescute sau recoltate în țara respectivă;

(c) animalele vii născute și crescute în respectiva țară;

(d) produsele care provin de la animalele vii crescute pe teritoriul țării respective;

(e) produsele obținute de la animale sacrificate născute și crescute în țara respectivă;

(f) produsele obținute din activități de vânătoare sau pescuit practicate pe teritoriul țării respective;

(g) produsele de acvacultură, dacă peștii, crustaceele și moluștele sunt născute și crescute în țara respectivă;

(h) produsele de pescuit maritim și alte produse obținute de navele țării respective din mările aflate în afara oricăror ape teritoriale;

(i) produsele obținute pe navele-fabrică ale țării respective exclusiv din produsele menționate la litera (h);

(j) articole uzate colectate în țara respectivă și care pot fi utilizate numai pentru recuperarea materiilor prime;

(k) deșeurile și resturile rezultate din operațiuni de fabricare efectuate pe teritoriul țării respective;

(l) produsele extrase din solul sau subsolul marin din afara oricăror ape teritoriale, cu condiția ca țara respectivă să aibă drepturi exclusive de exploatare;

(m) produsele fabricate în țara respectivă exclusiv din produsele enunțate la literele (a)-(l).

(2)  Termenii „navele țării respective” și „navele-fabrică ale țării respective” utilizați la alineatul (1) literele (h) și (i) se aplică numai navelor și navelor-fabrică care respectă următoarele cerințe:

(a) sunt înmatriculate în țara beneficiară sau într-un stat membru,

(b) navighează sub pavilionul țării beneficiare sau al unui stat membru,

(c) îndeplinesc una din următoarele condiții:

▼C2

(i) sunt deținute în proporție de cel puțin 50 % de resortisanți ai țării beneficiare sau ai statelor membre sau

▼B

(ii) sunt în proprietatea unor societăți:

 care au sediul social și sediul principal de activitate în țara beneficiară sau în statele membre; și

▼C2

 care sunt deținute în proporție de cel puțin 50 % de țara beneficiară sau de statele membre ori de instituții publice sau de resortisanți ai țării beneficiare sau ai statelor membre.

▼B

(3)  Fiecare dintre condițiile prevăzute la alineatul (2) poate fi îndeplinită în statele membre sau în diferite țări beneficiare atât timp cât toate țările beneficiare implicate beneficiază de cumulul regional în conformitate cu articolul 55 alineatele (1) și (5). În acest caz, produsele respective se consideră a fi originare din țara beneficiară sub al cărei pavilion navighează nava sau nava-fabrică în conformitate cu alineatul (2) litera (b).

Primul paragraf se aplică numai dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 55 alineatul (2) literele (a), (c) și (d).

Articolul 45

Produse prelucrate sau transformate suficient

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Fără a aduce atingere articolelor 47 și 48, produsele care nu sunt obținute în întregime în țara beneficiară în sensul articolului 44 sunt considerate ca fiind originare din țara respectivă dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite în anexa 22-03 pentru mărfurile în cauză.

(2)  Dacă un produs care a obținut caracterul de produs originar dintr-o țară în conformitate cu alineatul (1) este supus, în respectiva țară, unor alte transformări și este utilizat ca material la fabricarea unui alt produs, nu se iau în considerare materialele neoriginare care ar fi putut fi utilizate la fabricarea lui.

Articolul 46

Medii

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite cerințele de la articolul 45 alineatul (1), fiecare produs se evaluează separat.

Cu toate acestea, în cazul în care regula aplicabilă se bazează pe respectarea unui conținut maxim de materiale neoriginare, pentru a se ține seama de fluctuațiile costurilor și ale cursurilor de schimb valutar, valoarea materialelor neoriginare se poate calcula pe baza unei valori medii, în conformitate cu alineatul (2).

(2)  În cazul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, prețul franco fabrică mediu al produsului și valoarea medie a materialelor neoriginare utilizate se calculează pe baza sumei prețurilor franco fabrică facturate pentru toate vânzările de produse efectuate în cursul exercițiului financiar precedent, respectiv pe baza sumei valorilor tuturor materialelor neoriginare utilizate la fabricarea produselor în cursul exercițiului financiar precedent, astfel cum este definit în țara exportatoare, sau, dacă nu sunt disponibile cifrele pentru întregul exercițiu financiar, în cursul unei perioade mai scurte de timp, care trebuie să fie de cel puțin trei luni.

(3)  Exportatorii care au optat pentru calculul pe baza unei valori medii aplică în mod sistematic o astfel de metodă în cursul exercițiului ulterior exercițiului financiar de referință sau, dacă este cazul, în cursul exercițiului ulterior perioadei mai scurte utilizate ca referință. Exportatorii pot înceta să aplice această metodă în cazul în care constată, în cursul unui anumit exercițiu financiar sau al unei anumite perioade reprezentative care nu poate fi mai mică de trei luni, dispariția fluctuațiilor costurilor sau ale ratelor de schimb valutar care justificau utilizarea metodei respective.

(4)  Pentru a verifica respectarea conținutului maxim de materiale neoriginare, se utilizează mediile menționate la alineatul (2) în loc de prețul franco fabrică și, respectiv, valoarea materialelor neoriginare.

Articolul 47

Prelucrări sau transformări insuficiente

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Fără a aduce atingere alineatului (3), următoarele operațiuni sunt considerate prelucrări sau transformări insuficiente pentru a conferi caracterul de produs originar, indiferent dacă dispozițiile de la articolul 45 sunt sau nu îndeplinite:

(a) operațiunile de conservare menite să asigure menținerea produselor în stare bună pe durata transportului și a depozitării;

(b) desfacerea și asamblarea coletelor;

(c) spălarea, curățarea; înlăturarea prafului, eliminarea oxidului, a uleiului, a vopselei sau a altor materiale de acoperire;

(d) călcarea sau presarea textilelor și a articolelor textile;

(e) operațiunile simple de vopsire și șlefuire;

(f) decorticarea și albirea parțială sau totală a orezului; lustruirea și glasarea cerealelor și a orezului;

(g) operațiunile de colorare sau de aromatizare a zahărului sau de formare a bucăților de zahăr; măcinarea totală sau parțială a zahărului cristalizat;

(h) curățarea de coajă, cotor, înlăturarea sâmburilor fructelor, nucilor și legumelor;

(i) ascuțirea, simpla măcinare sau simpla tăiere;

(j) cernerea, strecurarea, sortarea, clasificarea, aranjarea pe categorii, pe sortimente (inclusiv alcătuirea de seturi de articole);

(k) simpla punere în sticle, cutii de metal, flacoane, saci, etuiuri, cutii, fixarea pe cartoane sau planșete, precum și toate celelalte operațiuni simple de ambalare;

(l) aplicarea sau imprimarea direct pe produse sau pe ambalajele lor a mărcilor, etichetelor, logourilor sau a altor semne distinctive similare;

(m) simpla amestecare a produselor, chiar din categorii diferite; amestecarea zahărului cu orice material;

(n) simpla adăugare de apă, diluarea, deshidratarea sau denaturarea produselor;

(o) simpla grupare a părților de produs în vederea constituirii unui produs complet sau demontarea produselor în părți;

(p) sacrificarea animalelor;

(q) o combinație de două sau mai multe operațiuni enumerate la literele (a)-(p).

(2)  În sensul alineatului (1), operațiunile sunt considerate simple dacă nu necesită nici calificări speciale, nici mașini, aparate sau instrumente produse sau instalate special pentru realizarea operațiunilor respective.

(3)  Pentru a stabili dacă prelucrarea sau transformarea suferită de un anumit produs într-o țară beneficiară trebuie considerată insuficientă în sensul alineatului (1), se iau în considerare toate operațiunile la care este supus respectivul produs în țara beneficiară.

Articolul 48

Toleranță generală

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Prin derogare de la articolul 45 și sub rezerva alineatelor (2) și (3) din prezentul articol, materialele neoriginare care, conform condițiilor stabilite în lista din anexa 22-03, nu trebuie utilizate la fabricarea unui anumit produs pot fi totuși utilizate, cu condiția ca valoarea lor totală sau greutatea lor netă evaluată pentru produsul respectiv să nu depășească:

▼C2

(a) 15 % din greutatea produsului, pentru produsele clasificate la capitolele 2 și 4 – 24 din Sistemul armonizat, altele decât produsele pescărești transformate de la capitolul 16;

▼B

(b) 15 % din prețul franco fabrică al produsului pentru celelalte produse, cu excepția produselor clasificate la capitolele 50-63 din Sistemul armonizat, pentru care se aplică toleranțele menționate la notele 6 și 7 din partea I a anexei 22-03.

▼C2

(2)  Aplicarea alineatului (1) nu permite depășirea procentajelor corespunzătoare conținutului maxim de materiale neoriginare specificate în regulile stabilite în lista din anexa 22-03.

▼B

(3)  Alineatele (1) și (2) nu se aplică produselor obținute în întregime într-o țară beneficiară în sensul articolului 44. Cu toate acestea, fără a aduce atingere articolului 47 și articolului 49 alineatul (2), toleranța prevăzută la respectivele alineate se aplică totuși sumei tuturor materialelor utilizate la fabricarea unui produs și în privința cărora regula stabilită în lista din anexa 22-03 pentru produsul în cauză impune obținerea în întregime.

Articolul 49

Unitatea de luat în considerare

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Unitatea de luat în considerare în scopul aplicării dispozițiilor prezentei subsecțiuni o reprezintă produsul care este considerat unitatea de bază la stabilirea clasificării conform Sistemului armonizat.

▼C2

(2)  Atunci când o trimitere constă într-un număr de produse identice clasificate la aceeași poziție din Sistemul armonizat, fiecare produs trebuie luat în considerare separat atunci când se aplică dispozițiile prezentei subsecțiuni.

▼B

(3)  Atunci când, conform regulii generale de interpretare 5 din Sistemul armonizat, ambalajul este clasificat împreună cu produsul pe care îl conține, ambalajul este considerat parte integrantă a produsului în scopul determinării originii.

Articolul 50

Accesorii, piese de schimb și unelte

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Accesoriile, piesele de schimb și uneltele care se livrează împreună cu un echipament, o mașină, un aparat sau un vehicul care fac parte din echipamentul normal și sunt incluse în prețul franco fabrică al acestuia sunt considerate a fi parte integrantă din echipamentul, mașina, aparatul sau vehiculul respectiv.

Articolul 51

Seturi

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Seturile, așa cum sunt definite în regula generală de interpretare 3 litera (b) din Sistemul armonizat, sunt considerate ca fiind originare atunci când toate articolele componente sunt produse originare.

Cu toate acestea, în cazul în care un set este compus din produse originare și neoriginare, setul în ansamblul său se consideră ca fiind originar, cu condiția ca valoarea produselor neoriginare să nu depășească 15 % din prețul franco fabrică al setului.

Articolul 52

Elemente neutre

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Pentru a determina caracterul originar al unui produs, nu se ia în considerare originea următoarelor elemente care pot fi utilizate la fabricarea acestuia:

(a) energie și combustibili;

(b) instalații și echipamente;

(c) mașini și unelte;

(d) orice alte mărfuri care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului.



Subsecțiunea 3

Reguli privind cumulul și gestionarea stocurilor de materiale aplicabile în contextul SGP al Uniunii

Articolul 53

Cumul bilateral

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Cumulul bilateral permite ca produsele originare din Uniune să fie considerate materiale originare dintr-o țară beneficiară atunci când sunt încorporate într-un produs fabricat în țara respectivă, cu condiția ca prelucrarea sau transformarea realizată în țara respectivă să fie mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1).

Pentru cumulul bilateral, exporturilor din Uniune către o țară beneficiară li se aplică, mutatis mutandis, articolele 41-52 și dispozițiile privind verificarea ulterioară a dovezilor de origine.

Articolul 54

Cumulul cu Norvegia, Elveția sau Turcia

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Cumulul cu Norvegia, Elveția sau Turcia permite ca produsele originare din aceste țări să fie considerate ca fiind materiale originare dintr-o țară beneficiară, cu condiția ca prelucrarea sau transformarea realizată în țara respectivă să fie mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1).

(2)  Cumulul cu Norvegia, Elveția sau Turcia nu se aplică produselor clasificate la capitolele 1-24 din Sistemul armonizat.

Articolul 55

Cumulul regional

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Cumulul regional se aplică următoarelor patru grupuri regionale distincte:

(a) grupul I: Brunei, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar/Birmania, Thailanda, Vietnam;

(b) grupul II: Bolivia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama, Peru, Venezuela;

(c) grupul III: Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri Lanka;

(d) grupul IV: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

(2)  Cumulul regional între țările din același grup se aplică numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) țările care participă la cumul sunt, în momentul exportării produsului către Uniune: țări beneficiare care nu fac obiectul unei retrageri temporare a regimului preferențial în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 978/2012;

(b) pentru cumulul regional între țările dintr-un grup regional se aplică regulile de origine stabilite în subsecțiunea 2;

(c) țările din grupul regional s-au angajat:

(i) să respecte sau să asigure respectarea dispozițiilor acestei subsecțiuni; și

(ii) să asigure cooperarea administrativă necesară pentru a garanta aplicarea corectă a prezentei subsecțiuni atât în relațiile cu Uniunea, cât și în relațiile dintre ele;

(d) angajamentele menționate la litera (c) au fost notificate Comisiei de către secretariatul grupului regional în cauză sau de către alt organism mixt competent reprezentând toți membrii grupului respectiv.

În sensul literei (b), în cazul în care operațiunea care conferă caracterul de produs originar prevăzută în anexa 22-03 partea II nu este aceeași pentru toate țările care participă la cumul, originea produselor exportate dintr-o țară în altă țară din același grup regional în scopul aplicării cumulului regional se stabilește pe baza regulii care s-ar aplica dacă produsele ar fi exportate către Uniune.

Dacă țările dintr-un grup regional au îndeplinit deja, înainte de 1 ianuarie 2011, condițiile prevăzute la primul paragraf literele (c) și (d), nu mai este necesar să semneze un nou angajament.

(3)  Materialele enumerate în anexa 22-04 sunt excluse de la cumulul regional prevăzut la alineatul (2) dacă:

(a) preferința tarifară aplicabilă în Uniune nu este aceeași pentru toate țările care participă la cumul; și

(b) materialele în cauză ar beneficia, prin cumul, de un tratament tarifar mai favorabil decât cel care li s-ar acorda dacă ar fi exportate direct către Uniune.

(4)  Cumulul regional între țările beneficiare din același grup regional se aplică numai cu condiția ca prelucrarea sau transformarea realizată în țara beneficiară în care materialele fac obiectul unei noi transformări sau încorporări să fie mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1) și, în cazul produselor textile, mai amplă decât operațiunile prevăzute în anexa 22-05.

În cazul în care condiția prevăzută la primul paragraf nu este îndeplinită, iar materialele sunt supuse uneia sau mai multora dintre operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1) literele (b)-(q), țara care urmează să fie declarată drept țară de origine pe dovada de origine eliberată sau întocmită în scopul exportului de produse către Uniune este țara din grupul regional căreia îi revine cea mai mare cotă din valoarea materialelor utilizate originare din țările din grupul regional.

În cazul în care produsele sunt exportate fără prelucrări sau transformări ulterioare sau au fost supuse numai unor operațiuni descrise la articolul 47 alineatul (1) litera (a), țara care urmează să fie declarată ca țară de origine pe dovada de origine eliberată sau întocmită în scopul exportului de produse către Uniune este țara beneficiară care figurează pe dovada de origine emisă sau întocmită în țara beneficiară în care au fost fabricate produsele.

(5)  La cererea autorităților dintr-o țară beneficiară din grupul I sau grupul III, Comisia poate autoriza cumulul regional între țări din grupurile respective dacă este convinsă că este îndeplinită fiecare dintre următoarele condiții:

(a) condițiile prevăzute la alineatul (2) literele (a) și (b) sunt îndeplinite; și

(b) țările care vor participa la cumulul regional și-au luat și au notificat împreună Comisiei angajamentul:

▼C2

(i) să respecte sau să asigure respectarea dispozițiilor prezentei subsecțiuni, a subsecțiunii 2 și a tuturor celorlalte dispoziții privind punerea în aplicare a regulilor de origine; și

(ii) să asigure cooperarea administrativă necesară pentru a garanta aplicarea corectă a prezentei subsecțiuni și a subsecțiunii 2 atât în relațiile cu Uniunea, cât și în relațiile dintre ele.

Cererea menționată la primul paragraf trebuie însoțită de dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la respectivul paragraf. Cererea se adresează Comisiei. Comisia va decide asupra cererii ținând seama de toate elementele legate de cumul pe care le consideră relevante, inclusiv de materialele care vor fi cumulate.

(6)  Atunci când se acordă, cumulul regional între țări din Grupul I sau din Grupul III permite ca materialele originare dintr-o țară făcând parte dintr-un grup regional să fie considerate drept materiale originare dintr-o țară din celălalt grup regional atunci când sunt încorporate într-un produs obținut în al doilea grup regional, cu condiția ca prelucrarea sau transformarea realizată în țara beneficiară din al doilea grup regional să fie mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1) și, în cazul produselor textile, mai amplă decât operațiunile prevăzute în anexa 22-05.

În cazul în care condiția prevăzută la primul paragraf nu este îndeplinită, iar materialele sunt supuse uneia sau mai multora dintre operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1) literele (b)-(q), țara care urmează să fie declarată drept țară de origine pe dovada de origine în scopul exportului de produse către Uniune este țara participantă la cumul căreia îi revine cea mai mare cotă din valoarea materialelor utilizate originare din țările participate la cumul.

În cazul în care produsele sunt exportate fără prelucrări sau transformări ulterioare sau au fost supuse numai unor operațiuni descrise la articolul 47 alineatul (1) litera (a), țara care urmează să fie declarată ca țară de origine pe dovada de origine eliberată sau întocmită în scopul exportului de produse către Uniune este țara beneficiară care figurează pe dovada de origine emisă sau întocmită în țara beneficiară în care au fost fabricate produsele.

(7)  Comisia va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C) data de la care se aplică cumulul între țările din grupul I și grupul III, prevăzut la alineatul (5), țările care participă la respectivul cumul și, dacă este cazul, lista materialelor care fac obiectul cumulului.

(8)  Articolele 41-52 și dispozițiile privind emiterea sau întocmirea dovezilor de origine și dispozițiile privind verificarea ulterioară a dovezilor de origine se aplică mutatis mutandis exporturilor dintr-o țară beneficiară către altă țară beneficiară în scopul cumulului regional.

Articolul 56

Cumul extins

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  La cererea autorităților din orice țară beneficiară, Comisia poate autoriza aplicarea cumulului extins între o țară beneficiară și o țară cu care Uniunea are un acord de liber schimb în conformitate cu articolul XXIV din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) în vigoare, cu condiția să fie îndeplinită fiecare dintre următoarele condiții:

(a) țările care participă la cumul s-au angajat să respecte sau să asigure respectarea prezentei subsecțiuni, a subsecțiunii 2 și a tuturor celorlalte dispoziții referitoare la aplicarea regulilor de origine și să asigure cooperarea administrativă necesară pentru a garanta aplicarea corectă a prezentei subsecțiuni și a subsecțiunii 2 atât în relațiile cu Uniunea, cât și în relațiile dintre ele;

(b) angajamentul menționat la litera (a) a fost notificat Comisiei de către țara beneficiară în cauză.

Cererea menționată la primul paragraf cuprinde o listă a materialelor care fac obiectul cumulului și este însoțită de dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la literele (a) și (b) din același paragraf. Cererea se adresează Comisiei. Dacă materialele în cauză suferă modificări, se depune o nouă cerere.

Materialele clasificate la capitolele 1- 24 din Sistemul armonizat sunt excluse de la cumulul extins.

(2)  În cazul cumulului extins menționat la alineatul (1), originea materialelor utilizate și documentele care constituie dovada de origine se determină în conformitate cu prevederile acordului de liber schimb relevant. Originea produselor care urmează să fie exportate către Uniune se determină în conformitate cu regulile de origine prevăzute în subsecțiunea 2.

Pentru ca produsul obținut să dobândească caracterul de produs originar, nu este necesar ca materialele originare dintr-o țară cu care Uniunea are un acord de liber schimb, utilizate într-o țară beneficiară la fabricarea produsului destinat exportului către Uniune, să fie supuse unei prelucrări sau transformări suficiente, atâta timp cât prelucrarea sau transformarea realizată în țara beneficiară în cauză a fost mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1).

(3)  Comisia va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C) data de la care se aplică cumulul extins, țările care participă la respectivul cumul și lista materialelor care fac obiectul cumulului.

Articolul 57

Aplicarea cumulului bilateral sau a cumulului cu Norvegia, Elveția sau Turcia în combinație cu cumulul regional

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

În cazul în care cumulul bilateral sau cumulul cu Norvegia, Elveția sau Turcia se aplică simultan cu cumulul regional, produsul obținut dobândește originea uneia dintre țările din grupul regional în cauză, determinată în conformitate cu articolul 55 alineatul (4) primul și al doilea paragraf sau, dacă este cazul, cu articolul 55 alineatul (6) primul și al doilea paragraf.

Articolul 58

Separarea contabilă a stocurilor de materiale ale exportatorilor din Uniune

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Dacă la prelucrarea sau transformarea unui produs se folosesc materiale fungibile originare și neoriginare, autoritățile vamale ale statelor membre pot să autorizeze, la cererea în scris a operatorilor economici stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii, gestionarea materialelor în Uniune după metoda separării contabile, în vederea exportării lor ulterioare către o țară beneficiară în cadrul cumulului bilateral, fără ca respectivele materiale să facă obiectul unor stocuri distincte.

(2)  Autoritățile vamale ale statelor membre pot supune acordarea autorizației menționate la alineatul (1) oricăror condiții pe care le consideră adecvate.

Autorizația se acordă numai dacă prin aplicarea metodei menționate la alineatul (1) se poate garanta că volumul de produse obținute care ar putea fi considerate „originare din Uniune” este în orice moment același cu numărul de produse care ar fi fost obținute aplicând o metodă de separare fizică a stocurilor.

Dacă este autorizată, metoda se aplică, iar aplicarea acesteia se înregistrează pe baza principiilor generale de contabilitate în vigoare în Uniune.

(3)  Beneficiarul metodei prevăzute la alineatul (1) întocmește sau, până la aplicarea sistemului exportatorilor înregistrați, solicită dovezile de origine pentru cantitățile de produse care pot fi considerate originare din Uniune. La cererea autorităților vamale ale statelor membre, beneficiarul furnizează o declarație privind modul în care au fost gestionate cantitățile.

(4)  Autoritățile vamale ale statelor membre monitorizează utilizarea autorizației prevăzute la alineatul (1).

Ele pot retrage autorizația în următoarele cazuri:

(a) dacă titularul se folosește în mod abuziv de autorizație, indiferent sub ce formă; sau

(b) dacă titularul nu îndeplinește oricare dintre celelalte condiții prevăzute în prezenta subsecțiune, în subsecțiunea 2 și în toate celelalte dispoziții referitoare la punerea în aplicare a regulilor de origine.



Subsecțiunea 4

Definirea noțiunii de produse originare aplicabilă în cadrul regulilor de origine în sensul măsurilor tarifare preferențiale adoptate în mod unilateral de către Uniune în favoarea anumitor țări sau teritorii

Articolul 59

Cerințe generale

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  În sensul dispozițiilor privind măsurile tarifare preferențiale, adoptate unilateral de Uniune în favoarea anumitor țări, grupuri de țări sau teritorii [denumite în continuare «țară beneficiară sau teritoriu beneficiar»], cu excepția celor menționate în subsecțiunea 2 din prezenta secțiune și a țărilor și teritoriilor de peste mări asociate Uniunii, sunt considerate produse originare dintr-o țară beneficiară sau un teritoriu beneficiar:

(a) produsele obținute în întregime în respectiva țară beneficiară sau în respectivul teritoriu beneficiar în sensul articolului 60;

(b) produsele obținute în respectiva țară beneficiară sau în respectivul teritoriu beneficiar, la fabricarea cărora sunt folosite alte produse decât cele de la litera (a), cu condiția ca produsele respective să fi suferit un proces suficient de prelucrare sau transformare în sensul articolului 61.

(2)  În sensul prezentei subsecțiuni, produsele originare din cadrul Uniunii, în sensul alineatului (3) de la prezentul articol, care sunt supuse, într-o țară beneficiară sau într-un teritoriu beneficiar, unor prelucrări sau transformări peste limitele descrise la articolul 62, sunt considerate ca având originea în acea țară beneficiară sau în acel teritoriu beneficiar.

(3)  Alineatul (1) se aplică, mutatis mutandis, la stabilirea originii produselor obținute în Uniune.

Articolul 60

Produse obținute în întregime

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Următoarele produse se consideră ca fiind obținute în întregime într-o țară beneficiară sau într-un teritoriu beneficiar ori în Uniune:

(a) produsele minerale extrase din solul său sau de pe fundul mărilor sau al oceanelor sale;

(b) produsele din regnul vegetal care sunt recoltate în respectiva țară;

(c) animalele vii născute și crescute în respectiva țară;

(d) produsele care provin de la animalele vii crescute pe teritoriul țării respective;

(e) produsele obținute de la animale sacrificate născute și crescute în țara respectivă;

(f) produsele obținute din activități de vânătoare sau pescuit practicate pe teritoriul țării respective;

(g) produsele de pescuit maritim și alte produse obținute din mare, în afara apelor teritoriale, pe navele țării respective;

(h) produsele obținute pe nave-fabrică ale țării respective exclusiv din produsele menționate la litera (g);

(i) articolele uzate colectate în țara respectivă și care pot fi utilizate numai pentru recuperarea materiilor prime;

(j) deșeurile și resturile rezultate din operațiuni de fabricare efectuate pe teritoriul țării respective;

(k) produsele extrase din solul sau subsolul marin din afara apelor teritoriale, cu condiția ca țara beneficiară sau teritoriul beneficiar ori un stat membru să aibă dreptul exclusiv de exploatare;

(l) produsele fabricate în țara respectivă exclusiv din produsele cuprinse la literele (a)-(k).

(2)  Termenii „navele țării respective” și „navele-fabrică ale țării respective” utilizați la alineatul (1) literele (g) și (h) se aplică numai navelor și navelor-fabrică care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) sunt înmatriculate sau înregistrate în țara beneficiară sau în teritoriul beneficiar ori într-un stat membru;

(b) navighează sub pavilionul unei țări beneficiare sau al unui teritoriu beneficiar ori al unui stat membru;

(c) sunt deținute în proporție de cel puțin 50 % de către resortisanți ai țării beneficiare sau ai teritoriului beneficiar ori ai statelor membre sau de către o societate cu sediul în acea țară beneficiară sau în acel teritoriu beneficiar ori într-unul dintre statele membre, în care directorul sau directorii, președintele consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și majoritatea membrilor sunt resortisanți ai țării beneficiare respective sau ai teritoriului beneficiar respectiv ori ai statelor membre și în care, în plus, în cazul firmelor, cel puțin jumătate din capital aparține țării beneficiare respective sau teritoriului beneficiar respectiv ori statelor membre sau organelor de stat ori resortisanților țării beneficiare respective sau ai teritoriului beneficiar respectiv ori ai statelor membre;

(d) comandantul și ofițerii navelor și navelor-fabrică sunt resortisanți ai țării beneficiare sau ai teritoriului beneficiar ori ai statelor membre;

(e) echipajul este constituit în proporție de cel puțin 75 % din resortisanți ai țării beneficiare sau ai teritoriului beneficiar ori ai statelor membre.

(3)  Termenii „țară beneficiară sau teritoriu beneficiar” și „Uniunea” desemnează și apele teritoriale ale țării beneficiare respective sau ale teritoriului beneficiar respectiv ori ale statelor membre.

(4)  Navele care navighează în largul mării, inclusiv navele-fabrică pe care se prelucrează sau se transformă peștele capturat se consideră parte a teritoriului țării beneficiare sau a teritoriului beneficiar ori a statului membru căruia le aparțin, cu condiția ca ele să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatul (2).

Articolul 61

Produse prelucrate sau transformate suficient

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

În scopul articolului 59, materialele care nu sunt obținute în întregime într-o țară beneficiară sau într-un teritoriu beneficiar ori în Uniune se consideră a fi prelucrate sau transformate suficient dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în lista din anexa 22-11.

Aceste cerințe indică, pentru toate produsele incluse în această subsecțiune, modul de prelucrare sau transformare care trebuie efectuat în cazul materialelor neoriginare folosite la fabricare și se aplică numai în cazul unor astfel de materiale.

Dacă un produs care a dobândit caracterul de produs originar ca urmare a faptului că a îndeplinit condițiile prevăzute în listă se folosește la fabricarea unui alt produs, condițiile care se aplică produsului în care acesta este incorporat nu i se aplică și lui și nu se iau în considerare materialele neoriginare care ar fi putut fi folosite la fabricarea sa.

Articolul 62

Prelucrări sau transformări insuficiente

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Fără a aduce atingere alineatului (2), următoarele operațiuni sunt considerate prelucrări sau transformări insuficiente pentru a conferi caracterul de produs originar, indiferent dacă dispozițiile de la articolul 61 sunt sau nu îndeplinite:

(a) operațiunile de conservare menite să asigure menținerea produselor în stare bună pe durata transportului și a depozitării;

(b) desfacerea și asamblarea coletelor;

(c) spălarea, curățarea; înlăturarea prafului, eliminarea oxidului, a uleiului, a vopselei sau a altor materiale de acoperire;

(d) călcarea sau presarea textilelor și a articolelor textile;

(e) operațiunile simple de vopsire și șlefuire;

(f) decorticarea și albirea parțială sau totală a orezului; lustruirea și glasarea cerealelor și a orezului;

(g) operațiunile de colorare sau de aromatizare a zahărului sau de formare a bucăților de zahăr; măcinarea totală sau parțială a zahărului;

(h) curățarea de coajă, cotor, înlăturarea sâmburilor fructelor, nucilor și legumelor;

(i) ascuțirea, simpla măcinare sau simpla tăiere;

(j) cernerea, strecurarea, sortarea, clasificarea, aranjarea pe categorii, pe sortimente (inclusiv alcătuirea de seturi de articole);

(k) simpla punere în sticle, cutii de metal, flacoane, saci, etuiuri, cutii, fixarea pe cartoane sau planșete, precum și toate celelalte operațiuni simple de ambalare;

(l) aplicarea sau imprimarea direct pe produse sau pe ambalajele lor a mărcilor, etichetelor, logourilor sau a altor semne distinctive similare;

(m) simpla amestecare a produselor, chiar din categorii diferite; amestecarea zahărului cu orice material;

(n) simpla adăugare de apă, diluarea, deshidratarea sau denaturarea produselor;

(o) simpla grupare a părților de produs în vederea constituirii unui produs complet sau demontarea produselor în părți;

(p) sacrificarea animalelor;

(q) o combinație de două sau mai multe operațiuni enumerate la literele (a)-(p).

(2)  Toate operațiunile efectuate fie într-o țară beneficiară sau într-un teritoriu beneficiar, fie în Uniune asupra unui anumit produs sunt luate în considerare cumulat atunci când se determină dacă prelucrarea sau transformarea suferită de respectivul produs trebuie considerată ca insuficientă în sensul alineatului (1).

Articolul 63

Unitatea de luat în considerare

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Unitatea care se ia în considerare în vederea aplicării dispozițiilor prezentei subsecțiuni este produsul reținut ca unitate de bază pentru stabilirea încadrării bazate pe nomenclatura Sistemului armonizat.

În consecință:

(a) când un produs alcătuit dintr-un grup sau un ansamblu de articole este încadrat pe baza Sistemului armonizat la o singură poziție, ansamblul reprezintă unitatea care este luată în considerare;

▼C2

(b) în cazul în care o trimitere este compusă dintr-un anumit număr de produse identice încadrate la aceeași poziție din Sistemul armonizat, dispozițiile prezentei subsecțiuni se aplică fiecăruia dintre aceste produse, luate în considerare în mod individual.

▼B

(2)  Atunci când, conform regulii generale de interpretare 5 din Sistemul armonizat, ambalajul este clasificat împreună cu produsul pe care îl conține, ambalajul este considerat parte integrantă a produsului în scopul determinării originii.

Articolul 64

Toleranță generală

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 61, materialele neoriginare pot fi utilizate la fabricarea unui anumit produs, cu condiția ca valoarea lor totală să nu depășească 10 % din prețul franco fabrică al produsului.

Atunci când pe listă sunt indicate unul sau mai multe procentaje pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare, aceste procentaje nu trebuie depășite prin aplicarea primului paragraf.

(2)  Alineatul (1) nu se aplică produselor care se încadrează la capitolele 50-63 din Sistemul Armonizat.

Articolul 65

Accesorii, piese de schimb și unelte

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Accesoriile, piesele de schimb și uneltele care se livrează împreună cu un echipament, o mașină, un aparat sau vehicul care fac parte din echipamentul normal și sunt incluse în prețul acestuia sau care nu sunt facturate separat se consideră a fi parte integrantă a echipamentului, mașinii, aparatului sau vehiculului respectiv.

Articolul 66

Seturi

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Seturile, așa cum sunt definite în regula generală de interpretare 3 din Sistemul armonizat, sunt considerate ca fiind originare atunci când toate articolele componente sunt produse originare. Totuși, un set alcătuit din articole originare și neoriginare este considerat originar în ansamblu, cu condiția ca valoarea articolelor neoriginare să nu depășească 15 % din prețul franco fabrică al setului.

Articolul 67

Elemente neutre

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

Pentru a stabili dacă un produs este originar, nu este necesar să se stabilească originea următoarelor elemente care pot fi folosite la fabricarea sa:

(a) energie și combustibili;

(b) instalații și echipamente;

(c) mașini și unelte;

(d) mărfuri care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului.



Subsecțiunea 5

Condiții teritoriale aplicabile în cadrul regulilor de origine în sensul măsurilor tarifare preferențiale adoptate în mod unilateral de către Uniune în favoarea anumitor țări sau teritorii

Articolul 68

Principiul teritorialității

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

▼C2

Condițiile prevăzute în subsecțiunea 4 și în prezenta subsecțiune privind dobândirea caracterului de produs originar trebuie îndeplinite în orice situație în țara beneficiară sau în teritoriul beneficiar ori în Uniune.

▼B

Dacă produsele originare exportate din țara beneficiară sau din teritoriul beneficiar ori din Uniune către altă țară sunt reintroduse, ele se consideră ca fiind neoriginare, cu excepția cazului în care se poate demonstra autorităților competente că sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) produsele reintroduse sunt aceleași cu cele exportate;

(b) nu au fost supuse niciunei alte operațiuni în afara celor necesare păstrării lor în stare bună cât timp s-au aflat în acea țară sau pe durata exportului.

Articolul 69

Transportul direct

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Următoarele mărfuri se consideră ca fiind transportate direct din țara beneficiară sau din teritoriul beneficiar către Uniune sau din Uniune către țara beneficiară sau teritoriul beneficiar:

(a) produsele transportate fără tranzitarea teritoriului unei alte țări;

▼C2

(b) produse constituind o singură trimitere transportate prin teritoriul altor țări decât țara beneficiară sau teritoriul beneficiar ori Uniunea, cu transbordare sau antrepozitare temporară, dacă este cazul, în țările respective, cu condiția ca produsele să fi rămas sub supravegherea autorităților vamale din țara de tranzit sau de antrepozitare și să nu fi suferit alte operațiuni decât descărcarea, reîncărcarea sau altă operațiune menită să le păstreze în bună stare;

▼B

(c) produse care sunt transportate prin conducte fără întrerupere pe un alt teritoriu decât cel al țării beneficiare exportatoare sau al teritoriului beneficiar exportator ori al Uniunii.

(2)  Dovada că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) litera (b) se face către autoritățile vamale competente prin prezentarea unuia dintre următoarele:

(a) un document unic de transport sub acoperirea căruia se realizează transportul din țara exportatoare prin țara de tranzit;

(b) un certificat eliberat de autoritățile vamale ale țării de tranzit care să conțină:

(i) o descriere exactă a produselor;

(ii) data descărcării și a reîncărcării produselor și, după caz, indicarea denumirii navelor sau a altor mijloace de transport utilizate; și

(iii) care să ateste condițiile în care mărfurile au rămas în țara de tranzit;

(c) sau, în lipsa acestora, orice documente justificative.

Articolul 70

Expoziții

[Articolul 64 alineatul (3) din cod]

(1)  Produsele originare, trimise dintr-o țară beneficiară sau dintr-un teritoriu beneficiar pentru a fi expuse în altă țară și vândute după expunere pentru a fi importate în Uniune, beneficiază la import de preferințele tarifare menționate la articolul 59, cu condiția ca produsele să întrunească cerințele subsecțiunii 4 și pe cele ale prezentei subsecțiuni, care le conferă dreptul de a fi considerate originare din țara beneficiară respectivă sau din teritoriul beneficiar respectiv și cu condiția de a se demonstra autorităților vamale competente din Uniune că:

(a) un exportator a expediat produsele de pe teritoriul țării beneficiare sau al teritoriului beneficiar direct în țara în care se ține expoziția și le-a expus acolo;

(b) produsele au fost vândute sau cedate în alt mod de exportatorul respectiv unui destinatar din Uniune;

(c) produsele au fost expediate în timpul desfășurării expoziției sau imediat după aceea către Uniune în aceeași stare în care au fost trimise pentru expoziție;

(d) din momentul în care au fost expediate pentru a fi expuse, produsele nu au fost utilizate în alte scopuri decât prezentarea la expoziția respectivă.

(2)  Autorităților vamale din Uniune trebuie să le fie prezentat un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 în modul obișnuit. Acesta trebuie să conțină numele și adresa expoziției. Dacă este necesar, pot fi solicitate dovezi documentare suplimentare privind natura produselor și condițiile în care au fost expuse.

(3)  Alineatul (1) se aplică tuturor expozițiilor, târgurilor sau manifestărilor publice similare, cu caracter comercial, industrial, agricol sau artizanal, care nu sunt organizate în scopuri private în magazine sau spații comerciale în vederea vânzării de produse străine și pe durata cărora produsele rămân sub controlul autorităților vamale.



CAPITOLUL 2

Valoarea în vamă a mărfurilor

Articolul 71

Simplificare

(Articolul 73 din cod)

(1)  Autorizația menționată la articolul 73 din cod se poate acorda în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) aplicarea procedurii menționate la articolul 166 din cod ar reprezenta, în aceste circumstanțe, costuri administrative disproporționate;

(b) valoarea în vamă determinată nu va fi diferită în mod semnificativ de cea determinată în lipsa unei autorizații.

(2)  Acordarea autorizației este condiționată de îndeplinirea, de către solicitant, a următoarelor condiții:

(a) respectă criteriul stabilit la articolul 39 litera (a) din cod;

▼C2

(b) utilizează un sistem contabil care să fie compatibil cu principiile contabile general acceptate, aplicate în statul membru unde se ține contabilitatea și care va facilita controalele vamale prin audit. Sistemul contabil trebuie să mențină o evidență istorică a datelor, care oferă o pistă de audit din momentul în care datele sunt introduse în dosar;

(c) dispune de o organizare administrativă care corespunde tipului și dimensiunii întreprinderii și care este adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum și de un sistem de control intern care permite detectarea tranzacțiilor ilegale sau neregulamentare.

▼B



TITLUL III

DATORIE VAMALĂ ȘI GARANȚII



CAPITOLUL 1

Nașterea datoriei vamale



Secțiunea 1

Dispoziții comune privind datoriile vamale care au luat naștere la import și la export



Subsecțiunea 1

Norme pentru calcularea cuantumului taxelor la import sau la export

Articolul 72

Calcularea cuantumului taxelor la import pentru produsele transformate rezultate din regimul de perfecționare activă

[Articolul 86 alineatul (3) din cod]

(1)  Pentru a stabili cuantumul taxelor la import care trebuie percepute pentru produsele transformate în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod, cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă considerată a fi prezentă în produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală se stabilește în conformitate cu alineatele (2)-(6).

(2)  Metoda scalei cantitative prevăzută la alineatele (3) și (4) se aplică în următoarele cazuri:

(a) atunci când un singur fel de produs transformat este obținut din operațiunile de transformare;

(b) atunci când mai multe tipuri de produse transformate se obțin din operațiunile de transformare și toate părțile sau componentele mărfurilor plasate sub regim se găsesc în fiecare dintre aceste produse transformate.

▼C2

(3)  În cazul menționat la alineatul (2) litera (a), cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă considerate a fi prezente în produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală se determină prin aplicarea procentului pe care produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală îl constituie din cantitatea totală de produse transformate rezultate din operațiunea de transformare la cantitatea totală a mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă.

▼B

(4)  În cazul menționat la alineatul (2) litera (b), cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă considerate a fi prezente în produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală se determină prin aplicarea la cantitatea totală a mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă a unui procentaj calculat prin înmulțirea următorilor factori:

(a) procentul pe care produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală îl constituie din cantitatea totală de produse transformate de același tip care rezultă din operațiunea de transformare;

(b) procentul pe care cantitatea totală a produselor transformate de același tip, indiferent dacă ia naștere o datorie vamală sau nu, îl constituie din cantitatea totală a tuturor produselor transformate care rezultă din operațiunea de transformare.

(5)  Cantitățile de mărfuri plasate sub regim care sunt distruse și pierdute în timpul operațiunii de transformare, în special prin evaporare, uscare, sublimare sau scurgere, nu vor fi luate în considerare la aplicarea metodei scalei cantitative.

(6)  În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (2), se aplică metoda scalei valorice în conformitate cu al doilea, al treilea și al patrulea paragraf.

Cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă considerate a fi prezente în produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală se determină prin aplicarea la cantitatea totală a mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă a unui procentaj calculat prin înmulțirea următorilor factori:

(a) procentul pe care produsele transformate pentru care ia naștere o datorie vamală îl constituie din valoarea totală de produse transformate de același tip care rezultă din operațiunea de transformare;

(b) procentul pe care valoarea totală a produselor transformate de același tip, indiferent dacă ia naștere o datorie vamală sau nu, îl constituie din valoarea totală a tuturor produselor transformate care rezultă din operațiunea de transformare.

În scopul aplicării metodei scalei valorice, valoarea produselor transformate se stabilește pe baza prețurilor franco fabrică actuale pe teritoriul vamal al Uniunii sau, în cazul în care acestea nu pot fi stabilite, pe baza prețurilor franco fabrică actuale de vânzare pe teritoriul vamal al Uniunii pentru produse identice sau similare. Prețurile practicate între părți care par a fi asociate sau a fi încheiat între ele un acord de compensare nu pot fi utilizate pentru stabilirea valorii produselor transformate, cu excepția cazului în care se stabilește că prețurile în cauză nu sunt afectate de această relație.

Atunci când valoarea produselor transformate nu poate fi stabilită în conformitate cu al treilea paragraf, aceasta poate fi determinată prin orice metodă rezonabilă.

Articolul 73

Aplicarea dispozițiilor privind regimul de destinație finală în cazul produselor transformate rezultate din regimul de perfecționare activă

[Articolul 86 alineatul (3) din cod]

(1)  În sensul aplicării articolului 86 alineatul (3) din cod, la stabilirea cuantumului taxelor la import corespunzătoare datoriei vamale pentru produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă, mărfurile plasate sub acest regim beneficiază de o scutire sau reducere a taxelor datorită utilizării lor specifice, care ar fi fost aplicate respectivelor mărfuri în cazul în care ar fi fost plasate sub regimul de destinație finală în conformitate cu articolul 254 din cod.

(2)  Alineatul (1) se aplică în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) s-ar fi putut emite o autorizație pentru a plasa mărfurile sub regimul de destinație finală; și

(b) condițiile pentru scutirea de taxe sau pentru reducerea taxei datorită utilizării specifice a respectivelor mărfuri ar fi fost îndeplinite în momentul acceptării declarației vamale pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare activă.

Articolul 74

Aplicarea tratamentului tarifar preferențial în cazul mărfurilor plasate sub regim de perfecționare activă

[Articolul 86 alineatul (3) din cod]

▼C2

În sensul aplicării articolului 86 alineatul (3) din cod, în cazul în care, la momentul acceptării declarației vamale pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare activă, mărfurile importate îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferențial în cadrul contingentelor sau plafoanelor tarifare, respectivele mărfuri pot beneficia de orice tratament tarifar preferențial prevăzut pentru mărfuri identice la momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

▼B

Articolul 75

Taxe la import specifice pentru produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă sau pentru produse de înlocuire

[Articolul 86 alineatul (5) din cod]

▼C2

În cazul în care trebuie să se aplice taxe la import specifice în ceea ce privește produsele transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă sau produsele de înlocuire, cuantumul taxelor la import se calculează pe baza valorii în vamă a produselor transformate în momentul acceptării declarației vamale de punere în liberă circulație, minus valoarea statistică a mărfurilor de export temporar corespunzătoare la momentul în care au fost plasate sub regimul de perfecționare pasivă, înmulțit cu cuantumul taxelor la import aplicabile produselor transformate sau produselor de înlocuire, împărțit la valoarea în vamă a produselor transformate sau a produselor de înlocuire.

▼B

Articolul 76

Derogarea de la calcularea cuantumului taxelor la import pentru produsele transformate rezultate din regimul de perfecționare activă

[Articolul 86 alineatul (3) și alineatul (4) din cod]

Articolul 86 alineatul (3) din cod se aplică fără o cerere din partea declarantului, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) produsele transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă sunt importate direct sau indirect de titularul autorizației în cauză în termen de un an după reexportul lor;

(b) mărfurile ar fi făcut, la momentul acceptării declarației vamale de plasare a mărfurilor sub regimul de perfecționare activă, obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială ori al unei taxe antidumping, taxe compensatorii, taxe de salvgardare sau taxe de retorsiune dacă ar fi fost puse în liberă circulație la data respectivă;

▼C2

(c) nu a fost necesară o verificare a condițiilor economice, în conformitate cu articolul 166.

▼B



Subsecțiunea 2

Termenul limită pentru stabilirea locului în care ia naștere datoria vamală

Articolul 77

Termenul limită pentru stabilirea locului în care ia naștere datoria vamală în regimul de tranzit unional

[Articolul 87 alineatul (2) din cod]

Pentru mărfurile plasate sub regimul de tranzit unional, termenul menționat la articolul 87 alineatul (2) din cod este unul dintre cele de mai jos:

(a) șapte luni de la data limită la care mărfurile ar fi trebuit prezentate la biroul vamal de destinație, cu excepția cazului în care, înainte de expirarea acestui termen, o solicitare de a transfera recuperarea datoriei vamale a fost trimisă autorității competente din locul unde, în conformitate cu elementele de probă obținute de autoritățile vamale ale statului membru de plecare, au avut loc evenimente care au dus la nașterea datoriei vamale, caz în care acest termen se prelungește cu maximum o lună;

(b) o lună de la data expirării termenului-limită de răspuns de către titularul regimului la o cerere pentru informațiile necesare descărcării regimului, în cazul în care autoritățile vamale ale statului membru de plecare nu au fost notificate cu privire la sosirea mărfurilor, iar titularul regimului a furnizat informații insuficiente sau nu a furnizat nicio informație.

Articolul 78

Termenul limită pentru stabilirea locului în care ia naștere datoria vamală în regimul de tranzit în conformitate cu Convenția TIR

[Articolul 87 alineatul (2) din cod]

▼C2

Pentru mărfurile plasate sub regim de tranzit în conformitate cu Convenția vamală privind transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, inclusiv eventualele modificări ulterioare, (Convenția TIR), termenul prevăzut la articolul 87 alineatul (2) din cod este de șapte luni începând cu termenul la care mărfurile ar fi trebuit prezentate la biroul vamal de destinație sau de ieșire.

▼B

Articolul 79

Termenul limită pentru stabilirea locului în care ia naștere datoria vamală în regimul de tranzit în conformitate cu Convenția ATA sau cu Convenția de la Istanbul

[Articolul 87 alineatul (2) din cod]

Pentru mărfurile plasate sub regim de tranzit în conformitate cu Convenția vamală privind carnetul ATA pentru admiterea temporară de mărfuri, adoptată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, inclusiv orice modificări ulterioare, (Convenția ATA) sau cu Convenția privind admiterea temporară, inclusiv eventualele modificări ulterioare, (Convenția de la Istanbul) termenul menționat la articolul 87 alineatul (2) din cod este de șapte luni de la data la care mărfurile ar fi trebuit prezentate la biroul vamal de destinație.

Articolul 80

Termenul-limită pentru stabilirea locului în care ia naștere datoria vamală în alte cazuri decât regimul de tranzit

[Articolul 87 alineatul (2) din cod]

Pentru mărfurile plasate sub un regim special, altul decât cel de tranzit, sau pentru mărfurile plasate sub regim de depozitare temporară, termenul menționat la articolul 87 alineatul (2) din cod este de șapte luni de la expirarea oricăruia dintre următoarele termene:

▼C2

(a) perioada prevăzută pentru descărcarea regimului special;

(b) perioada prevăzută pentru încheierea supravegherii vamale a mărfurilor cu destinație finală;

(c) perioada prevăzută pentru încheierea regimului de depozitare temporară;

(d) perioada prevăzută pentru încheierea circulației mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal între diferite locuri de pe teritoriul vamal al Uniunii în care regimul nu a fost descărcat.

▼B



CAPITOLUL 2

Garanția pentru o datorie vamală existentă sau potențială



Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 81

Cazuri în care nu se solicită nicio garanție pentru mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară

[Articolul 89 alineatul (8) litera (c) din cod]

Plasarea mărfurilor sub regimul de admitere temporară nu este condiționată de constituirea unei garanții în următoarele cazuri:

▼C2

(a) în cazul în care declarația vamală poate fi făcută verbal sau prin orice alt act menționat la articolul 141;

▼B

(b) în cazul materialelor utilizate în traficul internațional de către companiile aeriene, navale sau feroviare sau de către furnizorii de servicii poștale, cu condiția ca materialele respective să fie identificate printr-un marcaj distinct;

(c) în cazul ambalajelor importate goale, atunci când acestea poartă marcaje rezistente la ștergere și care nu pot fi înlăturate;

(d) în cazul în care titularul anterior al autorizației de admitere temporară a declarat mărfurile pentru regimul de admitere temporară în conformitate cu articolul 136 sau cu articolul 139, iar mărfurile respective sunt ulterior plasate sub regimul de admitere temporară pentru același scop.

Articolul 82

Garanție sub forma unui angajament asumat de către garant

[Articolul 94, articolul 22 alineatul (4) și articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  În cazul în care garanția este furnizată sub forma unui angajament asumat de către un garant și poate fi utilizată în mai mult de un stat membru, garantul indică o adresă de comunicare sau desemnează un reprezentant în fiecare stat membru în care garanția poate fi utilizată.

(2)  Revocarea aprobării garantului sau a angajamentului garantului intră în vigoare în a 16-a zi de la data la care decizia de revocare este primită sau este considerată a fi primită de către garant.

(3)  Anularea angajamentului de către garant intră în vigoare în a 16-a zi de la data la care aceasta este notificată de către garant la biroul vamal la care a fost constituită garanția.

(4)  În cazul în care o garanție care acoperă o singură operațiune (garanție izolată) este constituită sub formă de titluri, aceasta se poate realiza prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 83

Forme de garanții diferite de depozitul în numerar sau angajamentul unui garant

[Articolul 92 alineatul (1) litera (c) din cod]

(1)  Formele de garanții diferite de depozitul în numerar sau angajamentul unui garant sunt următoarele:

(a) constituirea unei ipoteci, a unei datorii funciare, a unei antihreze sau a unui alt drept considerat echivalent cu un drept ținând de proprietatea de bunuri imobiliare;

(b) cesiunea de creanțe, constituirea unui gaj cu sau fără cedarea posesiei asupra bunurilor, a titlurilor sau a creanțelor sau a unui livret de economii sau a unui înscris în registrul datoriei publice;

(c) constituirea unei responsabilități contractuale solidare pentru întregul cuantum al datoriei de către o terță parte agreată în acest scop de autoritățile vamale sau depunerea unei polițe a cărei plată este garantată de respectiva parte terță;

(d) un depozit în numerar sau un mijloc de plată echivalent, într-o altă monedă decât euro sau cea a statului membru în care se solicită garanția;

(e) participarea, sub rezerva plății unei contribuții, la un sistem de garanție general administrat de către autoritățile vamale.

(2)  Formele de garanție menționate la alineatul (1) nu sunt acceptate pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional.

(3)  Statele membre acceptă formele de garanții menționate la alineatul (1), în măsura în care aceste forme de garanții sunt acceptate în temeiul legislației naționale.



Secțiunea 2

Garanția globală și exonerarea de garanție

Articolul 84

Reducerea nivelului garanției globale și exonerarea de garanție

[Articolul 95 alineatul (2) din cod]

(1)  Se acordă o autorizație pentru utilizarea unei garanții globale cu un cuantum redus la 50 % din cuantumul de referință în cazul în care solicitantul demonstrează că îndeplinește următoarele condiții:

▼C2

(a) solicitantul deține un sistem contabil care este compatibil cu principiile contabile general acceptate, aplicate în statul membru unde se ține contabilitatea, permite controalele vamale prin audit și păstrează o evidență istorică a datelor, care oferă o pistă de audit din momentul în care datele sunt introduse în dosar;

▼B

(b) solicitantul dispune de o organizare administrativă care corespunde tipului și dimensiunii întreprinderii și care este adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum și de un sistem de control intern care este capabil de a preveni, detecta și corecta erori și care permite prevenirea și detectarea tranzacțiilor ilegale sau neregulamentare;

(c) solicitantul nu face obiectul unei proceduri de faliment;

(d) în ultimii trei ani anteriori depunerii cererii, solicitantul și-a îndeplinit obligațiile financiare în ceea ce privește plata taxelor vamale și a oricăror alte taxe, impozite sau impuneri percepute la sau în legătură cu importul sau exportul de mărfuri;

(e) solicitantul demonstrează, pe baza înregistrărilor contabile și a informațiilor disponibile din cursul ultimilor trei ani care preced prezentarea cererii că dispune de suficientă capacitate financiară pentru a-și îndeplini obligațiile și angajamentele în ceea ce privește tipul și volumul de activitate comercială, inclusiv faptul că nu deține active nete negative, cu excepția cazului în care acestea pot fi acoperite;

(f) solicitantul poate face dovada unor resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor sale pentru partea din cuantumul de referință care nu este acoperită de garanție.

(2)  Se acordă o autorizație pentru utilizarea unei garanții globale cu un cuantum redus la 30 % din cuantumul de referință în cazul în care solicitantul demonstrează că îndeplinește următoarele condiții:

▼C2

(a) solicitantul deține un sistem contabil care este compatibil cu principiile contabile general acceptate, aplicate în statul membru unde se ține contabilitatea, permite controalele vamale prin audit și păstrează o evidență istorică a datelor, care oferă o pistă de audit din momentul în care datele sunt introduse în dosar;

▼B

(b) solicitantul dispune de o organizare administrativă care corespunde tipului și dimensiunii întreprinderii și care este adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum și de un sistem de control intern care poate preveni, detecta și corecta erori și care permite prevenirea și detectarea tranzacțiilor ilegale sau neregulamentare;

(c) solicitantul se asigură că angajații vizați primesc sarcina de a informa autoritățile vamale dacă sunt detectate dificultăți de conformare la cerințe și stabilește proceduri pentru a informa autoritățile vamale cu privire la astfel de dificultăți;

(d) solicitantul nu face obiectul unei proceduri de faliment;

(e) în ultimii trei ani anteriori depunerii cererii, solicitantul și-a îndeplinit obligațiile financiare în ceea ce privește plata taxelor vamale și a oricăror alte taxe, impozite sau impuneri percepute la sau în legătură cu importul sau exportul de mărfuri;

(f) solicitantul demonstrează, pe baza înregistrărilor contabile și a informațiilor disponibile din cursul ultimilor trei ani care preced prezentarea cererii că dispune de suficientă capacitate financiară pentru a-și îndeplini obligațiile și angajamentele în ceea ce privește tipul și volumul de activitate comercială, inclusiv faptul că nu deține active nete negative, cu excepția cazului în care acestea pot fi acoperite;

(g) solicitantul poate face dovada unor resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor sale pentru partea din cuantumul de referință care nu este acoperită de garanție.

(3)  O exonerare de garanție se acordă în cazul în care solicitantul demonstrează că îndeplinește următoarele cerințe:

▼C2

(a) solicitantul deține un sistem contabil care este compatibil cu principiile contabile general acceptate, aplicate în statul membru unde se ține contabilitatea, permite controalele vamale prin audit și păstrează o evidență istorică a datelor, care oferă o pistă de audit din momentul în care datele sunt introduse în dosar;

▼B

(b) solicitantul permite autorității vamale accesul fizic la sistemele sale contabile și, după caz, la documentele sale comerciale și de transport;

(c) solicitantul dispune de un sistem logistic care identifică mărfurile ca fiind mărfuri unionale sau neunionale și indică, după caz, localizarea acestora;

(d) solicitantul dispune de o organizare administrativă care corespunde tipului și dimensiunii întreprinderii și care este adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum și de un sistem de control intern care este capabil de a preveni, detecta și corecta erori și care permite prevenirea și detectarea tranzacțiilor ilegale sau neregulamentare;

(e) după caz, solicitantul dispune de proceduri satisfăcătoare de gestionare a licențelor și a autorizațiilor acordate în conformitate cu măsurile de politică comercială sau în ceea ce privește schimburile comerciale cu produse agricole;

(f) solicitantul dispune de proceduri satisfăcătoare de arhivare a documentelor și a informațiilor sale și de protecție împotriva pierderii datelor;

(g) solicitantul se asigură că angajații vizați primesc sarcina de a informa autoritățile vamale dacă sunt detectate dificultăți de conformare la cerințe și stabilește proceduri pentru a informa autoritățile vamale cu privire la astfel de dificultăți;

▼C2

(h) solicitantul a luat măsuri adecvate de securitate pentru a-și proteja sistemul informatic împotriva oricărei intruziuni neautorizate și pentru a-și securiza documentația;

▼B

(i) solicitantul nu face obiectul unei proceduri de faliment;

(j) în ultimii trei ani anteriori depunerii cererii, solicitantul și-a îndeplinit obligațiile financiare în ceea ce privește plata taxelor vamale și a oricăror alte taxe, impozite sau impuneri percepute la sau în legătură cu importul sau exportul de mărfuri;

(k) solicitantul demonstrează, pe baza înregistrărilor contabile și a informațiilor disponibile din cursul ultimilor trei ani care preced prezentarea cererii că dispune de suficientă capacitate financiară pentru a-și îndeplini obligațiile și angajamentele în ceea ce privește tipul și volumul de activitate comercială, inclusiv faptul că nu deține active nete negative, cu excepția cazului în care acestea pot fi acoperite;

(l) solicitantul poate face dovada unor resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor sale pentru partea din cuantumul de referință care nu este acoperită de garanție.

(4)  În cazul în care solicitantul a fost înființat în urmă cu mai puțin de trei ani, cerințele menționate la alineatul (1) litera (d), alineatul (2) litera (e) și alineatul (3) litera (j) se verifică pe baza evidențelor și a informațiilor disponibile.



Secțiunea 3

Dispoziții privind regimul de tranzit unional și regimul în temeiul Convenției de la Istanbul și al Convenției ATA

Articolul 85

Eliberarea garantului de obligațiile care îi revin sub regimul de tranzit unional

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) și articolul 98 din cod]

(1)  În cazul în care regimul de tranzit unional nu a fost descărcat, autoritățile vamale ale statului membru de plecare trebuie, în termen de nouă luni de la termenul-limită prevăzut pentru prezentarea mărfurilor la biroul vamal de destinație, să-i notifice garantului nedescărcarea regimului.

(2)  În cazul în care regimul de tranzit unional nu a fost descărcat, autoritățile vamale stabilite în conformitate cu articolul 87 din cod trebuie, în termen de trei ani de la data acceptării declarației de tranzit, să îi notifice garantului că este sau va putea fi obligat să plătească datoria de care răspunde cu privire la respectiva operațiune de tranzit unional.

(3)  Garantul este eliberat de obligațiile sale atunci când una sau cealaltă dintre notificările menționate la alineatele (1) și (2) nu a fost efectuată înainte de expirarea termenului-limită.

(4)  În cazul în care una sau cealaltă dintre notificări a fost trimisă, garantul este informat în legătură cu recuperarea datoriei vamale sau cu descărcarea regimului.

(5)  Cerințele comune în materie de date pentru notificarea menționată la alineatul (1) sunt prevăzute în anexa 32-04.

Cerințele comune în materie de date pentru notificarea menționată la alineatul (2) sunt prevăzute în anexa 32-05.

(6)  În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod, notificarea menționată la alineatele (1) și (2) poate fi transmisă prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 86

▼C2

Cererea de plată adresată unei asociații garante pentru mărfuri care fac obiectul unui carnet ATA și notificarea nedescărcării carnetelor CPD adresată unei asociații garante în cadrul regimului, în temeiul Convenției ATA sau al Convenției de la Istanbul

▼B

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) și articolul 98 din cod]

▼C2

(1)  În caz de nerespectare a uneia dintre obligațiile care decurg dintr-un carnet ATA sau CPD, autoritățile vamale regularizează documentele de admitere temporară (cerere de plată adresată unei asociații garante, respectiv notificarea nedescărcării), în conformitate cu articolele 9, 10 și 11 din anexa A la Convenția de la Istanbul sau, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 7, 8 și 9 din Convenția ATA.

▼B

(2)  Cuantumul taxelor la import și al taxelor care rezultă din cererea de plată adresată unei asociații garante se calculează cu ajutorul modelului de formular de impunere.

(3)  Cerințele comune în materie de date pentru cererea de plată adresată unei asociații garante menționată la alineatul (1) sunt prevăzute în anexa 33-01.

▼C2

(4)  Cerințele comune în materie de date pentru notificarea nedescărcării carnetelor CPD menționată la alineatul (1) sunt prezentate în anexa 33-02.

(5)  În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod, cererea de plată adresată unei asociații garante și notificarea nedescărcării carnetelor CPD pot fi trimise asociațiilor garante relevante prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

▼B



CAPITOLUL 3

Recuperarea și plata taxelor și rambursarea și remiterea cuantumului taxelor la import și la export



Secțiunea 1

Determinarea cuantumului taxelor la import sau la export, notificarea datoriei vamale și înscrierea în evidențele contabile



Subsecțiunea 1

Notificarea datoriei vamale și cererea de plată adresată asociației garante

Articolul 87

Mijloace de notificare a datoriei vamale

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Notificarea datoriei vamale în conformitate cu articolul 102 din cod se poate efectua prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 88

Derogare de la notificarea datoriei vamale

[Articolul 102 alineatul (1) litera (d) din cod]

(1)  Autoritățile vamale pot renunța la notificarea unei datorii vamale care ia naștere prin nerespectare, în temeiul articolului 79 sau 82 din cod, în cazul în care cuantumul taxelor la import sau la export în cauză este mai mic de 10 EUR.

(2)  În cazul în care datoria vamală notificată inițial a fost cu un cuantum al taxelor la import sau la export mai mic decât cuantumul taxelor la import sau la export de plată, autoritățile vamale pot renunța la notificarea datoriei vamale pentru diferența dintre cuantumurile respective, cu condiția ca aceasta să fie mai mică de 10 EUR.

▼C1

(3)  Limita de 10 EUR menționată la alineatele (1) și (2) se aplică pentru fiecare acțiune de recuperare.

▼B



Secțiunea 2

Plata cuantumului taxelor la import sau la export

Articolul 89

Suspendarea termenului de plată în cazul unei cereri de remitere

[Articolul 108 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Autoritățile vamale suspendă termenul pentru plata cuantumului taxelor la import sau la export corespunzătoare unei datorii vamale până în momentul în care iau o decizie cu privire la cererea de remitere, cu condiția ca următoarele condiții să fie îndeplinite:

(a) în cazul în care a fost înaintată o cerere de remitere în temeiul articolului 118, articolului 119 sau articolului 120 din cod, condițiile stabilite la articolul relevant sunt susceptibile de a fi îndeplinite;

(b) în cazul în care a fost înaintată o cerere de remitere în temeiul articolului 117 din cod, condițiile stabilite la articolul 117 și la articolul 45 alineatul (2) din cod sunt susceptibile de a fi îndeplinite.

(2)  În cazul în care mărfurile care fac obiectul unei cereri de remitere nu mai sunt sub supraveghere vamală la momentul depunerii cererii, se constituie o garanție.

(3)  Prin derogare de la alineatul (2), autoritățile vamale nu solicită o garanție în cazul în care se stabilește că, prin constituirea unei garanții, debitorul s-ar putea afla în dificultăți grave de ordin economic sau social.

Articolul 90

Suspendarea termenului de plată în cazul unor mărfuri care urmează a fi confiscate, distruse sau abandonate în favoarea statului

[Articolul 108 alineatul (3) litera (b) din cod]

Autoritățile vamale suspendă termenul pentru plata cuantumului taxelor la import sau la export corespunzătoare unei datorii vamale în cazul în care mărfurile se află în continuare sub supraveghere vamală și urmează să fie confiscate, distruse sau abandonate în favoarea statului, iar autoritățile vamale consideră că este probabil să se îndeplinească condițiile pentru confiscare, distrugere sau abandonare, până la adoptarea deciziei finale privind confiscarea, distrugerea sau abandonarea acestora.

Articolul 91

Suspendarea termenului de plată în cazul datoriilor vamale care au luat naștere prin nerespectare

[Articolul 108 alineatul (3) litera (c) din cod]

(1)  Autoritățile vamale suspendă termenul de plată pentru persoana menționată la articolul 79 alineatul (3) litera (a) din cod, în ceea ce privește cuantumul taxelor la import sau la export corespunzătoare unei datorii vamale atunci când o datorie vamală ia naștere prin nerespectare, astfel cum se prevede la articolul 79 din cod, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a) cel puțin un alt debitor a fost identificat în conformitate cu articolul 79 alineatul (3) litera (b) sau (c) din cod;

(b) cuantumul taxelor la import sau la export în cauză a fost notificat debitorului menționat la litera (a), în conformitate cu articolul 102 din cod;

(c) persoana menționată la articolul 79 alineatul (3) litera (a) din cod nu este considerată debitor în conformitate cu articolul 79 alineatul (3) litera (b) sau (c) din cod și care nu implică înșelăciune sau neglijență evidentă atribuibilă persoanei respective;

(2)  Acordarea suspendării este condiționată de constituirea de către persoana care beneficiază de ea a unei garanții pentru cuantumul taxelor la import sau la export în cauză, mai puțin în oricare dintre următoarele situații:

(a) deja există o garanție care acoperă întregul cuantum al taxelor la import sau la export în cauză și garantul nu a fost eliberat de obligațiile sale;

(b) se stabilește, pe baza unei evaluări documentate, că cerința cu privire la garanție ar fi de natură să cauzeze debitorului dificultăți grave de ordin economic sau social.

(3)  Durata suspendării este limitată la un an. Totuși, autoritățile vamale pot prelungi acest termen din motive întemeiate.



Secțiunea 3

Rambursarea și remiterea



Subsecțiunea 1

Dispoziții generale și procedura

Articolul 92

Cererea de rambursare sau de remitere

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a), articolul 22 alineatul (1) și articolul 103 din cod]

(1)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, cererea de rambursare sau de remitere a taxelor la import sau la export menționată la articolul 116 din cod se prezintă autorității vamale competente din statul membru în care datoria vamală a fost notificată.

(2)  Cererea menționată la alineatul (1) se poate transmite prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu dispozițiile din statul membru în cauză.

Articolul 93

Informații suplimentare în cazul în care mărfurile sunt situate într-un alt stat membru

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) din cod]

Cerințele comune în materie de date pentru solicitarea de informații suplimentare în cazul în care mărfurile sunt situate într-un alt stat membru sunt prezentate în anexa 33-06.

Solicitarea de informații suplimentare menționată la primul paragraf se poate efectua prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 94

Mijloace de notificare a deciziei privind rambursarea sau remiterea

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Decizia privind rambursarea sau remiterea taxelor la import sau la export poate fi notificată persoanei în cauză prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 95

Cerințele comune în materie de date referitoare la formalități în cazul în care mărfurile sunt situate într-un alt stat membru

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

Cerințele comune în materie de date pentru răspunsul la solicitarea de informații privind îndeplinirea formalităților în cazul în care cererea de rambursare sau de remitere se referă la mărfuri care sunt situate într-un stat membru diferit de cel în care datoria vamală a fost notificată sunt prezentate în anexa 33-07.

Articolul 96

Mijloace pentru transmiterea de informații privind finalizarea formalităților în cazul în care mărfurile sunt situate într-un alt stat membru

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Răspunsul menționat la articolul 95 se poate transmite prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

Articolul 97

Prelungirea termenului pentru luarea unei decizii privind rambursarea sau remiterea

[Articolul 22 alineatul (3) din cod]

Atunci când se aplică articolul 116 alineatul (3) primul paragraf din cod sau articolul 116 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b) din cod, termenul pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare sau de remitere se suspendă până în momentul în care statul membru în cauză primește notificarea deciziei Comisiei sau notificarea de către Comisie privind returnarea dosarului din motivele prevăzute la articolul 98 alineatul (6).

Atunci când se aplică articolul 116 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b) din cod, termenul pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare sau de remitere se suspendă până în momentul în care statul membru în cauză primește notificarea deciziei Comisiei privind cazul în care se prezintă elemente comparabile de fapt și de drept.



Subsecțiunea 2

Decizii care se iau de către Comisie

Articolul 98

Transmiterea dosarului către Comisie în vederea luării unei decizii

[Articolul 116 alineatul (3) din cod]

(1)   ►C2  Statul membru îi notifică persoanei în cauză intenția sa de a transmite dosarul Comisiei înainte de a proceda la transmitere și îi oferă persoanei în cauză un termen de 30 de zile pentru a semna o declarație care să certifice că a luat cunoștință de dosar și prin care să ateste că nu are nimic de adăugat sau să adauge toate informațiile suplimentare pe care consideră că trebuie să le includă. ◄ Dacă persoana în cauză nu prezintă această declarație în acest termen de 30 de zile, se consideră că persoana în cauză a citit dosarul și nu are nimic de adăugat.

(2)  În cazul în care un stat membru transmite Comisiei un dosar în vederea luării unei decizii în cazurile prevăzute la articolul 116 alineatul (3) din cod, dosarul trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a) un rezumat al cazului;

(b) informații detaliate prin care se stabilește că sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 119 sau la articolul 120 din cod;

(c) declarația menționată la alineatul (1) sau o declarație din partea statului membru care atestă că se consideră că persoana în cauză a citit dosarul și nu are nimic de adăugat.

(3)  Comisia confirmă primirea dosarului statului membru în cauză imediat după primirea acestuia.

(4)  Comisia pune la dispoziția tuturor statelor membre o copie a rezumatului cazului menționat la alineatul (2) litera (a), în termen de 15 de zile de la data la care a primit dosarul.

(5)  În cazul în care informațiile transmise de statul membru nu sunt suficiente pentru a permite Comisiei să ia o decizie, Comisia poate solicita informații suplimentare din partea statului membru.

(6)  Comisia trimite înapoi dosarul statului membru și se consideră că respectivul caz nu a fost trimis niciodată Comisiei în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) dosarul este evident incomplet, întrucât acesta nu conține nicio informație susceptibilă să justifice verificarea dosarului de către Comisie;

(b) în temeiul articolului 116 alineatul (3) al doilea paragraf din cod, cazul nu ar fi trebuit să fie transmis Comisiei;

(c) statul membru a transmis Comisiei noi informații de natură să modifice substanțial prezentarea faptică a dosarului menționat sau evaluarea juridică a cazului, în timp ce Comisia analizează încă dosarul.

Articolul 99

Dreptul persoanei vizate de a fi ascultată

[Articolul 116 alineatul (3) din cod]

(1)  În cazul în care Comisia intenționează să ia o decizie nefavorabilă în cazurile prevăzute la articolul 116 alineatul (3) din cod, Comisia comunică obiecțiile sale persoanei respective în scris, împreună cu o trimitere la toate documentele și informațiile care stau la baza acestor obiecții. Comisia informează persoana vizată în legătură cu dreptul său de a avea acces la dosar.

(2)  Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenția sa și cu transmiterea comunicării menționate la alineatul (1).

(3)  Persoanei în cauză i se oferă posibilitatea să își exprime punctul de vedere în scris și să îl transmită Comisiei într-un termen de 30 de zile de la data la care a primit comunicarea menționată la alineatul (1).

Articolul 100

Termenele

[Articolul 116 alineatul (3) din cod]

(1)  Comisia decide dacă se justifică sau nu rambursarea sau remiterea în termen de nouă luni de la data la care a primit dosarul menționat la articolul 98 alineatul (1).

(2)  În cazul în care Comisia consideră necesar să ceară informații suplimentare de la statul membru, astfel cum este prevăzut la articolul 98 alineatul (5), perioada menționată la alineatul (1) poate fi prelungită cu aceeași perioadă de timp ca și perioada dintre data la care Comisia a trimis solicitarea de informații suplimentare și data la care Comisia a primit aceste informații. ►C2  Comisia îi notifică persoanei interesate prelungirea. ◄

(3)  În cazul în care Comisia procedează la investigații pentru lua o hotărâre, perioada menționată la alineatul (1) se prelungește cu perioada necesară finalizării investigațiilor respective. Durata acestei prelungiri nu poate depăși nouă luni. ►C2  Comisia notifică statului membru și persoanei interesate de cazul respectiv data la care încep investigațiile și data încheierii acestor investigații. ◄

(4)  În cazul în care Comisia intenționează să ia o decizie nefavorabilă, astfel cum se menționează la articolul 99 alineatul (1), termenul menționat la alineatul (1) se prelungește cu 30 de zile.

Articolul 101

Notificarea deciziei

[Articolul 116 alineatul (3) din cod]

(1)  Comisia notifică statului membru în cauză decizia sa cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la articolul 100 alineatul (1).

(2)  Autoritatea vamală competentă să ia decizia emite o decizie pe baza deciziei Comisiei, notificată în conformitate cu alineatul (1).

▼C2

Statul membru în care se află autoritatea vamală competentă să ia decizia informează Comisia în consecință, trimițându-i o copie a deciziei în cauză.

▼B

(3)  Atunci când decizia în cazurile prevăzute la articolul 116 alineatul (3) din cod este favorabilă persoanei în cauză, Comisia poate preciza condițiile în care autoritățile vamale trebuie să ramburseze sau să remită taxele în cazuri care presupun elemente comparabile de fapt și de drept.

Articolul 102

Consecințele neluării sau ale nenotificării unei decizii

[Articolul 116 alineatul (3) din cod]

În cazul în care Comisia nu ia o decizie în termenul prevăzut la articolul 100 sau nu notifică o decizie statului membru respectiv în termenul prevăzut la articolul 101 alineatul (1), autoritatea vamală competentă să ia decizia ia o decizie favorabilă persoanei interesate.



CAPITOLUL 4

Stingerea unei datorii vamale

Articolul 103

Nerespectări fără efect semnificativ asupra funcționării corecte a unui regim vamal

[Articolul 124 alineatul (1) litera (h) punctul (i) din cod]

Următoarele situații sunt considerate o nerespectare fără efect semnificativ asupra funcționării corecte a unui regim vamal:

(a) depășirea unui termen cu o perioadă de timp care nu este mai lungă decât prelungirea termenului care ar fi fost acordată în cazul în care ar fi fost solicitată;

(b) în cazul în care a luat naștere o datorie vamală pentru mărfurile plasate sub un regim special sau în depozitare temporară în conformitate cu articolul 79 alineatul (1) litera (a) sau (c) din cod, iar mărfurile respective au fost ulterior puse în liberă circulație;

(c) în cazul în care supravegherea vamală a fost restabilită ulterior pentru mărfuri care nu fac parte în mod oficial dintr-un regim de tranzit, dar care erau anterior în depozitare temporară sau erau plasate sub un regim special împreună cu mărfuri plasate oficial sub respectivul regim de tranzit;

▼C2

(d) în cazul mărfurilor plasate sub un alt regim special decât cel de tranzit și de zone libere sau în cazul mărfurilor aflate în depozitare temporară, dacă a fost comisă o eroare referitoare la informațiile din declarația vamală de descărcare a regimului sau a depozitării temporare, cu condiția ca eroarea să nu aibă niciun impact asupra descărcării regimului sau a încheierii depozitării temporare;

▼B

(e) în cazul în care a luat naștere o datorie vamală în conformitate cu articolul 79 alineatul (1) litera (a) sau (b) din cod, cu condiția ca persoana în cauză să informeze autoritățile vamale competente cu privire la neconformitate fie înainte ca datoria vamală să fie notificată, fie înainte ca autoritățile vamale să fi informat persoana respectivă că intenționează să efectueze un control.



TITLUL IV

MĂRFURI INTRODUSE PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII



CAPITOLUL 1

Declarație sumară de intrare

Articolul 104

Derogare de la obligația de a depune o declarație sumară de intrare

[Articolul 127 alineatul (2) litera (b) din cod]

▼C2

(1)  Se face derogare de la depunerea unei declarații sumare de intrare pentru următoarele mărfuri:

▼B

(a) energie electrică;

(b) mărfurile care intră printr-un sistem de conducte;

(c) obiecte de corespondență;

(d) bunurile de uz gospodăresc – așa cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale ( 6 ), în cazul în care nu sunt transportate în cadrul unui contract de transport;

(e) mărfurile pentru care este permisă o declarație vamală verbală, în conformitate cu articolul 135 și articolul 136 alineatul (1), în cazul în care nu sunt transportate în cadrul unui contract de transport;

(f) mărfurile menționate la articolul 138 literele (b)-(d) sau la articolul 139 alineatul (1) care sunt considerate a fi declarate în conformitate cu articolul 141, în cazul în care nu sunt transportate în temeiul unui contract de transport;

(g) mărfuri care se află în bagajele personale ale călătorilor;

(h) mărfuri care circulă în conformitate cu formularul 302 prevăzut de Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951;

(i) armele și echipamentele militare introduse pe teritoriul vamal al Uniunii de către autoritățile responsabile cu apărarea unui stat membru, în cadrul unui transport militar sau al unui transport efectuat în exclusivitate pentru autoritățile militare;

(j) următoarele mărfuri introduse pe teritoriul vamal al Uniunii și provenind direct de la instalații offshore operate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii:

(i) mărfuri care au fost încorporate în respectivele instalații offshore, în scopul construirii, al reparării, al întreținerii sau al transformării acestora;

(ii) mărfurile care au fost utilizate pentru dotarea sau echiparea instalațiilor offshore;

▼C2

(iii) proviziile utilizate sau consumate pe instalațiile offshore;

(iv) deșeurile nepericuloase provenind de la respectivele instalații offshore;

▼B

(k) mărfurile scutite, în temeiul Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, din 18 aprilie 1961, al Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 24 aprilie 1963, al altor convenții consulare sau al Convenției de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

(l) următoarele mărfuri aflate la bordul navelor și aeronavelor:

▼C2

(i) mărfurile care au fost furnizate pentru a fi încorporate ca piese sau accesorii în respectivele nave și aeronave;

(ii) mărfurile necesare funcționării motoarelor, mașinilor și altor echipamente de pe respectivele nave sau aeronave;

(iii) produsele alimentare și alte produse destinate consumului sau vânzării la bord;

(m) mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii din Ceuta și Melilla, Gibraltar, Helgoland, Republica San Marino, Statul Cetății Vaticanului, comunele Livigno și Campione d’Italia sau din apele naționale italiene ale lacului Lugano, cuprinse între țărm și frontiera politică a zonei situate între Ponte Tresa și Porto Ceresio;

(n) produsele de pescuit maritim și alte produse capturate din mare în afara teritoriului vamal al Uniunii de către navele de pescuit ale Uniunii;

▼C2

(o) navele și mărfurile care se află la bordul acestora, care intră în apele teritoriale ale unui stat membru cu unicul scop de a lua la bord provizii fără a se conecta la oricare dintre instalațiile portuare;

▼B

(p) mărfurile acoperite de carnetele ATA sau CPD, în cazul în care nu sunt transportate în temeiul unui contract de transport.

(2)  Până la 31 decembrie 2020, se face derogare de la depunerea unei declarații sumare de intrare pentru mărfuri din trimiteri poștale a căror greutate nu depășește 250 de grame.

Sancțiunile nu se aplică în cazul în care mărfurile din trimiterile poștale cu o greutate de peste 250 de grame sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, dar nu sunt acoperite de o declarație sumară de intrare. Analiza de risc se efectuează în momentul prezentării mărfurilor și, atunci când acestea sunt disponibile, pe baza declarației de depozitare temporară sau a declarației vamale aferente mărfurilor respective.

▼C2

Până la 31 decembrie 2020, Comisia revizuiește situația mărfurilor din trimiterile poștale conform prezentului alineat pentru a face adaptările care se vor dovedi necesare ținând seama de utilizarea mijloacelor electronice de către operatorii poștali pentru circulația mărfurilor.

▼M1

(3)  Până la datele de modernizare a sistemului de control al importurilor menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, alineatul (2) din prezentul articol nu se aplică și se renunță la depunerea unei declarații sumare de intrare pentru mărfurile care fac obiectul unor trimiteri poștale.

(4)  Până la data de modernizare a sistemului de control al importurilor menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, se renunță la depunerea declarației sumare de intrare pentru mărfurile care fac parte dintr-un transport, a căror valoare intrinsecă nu depășește 22 EUR, cu condiția ca autoritățile vamale să accepte, cu acordul operatorului economic, să efectueze o analiză a riscurilor utilizând informațiile conținute sau furnizate de sistemul utilizat de operatorul economic.

▼B

Articolul 105

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în cazul transportului maritim

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale maritimă, declarația sumară de intrare se depune în următoarele termene:

(a) pentru mărfurile containerizate, altele decât cele cărora li se aplică litera (c) sau litera (d), cu cel puțin 24 de ore înainte ca mărfurile să fie încărcate pe nava cu care urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii;

(b) pentru mărfurile în vrac sau fracționate, altele decât cele cărora li se aplică literele (c) sau (d), cel târziu cu 4 ore înainte de sosirea navei în primul port de intrare pe teritoriul vamal al Uniunii;

(c) cel târziu cu două ore înainte de sosirea navei în primul port de intrare pe teritoriul vamal al Uniunii, în cazul mărfurilor provenind de la oricare dintre următoarele:

(i) Groenlanda;

(ii) Insulele Feroe;

(iii) Islanda;

(iv) porturile de la Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Neagră și Marea Mediterană;

(v) toate porturile din Maroc;

▼C2

(d) pentru mișcări, altele decât cele cărora li se aplică litera (c), între un teritoriu situat în afara teritoriului vamal al Uniunii și departamentele franceze de peste mări, Azore, Madeira sau Insulele Canare, în cazul în care durata călătoriei este mai mică de douăzeci și patru de ore, cu cel puțin două ore înainte de sosirea în primul port situat pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼B

Articolul 106

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în cazul transportului aerian

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

(1)  În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană, declarația sumară de intrare se depune cât mai curând posibil.

▼C2

Declarația sumară de intrare, completată cu setul minim de date, se depune cel târziu înainte ca mărfurile să fie încărcate pe aeronava cu care urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼B

(2)  În cazul în care numai setul minim de date al declarației sumare de intrare a fost furnizat în termenul menționat la al doilea paragraf de la alineatul (1), celelalte informații se furnizează în următoarele termene:

(a) în cazul zborurilor cu o durată mai mică de 4 ore, cel târziu până în momentul plecării efective a aeronavei;

(b) în cazul altor zboruri, cel târziu cu 4 ore înainte de sosirea aeronavei în primul aeroport situat pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼M1

(3)  Prin derogare de la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, până la data de modernizare a sistemului de control al importurilor menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, declarația sumară de intrare se depune în următoarele termene:

(a) în cazul zborurilor cu o durată mai mică de patru ore, cel târziu până în momentul plecării efective a aeronavei; și

(b) pentru zborurile cu o durată de patru ore sau mai mare, cel târziu cu patru ore înainte de sosirea aeronavei în primul aeroport situat pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼B

Articolul 107

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în cazul transportului pe calea ferată

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

▼C2

În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe calea ferată, declarația sumară de intrare se depune în următoarele termene:

▼B

(a) în cazul în care călătoria cu trenul de la stația ultimei compuneri a trenului situată într-o țară terță până la biroul vamal de primă intrare durează mai puțin de două ore, cel târziu cu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul care ține de competența respectivului birou vamal;

(b) în toate celelalte cazuri, cel târziu cu două ore înainte de sosirea mărfurilor la locul care ține de competența biroului vamal de primă intrare.

Articolul 108

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în cazul transportului rutier

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale rutieră, declarația sumară de intrare se depune cel târziu cu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul care ține de competența biroului vamal de primă intrare.

Articolul 109

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în cazul transportului pe căile navigabile interioare

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe căile navigabile interioare, declarația sumară de intrare se depune cel târziu cu două ore înainte de sosirea mărfurilor la locul care ține de competența biroului vamal de primă intrare.

Articolul 110

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în cazul transportului combinat

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe un mijloc de transport care este, la rândul său, transportat pe un mijloc de transport activ, termenul de depunere a declarației sumare de intrare este termenul aplicabil mijlocului de transport activ.

Articolul 111

Termenele de depunere a declarației sumare de intrare în caz de forță majoră

[Articolul 127 alineatele (3) și (7) din cod]

Termenele menționate la articolele 105-109 nu se aplică în caz de forță majoră.

Articolul 112

Furnizarea datelor declarației sumare de intrare de către alte persoane în cazuri specifice în ceea ce privește transportul pe cale maritimă sau pe căile navigabile interioare

[Articolul 127 alineatul (6) din cod]

(1)  Atunci când, în cazul unui transport pe cale maritimă sau pe căile navigabile interioare, pentru aceleași mărfuri unul sau mai multe contracte de transport suplimentare care intră sub incidența unuia sau mai multor conosamente au fost încheiate de una sau mai multe persoane diferite de transportator, iar persoana care eliberează conosamentul nu pune la dispoziție datele necesare pentru declarația sumară de intrare partenerului său contractual care eliberează un conosament acestuia sau partenerului său contractual cu care a încheiat un acord de consolidare a mărfurilor, persoana care nu pune datele la dispoziție furnizează respectivele date biroului vamal de primă intrare în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din cod.

În cazul în care destinatarul indicat în conosament, care nu are niciun conosament subiacent, nu pune datele necesare pentru declarația sumară de intrare la dispoziția persoanei care eliberează respectivul conosament, acesta trebuie să furnizeze aceste date către biroul vamal de primă intrare.

(2)  Fiecare persoană care transmite datele menționate la articolul 127 alineatul (5) din cod este responsabilă pentru aceste date pe care le-a depus în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din cod.

▼M1

(3)  Până la datele de modernizare a sistemului de control al importurilor menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, alineatele (1) și (2) din prezentul articol nu se aplică.

▼B

Articolul 113

Furnizarea datelor declarației sumare de intrare de către alte persoane în cazuri specifice în ceea ce privește transportul pe cale aeriană

[Articolul 127 alineatul (6) din cod]

(1)  Atunci când, în cazul unui transport pe cale aeriană, pentru aceleași mărfuri unul sau mai multe contracte de transport suplimentare care intră sub incidența uneia sau mai multor scrisori de transport aerian au fost încheiate de una sau mai multe persoane diferite de transportator, iar persoana care eliberează scrisoarea de transport aerian nu pune la dispoziție datele necesare pentru declarația sumară de intrare partenerului său contractual care eliberează o scrisoare de transport aerian acestuia sau partenerului său contractual cu care a încheiat un acord de consolidare a mărfurilor, persoana care nu pune datele la dispoziție furnizează respectivele date biroului vamal de primă intrare în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din cod.

(2)  Atunci când, în cazul unui transport pe cale aeriană, mărfurile sunt transportate în temeiul normelor din statutul Uniunii Poștale Universale și operatorul poștal nu pune datele necesare pentru declarația sumară de intrare la dispoziția transportatorului, operatorul poștal trebuie să furnizeze aceste informații biroului vamal de primă intrare, în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din cod.

(3)  Fiecare persoană care transmite datele menționate la articolul 127 alineatul (5) din cod este responsabilă pentru aceste date pe care le-a depus în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din cod.

▼M1

(4)  Până la datele de modernizare a sistemului de control al importurilor menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, alineatele (1)-(3) din prezentul articol nu se aplică.

▼B



CAPITOLUL 2

Sosirea mărfurilor

Articolul 114

Comerțul cu teritorii fiscale speciale

[Articolul 1 alineatul (3) din cod]

Statele membre aplică prezentul capitol și articolele 133-152 din cod mărfurilor în cadrul schimburilor comerciale dintre un teritoriu fiscal special și o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, care nu este un teritoriu fiscal special.

Articolul 115

▼C2

Aprobarea unui spațiu pentru prezentarea mărfurilor în vamă și depozitarea temporară

▼B

[Articolul 139 alineatul (1) și articolul 147 alineatul (1) din cod]

▼C2

(1)  Se poate aproba un alt spațiu pentru prezentarea mărfurilor decât biroul vamal competent, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

▼B

(a) sunt îndeplinite dispozițiile prevăzute la articolul 148 alineatele (2) și (3) din cod și la articolul 117;

(b) mărfurile declarate pentru un regim vamal în a doua zi după prezentarea acestora, cu excepția cazului în care autoritățile vamale cer ca mărfurile să fie examinate în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din cod.

În cazul în care spațiul respectiv este deja autorizat pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară, aprobarea respectivă nu este necesară.

▼C2

(2)  Se poate aproba un alt loc decât un spațiu de depozitare temporară pentru depozitarea temporară a mărfurilor în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 148 alineatele (2) și (3) din cod și la articolul 117;

▼B

(b) mărfurile declarate pentru un regim vamal în a doua zi după prezentarea acestora, cu excepția cazului în care autoritățile vamale cer ca mărfurile să fie examinate în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din cod.

Articolul 116

Evidențe

[Articolul 148 alineatul (4) din cod]

(1)  Evidențele menționate la articolul 148 alineatul (4) din cod trebuie să conțină următoarele informații și date:

(a) trimitere la declarația de depozitare temporară pentru mărfurile depozitate și trimitere la data corespunzătoare de sfârșit al depozitării temporare;

(b) data și informațiile de identificare ale documentelor vamale privind mărfurile depozitate și orice alte documente referitoare la depozitarea temporară a mărfurilor;

(c) datele, numerele de identificare, numărul și tipul de ambalaje, cantitatea și descrierea tehnică sau comercială obișnuită a mărfurilor, precum și, după caz, mărcile de identificare a containerului necesare pentru identificarea mărfurilor;

▼C2

(d) localizarea mărfurilor și datele legate de orice mutare a mărfurilor;

▼B

(e) statutul vamal al mărfurilor;

(f) date privind formele de manipulare menționate la articolul 147 alineatul (2) din cod;

▼C2

(g) în ceea ce privește mutarea mărfurilor depozitate temporar între spațiile de depozitare temporară aflate în state membre diferite, datele cu privire la sosirea mărfurilor în spațiile de depozitare temporară de destinație.

▼B

În cazul în care evidențele nu fac parte din contabilitatea principală în scopuri vamale, evidențele fac trimitere la contabilitatea principală în scopuri vamale.

(2)  Autoritățile vamale pot renunța la a cere unele dintre informațiile menționate la alineatul (1), în cazul în care acest fapt nu influențează negativ supravegherea și controalele vamale asupra mărfurilor. ►C2  Cu toate acestea, această derogare nu se aplică în cazul mutării mărfurilor între spațiile de depozitare temporară. ◄

Articolul 117

Vânzarea cu amănuntul

[Articolul 148 alineatul (1) din cod]

Autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară menționate la articolul 148 din cod se acordă în următoarele condiții:

(a) spațiile de depozitare temporară nu sunt folosite în scopul vânzării cu amănuntul;

(b) în cazul în care mărfurile depozitate prezintă un pericol sau pot deteriora alte mărfuri sau necesită dotări speciale din alte motive, spațiile de depozitare temporară sunt special echipate pentru depozitarea lor;

(c) spațiile de depozitare temporară sunt gestionate exclusiv de către titularul autorizației.

▼C2

Articolul 118

Alte cazuri de mutare a mărfurilor depozitate temporar

[Articolul 148 alineatul (5) litera (c) din cod]

În conformitate cu articolul 148 alineatul (5) litera (c) din cod, autoritățile vamale pot autoriza mutarea mărfurilor depozitate temporar între diferite spații de depozitare temporară care fac obiectul diferitor autorizații de exploatare a spațiilor de depozitare temporară, cu condiția ca titularii autorizațiilor respective să fie AEOC.

▼B



TITLUL V

NORME GENERALE PRIVIND STATUTUL VAMAL, PLASAREA MĂRFURILOR SUB UN REGIM VAMAL, VERIFICAREA, ACORDAREA LIBERULUI DE VAMĂ ȘI DISPUNEREA DE MĂRFURI



CAPITOLUL 1

Statutul vamal al mărfurilor



Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 119

Prezumția privind statutul vamal

[Articolul 153 alineatul (1) și articolul 155 alineatul (2) din cod]

(1)  Prezumția de a avea statutul vamal de mărfuri unionale nu se aplică mărfurilor următoare:

(a) mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, care sunt sub supraveghere vamală pentru a se stabili statutul lor vamal;

(b) mărfurile depozitate temporar;

(c) mărfurile plasate sub oricare dintre regimurile speciale, cu excepția regimurilor de tranzit intern, de perfecționare pasivă și de destinație finală;

(d) produsele de pescuit maritim capturate din mare în afara teritoriului vamal al Uniunii de către o navă de pescuit a Uniunii, în alte ape decât apele unei țări terțe, care sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 129;

(e) mărfurile obținute din produsele menționate la litera (d) la bordul unei nave de pescuit sau al unei nave-fabrică a Uniunii, pentru producția cărora este posibil să se fi folosit alte produse având statutul vamal de mărfuri unionale, care sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 129;

(f) produsele de pescuit maritim și alte produse extrase sau capturate pe teritoriul vamal al Uniunii de nave care arborează pavilionul unei țări terțe.

(2)  Mărfurile unionale pot circula, fără a face obiectul vreunui regim vamal, de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii și pot părăsi temporar acest teritoriu fără a li se modifica statutul vamal în situațiile următoare:

(a) în cazul în care mărfurile sunt transportate pe cale aeriană și au fost încărcate sau transbordate la un aeroport al Uniunii pentru expediere către un alt aeroport al Uniunii, cu condiția ca acestea să fie transportate pe baza unui document de transport unic emis într-un stat membru;

(b) în cazul în care mărfurile sunt transportate pe cale maritimă și au fost transportate între porturi din Uniune de către un serviciu de transport maritim regulat, autorizat în conformitate cu articolul 120;

▼C2

(c) în cazul în care mărfurile sunt transportate pe calea ferată și au fost transportate printr-o țară terță care este parte contractantă la Convenția privind un regim de tranzit comun pe baza unui document de transport unic emis într-un stat membru, iar această posibilitate este prevăzută de un acord internațional.

▼B

(3)  Mărfurile unionale pot circula, fără a face obiectul vreunui regim vamal, de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii și pot părăsi temporar acest teritoriu fără a li se modifica statutul vamal în situațiile următoare, cu condiția ca statutul lor vamal de mărfuri unionale să fie dovedit:

(a) mărfuri care au fost aduse de la un punct la altul pe teritoriul vamal al Uniunii și părăsesc temporar acest teritoriu pe cale maritimă sau pe cale aeriană;

(b) mărfuri care au fost aduse de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii traversând un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii fără ca acestea să fi fost transbordate și sunt transportate pe baza unui document de transport unic emis într-un stat membru;

▼C2

(c) mărfuri care au fost aduse de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii traversând un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii și au fost transbordate în afara teritoriului vamal al Uniunii într-un mijloc de transport altul decât cel pe care au fost încărcate inițial pe baza unui document de transport nou eliberat ce acoperă transportul din teritoriul din afara teritoriului vamal al Uniunii, cu condiția ca noul document să fie însoțit de o copie a documentului de transport unic original;

▼B

(d) vehiculele rutiere motorizate înmatriculate într-un stat membru care au părăsit temporar teritoriul vamal al Uniunii și au reintrat ulterior pe acesta;

(e) ambalaje, paleți și alte echipamente similare cu excepția containerelor, aparținând unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii, care sunt folosite pentru transportul mărfurilor care au părăsit temporar teritoriul vamal al Uniunii și au reintrat pe acesta;

(f) mărfurile transportate de călători în bagaje care nu sunt destinate uzului comercial și care au părăsit temporar teritoriul vamal al Uniunii și au reintrat pe acesta.



Secțiunea 2

Serviciul de transport maritim regulat în scopuri vamale

Articolul 120

Autorizația de instituire a serviciilor de transport maritim regulat

[Articolul 155 alineatul (2) din cod]

(1)  O autorizație poate fi acordată de către autoritatea vamală competentă să ia decizia unei companii maritime în ceea ce privește serviciile de transport maritim regulat prin care îi permite să transporte mărfuri unionale de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii și să le poată scoate temporar din acest teritoriu fără a li se modifica statutul vamal de mărfuri unionale.

(2)  Autorizația se acordă numai în cazul în care compania maritimă:

(a) este stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii;

(b) respectă criteriul stabilit la articolul 39 litera (a) din cod;

(c) se angajează să comunice autorității vamale competente pentru luarea deciziei informațiile menționate la articolul 121 alineatul (1) după ce autorizația este emisă; și

(d) se angajează să nu facă nicio escală pe rutele de servicii de transport maritim regulat în niciun port situat pe un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii și în nicio zonă liberă dintr-un port al Uniunii și să nu facă nicio transbordare de mărfuri pe mare.

(3)  Companiile de transport maritim care au primit o autorizație în conformitate cu prezentul articol furnizează serviciul de transport maritim regulat menționat în prezentul articol.

Serviciul de transport maritim regulat este oferit prin intermediul navelor înregistrate în acest scop în conformitate cu articolul 121.

Articolul 121

Înregistrarea navelor și a porturilor

[Articolul 22 alineatul (4) și articolul 155 alineatul (2) din cod]

(1)  Compania de transport maritim autorizată să instituie servicii de transport maritim regulat în sensul articolului 119 alineatul (2) litera (b) înregistrează navele pe care intenționează să le utilizeze și porturile în care intenționează să facă escală în cadrul acestor servicii prin comunicarea următoarelor informații către autoritatea vamală competentă să ia decizia:

(a) denumirile navelor afectate serviciului de transport maritim regulat;

(b) portul în care nava începe efectuarea serviciului de transport maritim regulat;

(c) porturile de escală.

(2)  Înregistrarea menționată la alineatul (1) intră în vigoare în prima zi lucrătoare de la data înregistrării de către autoritatea vamală competentă să ia decizia.

▼C2

(3)  Compania de transport maritim autorizată să instituie servicii de transport maritim regulat în sensul articolului 119 alineatul (2) litera (b) notifică autorității vamale competente să ia decizia orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), precum și data și ora la care această modificare intră în vigoare.

▼B

Articolul 122

Circumstanțe neprevăzute pe durata transportului prin servicii de transport maritim regulat

[Articolul 153 alineatul (1) și articolul 155 alineatul (2) din cod]

Atunci când o navă înregistrată în vederea unui serviciu de transport maritim regulat în sensul articolului 119 alineatul (2) litera (b), ca urmare a unor circumstanțe neprevăzute transbordează mărfuri pe mare, face escală sau încarcă sau descarcă mărfuri într-un port din afara teritoriului vamal al Uniunii, într-un port care nu face parte din serviciul de transport maritim regulat sau într-o zonă liberă a unui port din Uniune, statutul vamal al mărfurilor respective nu poate fi modificat, cu excepția cazului în care acestea au fost încărcate sau descărcate în aceste locații.

În cazul în care autoritățile vamale au motive pentru a pune la îndoială dacă mărfurile îndeplinesc aceste condiții, statutul vamal al mărfurilor respective trebuie să fie dovedit.

▼M1

Articolul 122a

Sistemul de informații și comunicații RSS

[Articolul 155 alineatul (2) din cod]

(1)  Până la data de instalare a sistemului de decizii vamale în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, Comisia și autoritățile vamale ale statelor membre, cu ajutorul unui sistem electronic de informații și comunicații privind serviciile de transport maritim regulat, stochează și au acces la următoarele informații:

(a) datele din cereri;

(b) autorizațiile de serviciu de transport maritim regulat și, dacă este cazul, la modificarea sau revocarea acestora;

(c) numele porturilor de escală și numele navelor desemnate să efectueze serviciul;

(d) orice altă informație utilă.

(2)  Autoritățile vamale din statul membru căruia îi este adresată cererea notifică autoritățile vamale din celelalte state membre vizate de serviciul de transport maritim prin intermediul sistemului electronic de informații și comunicații privind serviciile de transport maritim regulat menționat la alineatul (1).

(3)  În cazul în care autoritățile vamale notificate resping cererea, acest lucru este comunicat prin intermediul sistemului electronic de informații și comunicații privind serviciile de transport maritim regulat menționat la alineatul (1).

(4)  Sistemul electronic de informații și comunicații privind serviciile de transport maritim regulat menționat la alineatul (1) se utilizează pentru stocarea autorizației și informarea autorităților vamale din statele membre vizate de serviciul de transport maritim cu privire la emiterea autorizației.

(5)  În cazul în care o autorizație este revocată de autoritatea vamală căreia i-a fost adresată cererea sau la cererea companiei de transport maritim, autoritatea vamală respectivă notifică revocarea către autoritățile vamale ale statelor membre vizate de serviciul de transport maritim prin intermediul sistemului electronic de informații și comunicații privind serviciile de transport maritim regulat menționat la alineatul (1).

▼B



Secțiunea 3

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale



Subsecțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 123

Perioada de valabilitate a unui T2L, T2LF sau a unui manifest vamal al mărfurilor

[Articolul 22 alineatul (5) din cod]

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale sub forma unui T2L, T2LF sau a unui manifest vamal al mărfurilor este valabilă timp de 90 de zile de la data înregistrării sau, în cazul în care, în conformitate cu articolul 128, nu există nicio obligație de a înregistra manifestul vamal al mărfurilor, de la data stabilirii sale. La solicitarea persoanei interesate și din motive justificate, biroul vamal poate stabili un termen mai lung de valabilitate a dovezii.

Articolul 124

Mijloace de comunicare a MRN-ului unui T2L, T2LF sau al unui manifest vamal al mărfurilor

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

MRN-ul unui T2L, T2LF sau al unui manifest vamal al mărfurilor poate fi transmis prin oricare dintre următoarele alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor:

(a) un cod de bare;

(b) un document de înregistrare a statutului;

▼C2

(c) alte mijloace permise de autoritatea vamală care primește informațiile.

▼M1

Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, primul paragraf din prezentul articol nu se aplică.

Articolul 124a

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale prin prezentarea unui document „T2L” sau „T2LF”

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Până la instalarea sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE și atunci când se utilizează un document „T2L” sau „T2LF” pe suport de hârtie, se aplică următoarele dispoziții:

(a) persoana interesată introduce codul „T2L” sau „T2LF” în subdiviziunea din partea dreaptă a casetei 1 din formular și codul „T2Lbis” sau „T2LFbis” în subdiviziunea din partea dreaptă a casetei 1 din orice formulare complementare utilizate;

(b) autoritățile vamale pot autoriza orice persoane să utilizeze liste de încărcare care nu îndeplinesc toate cerințele, în cazul în care persoanele respective:

 sunt stabilite în Uniune;

 emit în mod regulat dovada statutului vamal de mărfuri unionale sau autoritățile vamale competente dețin informații că persoanele respective pot îndeplini obligațiile juridice pentru utilizarea dovezilor;

 nu au comis încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau fiscale;

(c) autorizațiile menționate la litera (b) se acordă numai în cazul în care:

 autoritățile vamale sunt în măsură să supravegheze regimul și să efectueze controale fără un efort administrativ disproporționat în raport cu nevoile persoanei respective; și

 persoana în cauză păstrează evidențe care permit autorităților vamale să efectueze controale eficiente;

(d) un document „T2L” sau „T2LF” se întocmește într-un singur exemplar;

(e) în cazul vizării de către serviciile vamale, viza trebuie să cuprindă următoarele date care, pe cât posibil, trebuie să apară în caseta „C. Biroul de plecare”:

 în cazul documentelor „T2L” sau „T2LF”, numele și ștampila biroului competent, semnătura unui funcționar din biroul respectiv, data vizei și fie numărul de înregistrare, fie numărul declarației de expediere, dacă este necesară o astfel de declarație;

 în cazul formularelor complementare sau al listelor de încărcare, numărul care apare pe documentul „T2L” sau „T2LF”, aplicat fie prin intermediul unei ștampile care cuprinde numele biroului competent, fie scris de mână; dacă este scris de mână, acesta este însoțit de ștampila oficială a biroului respectiv.

Documentele se înmânează persoanei interesate.

▼B



Subsecțiunea 2

Dovezi prezentate prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor

▼C2

Articolul 125

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale pentru călători, alții decât operatorii economici

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Un călător, altul decât un operator economic, poate depune o cerere pe suport de hârtie pentru o dovadă a statutului vamal de mărfuri unionale.

▼B

Articolul 126

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale prin prezentarea unei facturi sau a documentului de transport

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Dovada statutului vamal de mărfuri unionale atunci când valoarea acestora nu depășește 15 000 EUR poate fi prezentată prin oricare dintre următoarele alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor:

(a) factura aferentă mărfurilor;

(b) documentul de transport pentru mărfuri.

(2)   ►C2  Factura sau documentul de transport menționat la alineatul (1) cuprinde cel puțin numele și adresa completă ale expeditorului sau ale persoanei interesate atunci când nu există un expeditor, biroul vamal competent, numărul de colete și natura lor, mărcile și numerele de referință ale acestora, descrierea mărfurilor, precum și greutatea brută a mărfurilor (kg), valoarea mărfurilor și, dacă este cazul, numerele containerelor. ◄

Expeditorul sau persoana interesată, atunci când nu există un expeditor, identifică statutul vamal de mărfuri unionale indicând codul „T2L” sau „T2LF”, după caz, alături de semnătura sa pe factură sau pe documentul de transport.

▼M1

(3)  Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, în cazul vizării de către serviciile vamale, viza cuprinde numele și ștampila biroului vamal competent, semnătura unui funcționar din biroul respectiv, data vizei și fie numărul de înregistrare, fie numărul declarației de expediere, dacă este necesară o astfel de declarație.

Articolul 126a

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale prin prezentarea unui manifest al companiei de transport maritim

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, manifestul companiei de transport maritim include cel puțin următoarele informații:

(a) denumirea și adresa completă a companiei de transport maritim;

(b) denumirea navei;

(c) locul și data încărcării mărfurilor;

(d) locul descărcării mărfurilor.

Pentru fiecare transport, manifestul cuprinde de asemenea:

(e) referința conosamentului sau a unui alt document comercial;

(f) numărul, descrierea, marcajele și numerele de referință ale coletelor;

(g) denumirea comercială uzuală a mărfurilor, incluzând suficiente detalii pentru a permite identificarea acestora;

(h) masa brută, în kilograme;

(i) numerele de identificare ale containerelor, dacă este cazul; și

(j) următoarele indicații referitoare la statutul mărfurilor:

 litera „C” (echivalentă cu „T2L”) pentru mărfurile al căror statut de mărfuri unionale poate fi justificat;

 litera „F” (echivalentă cu „T2LF”) pentru mărfurile al căror statut de mărfuri unionale poate fi justificat, cu destinația spre sau provenind dintr-o parte a teritoriului vamal al Uniunii unde nu se aplică dispozițiile Directivei 2006/112/CE;

 litera „N” pentru toate celelalte mărfuri.

(2)  În cazul vizării de către serviciile vamale, manifestul companiei de transport maritim cuprinde numele și ștampila biroului vamal competent, semnătura unui funcționar din biroul respectiv și data vizării.

▼B

Articolul 127

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale în carnetele TIR sau ATA sau în formularele 302

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

În cazul în care mărfurile unionale sunt transportate în conformitate cu Convenția TIR, cu Convenția ATA, cu Convenția de la Istanbul sau cu Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, dovada statutului vamal de mărfuri unionale poate fi transmisă prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.



Subsecțiunea 3

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale emisă de un emitent autorizat

Articolul 128

▼M1

Facilități pentru emiterea unui tip de dovadă de către un emitent autorizat

▼B

[Articolul 153 alineatul (2) din cod]

(1)  Orice persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii și care îndeplinește criteriile stabilite la articolul 39 literele (a) și (b) din cod poate fi autorizată să emită:

(a) T2L sau T2LF fără a trebui să solicite o viză;

(b) manifestul vamal al mărfurilor, fără a trebui să solicite o viză și înregistrarea dovezii de la biroul vamal competent.

▼M1

(2)  Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, autoritățile vamale ale oricărui stat membru pot autoriza orice persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care solicită autorizarea în vederea stabilirii statutului vamal de mărfuri unionale prin intermediul unei facturi sau al unui document de transport aferent mărfurilor care au statutul vamal de mărfuri unionale a căror valoare depășește 15 000 EUR, al unui document „T2L” sau „T2LF” sau al unui manifest emis de o companie de transport maritim să utilizeze astfel de documente fără a fi necesar să le prezinte pentru vizare biroului vamal competent.

▼M1

(3)  Autorizațiile menționate la alineatele (1) și (2) se eliberează de către biroul vamal competent, la cererea persoanei interesate.

(4)  Autorizația menționată la alineatul (2) se acordă numai în cazul în care:

(a) persoana în cauză nu a comis încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau fiscale;

(b) autoritățile vamale competente sunt în măsură să supravegheze regimul și să efectueze controale fără un efort administrativ disproporționat față de necesitățile persoanei în cauză;

(c) persoana în cauză păstrează evidențe care permit autorităților vamale să efectueze controale eficiente; și

(d) persoana în cauză emite în mod regulat dovada statutului vamal de mărfuri unionale sau autoritățile vamale competente dețin informații că aceasta poate îndeplini obligațiile juridice pentru utilizarea dovezilor respective.

(5)  În cazul în care persoanei în cauză i-a fost acordat statutul de AEO, în conformitate cu articolul 38 din cod, condițiile enumerate la alineatul (4) literele (a)-(c) din prezentul articol sunt considerate a fi îndeplinite.

▼B



Subsecțiunea 4

Dispoziții specifice privind produsele de pescuit maritim și mărfurile obținute din astfel de produse

Articolul 129

Statutul vamal al produselor de pescuit maritim și al mărfurilor obținute din astfel de produse

[Articolul 153 alineatul (2) din cod]

Pentru a dovedi statutul vamal de mărfuri unionale al produselor și mărfurilor enumerate la articolul 119 alineatul (1) literele (d) și (e), se stabilește că mărfurile au fost transportate direct către teritoriul vamal al Uniunii în unul dintre următoarele moduri:

(a) cu nava de pescuit a Uniunii care a capturat și, după caz, a transformat produsele;

(b) cu nava de pescuit a Uniunii ca urmare a transbordării produselor de pe nava menționată la litera (a);

▼C2

(c) cu nava fabrică a Uniunii care a transformat produsele a ca urmare a transbordării produselor de pe nava menționată la litera (a);

▼B

(d) cu oricare altă navă pe care au fost transbordate produsele și mărfurile menționate de pe navele menționate la literele (a), (b) sau (c), fără să fi suferit modificări ulterioare;

(e) cu un mijloc de transport prevăzut într-un document de transport unic întocmit într-o țară sau un teritoriu care nu face parte din teritoriul vamal al Uniunii, pe care au fost descărcate produsele sau mărfurile de pe navele menționate la literele (a), (b), (c) sau (d).

▼M1

Articolul 129a

Formalitățile îndeplinite la eliberarea unui document „T2L” sau „T2LF”, a unei facturi sau a unui document de transport de către un emitent autorizat

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, emitentul autorizat face o copie a fiecărui document „T2L” sau „T2LF” eliberat. Autoritățile vamale stabilesc condițiile în care această copie este prezentată în scopul controlului și păstrată timp de cel puțin trei ani.

(2)  Autorizația la care se face referire la articolul 128 alineatul (2) menționează, în special:

(a) biroul vamal însărcinat cu preautentificarea formularelor „T2L” sau „T2LF” utilizate în scopul întocmirii documentelor respective, în sensul articolului 129b alineatul (1);

(b) condițiile în care emitentul autorizat stabilește că formularele au fost utilizate în mod adecvat;

(c) categoriile sau circulația mărfurilor excluse;

(d) termenul și condițiile în care emitentul autorizat informează biroul vamal competent pentru a-i permite acestuia să efectueze eventualele controale necesare înaintea plecării mărfurilor;

(e) faptul că pe prima pagină a documentelor comerciale respective sau în caseta „C. Biroul de plecare”, care se află pe prima pagină a formularelor folosite în scopul întocmirii documentului „T2L” sau „T2LF” și, dacă este necesar, pe prima pagină a formularelor complementare, sunt aplicate în prealabil ștampila biroului vamal menționat la alineatul (2) litera (a) și semnătura unui funcționar din acest birou; sau

(i) sunt aplicate în prealabil ștampila biroului vamal menționat la alineatul (2) litera (a) și semnătura unui funcționar din biroul respectiv; sau

(ii) este aplicată o ștampilă specială a emitentului autorizat. Ștampila poate fi preimprimată pe formulare atunci când imprimarea este încredințată unei imprimerii autorizate în acest scop. Casetele 1, 2 și 4-6 de pe ștampila specială trebuie să fie completate cu următoarele informații:

 stema sau alte semne sau litere care desemnează țara;

 biroul vamal competent;

 data;

 emitentul autorizat; și

 numărul autorizației;

(f) cel târziu în momentul expedierii mărfurilor, emitentul autorizat completează formularul și îl semnează. De asemenea, acesta completează în caseta „D. Controlat de biroul de plecare” din documentul „T2L” sau „T2LF” sau într-un loc vizibil din documentul comercial utilizat numele biroului vamal competent, data întocmirii documentului, precum și una dintre următoarele mențiuni:

 Expedidor autorizado

 Godkendt afsender

 Zugelassener Versender

 Εγκεκριμένος αποστολέας

 Authorised consignor

 Expéditeur agréé

 Speditore autorizzato

 Toegelaten afzender

 Expedidor autorizado

 Hyväksytty lähettäjä

 Godkänd avsändare

 Schválený odesílatel

 Volitatud kaubasaatja

 Atzītais nosūtītājs

 Įgaliotas siuntėjas

 Engedélyezett feladó

 Awtorizzat li jibgħat

 Upoważniony nadawca

 Pooblaščeni pošiljatelj

 Schválený odosielateľ

 Одобрен изпращач

 Expeditor agreat

 Ovlašteni pošiljatelj.

Articolul 129b

Facilități pentru un emitent autorizat

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, emitentul autorizat poate fi autorizat să nu semneze documentele „T2L” sau „T2LF” sau documentele comerciale utilizate purtând ștampila specială menționată la articolul 129a alineatul (2) litera (e) punctul (ii) care sunt întocmite cu ajutorul unui sistem electronic sau automat de prelucrare a datelor. Această autorizație se acordă cu condiția ca emitentul autorizat să fi remis, în prealabil, autorităților respective un angajament scris prin care se declară responsabil de consecințele juridice care decurg din toate documentele „T2L” sau „T2LF” sau din toate documentele comerciale emise prevăzute cu ștampila specială.

(2)  Documentele „T2L” sau „T2LF” sau documentele comerciale întocmite în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) conțin în locul semnăturii emitentului autorizat una dintre următoarele mențiuni:

 Dispensa de firma

 Fritaget for underskrift

 Freistellung von der Unterschriftsleistung

 Δεν απαιτείται υπογραφή

 Signature waived

 Dispense de signature

 Dispensa dalla firma

 Van ondertekening vrijgesteld

 Dispensada a assinatura

 Vapautettu allekirjoituksesta

 Befriad från underskrift

 Podpis se nevyžaduje

 Allkirjanõudest loobutud

 Derīgs bez paraksta

 Leista nepasirašyti

 Aláírás alól mentesítve

 Firma mhux meħtieġa

 Zwolniony ze składania podpisu

 Opustitev podpisa

 Oslobodenie od podpisu

 Освободен от подпис

 Dispensă de semnătură

 Oslobođeno potpisa.

Articolul 129c

Autorizația de întocmire a manifestului companiei de transport maritim după plecare

[Articolul 153 alineatul (2) din cod]

Până la data de instalare a sistemului de gestionare a dovezilor statutului unional în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, autoritățile vamale ale statelor membre pot autoriza companiile de transport maritim să nu întocmească manifestul menționat la articolul 199 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, care servește la justificarea statutului vamal de mărfuri unionale, decât cel târziu a doua zi după plecarea navei și, în orice caz, înaintea sosirii navei în portul de destinație.

Articolul 129d

Condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea autorizației de întocmire a manifestului companiei de transport maritim după plecare

[Articolul 153 alineatul (2) din cod]

(1)  Până la data de instalare a sistemului de decizii vamale în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, autorizația de a nu întocmi manifestul companiei de transport maritim care servește la justificarea statutului vamal de mărfuri unionale decât cel târziu a doua zi după plecarea navei și, în orice caz, înaintea sosirii navei în portul de destinație se acordă numai companiilor de transport maritim internaționale care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) sunt stabilite în Uniune;

(b) emit în mod regulat dovada statutului vamal de mărfuri unionale sau autoritățile vamale competente dețin informații că acestea pot îndeplini obligațiile juridice pentru utilizarea dovezilor;

(c) nu au comis încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau fiscale;

(d) utilizează sisteme de schimb electronic de date pentru a transmite informațiile între porturile de plecare și de destinație pe teritoriul vamal al Uniunii;

(e) operează un număr semnificativ de călătorii între statele membre pe itinerarii recunoscute.

(2)  Autorizațiile menționate la alineatul (1) se acordă numai în cazul în care:

(a) autoritățile vamale sunt în măsură să supravegheze regimul și să efectueze controale fără un efort administrativ disproporționat în raport cu nevoile persoanei respective; și

(b) persoanele respective păstrează evidențe care permit autorităților vamale să efectueze controale eficiente.

(3)  În cazul în care persoana respectivă este titularul unui certificat AEO menționat la articolul 38 alineatul (2) litera (a) din cod, cerințele menționate la alineatul (1) litera (c) și la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol sunt considerate ca fiind îndeplinite.

(4)  La primirea unei cereri, autoritățile vamale ale statului membru în care este stabilită compania de transport maritim notifică această cerere celorlalte state membre pe teritoriul cărora sunt situate porturile de plecare sau de destinație prevăzute.

În cazul în care nu se primește nicio obiecție în termen de 60 de zile de la data notificării, autoritățile vamale autorizează utilizarea procedurii simplificate prevăzute la articolul 129c.

Autorizația este valabilă în statele membre vizate și nu se aplică decât operațiunilor de transport efectuate între porturile prevăzute în autorizație.

(5)  Simplificarea se aplică după cum urmează:

(a) manifestul pentru portul de plecare este transmis printr-un sistem electronic de schimb de date către portul de destinație;

(b) compania maritimă introduce în manifest informațiile menționate la articolul 126a;

(c) manifestul transmis prin schimb electronic de date (denumit în continuare „manifestul transmis prin schimb de date”) se prezintă autorităților vamale din portul de plecare cel târziu în ziua lucrătoare următoare plecării navei și, în orice caz, înainte de sosirea navei în portul de destinație. Autoritățile vamale pot solicita un exemplar tipărit al manifestului transmis prin schimb de date atunci când nu au acces la un sistem de informații aprobat de autoritățile vamale care conține manifestul transmis prin schimb de date;

(d) manifestul transmis prin schimb de date se prezintă autorităților vamale din portul de destinație. Autoritățile vamale pot solicita un exemplar tipărit al manifestului transmis prin schimb de date atunci când nu au acces la un sistem de informații aprobat de autoritățile vamale care conține manifestul transmis prin schimb de date.

(6)  Se efectuează următoarele notificări:

(a) compania de transport maritim notifică autorităților vamale orice încălcare sau neregulă;

(b) autoritățile vamale din portul de destinație notifică de îndată ce este posibil orice încălcare sau neregulă autorităților vamale din portul de plecare, precum și autorității care a eliberat autorizația.

▼B

Articolul 130

Dovada statutului vamal al produselor de pescuit maritim și al mărfurilor obținute din astfel de produse

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  Pentru a dovedi statutul vamal în conformitate cu articolul 129, jurnalul de pescuit, declarația de debarcare, declarația de transbordare și datele de la sistemul de monitorizare a navelor, după caz, cerute în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului includ următoarele informații:

(a) locul în care produsele de pescuit maritim au fost capturate, ceea ce permite să se stabilească dacă produsele sau mărfurile au statutul vamal de mărfuri unionale în conformitate cu articolul 129;

(b) produsele de pescuit maritim (nume și tip) și greutatea brută (kg) a acestora;

(c) tipul de mărfuri obținute din produse de pescuit maritim menționate la litera (b), descrise într-un mod care să permită clasificarea acestora în Nomenclatura combinată și greutatea brută (kg).

▼C2

(2)  În caz de transbordare a produselor și mărfurilor menționate la articolul 119 alineatul (1) literele (d) și (e) pe o navă de pescuit a Uniunii sau pe o navă fabrică a Uniunii (navă receptoare), jurnalul de pescuit sau declarația de transbordare a navei de pescuit a Uniunii sau a navei-fabrică a Uniunii de pe care sunt transbordate produsele și mărfurile includ, în plus față de informațiile menționate la alineatul (1), numele, statul de pavilion, numărul de înmatriculare și numele complet al căpitanului navei receptoare pe care au fost transbordate produsele și mărfurile.

Jurnalul de pescuit sau declarația de transbordare a navei receptoare cuprind, în plus față de informațiile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), numele, statul de pavilion, numărul de înmatriculare și numele complet al comandantului navei de pescuit a Uniunii sau a navei fabrică a Uniunii de pe care au fost transbordate produsele sau mărfurile.

▼B

(3)  În sensul alineatelor (1) și (2), autoritățile vamale acceptă un jurnal de pescuit, o declarație de debarcare sau o declarația de transbordare ținute pe suport de hârtie pentru navele cu o lungime totală egală sau mai mare de 10 metri, dar nu mai mare de 15 metri.

▼C1

Articolul 131

Transbordarea

[Articolul 6 alineatul (3) din cod]

(1)  În caz de transbordare a produselor și a mărfurilor menționate la articolul 119 alineatul (1) literele (d) și (e) pe alte nave receptoare decât navele de pescuit ale Uniunii sau navele-fabrică ale Uniunii, dovada statutului vamal de mărfuri unionale se face printr-un exemplar tipărit al declarației de transbordare a navei receptoare, însoțit de un exemplar tipărit al jurnalului de pescuit, al declarației de transbordare și al datelor din sistemul de monitorizare a navelor, după caz, ale navei de pescuit a Uniunii sau ale navei-fabrică a Uniunii de pe care produsele sau mărfurile au fost transbordate.

(2)  În cazul mai multor transbordări se prezintă, de asemenea, un exemplar tipărit al tuturor declarațiilor de transbordare.

▼B

Articolul 132

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale pentru produsele de pescuit maritim și alte produse extrase sau capturate pe teritoriul vamal al Uniunii de nave care arborează pavilionul unei țări terțe

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Dovada statutului vamal de mărfuri unionale pentru produse de pescuit maritim și alte produse extrase sau capturate pe teritoriul vamal al Uniunii de nave care arborează pavilionul unei țări terțe se poate demonstra printr-un exemplar tipărit al jurnalului de pescuit.

Articolul 133

Produsele și mărfurile transbordate și transportate printr-o țară sau un teritoriu care nu face parte din teritoriul vamal al Uniunii

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

În cazul în care produsele și mărfurile menționate la articolul 119 alineatul (1) literele (d) și (e) sunt transbordate și transportate printr-o țară sau un teritoriu care nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii, se pun la dispoziție un exemplar tipărit al jurnalului de pescuit al navei de pescuit a Uniunii sau al navei-fabrică a Uniunii însoțit de o copie tipărită a declarației de transbordare, dacă este cazul, pe care se indică următoarele informații:

(a) viza autorității vamale din țara terță;

(b) data de sosire în țara terță și de plecare din țara terță a produselor și a mărfurilor;

(c) mijlocul de transport folosit pentru reexpedierea către teritoriul vamal al Uniunii;

(d) adresa autorității vamale menționate la litera (a).



CAPITOLUL 2

Plasarea mărfurilor sub un regim vamal



Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 134

Declarațiile vamale în comerțul cu teritorii fiscale speciale

[Articolul 1 alineatul (3) din cod]

(1)  Următoarele dispoziții se aplică în ceea ce privește comerțul cu mărfuri unionale menționate la articolul 1 alineatul (3) din cod:

(a) capitolele 2, 3 și 4 de la titlul V din cod;

(b) capitolele 2 și 3 de la titlul VIII din cod;

(c) capitolele 2 și 3 de la titlul V din prezentul regulament;

(d) capitolele 2 și 3 de la titlul VIII din prezentul regulament.

(2)  Orice persoană își poate respecta obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor de la alineatul (1) prin prezentarea unei facturi sau a unui document de transport în următoarele cazuri:

(a) atunci când mărfurile sunt expediate din teritoriul fiscal special către o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, care nu este un teritoriu fiscal special, în interiorul aceluiași stat membru;

(b) atunci când mărfurile sunt introduse în teritoriul fiscal special dintr-o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, care nu este un teritoriu fiscal special, în interiorul aceluiași stat membru;

(c) atunci când mărfurile sunt expediate dintr-o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, care nu este un teritoriu fiscal special, către teritoriul fiscal special din interiorul aceluiași stat membru;

(d) atunci când mărfurile sunt introduse într-o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, care nu este un teritoriu fiscal special, din teritoriul fiscal special din interiorul aceluiași stat membru.

Articolul 135

Declarație verbală de punere în liberă circulație

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

(1)  Declarațiile vamale de punere în liberă circulație pot fi depuse pe cale verbală pentru următoarele mărfuri:

(a) mărfuri fără caracter comercial;

(b) mărfuri cu caracter comercial, conținute în bagajele personale ale călătorilor, în măsura în care acestea fie nu au o valoare mai mare de 1 000 EUR, fie nu au o greutate netă mai mare de 1 000 de kilograme;

(c) produse obținute de fermierii din Uniune pe proprietăți situate într-o țară terță și produse din activitățile de pescuit, piscicultură și vânătoare care beneficiază de o scutire de taxe în temeiul articolelor 35-38 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009;

(d) semințe, îngrășăminte și produse pentru tratamentul solului și al recoltelor importate de producătorii agricoli din statele terțe pentru a fi folosite pe proprietăți învecinate acelor state, care beneficiază de o scutire de taxe în temeiul articolelor 39 și 40 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009.

(2)  Declarațiile vamale de punere în liberă circulație se pot face verbal pentru mărfurile menționate la articolul 136 alineatul (1) cu condiția ca mărfurile să beneficieze de scutirea de taxe la import în calitate de mărfuri reintroduse.

Articolul 136

Declarație verbală pentru admitere temporară și reexport

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

(1)  Declarațiile vamale de admitere temporară pot fi depuse pe cale verbală pentru următoarele mărfuri:

(a) paleți, containere și mijloace de transport, precum și piese de schimb, accesorii și echipamente destinate acelor paleți, containere și mijloace de transport, astfel cum se prevede la articolele 208-213;

(b) obiecte de uz personal și mărfuri pentru scopuri sportive menționate la articolul 219;

(c) bunuri de primă necesitate oferite gratuit de către stat pentru navigatori folosite pe un vas angajat în trafic maritim internațional, menționate la articolul 220 litera (a);

(d) echipamente medicale, chirurgicale și de laborator menționate la articolul 222;

(e) animale menționate la articolul 223, cu condiția ca acestea să fie destinate pentru transhumanță sau pășunat sau pentru efectuarea de muncă sau transport;

(f) echipamente prevăzute la articolul 224 litera (a);

(g) instrumente și aparate necesare unui medic pentru acordarea de asistență unui pacient în așteptarea unui transplant de organe, care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 226 alineatul (1);

(h) ajutoare umanitare în caz de calamitate utilizate în cadrul unor măsuri de contracarare a efectelor dezastrelor sau a unor situații similare care afectează teritoriul vamal al Uniunii;

(i) instrumente muzicale portabile importate cu titlu temporar de către călători pentru a fi utilizate ca echipament profesional;

(j) ambalaje care sunt importate pline și sunt destinate reexportului goale sau pline, care prezintă marcajele permanente și rezistente la ștergere pentru identificarea unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii;

(k) echipamente destinate producției și transmisiei de programe de radio și televiziune și vehiculele special adaptate pentru producția și transmisia de programe de radio și televiziune și echipamentele acestora, importate de către organizații publice sau private stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii și aprobate de autoritățile vamale care eliberează autorizațiile pentru admiterea temporară a unor astfel de echipamente și vehicule;

(l) alte mărfuri, în cazul în care acest lucru este autorizat de către autoritățile vamale.

(2)  Declarațiile de reexport se pot face verbal la descărcarea unui regim de admitere temporară pentru mărfurile menționate la alineatul (1).

Articolul 137

Declarații verbale la export

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

(1)  Declarațiile vamale de export pot fi făcute pe cale verbală pentru următoarele mărfuri:

(a) mărfuri fără caracter comercial;

(b) mărfuri cu caracter comercial, în măsura în care acestea fie nu au o valoare mai mare de 1 000 EUR, fie nu au o greutate netă mai mare de 1 000 de kilograme;

(c) mijloace de transport înregistrate pe teritoriul vamal al Uniunii și care sunt destinate reimportului, precum și piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru aceste mijloace de transport;

(d) animale domestice exportate cu ocazia transferului de activități agricole din Uniune către o țară terță care beneficiază de o scutire de taxe în temeiul articolului 115 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009;

(e) produse obținute de producătorii agricoli care își desfășoară activitatea pe proprietăți situate în Uniune, care beneficiază de o scutire de taxe în temeiul articolelor 116, 117 și 118 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009;

(f) semințe exportate de producătorii agricoli pentru folosirea pe proprietăți situate în țări terțe, care beneficiază de o scutire de taxe în temeiul articolelor 119 și 120 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009;

(g) furaje și hrană care însoțesc animalele pe durata exportului acestora și care beneficiază de o scutire de taxe în temeiul articolului 121 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009.

(2)  Declarațiile vamale de export se pot face verbal în ceea ce privește mărfurile menționate la articolul 136 alineatul (1), în cazul în care mărfurile în cauză sunt destinate reimportului.

Articolul 138

Mărfuri considerate a fi declarate pentru punerea în liberă circulație în conformitate cu articolul 141

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

În cazul în care nu se declară prin alte mijloace, următoarele mărfuri sunt considerate ca fiind declarate pentru punerea în liberă circulație, în conformitate cu articolul 141:

(a) mărfurile fără caracter comercial conținute în bagajele personale ale călătorilor care beneficiază de scutirea de taxe la import fie în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009, fie ca mărfuri reintroduse;

(b) mărfurile menționate la articolul 135 alineatul (1) literele (c) și (d);

(c) mijloacele de transport care beneficiază de scutirea de taxe la import ca mărfuri reintroduse în conformitate cu articolul 203 din cod;

(d) instrumentele muzicale portabile reimportate de călători și care beneficiază de scutirea de taxe la import ca mărfuri reintroduse în conformitate cu articolul 203 din cod;

(e) obiecte de corespondență;

▼C2

(f) mărfurile dintr-o trimitere poștală, care beneficiază de scutirea de taxe la import în conformitate cu articolele 23-27 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009.

▼M1

Cu toate acestea, până la datele de modernizare a sistemelor naționale de import pentru statul membru în care mărfurile sunt considerate a fi declarate, menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, se aplică următoarele dispoziții:

(a) litera (f) de la primul paragraf se aplică numai dacă mărfurile în cauză beneficiază și de scutiri de la plata altor taxe; și

(b) mărfurile a căror valoare intrinsecă nu depășește 22 EUR sunt considerate a fi declarate în scopul punerii în liberă circulație în conformitate cu articolul 141.

▼M2

Articolul 139

(1)  În cazul în care nu se declară prin alte mijloace, mărfurile menționate la articolul 136 alineatul (1) literele (a)-(d), litera (h) și litera (i) se consideră ca fiind declarate pentru admitere temporară în conformitate cu articolul 141.

(2)  În cazul în care nu se declară prin alte mijloace, mărfurile menționate la articolul 136 alineatul (1) literele (a)-(d), litera (h) și litera (i) se consideră ca fiind declarate pentru reexport, în conformitate cu articolul 141, descărcându-se regimul de admitere temporară.

▼B

Articolul 140

Mărfuri considerate a fi declarate pentru export în conformitate cu articolul 141

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

(1)  În cazul în care nu se declară prin alte mijloace, următoarele mărfuri sunt considerate a fi declarate pentru export în conformitate cu articolul 141:

(a) mărfurile menționate la articolul 137;

(b) instrumentele muzicale portabile ale călătorilor.

(2)  În cazul în care mărfurile sunt expediate către Heligoland, mărfurile sunt considerate a fi declarate pentru export în conformitate cu articolul 141.

Articolul 141

▼C2

Acte considerate a reprezenta o declarație vamală

▼B

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

(1)  În ceea ce privește mărfurile menționate la articolul 138 literele (a)-(d), articolul 139 și articolul 140 alineatul (1), următoarele acte sunt considerate a reprezenta o declarație vamală:

(a) trecerea prin culoarul verde sau „nimic de declarat” la un birou vamal în care funcționează sistemul cu două culoare de control;

(b) trecerea printr-un birou vamal care nu folosește sistemul cu două culoare;

(c) aplicarea pe parbrizul autoturismelor a unui disc de declarație vamală sau a unui autocolant cu inscripția „nimic de declarat”, în cazul în care această posibilitate este prevăzută de dispozițiile naționale;

▼M2

(d) simpla acțiune prin care mărfurile trec frontiera teritoriului vamal al Uniunii în oricare dintre situațiile următoare:

(i) în cazul în care se aplică o derogare de la obligația de a transporta mărfurile la locul desemnat în conformitate cu normele speciale menționate la articolul 135 alineatul (5) din cod;

(ii) în cazul în care mărfurile sunt considerate a fi declarate pentru reexport în conformitate cu articolul 139 alineatul (2) din prezentul regulament;

(iii) în cazul în care mărfurile sunt considerate a fi declarate pentru export în conformitate cu articolul 140 alineatul (1) din prezentul regulament.

▼B

(2)  Obiectele de corespondență sunt considerate a fi declarate pentru a fi puse în liberă circulație prin intrarea acestora pe teritoriul vamal al Uniunii.

Obiectele de corespondență sunt considerate a fi declarate pentru export sau reexport prin ieșirea acestora de pe teritoriul vamal al Uniunii.

(3)  Mărfurile dintr-o trimitere poștală, care beneficiază de scutirea de taxe la import în conformitate cu articolele 23-27 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009, sunt considerate a fi declarate pentru punerea în liberă circulație prin prezentarea acestora în vamă în temeiul articolului 139 din cod, cu condiția ca datele solicitate să fie acceptate de către autoritățile vamale.

(4)  Mărfurile dintr-o trimitere poștală, care nu au o valoare mai mare de 1 000 EUR și care nu se supun plății taxelor la export, se consideră ca fiind declarate în vederea exportului prin ieșirea acestora de pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼M1

(5)  Până la datele de modernizare a sistemelor naționale de import pentru statul membru în care mărfurile sunt considerate a fi declarate, menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, mărfurile a căror valoare intrinsecă nu depășește 22 EUR sunt considerate a fi declarate în scopul punerii în liberă circulație prin prezentarea lor în vamă, în conformitate cu articolul 139 din cod, cu condiția ca datele necesare să fie acceptate de autoritățile vamale.

▼B

Articolul 142

Mărfuri care nu pot fi declarate verbal sau în conformitate cu articolul 141

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

Articolele 135-140 nu se aplică următoarelor:

(a) mărfurile pentru care au fost îndeplinite formalitățile în vederea obținerii de rambursări sau de avantaje financiare la export în cadrul politicii agricole comune;

(b) mărfurile pentru care s-a făcut o cerere de rambursare de taxe sau alte contribuții;

▼C2

(c) mărfurile care fac obiectul unor prohibiții sau restricții;

▼B

(d) mărfurile care fac obiectul oricărei alte formalități speciale prevăzute în legislația Uniunii pe care autoritățile vamale trebuie să o aplice.

Articolul 143

Declarații vamale pe suport de hârtie

[Articolul 158 alineatul (2) din cod]

Călătorii pot depune o declarație vamală pe suport de hârtie pentru mărfurile pe care le transportă.

Articolul 144

Declarația vamală pentru mărfurile din trimiterile poștale

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

Un operator poștal poate depune o declarație vamală de punere în liberă circulație, care conține setul redus de date menționat în anexa B în ceea ce privește mărfurile dintr-o trimitere poștală, în cazul în care mărfurile îndeplinesc toate condițiile următoare:

(a) valoarea acestora nu depășește 1 000 EUR;

▼C2

(b) nu s-a depus nicio cerere de rambursare sau de remitere în legătură cu acestea;

(c) nu sunt supuse unor prohibiții sau restricții.

▼M1

Până la datele de modernizare a sistemelor naționale de import relevante necesare pentru depunerea notificărilor de prezentare, menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, declarația vamală de punere în liberă circulație a mărfurilor din trimiteri poștale menționate în primul paragraf se consideră a fi fost depusă și acceptată prin prezentarea mărfurilor în vamă, cu condiția ca mărfurile să fie însoțite de o declarație CN22 și/sau CN23.

În cazurile menționate la articolul 141 alineatul (2) primul paragraf și alineatul (3), se consideră că destinatarul are calitatea de declarant și, dacă este cazul, de debitor. În cazurile menționate la articolul 141 alineatul (2) al doilea paragraf și alineatul (4), se consideră că expeditorul are calitatea de declarant și, dacă este cazul, de debitor. Autoritățile vamale pot prevedea ca operatorii poștali să fie considerați declarant și, după caz, debitor.

▼B



Secțiunea 2

Declarațiile vamale simplificate

Articolul 145

▼C2

Condițiile de autorizare a utilizării regulate de declarații vamale simplificate

▼B

[Articolul 166 alineatul (2) din cod]

(1)  Se acordă o autorizație de plasare a mărfurilor în mod regulat sub un regim vamal pe baza unei declarații simplificate în conformitate cu articolul 166 alineatul (2) din cod, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) solicitantul respectă criteriul stabilit la articolul 39 litera (a) din cod;

(b) după caz, solicitantul dispune de proceduri satisfăcătoare de gestionare a licențelor și a autorizațiilor acordate în conformitate cu măsurile de politică comercială sau în ceea ce privește schimburile comerciale cu produse agricole;

(c) solicitantul se asigură că angajații vizați primesc sarcina de a informa autoritățile vamale dacă sunt detectate dificultăți de conformare la cerințe și stabilește proceduri pentru a informa autoritățile vamale cu privire la astfel de dificultăți;

▼C2

(d) după caz, solicitantul a pus în aplicare proceduri satisfăcătoare de gestionare a licențelor de import și export legate de prohibiții și restricții, inclusiv măsuri pentru a deosebi mărfurile care fac obiectul unor prohibiții sau restricții de alte mărfuri, cu scopul de a asigura respectarea acestor prohibiții și restricții.

▼B

(2)  Se consideră că AEOC îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c) și (d), în măsura în care evidențele lor sunt adecvate pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal pe baza unei declarații simplificate.

Articolul 146

Declarația suplimentară

[Articolul 167 alineatul (1) din cod]

▼C2

(1)  În cazul în care autoritățile vamale urmează să înregistreze în evidențele contabile cuantumul taxelor la import sau la export de plătit în conformitate cu articolul 105 alineatul (1) primul paragraf din cod, declarația suplimentară menționată la articolul 167 alineatul (1) primul paragraf din cod trebuie depusă în termen de 10 de zile de la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

(2)  În cazul în care o înregistrare în evidențele contabile are loc în conformitate cu articolul 105 alineatul (1) paragraful al doilea din cod, iar declarația suplimentară este de natură generală, periodică sau recapitulativă, perioada de timp acoperită de declarația suplimentară nu depășește o lună calendaristică.

▼B

(3)  Termenul limită pentru depunerea declarației suplimentare menționate la alineatul (2) este stabilit de autoritățile vamale. Acesta nu poate depăși 10 zile de la încheierea perioadei acoperite de declarația suplimentară.

▼M1

(4)  Până la datele de instalare a AES și de modernizare a sistemelor naționale de import relevante menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE și fără a aduce atingere articolului 105 alineatul (1) din cod, autoritățile vamale pot autoriza alte termene decât cele menționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol.

▼B

Articolul 147

Termenul limită pentru ca declarantul să fie în posesia documentelor justificative pentru declarațiile suplimentare

[Articolul 167 alineatul (1) din cod]

(1)  Documentele justificative care lipseau atunci când a fost depusă declarația simplificată trebuie să se afle în posesia declarantului în termenul limită stabilit pentru depunerea declarației suplimentare în conformitate cu articolul 146 alineatele (1) sau (3).

(2)  Autoritățile vamale pot permite, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, un termen-limită mai lung pentru punerea la dispoziție a documentelor justificative decât cel prevăzut la alineatul (1).

(3)  În cazul în care documentul de însoțire se referă la valoarea în vamă, autoritățile vamale pot, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, să stabilească un termen limită mai lung decât cel prevăzut la alineatele (1) sau (2), ținând seama de termenul de prescripție prevăzut la articolul 103 alineatul (1) din cod.



Secțiunea 3

Dispoziții aplicabile tuturor declarațiilor vamale

Articolul 148

Invalidarea unei declarații vamale după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri

[Articolul 174 alineatul (2) din cod]

(1)  În cazul în care se stabilește că mărfurile au fost declarate în mod eronat pentru un regim vamal, în care o datorie vamală la import ia naștere, în loc să fie declarate pentru un alt regim vamal, declarația vamală este invalidată după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, în baza unei cereri motivate din partea declarantului, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) cererea se face în termen de 90 de zile de la data acceptării declarației;

(b) mărfurile nu au fost utilizate într-un mod incompatibil cu regimul vamal sub care acestea ar fi fost declarate în cazul în care eroarea nu ar fi avut loc;

(c) la momentul declarației eronate, erau îndeplinite condițiile în vederea plasării mărfurilor sub regimul vamal sub care acestea ar fi fost declarate în cazul în care eroarea nu ar fi avut loc;

(d) a fost depusă o declarație vamală pentru regimul vamal sub care mărfurile ar fi fost declarate în cazul în care eroarea nu ar fi avut loc.

(2)  În cazul în care se stabilește că mărfurile au fost declarate în mod eronat, în locul altor mărfuri, pentru un regim vamal în care ia naștere o datorie vamală la import, declarația vamală este invalidată după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, în baza unei cereri motivate din partea declarantului, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) cererea se face în termen de 90 de zile de la data acceptării declarației;

(b) mărfurile declarate în mod eronat nu au fost utilizate în alt mod decât cel autorizat în starea lor originală și au fost readuse la starea inițială;

(c) același birou vamal este competent în ceea ce privește mărfurile declarate în mod eronat și mărfurile pe care declarantul intenționase să le declare;

(d) mărfurile urmează să fie declarate pentru același regim vamal ca și cele declarate în mod eronat.

(3)  În cazul în care mărfurile, care au fost vândute în cadrul unui contract la distanță conform definiției de la articolul 2 alineatul (7) din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 7 ), au fost puse în liberă circulație și sunt reintroduse, declarația vamală este invalidată după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, în baza unei cereri motivate din partea declarantului, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) cererea se face în termen de 90 de zile de la data acceptării declarației vamale;

(b) mărfurile au fost exportate în vederea returnării lor la adresa furnizorului inițial sau la o altă adresă indicată de respectivul furnizor.

(4)  În plus față de cazurile menționate la alineatele (1), (2) și (3), declarațiile vamale sunt invalidate după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, în baza unei cereri motivate de către declarant, în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) în cazul în care mărfurile au primit liberul de vamă pentru export, reexport sau perfecționare pasivă și nu au părăsit teritoriul vamal al Uniunii;

▼C2

(b) în cazul în care mărfurile unionale au fost declarate în mod eronat pentru un regim vamal care se aplică mărfurilor neunionale și statutul lor vamal de mărfuri unionale a fost demonstrat ulterior prin intermediul unui document T2L sau T2LF sau al unui manifest vamal al mărfurilor;

▼B

(c) în cazul în care mărfurile au fost declarate, în mod eronat, în cadrul mai multor declarații vamale;

(d) în cazul în care se acordă o autorizație cu efect retroactiv în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) din cod;

(e) în cazul în care mărfurile unionale sunt plasate sub regim de antrepozit vamal în conformitate cu articolul 237 alineatul (2) din cod și nu mai pot fi plasate sub acest regim, în conformitate cu articolul 237 alineatul (2) din cod.

▼C2

(5)  O declarație vamală, în cazul mărfurilor care fac obiectul taxelor de export, unei cereri de rambursare a taxelor de import, de restituire sau plății altor cuantumuri la export sau altor măsuri speciale la export, nu poate fi invalidată în conformitate cu alineatul (4) litera (a), numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

▼B

(a) declarantul furnizează biroului vamal de export sau, în cazul perfecționării pasive, biroului vamal de plasare, dovada că mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal al Uniunii;

(b) în cazul în care declarația vamală este pe suport de hârtie, declarantul returnează la biroul vamal de export sau, în cazul perfecționării pasive, la biroul vamal de plasare, toate exemplarele declarației vamale, împreună cu orice alte documente care i-au fost remise ca urmare a acceptării declarației;

▼C2

(c) declarantul furnizează biroului vamal de export dovada că restituirile și celelalte cuantumuri sau avantaje financiare acordate la export pentru mărfurile în cauză au fost rambursate sau că autoritățile competente au luat măsurile necesare pentru a se asigura că acestea nu se plătesc;

▼B

(d) declarantul respectă toate celelalte obligații care îi revin în ceea ce privește mărfurile;

(e) orice ajustări efectuate pe o licență de export prezentată în sprijinul declarației vamale sunt anulate.



Secțiunea 4

Alte simplificări

Articolul 149

Condițiile pentru acordarea unei autorizații pentru vămuirea centralizată

[Articolul 179 alineatul (1) din cod]

(1)  Pentru ca vămuirea centralizată să fie autorizată în conformitate cu articolul 179 din cod, cererile pentru vămuirea centralizată se referă la oricare din următoarele:

(a) punerea în liberă circulație;

(b) antrepozit vamal;

(c) admitere temporară;

(d) destinație finală;

(e) perfecționare activă;

(f) perfecționare pasivă;

(g) export;

(h) reexport.

(2)  În cazul în care declarația vamală este efectuată sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, vămuirea centralizată poate fi autorizată în condițiile prevăzute la articolul 150.

Articolul 150

Condiții de acordare a autorizațiilor pentru înscrierea în evidențele declarantului

[Articolul 182 alineatul (1) din cod]

(1)  Autorizația de a depune o declarație vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului se acordă în cazul în care solicitanții dovedesc că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 39 literele (a), (b) și (d) din cod.

(2)  Pentru ca o autorizație de a depune o declarație vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului să fie acordată în conformitate cu articolul 182 alineatul (1) din cod, cererea se referă la oricare din următoarele:

(a) punerea în liberă circulație;

(b) antrepozit vamal;

(c) admitere temporară;

(d) destinație finală;

(e) perfecționare activă;

(f) perfecționare pasivă;

(g) export și reexport.

(3)  În cazul în care cererea de autorizare se referă la punerea în liberă circulație, autorizația nu se acordă pentru următoarele:

(a) punerea în liberă circulație simultană cu introducerea în consum a mărfurilor care sunt scutite de TVA în conformitate cu articolul 138 din Directiva 2006/112/CE și, după caz, în regim suspensiv de accize în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2008/118/CE;

(b) reimportul cu punerea în liberă circulație simultană cu introducerea în consum a mărfurilor care sunt scutite de TVA în conformitate cu articolul 138 din Directiva 2006/112/CE și, după caz, în regim suspensiv de accize în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2008/118/CE;

(4)  În cazul în care cererea de autorizare se referă la export și reexport, autorizația se acordă numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a) se acordă o derogare de la obligația de a depune o declarație prealabilă la ieșire, în conformitate cu articolul 263 alineatul (2) din cod;

(b) biroul vamal de export este și biroul vamal de ieșire sau biroul vamal de export și biroul vamal de ieșire au luat măsuri care să garanteze că mărfurile fac obiectul supravegherii vamale la ieșire.

(5)  În cazul în care cererea de autorizare se referă la export și reexport, exportul de produse accizabile nu este permis, cu excepția cazului în care se aplică articolul 30 din Directiva 2008/118/CE.

▼C2

(6)  Nu se acordă o autorizație pentru înscrierea în evidențele declarantului în cazul în care cererea se referă la un regim pentru care este necesar un schimb standardizat de informații între autoritățile vamale în conformitate cu articolul 181, cu excepția cazului în care autoritățile vamale aprobă utilizarea altor mijloace pentru schimbul electronic de informații.

▼B

Articolul 151

Condițiile pentru acordarea de autorizații pentru autoevaluare

[Articolul 185 alineatul (1) din cod]

În cazul în care un solicitant menționat la articolul 185 alineatul (2) din cod este titularul unei autorizații pentru înscrierea în evidențele declarantului, autoevaluarea este autorizată cu condiția ca cererea de autoevaluare să se refere la regimurile vamale menționate la articolul 150 alineatul (2) sau la reexport.

Articolul 152

Formalitățile și controalele vamale în cazul autoevaluării

[Articolul 185 alineatul (1) din cod]

▼C2

Titularii de autorizații pentru autoevaluare pot fi autorizați să efectueze, sub supraveghere vamală, controale privind respectarea prohibițiilor și restricțiilor, astfel cum se specifică în autorizație.

▼B



CAPITOLUL 3

Acordarea liberului de vamă

Articolul 153

Acordarea liberului de vamă nu este condiționată de constituirea unei garanții

[Articolul 195 alineatul (2) din cod]

În cazul în care, înainte de acordarea liberului de vamă pentru mărfurile care fac obiectul unei solicitări de acordare a unui contingent tarifar, volumul contingentului tarifar în cauză nu este considerat critic, acordarea liberului de vamă pentru mărfuri nu este condiționată de constituirea unei garanții în ceea ce privește mărfurile respective.

Articolul 154

Notificarea cu privire la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

(1)  În cazul în care declarația pentru un regim vamal sau pentru reexport este depusă prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, autoritățile vamale pot, pentru a notifica declarantului acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, să utilizeze alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

(2)  În cazul în care mărfurile au fost depozitate temporar înainte de acordarea liberului de vamă, iar autoritățile vamale sunt obligate să informeze titularul autorizației de exploatare a spațiilor de depozitare temporară cu privire la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, informațiile respective pot fi furnizate prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.



TITLUL VI

PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAȚIE ȘI SCUTIREA DE TAXE LA IMPORT



CAPITOLUL 1

Punerea în liberă circulație

Articolul 155

Autorizația pentru întocmirea certificatelor de cântărire a bananelor

[Articolul 163 alineatul (3) din cod]

Autoritățile vamale acordă o autorizație pentru întocmirea documentelor justificative pentru declarațiile vamale standard de certificare a cântăririi bananelor proaspete încadrate la codul NC 0803 90 10 care fac obiectul taxelor la import („certificate de cântărire a bananelor”) în cazul în care solicitantul unei astfel de autorizații îndeplinește toate condițiile următoare:

(a) respectă criteriul stabilit la articolul 39 litera (a) din cod;

(b) este implicat în importul, transportul, depozitarea sau manipularea bananelor proaspete care se încadrează la codul NC 0803 90 10 care fac obiectul taxelor la import;

(c) oferă garanțiile necesare bunei derulări a cântăririi;

(d) dispune de echipamentele corespunzătoare de cântărire;

(e) păstrează evidențe care permit autorităților vamale să efectueze controalele necesare.

Articolul 156

Termenul limită

[Articolul 22 alineatul (3) din cod]

O decizie cu privire la cererea de acordare a unei autorizații menționate la articolul 155 se ia fără întârziere și cel târziu în termen de 30 de zile de la data acceptării cererii.

Articolul 157

Mijloace de comunicare a certificatului de cântărire a bananelor

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) din cod]

Certificatele de cântărire a bananelor pot fi întocmite și transmise prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.



CAPITOLUL 2

Scutirea de taxe la import



Secțiunea 1

Mărfuri reintroduse

Articolul 158

Mărfurile considerate a fi reintroduse în aceeași stare în care au fost exportate

[Articolul 203 alineatul (5) din cod]

(1)  Se consideră că mărfurile sunt reintroduse în aceeași stare în care au fost exportate în cazul în care, după ce au fost exportate din teritoriul vamal al Uniunii, ele nu au făcut obiectul niciunui tratament sau al altor manipulări în afara modificării aspectului lor sau modificărilor necesare pentru a le repara, a le readuce în stare bună sau a le menține în stare bună.

(2)  Se consideră că mărfurile sunt reintroduse în aceeași stare în care au fost exportate în cazul în care, după ce au fost exportate din teritoriul vamal al Uniunii, ele au făcut obiectul unui tratament sau al altor manipulări în afara modificării aspectului lor sau modificărilor necesare pentru a le repara, a le readuce în stare bună sau a le menține în stare bună, dar s-a constatat că odată ce astfel de tratament sau manipulări au început, acestea sunt nepotrivite pentru utilizarea prevăzută a mărfurilor.

(3)  În cazul în care mărfurile menționate la alineatul (1) sau (2) au fost supuse unui tratament sau unor manipulări care le-ar fi determinat să facă obiectul taxelor la import în cazul în care acestea ar fi fost plasate sub regimul de perfecționare pasivă, mărfurile respective se consideră a fi reintroduse în aceeași stare în care au fost exportate numai cu condiția ca acest tratament sau manipulare, inclusiv încorporarea unor piese de schimb, să nu depășească ceea ce este strict necesar pentru a permite utilizarea mărfurilor în aceleași condiții ca acelea din momentul exportului de pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 159

Mărfuri care au beneficiat la export de măsurile stabilite în cadrul politicii agricole comune

(Articolul 204 din cod)

(1)  Mărfurilor reintroduse care la export au beneficiat de măsurile stabilite în cadrul politicii agricole comune li se acordă scutirea de la plata taxelor la import, atunci când toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:

▼C2

(a) restituirile sau alte cuantumuri achitate în cadrul acestor măsuri au fost rambursate, au fost luate măsurile necesare de către autoritățile competente pentru a reține sumele care trebuie plătite în temeiul măsurilor pentru mărfurile în cauză sau celelalte avantaje financiare acordate au fost anulate;

▼B

(b) mărfurile se aflau în una dintre următoarele situații:

(i) nu au putut fi introduse pe piață în țara în care au fost trimise;

▼C2

(ii) sunt returnate de către destinatar ca fiind defecte sau neconforme cu contractul;

▼B

(iii) sunt reimportate pe teritoriul vamal al Uniunii pentru că nu au putut fi utilizate în scopul prevăzut datorită altor circumstanțe aflate în afara controlului exportatorului.

(c) mărfurile sunt declarate pentru a fi puse în liberă circulație pe teritoriul vamal al Uniunii în termen de 12 luni de la data îndeplinirii formalităților vamale referitoare la exportul acestora sau ulterior, în cazul în care acest lucru este permis de către autoritățile vamale ale statului membru de reimport, în împrejurări justificate în mod corespunzător.

(2)  Circumstanțele menționate la alineatul (1) litera (b) punctul (iii) sunt următoarele:

(a) mărfurile reintroduse pe teritoriul vamal al Uniunii ca urmare a unei daune survenite înainte de livrarea la destinatar, fie la mărfurile în sine, fie la mijlocul de transport în care au fost transportate;

(b) mărfurile, exportate inițial în scopul consumului sau vânzării în cadrul unui târg sau al unei alte manifestări similare, care nu au fost astfel consumate sau vândute;

(c) mărfurile care nu au putut fi livrate destinatarului din cauza incapacității sale fizice sau juridice de a onora contractul prin care s-a efectuat exportul;

(d) mărfurile care, din cauza unor evenimente naturale, politice sau sociale, nu au putut fi livrate destinatarului sau care au ajuns la acesta după data de livrare stipulată de contract;

(e) fructele și legumele, care fac obiectul organizării comune a pieței pentru produsele respective, exportate și vândute în cadrul unei vânzări în consignație, dar care nu au fost vândute pe piața din țara de destinație.

Articolul 160

Mijloace de comunicare a fișei de informații INF 3

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Un document care să ateste îndeplinirea condițiilor pentru scutirea de taxe la import („fișa de informații INF 3”) poate fi comunicat prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.



TITLUL VII

REGIMURI SPECIALE



CAPITOLUL 1

Dispoziții generale



Secțiunea 1

Cererea pentru o autorizație

Articolul 161

Solicitantul este stabilit în afara teritoriului vamal al Uniunii

[Articolul 211 alineatul (3) litera (a) din cod]

Prin derogare de la articolul 211 alineatul (3) litera (a) din cod, autoritățile vamale pot, în cazuri ocazionale, atunci când consideră că acest lucru este justificat, să acorde o autorizație pentru regimul de destinație finală sau pentru perfecționare activă persoanelor stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii.

Articolul 162

Locul de depunere a unei cereri în cazul în care solicitantul este stabilit în afara teritoriului vamal al Uniunii

[Articolul 22 alineatul (1) din cod]

(1)  Prin derogare de la dispozițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, în cazul în care solicitantul unei autorizații pentru utilizarea regimului de destinație finală este stabilit în afara teritoriului vamal al Uniunii, autoritatea vamală competentă este cea din locul în care mărfurile urmează a fi utilizate pentru prima dată.

(2)  Prin derogare de la dispozițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, în cazul în care solicitantul unei autorizații pentru utilizarea regimului de perfecționare activă este stabilit în afara teritoriului vamal al Uniunii, autoritatea vamală competentă este cea din locul în care mărfurile urmează a fi transformate pentru prima dată.

Articolul 163

Cererea pentru o autorizație pe baza unei declarații vamale

[Articolul 6, alineatul (1), alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) și articolul 211 alineatul (1) din cod]

(1)  O declarație vamală, cu condiția ca aceasta să fie completată cu elemente de date suplimentare, astfel cum se prevede în anexa A, este considerată a fi o cerere pentru o autorizație în oricare dintre următoarele cazuri:

▼C2

(a) în cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de admitere temporară, cu excepția cazului în care autoritățile vamale solicită constituirea unei cereri formale în cazurile care intră sub incidența articolului 236 litera (b);

(b) în cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de destinație finală și solicitantul are intenția să dea mărfurilor în întregime destinația finală prevăzută;

▼B

(c) în cazul în care alte mărfuri decât cele listate în anexa 71-02 urmează să fie plasate sub regimul de perfecționare activă;

(d) în cazul în care alte mărfuri decât cele listate în anexa 71-02 urmează să fie plasate sub regimul de perfecționare pasivă;

(e) în cazul în care o autorizație de utilizare a regimului de perfecționare pasivă a fost acordată și produsele de înlocuire trebuie puse în liberă circulație folosind sistemul de schimb standard, care nu face obiectul autorizației respective;

(f) în cazul în care produsele transformate urmează să fie puse în liberă circulație după perfecționarea pasivă și operațiunea de transformare implică mărfuri fără caracter comercial.

(2)  Alineatul (1) nu se aplică în niciunul dintre următoarele cazuri:

(a) declarație simplificată;

(b) vămuirea centralizată;

(c) înscrierea în evidențele declarantului;

(d) în cazul în care se solicită o altă autorizație decât pentru admitere temporară care implică mai mult de un stat membru;

(e) în cazul în care utilizarea mărfurilor echivalente este solicitată în conformitate cu articolul 223 din cod;

▼C2

(f) în cazul în care autoritatea vamală competentă informează declarantul că verificarea condițiilor economice este necesară în conformitate cu articolul 211 alineatul (6) din cod;

▼B

(g) în cazul în care se aplică articolul 167 alineatul (1) litera (f);

(h) în cazul în care este solicitată o autorizație cu efect retroactiv în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) din cod, cu excepția cazurilor menționate la alineatul (1) literele (e) sau (f) de la prezentul articol.

(3)  În cazul în care autoritățile vamale consideră că plasarea mijloacelor de transport sau a pieselor de schimb, a accesoriilor și echipamentelor pentru mijloacele de transport sub regimul de admitere temporară ar implica un risc major de nerespectare a uneia dintre obligațiile prevăzute în legislația vamală, declarația vamală menționată la alineatul (1) nu poate fi efectuată verbal sau în conformitate cu articolul 141. În acest caz, autoritățile vamale îl informează pe declarant în legătură cu acest aspect, fără întârziere, după prezentarea în vamă a mărfurilor.

(4)  Obligația de a furniza elementele de date suplimentare menționate la alineatul (1) nu se aplică în cazurile care implică oricare dintre următoarele tipuri de declarații:

(a) declarațiile vamale de punere în liberă circulație efectuate verbal, în conformitate cu articolul 135;

(b) declarațiile vamale de admitere temporară sau declarațiile de reexport efectuate verbal, în conformitate cu articolul 136;

(c) declarațiile vamale de admitere temporară sau declarațiile de reexport în conformitate cu articolul 139 care se consideră a fi efectuate în conformitate cu articolul 141.

(5)  Carnetele ATA și CPD sunt considerate cereri de acordare a unei autorizații de admitere temporară în cazul în care îndeplinesc toate condițiile următoare:

(a) carnetul a fost emis într-o parte contractantă la Convenția ATA sau la Convenția de la Istanbul și este vizat și garantat de către o asociație care face parte dintr-un lanț de garantare, astfel cum este definit la articolul 1 litera (d) din anexa A la Convenția de la Istanbul;

(b) carnetul se referă la mărfuri și utilizări prevăzute de convenția în temeiul căreia acesta a fost eliberat;

(c) carnetul este certificat de către autoritățile vamale;

(d) carnetul este valabil pe întregul teritoriu vamal al Uniunii.

Articolul 164

Cererea de reînnoire sau de modificare a autorizației

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

Autoritățile vamale pot permite ca o cerere de reînnoire sau de modificare a unei autorizații prevăzute la articolul 211 alineatul (1) din cod să fie depusă sub formă scrisă.

Articolul 165

Documentul justificativ pentru o declarație vamală verbală de admitere temporară

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) și articolul 211 alineatul (1) din cod]

În cazul în care o declarație vamală verbală este considerată o cerere de acordare a unei autorizații de admitere temporară în conformitate cu articolul 163, declarantul prezintă un document justificativ în forma stabilită în anexa 71-01.



Secțiunea 2

▼C2

Luarea unei decizii cu privire la cerere

▼B

Articolul 166

Verificarea condițiilor economice

[Articolul 211 alineatele (3) și (4) din cod]

(1)  Condiția stabilită la articolul 211 alineatul (4) litera (b) din cod nu se aplică în cazul autorizațiilor de perfecționare activă, cu excepția oricăruia dintre următoarele cazuri:

▼C2

(a) în cazul în care calculul cuantumului taxelor la import este efectuat în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod, există dovezi că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate în mod negativ, iar această situație nu este reglementată de articolul 167 alineatul (1) literele (a) – (f);

(b) în cazul în care calculul cuantumului taxelor la import se face în conformitate cu articolul 85 din cod, mărfurile destinate plasării sub regimul de perfecționare activă ar face obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială, unei taxe antidumping provizorii sau definitive, unei taxe compensatorii, unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă din suspendarea concesiilor în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație, iar această situație nu este reglementată de articolul 167 alineatul (1) literele (h), (i), (m), (p) sau (s);

(c) în cazul în care calculul cuantumului taxelor la import se face în conformitate cu articolul 85 din cod, mărfurile destinate plasării sub regimul de perfecționare activă nu ar face obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială, al unei taxe antidumping provizorii sau definitive, al unei taxe compensatorii, al unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă din suspendarea concesiilor în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație, există dovezi că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate, iar această situație nu este reglementată prin articolul 167 alineatul (1) literele (g)-(s).

(2)  Condiția prevăzută la articolul 211 alineatul (4) litera (b) din cod nu se aplică în cazul autorizațiilor de perfecționare pasivă, cu excepția cazurilor în care există dovezi că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune de mărfuri enumerate în anexa 71-02 riscă să fie afectate, iar mărfurile nu sunt destinate a fi reparate.

▼B

Articolul 167

Cazurile în care condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite pentru regimul de perfecționare activă

[Articolul 211 alineatul (5) din cod]

(1)  Condițiile economice pentru regimul de perfecționare activă se consideră a fi îndeplinite în cazul în care cererea se referă la oricare dintre următoarele operațiuni:

(a) transformarea mărfurilor care nu sunt menționate în lista din anexa 71-02;

(b) reparații;

(c) transformarea mărfurilor puse, direct sau indirect, la dispoziția titularului autorizației, care este efectuată conform specificațiilor în numele unei persoane stabilite în afara teritoriului Uniunii, în general în schimbul plății exclusive a costurilor de transformare;

(d) transformarea grâului dur în paste făinoase;

(e) plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare activă, în limitele cantității stabilite pe baza unui echilibru în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 );

(f) transformarea mărfurilor care sunt enumerate în anexa 71-02, în oricare dintre următoarele situații:

(i) indisponibilitatea mărfurilor produse în Uniune care au același cod NC de 8 cifre, aceeași calitate comercială și aceleași caracteristici tehnice ca mărfurile vizate pentru import pentru operațiunile de transformare avute în vedere;

(ii) diferențele de preț între produsele fabricate în Uniune și cele destinate a fi importate, în cazul în care mărfurile comparabile nu pot fi utilizate întrucât prețul lor nu ar face ca operațiunea comercială avută în vedere să fie viabilă din punct de vedere economic;

(iii) obligațiile contractuale în cazul în care mărfurile comparabile nu sunt conforme cu cerințele contractuale ale cumpărătorului dintr-o țară terță al produselor transformate sau în cazul în care, în conformitate cu contractul, produsele transformate trebuie să fie obținute din mărfuri care urmează a fi plasate sub regim de perfecționare activă, pentru a respecta dispozițiile privind protecția dreptului de proprietate industrială sau comercială;

(iv) valoarea cumulată a mărfurilor care urmează să fie plasate sub regimul de perfecționare activă per solicitant și per an calendaristic pentru fiecare cod NC din opt cifre nu depășește 150 000 EUR;

(g) transformarea mărfurilor pentru a garanta respectarea cerințelor tehnice pentru punerea lor în liberă circulație;

(h) transformarea mărfurilor fără caracter comercial;

▼C2

(i) transformarea mărfurilor obținute pe baza unei autorizații anterioare, a cărei eliberare a făcut obiectul unei verificări a condițiilor economice;

▼B

(j) transformarea fracțiunilor solide și lichide de ulei de palmier, de ulei de cocos, a fracțiunilor fluide de ulei de cocos, de ulei din sâmburi de palmier, a fracțiunilor fluide de ulei din sâmburi de palmier, de ulei de babassu sau de ulei de ricin în produse care nu sunt destinate sectorului alimentar;

(k) transformarea în produse destinate a fi încorporate în sau utilizate pentru aeronavele civile pentru care s-a eliberat un certificat de navigabilitate;

(l) transformarea în produse care beneficiază de suspendarea autonomă a taxelor de import referitoare la unele arme și unele echipamente militare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 150/2003 al Consiliului ( 9 );

(m) transformarea mărfurilor în eșantioane;

(n) transformarea oricărui tip electronic de componente, piese, ansambluri sau a oricărui alt material în produse din domeniul tehnologiei informațiilor;

(o) transformarea mărfurilor care se încadrează la codurile NC 2707 sau 2710 în produse care se încadrează la codurile NC 2707 , 2710 sau 2902 ;

(p) reducerea la deșeuri și resturi, distrugerea, recuperarea pieselor sau a componentelor;

(q) denaturarea;

(r) forme uzuale de manipulare menționate la articolul 220 din cod;

(s) valoarea cumulată a mărfurilor care urmează să fie plasate sub regimul de perfecționare activă per solicitant și per an calendaristic pentru fiecare cod NC din opt cifre nu depășește 150 000 EUR pentru mărfurile care sunt incluse în anexa 71-02 și, respectiv, 300 000 EUR pentru alte mărfuri, cu excepția cazului în care mărfurile destinate plasării sub regimul de perfecționare activă ar face obiectul unei taxe antidumping provizorii sau definitive, unei taxe compensatorii, unei măsuri de salvgardare sau unei taxe suplimentare ca urmare a suspendării concesiilor, în cazul în care acestea au fost declarate în vederea punerii în liberă circulație.

(2)  Indisponibilitatea menționată la alineatul (1) litera (f) punctul (i) se referă la oricare dintre următoarele situații:

(a) absența totală a producției de bunuri comparabile pe teritoriul vamal al Uniunii;

(b) indisponibilitatea unei cantități suficiente din mărfurile respective pentru a efectua operațiunile de transformare avute în vedere;

(c) mărfuri unionale comparabile nu pot fi puse la dispoziția solicitantului în timp util pentru ca operațiunea comercială avută în vedere să fie efectuată, în pofida depunerii în timp util a unei cereri.

Articolul 168

Calcularea cuantumului taxelor la import în anumite cazuri de perfecționare activă

[Articolul 86 alineatul (4) din cod]

▼C2

(1)  În cazul în care nu este necesară nicio verificare a condițiilor economice, iar mărfurile destinate plasării sub regimul de perfecționare activă ar face obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială, unei taxe antidumping provizorii sau definitive, unei taxe compensatorii, unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă din suspendarea concesiilor în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație, cuantumul taxelor la import se calculează în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod.

▼B

Primul paragraf nu se aplică dacă se consideră că sunt îndeplinite condițiile economice în cazurile prevăzute la articolul 167 alineatul (1) literele (h), (i), (m), (p) sau (s).

(2)  În cazul în care produsele transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă sunt importate direct sau indirect de către titularul autorizației și puse în liberă circulație în decursul unui termen de un an de la reexport, cuantumul taxelor la import se determină în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod.

Articolul 169

Autorizația de utilizare a mărfurilor echivalente

[Articolul 223 alineatul (1), alineatul (2) și alineatul (3) litera (c) din cod]

(1)  În scopul acordării unei autorizații în conformitate cu articolul 223 alineatul (2) din cod, nu este relevant dacă utilizarea mărfurilor echivalente este sistematică sau nu.

▼C2

(2)  Utilizarea mărfurilor echivalente, astfel cum este menționată la articolul 223 alineatul (1) primul paragraf din cod, nu este autorizată în cazul în care mărfurile plasate sub regimul special ar face obiectul unei taxe antidumping, compensatorii, de salvgardare sau al unei taxe suplimentare provizorii sau definitive care rezultă din suspendarea concesiilor în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație.

▼B

(3)  Utilizarea mărfurilor echivalente, astfel cum este menționată la articolul 223 alineatul (1) al doilea paragraf din cod, nu este autorizată în cazul în care mărfurile neunionale care au fost transformate în locul mărfurilor unionale plasate sub regimul de perfecționare pasivă ar face obiectul unei taxe antidumping, compensatorii, de salvgardare sau al unei taxe suplimentare provizorii sau definitive care rezultă din suspendarea concesiilor, în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație.

(4)  Utilizarea mărfurilor echivalente în cadrul regimurilor de antrepozitare vamală nu este autorizată în cazul în care mărfurile neunionale plasate sub regimul de antrepozit vamal sunt cele menționate în anexa 71-02.

(5)  Utilizarea de mărfuri echivalente nu este autorizată pentru mărfuri sau produse care au fost modificate genetic sau conțin elemente care au suferit modificări genetice.

(6)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 223 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, sunt considerate ca mărfuri echivalente în regim de perfecționare activă:

▼C2

(a) mărfurile aflate într-un stadiu de prelucrare superior celui al mărfurilor neunionale care fac obiectul regimului de perfecționare activă atunci când partea esențială a transformării acestor mărfuri echivalente se efectuează în întreprinderea titularului autorizației sau în întreprinderea unde operațiunea se efectuează pe seama acestuia;

▼B

(b) în caz de reparare, mărfurile noi în locul mărfurilor utilizate sau mărfurile într-o stare mai bună decât mărfurile neunionale plasate sub regimul de perfecționare activă;

(c) mărfurile cu caracteristici tehnice similare cu cele ale mărfurilor pe care le înlocuiesc, cu condiția ca acestea să aibă același cod de opt cifre din Nomenclatura combinată și să fie de o calitate comercială identică.

(7)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 223 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, în cazul mărfurilor menționate în anexa 71-04, se aplică dispozițiile speciale stabilite în anexa respectivă.

(8)  În cazul regimului de admitere temporară, mărfurile echivalente pot fi utilizate numai în cazul în care autorizația pentru admitere temporară cu exonerare totală de taxe de import se acordă în conformitate cu articolele 208-211.

Articolul 170

Produsele transformate sau mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă IM/EX

[Articolul 211 alineatul (1) din cod]

▼C2

(1)  Autorizația de perfecționare activă IM/EX precizează, la cererea solicitantului, că produsele transformate sau mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă IM/EX care nu au fost declarate pentru un alt regim vamal sau reexportate la expirarea perioadei pentru descărcare sunt considerate a fi fost puse în liberă circulație la data expirării perioadei pentru descărcare.

▼B

(2)  Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care produsele sau mărfurile fac obiectul unor măsuri prohibitive sau restrictive.

Articolul 171

Termenul limită pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de autorizație menționată la articolul 211 alineatul (1) din cod

[Articolul 22 alineatul (3) din cod]

(1)  În cazul în care o cerere de autorizație menționată la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod implică un singur stat membru, se ia o decizie privind cererea respectivă, prin derogare de la articolul 22 alineatul (3) primul paragraf din cod, fără întârziere și cel târziu în termen de 30 de zile de la data acceptării cererii.

În cazul în care o cerere de autorizație menționată la articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod implică un singur stat membru, se ia o decizie privind cererea respectivă, prin derogare de la articolul 22 alineatul (3) primul paragraf din cod, fără întârziere și cel târziu în termen de 60 de zile de la data acceptării cererii.

▼C2

(2)  În cazul în care condițiile economice trebuie să fie verificate în conformitate cu articolul 211 alineatul (6) din cod, termenul-limită prevăzut la alineatul (1) primul paragraf din prezentul articol se prelungește la un an de la data la care dosarul a fost transmis Comisiei.

Autoritățile vamale informează solicitantul sau titularul autorizației cu privire la necesitatea de a verifica condițiile economice și, în cazul în care autorizația nu a fost încă emisă, cu privire la prelungirea termenului-limită în conformitate cu primul paragraf.

▼B

Articolul 172

Efectul retroactiv

[Articolul 22 alineatul (4) din cod]

(1)  În cazul în care autoritățile vamale acordă o autorizație cu efect retroactiv în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) din cod, autorizația produce efecte cel mai devreme de la data acceptării cererii.

(2)  În circumstanțe excepționale, autoritățile vamale pot permite ca o autorizație menționată la alineatul (1) să intre în vigoare cel mai devreme la un an, sau trei luni în cazul mărfurilor incluse în anexa 71-02, înainte de data acceptării cererii.

(3)  Atunci când se face o cerere pentru reînnoirea unei autorizații pentru același fel de operațiune și mărfuri, poate fi acordată o autorizație cu efect retroactiv de la data la care a expirat autorizația inițială.

▼C2

În cazul în care, în conformitate cu articolul 211 alineatul (6) din cod, o verificare a condițiilor economice este necesară în ceea ce privește reînnoirea unei autorizații pentru același tip de operațiuni și de mărfuri, o autorizație cu efect retroactiv intră în vigoare cel mai devreme la data la care s-a ajuns la o concluzie cu privire la condițiile economice.

▼B

Articolul 173

Valabilitatea unei autorizații

[Articolul 22 alineatul (5) din cod]

(1)  În cazul în care se acordă o autorizație în conformitate cu articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod, perioada de valabilitate a autorizației nu depășește cinci ani de la data la care intră în vigoare autorizația.

(2)  Perioada de valabilitate menționată la alineatul (1) nu depășește trei ani în cazul în care autorizația se referă la mărfurile menționate în anexa 71-02.

▼C2

Articolul 174

Termenul-limită pentru descărcarea unui regim special

[Articolul 215 alineatul (4) din cod]

(1)  La cererea titularului regimului, termenul-limită pentru descărcare specificat într-o autorizație acordată în conformitate cu articolul 211 alineatul (1) din cod poate fi prelungit de autoritățile vamale, chiar și după expirarea termenului stabilit inițial.

(2)  Atunci când termenul-limită pentru descărcare expiră la o anumită dată pentru toate mărfurile plasate sub regim într-o anumită perioadă, autoritățile vamale pot stabili în cadrul autorizației, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod, ca termenul-limită pentru descărcare să fie prelungit automat pentru toate mărfurile aflate încă sub acest regim la acea dată. Autoritățile vamale pot hotărî să înceteze prelungirea automată a termenului limită pentru toate sau pentru o parte dintre mărfurile plasate sub regim.

▼B

Articolul 175

Decont de încheiere

[Articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a) și articolul 211 alineatul (1) din cod]

▼C2

(1)  Autorizațiile de utilizare a regimului de perfecționare activă IM/EX, de perfecționare activă EX/IM fără utilizarea unor schimburi standardizate de informații, astfel cum se menționează la articolul 176, sau de destinație finală stipulează că titularul autorizației trebuie să prezinte decontul de încheiere biroului vamal de supraveghere în termen de 30 de zile de la expirarea termenului limită pentru descărcare.

Cu toate acestea, biroul vamal de supraveghere poate acorda o derogare de la obligația de a prezenta decontul de încheiere în cazul în care consideră că acest lucru nu este necesar.

▼B

(2)  La cererea titularului autorizației, autoritățile vamale pot prelungi perioada menționată la alineatul (1) până la 60 zile. În cazuri excepționale, autoritățile vamale pot prelungi termenul chiar dacă acesta a expirat.

(3)  Decontul de încheiere conține informațiile enumerate în anexa 71-06, cu excepția cazului în care se prevede altfel de către biroul vamal de supraveghere.

(4)  În situația în care produsele sau mărfurile transformate plasate sub regimul de perfecționare activă IM/EX sunt considerate a fi fost puse în liberă circulație în conformitate cu articolul 170 alineatul (1), acest fapt trebuie menționat în decontul de încheiere.

▼C2

(5)  În cazul în care autorizația de perfecționare activă IM/EX precizează că produsele sau mărfurile transformate plasate sub acest regim sunt considerate a fi fost puse în liberă circulație la data expirării perioadei pentru descărcare, titularul autorizației prezintă decontul de încheiere biroului vamal de supraveghere, astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol.

(6)  Autoritățile vamale pot permite ca decontul de încheiere să fie prezentat prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

▼B

Articolul 176

Schimbul standardizat de informații și obligațiile titularului unei autorizații de utilizare a unui regim de perfecționare

[Articolul 211 alineatul (1) din cod]

(1)  Autorizațiile de utilizare a regimului de perfecționare activă EX/IM sau de perfecționare pasivă EX/IM care implică unul sau mai multe state membre și autorizațiile de utilizare a regimului de perfecționare activă IM/EX sau de perfecționare pasivă IM/EX care implică mai mult de un stat membru stabilesc următoarele obligații:

▼C2

(a) utilizarea schimbului standardizat de informații (INF), astfel cum se menționează la articolul 181, cu excepția cazului în care autoritățile vamale convin asupra altor modalități de schimb electronic de informații;

▼B

(b) titularul autorizației are obligația de a furniza informații biroului vamal de supraveghere, astfel cum se menționează în secțiunea A din anexa 71-05;

(c) în cazul în care se depun următoarele declarații sau notificări, ele fac trimitere la numărul INF relevant:

(i) declarația vamală pentru perfecționare activă;

(ii) declarația de export sub regimul de perfecționare activă EX/IM sau de perfecționare pasivă;

(iii) declarațiile vamale pentru punerea în liberă circulație în urma perfecționării pasive;

▼C2

(iv) declarațiile vamale pentru descărcarea regimului de perfecționare;

▼B

(v) declarațiile de reexport sau notificările de reexport.

(2)  Autorizațiile de utilizare a regimului de perfecționare activă IM/EX care implică doar un stat membru stabilesc că, la cererea biroului vamal de supraveghere, titularul autorizației furnizează biroului vamal respectiv informații suficiente cu privire la mărfurile care au fost plasate sub regimul de perfecționare activă, permițând biroului vamal de supraveghere să calculeze cuantumul taxelor la import în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod.

Articolul 177

Depozitarea mărfurilor unionale într-un spațiu de depozitare împreună cu mărfuri neunionale

[Articolul 211 alineatul (1) din cod]

În cazul în care mărfurile unionale sunt depozitate împreună cu mărfuri neunionale într-un spațiu de depozitare pentru antrepozitare vamală și este imposibilă sau ar fi posibilă doar cu costuri disproporționate identificarea în permanență a fiecărui tip de mărfuri, autorizația menționată la articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod stabilește că separarea contabilă se efectuează cu privire la fiecare tip de mărfuri, la statutul vamal și, atunci când este cazul, la originea mărfurilor.



Secțiunea 3

Alte dispoziții

Articolul 178

Evidențe

[Articolul 211 alineatul (1) și articolul 214 alineatul (1) din cod]

(1)  Evidențele menționate la articolul 214 alineatul (1) din cod trebuie să conțină următoarele:

(a) după caz, trimiterea la autorizația necesară pentru plasarea mărfurilor sub un regim special;

▼C2

(b) MRN sau, dacă acesta nu există, orice alt număr sau cod de identificare a declarațiilor vamale prin intermediul cărora mărfurile sunt plasate sub regimul special și, dacă regimul a fost descărcat în conformitate cu articolul 215 alineatul (1) din cod, informații cu privire la modul în care regimul a fost descărcat;

(c) date care să permită identificarea fără echivoc a documentelor vamale, altele decât declarațiile vamale, a oricăror alte documente relevante referitoare la plasarea mărfurilor sub un regim special și a oricăror alte documente relevante pentru descărcarea corespunzătoare a regimului;

(d) informații referitoare la mărci, numere de identificare, numărul și tipul de ambalaje, cantitatea și descrierea comercială sau tehnică standard a mărfurilor și, atunci când este cazul, mărcile de identificare de pe container necesare pentru identificarea mărfurilor;

▼B

(e) localizarea mărfurilor și informații despre orice circulație a acestora;

(f) statutul vamal al mărfurilor;

(g) detalii cu privire la formele uzuale de manipulare și, după caz, noua clasificare tarifară care rezultă din aceste forme uzuale de manipulare;

(h) detalii cu privire la admiterea temporară sau destinația finală;

(i) detalii cu privire la regimul de perfecționare activă sau pasivă, inclusiv informații cu privire la natura transformării;

(j) în cazul în care se aplică articolul 86 alineatul (1) din cod, costurile de depozitare sau formele uzuale de manipulare;

(k) rata de randament sau metoda de calculare a sa, dacă este cazul;

(l) detalii care să permită autorităților vamale supravegherea și controlul utilizării mărfurilor echivalente în conformitate cu articolul 223 din cod;

(m) în cazul în care separarea contabilă este necesară, informații referitoare la tipul de mărfuri, la statutul vamal și, atunci când este cazul, la originea mărfurilor;

(n) în cazurile de admitere temporară menționate la articolul 238, detaliile cerute la respectivul articol;

(o) în cazurile de perfecționare activă menționate la articolul 241, detaliile cerute la respectivul articol;

(p) dacă este cazul, detalii privind orice transfer de drepturi și obligații în conformitate cu articolul 218 din cod;

(q) în cazul în care evidențele nu fac parte din contabilitatea principală în scopuri vamale, o trimitere la contabilitatea principală respectivă în scopuri vamale;

(r) informații suplimentare în cazuri speciale, la cererea autorităților vamale din motive justificate.

(2)  În cazul zonelor libere, evidențele trebuie să conțină, pe lângă informațiile prevăzute la alineatul (1), următoarele:

(a) date care să permită identificarea documentelor de transport pentru mărfuri care intră sau ies din zonele libere;

(b) date privind utilizarea sau consumul de mărfuri a căror punere în liberă circulație sau admitere temporară nu ar atrage cu sine aplicarea taxelor de import sau a măsurilor stabilite în temeiul politicii agricole comune sau al politicilor comerciale, în conformitate cu articolul 247 alineatul (2) din cod.

▼C2

(3)  Autoritățile vamale pot renunța la obligația referitoare la unele dintre informațiile prevăzute la alineatele (1) și (2), în cazul în care această renunțare nu afectează supravegherea și controalele vamale privind utilizarea unui regim special.

▼B

(4)  În cazul admiterii temporare, evidențele se păstrează numai dacă acest lucru este solicitat de autoritățile vamale.

Articolul 179

▼C2

Circulația mărfurilor între locuri diferite de pe teritoriul vamal al Uniunii

▼B

(Articolul 219 din cod)

(1)  Circulația mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă, de admitere temporară sau de destinație finală poate avea loc între diferite locuri de pe teritoriul vamal al Uniunii, fără alte formalități vamale decât cele prevăzute la articolul 178 alineatul (1) litera (e).

(2)  Circulația mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare pasivă poate avea loc pe teritoriul vamal al Uniunii de la biroul vamal de plasare până la biroul vamal de ieșire.

(3)  Circulația mărfurilor plasate sub regimul de antrepozitare vamală poate avea loc pe teritoriul vamal al Uniunii, fără alte formalități vamale decât cele prevăzute la articolul 178 alineatul (1) litera (e), după cum urmează:

(a) între diferitele spații de depozitare specificate în aceeași autorizație;

(b) de la biroul vamal de plasare până la spațiile de depozitare; sau

(c) de la spațiile de depozitare până la biroul vamal de ieșire sau la orice birou vamal indicat în autorizația pentru un regim special, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) din cod, care este împuternicit să acorde mărfurilor liberul de vamă pentru un alt regim vamal sau să primească declarația de reexport pentru descărcarea regimului special.

Circulația sub regimul de antrepozitare vamală se încheie în termen de 30 de zile după ce mărfurile au fost scoase din antrepozitul vamal.

La cererea titularului regimului, autoritățile vamale pot prelungi perioada de 30 de zile.

(4)   ►C2  În cazul în care mărfurile sunt mutate sub regim de antrepozitare vamală din spațiile de depozitare către biroul vamal de ieșire, evidențele menționate la articolul 214 alineatul (1) din cod furnizează informații cu privire la ieșirea mărfurilor în termen de 100 de zile după ce mărfurile au fost scoase din antrepozitul vamal. ◄

La cererea titularului regimului, autoritățile vamale pot prelungi perioada de 100 de zile.

Articolul 180

Forme uzuale de manipulare

(Articolul 220 din cod)

Formele uzuale de manipulare menționate la articolul 220 din cod sunt cele definite în anexa 71-03.

Articolul 181

Schimbul standardizat de informații

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

(1)  Biroul vamal de supraveghere pune la dispoziție datele relevante prevăzute în secțiunea A din anexa 71-05 în sistemul electronic constituit în temeiul articolului 16 alineatul (1) din cod pentru schimbul standardizat de informații (INF) pentru:

(a) regimul de perfecționare activă EX/IM sau de perfecționare pasivă EX/IM care implică unul sau mai multe state membre;

(b) regimul de perfecționare activă IM/EX sau de perfecționare pasivă IM/EX care implică mai multe state membre.

▼C2

(2)  În cazul în care autoritatea vamală responsabilă, astfel cum se menționează la articolul 101 alineatul (1) din cod a solicitat un schimb standardizat de informații între autoritățile vamale cu privire la mărfurile plasate sub regim de perfecționare activă IM/EX care implică un singur stat membru, biroul vamal de supraveghere pune la dispoziție, pentru fișa de informații INF, datele relevante prevăzute în secțiunea B din anexa 71-05 în sistemul electronic constituit în temeiul articolului 16 alineatul (1) din cod.

(3)  În cazul în care o declarație vamală sau o declarație de reexport sau o notificare de reexport se referă la o fișă de informații INF, autoritățile vamale competente pun la dispoziție, pentru fișa de informații INF, elementele de date specifice prevăzute în secțiunea A din anexa 71-05 în sistemul electronic implementat în temeiul articolului 16 alineatul (1) din cod.

▼B

(4)  Autoritățile vamale prezintă informații actualizate cu privire la fișa de informații INF titularului autorizației, la cererea acestuia.

▼M1

(5)  Până la data de instalare a sistemului de fișe de informații (INF) pentru regimuri speciale în cadrul CVU menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, pot fi utilizate alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

▼B

Articolul 182

Statutul vamal al animalelor născute din animale plasate sub un regim special

[Articolul 153 alineatul (3) din cod]

În cazul în care valoarea totală a animalelor născute pe teritoriul vamal al Uniunii din animale care fac obiectul unei declarații vamale și care sunt plasate sub regimul de depozitare, de admitere temporară sau de perfecționare activă depășește 100 EUR, animalele respective se consideră a fi mărfuri neunionale și se plasează sub același regim ca și animalele din care s-au născut.

Articolul 183

Derogare de la obligația de a depune o declarație suplimentară

[Articolul 167 alineatul (2) litera (b) din cod]

▼C2

Obligația de a depune o declarație suplimentară nu se aplică pentru mărfurile pentru care un alt regim special decât cel de tranzit a fost descărcat prin plasarea lor sub un alt regim special decât cel de tranzit, atunci când toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:

▼B

(a) titularul autorizației pentru primul regim special și pentru regimul special ulterior este aceeași persoană;

(b) declarația vamală pentru primul regim special a fost depusă în forma standard sau declarantul a depus o declarație suplimentară în conformitate cu articolul 167 alineatul (1) primul paragraf din cod în ceea ce privește primul regim special;

▼C2

(c) primul regim special este descărcat prin plasarea mărfurilor sub un regim special ulterior, altul decât cel de destinație finală sau de perfecționare activă, în urma depunerii unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului.

▼B



CAPITOLUL 2

Tranzit



Secțiunea 1

Regimul de tranzit extern și intern

Articolul 184

Mijloace de comunicare către autoritățile vamale a MRN pentru o operațiune de tranzit și a MRN pentru o operațiune TIR

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

MRN pentru o declarație de tranzit sau pentru o operațiune TIR poate fi transmis autorităților vamale prin oricare dintre următoarele mijloace, altele decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor:

(a) un cod de bare;

(b) un document de însoțire a tranzitului;

(c) un document de însoțire tranzit/securitate;

(d) în cazul unei operațiuni TIR, un carnet TIR;

(e) alte mijloace permise de autoritatea vamală care primește informațiile.

▼M1

Până la datele de modernizare a noului sistem computerizat de tranzit menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/255/UE, MRN-ul unei declarații de tranzit se comunică autorităților vamale prin mijloacele prevăzute la primul paragraf literele (b) și (c).

▼B

Articolul 185

Documentul de însoțire a tranzitului și documentul de însoțire tranzit/securitate

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

Cerințele comune în materie de date pentru documentul de însoțire a tranzitului și, dacă este cazul, pentru lista de articole și pentru documentul de însoțire tranzit/securitate și lista de articole tranzit/securitate sunt prevăzute în anexa B-02.

Articolul 186

▼C2

Cererile de acordare a statutului de destinatar agreat pentru operațiunile TIR

▼B

[Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod]

▼C2

În scopul operațiunilor TIR, cererile de acordare a statutului de destinatar agreat al mărfurilor menționat la articolul 230 din cod se prezintă autorității vamale competente pentru luarea deciziei în statul membru în care trebuie să fie încheiate operațiunile TIR ale solicitantului.

▼B

Articolul 187

▼C2

Autorizațiile pentru statutul de destinatar agreat pentru operațiunile TIR

▼B

(Articolul 230 din cod)

▼C2

(1)  Statutul de destinatar agreat prevăzut la articolul 230 din cod se acordă solicitanților care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) solicitantul este stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii;

▼B

(b) solicitantul declară că va primi regulat mărfuri care circulă în cadrul unei operațiuni TIR;

(c) solicitantul respectă criteriile stabilite la articolul 39 literele (a), (b) și (d) din cod.

(2)  Autorizațiile se acordă doar în cazul în care autoritatea vamală consideră că va fi în măsură să supravegheze operațiunile TIR și să efectueze controale fără a fi necesar un efort administrativ disproporționat în raport cu nevoile persoanei vizate.

▼C2

(3)  Autorizația privind statutul de destinatar agreat se aplică operațiunilor TIR care urmează să fie încheiate în statul membru în care a fost acordată autorizația, la locul sau locurile din statul membru specificat în autorizație.

▼B



Secțiunea 2

▼C2

Regimul de tranzit unional extern și intern

▼B

Articolul 188

Teritorii fiscale speciale

[Articolul 1 alineatul (3) din cod]

▼C2

(1)  Atunci când mărfurile sunt mutate dintr-un teritoriu fiscal special către o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, care nu este un teritoriu fiscal special, iar mutarea respectivă se încheie într-un loc situat în afara statului membru prin care au intrat în respectiva parte a teritoriului vamal al Uniunii, respectivele mărfuri unionale sunt mutate sub regimul de tranzit unional intern menționat la articolul 227 din cod.

▼B

(2)  În alte situații decât cele care fac obiectul alineatului (1), regimul de tranzit unional intern poate fi utilizat pentru mărfurile unionale care sunt transportate între un teritoriu fiscal special și o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii.

Articolul 189

Aplicarea Convenției privind un regim de tranzit comun în cazuri specifice

[Articolul 226 alineatul (2) din cod]

În cazul în care mărfurile unionale sunt exportate către o țară terță care este parte contractantă la Convenția privind un regim de tranzit comun sau în cazul în care mărfurile unionale sunt exportate și tranzitează una sau mai multe țări de tranzit comun și se aplică dispozițiile Convenției privind un regim de tranzit comun, mărfurile sunt plasate sub regim de tranzit unional extern, astfel cum se menționează la articolul 226 alineatul (2) din cod în următoarele cazuri:

▼C2

(a) mărfurile unionale au făcut obiectul formalităților vamale la export în vederea acordării de restituiri la exportul către țări terțe în cadrul politicii agricole comune;

▼B

(b) mărfurile unionale provin din stocuri de intervenție, fac obiectul măsurilor de control în ceea ce privește folosirea sau destinația lor și au făcut obiectul formalităților vamale la exportul lor către terțe țări în cadrul politicii agricole comune;

(c) mărfurile unionale sunt eligibile pentru rambursarea sau remiterea unor taxe la import, cu condiția ca acestea să fie plasate sub regim de tranzit extern în conformitate cu articolul 118 alineatul (4) din cod.

▼C2

Articolul 190

Recipisa vizată de biroul vamal de destinație

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

O recipisă vizată de biroul vamal de destinație la cererea persoanei care prezintă mărfurile și informațiile solicitate de către biroul în cauză conține datele menționate în anexa 72-03.

▼B

Articolul 191

Dispoziții generale referitoare la autorizațiile de simplificări

[Articolul 233 alineatul (4) din cod]

(1)  Autorizațiile menționate la articolul 233 alineatul (4) din cod se acordă solicitanților care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) solicitantul este stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii;

(b) solicitantul declară că va folosi în mod regulat regimul de tranzit unional;

(c) solicitantul respectă criteriile stabilite la articolul 39 literele (a), (b) și (d) din cod.

(2)  Autorizațiile se acordă doar în cazul în care autoritatea vamală consideră că va fi în măsură să supravegheze regimul de tranzit unional și să efectueze controale fără a fi necesar un efort administrativ disproporționat în raport cu nevoile persoanei vizate.

Articolul 192

Cererile de acordare a statutului de expeditor agreat pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional

[Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod]

În scopul plasării mărfurilor sub regimul de tranzit unional, cererile de acordare a statutului de expeditor agreat al mărfurilor menționat la articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod se prezintă autorității vamale competente pentru luarea deciziei din statul membru în care trebuie să fie începute operațiunile de tranzit unional ale solicitantului.

▼C2

Articolul 193

Autorizațiile pentru statutul de expeditor agreat pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional

[Articolul 233 alineatul (4) din cod]

Statutul de expeditor agreat menționat la articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod se acordă numai solicitanților care sunt autorizați în conformitate cu articolul 89 alineatul (5) din cod să furnizeze o garanție globală sau să utilizeze o exonerare de garanție, în conformitate cu articolul 95 alineatul (2) din cod.

Articolul 194

Cererile de acordare a statutului de destinatar agreat pentru primirea mărfurilor transportate sub regimul de tranzit unional

[Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod]

În scopul primirii mărfurilor transportate sub regimul de tranzit unional, cererile de acordare a statutului de destinatar agreat al mărfurilor menționat la articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod se prezintă autorității vamale competente pentru luarea deciziei din statul membru în care trebuie să se încheie operațiunile de tranzit unional ale solicitantului.

▼B

Articolul 195

▼C2

Autorizațiile pentru statutul de destinatar agreat pentru primirea mărfurilor transportate sub regimul de tranzit unional

▼B

[Articolul 233 alineatul (4) din cod]

Statutul de destinatar agreat menționat la articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod se acordă numai solicitanților care declară că vor primi regulat mărfuri care au fost plasate sub un regim de tranzit unional.

▼C2

Articolul 196

Recipisa eliberată de destinatarul agreat

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

O recipisă eliberată transportatorului de destinatarul agreat la livrarea mărfurilor și informațiile solicitate conțin datele menționate în anexa 72-03.

▼B

Articolul 197

Autorizația pentru utilizarea sigiliilor speciale

[Articolul 233 alineatul (4) din cod]

(1)  Autorizațiile în conformitate cu articolul 233 alineatul (4) litera (c) din cod pentru utilizarea de sigilii speciale pentru mijloacele de transport, containerele și ambalajele utilizate pentru regimul de tranzit unional se acordă în cazul în care autoritățile vamale aprobă sigiliile prevăzute în cererea de autorizare.

(2)  Autoritatea vamală acceptă în contextul autorizării de sigilii speciale care au fost aprobate de autoritățile vamale dintr-un alt stat membru, cu excepția cazului în care deține informații că sigiliul respectiv nu este adecvat în scopuri vamale.

Articolul 198

Autorizația pentru utilizarea unei declarații de tranzit cu cerințe reduse privind datele

[Articolul 233 alineatul (4) litera (d) din cod]

Autorizațiile în conformitate cu articolul 233 alineatul (4) litera (d) din cod pentru utilizarea unei declarații vamale cu cerințe reduse privind datele pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional se acordă pentru:

▼C2

(a) transportul de mărfuri pe calea ferată;

▼B

(b) transportul de mărfuri pe calea aeriană și maritimă, în cazul în care un document electronic de transport nu este utilizat ca declarație de tranzit.

Articolul 199

Autorizațiile pentru utilizarea unui document electronic de transport ca declarație de tranzit pentru transportul aerian

[Articolul 233 alineatul (4) litera (e) din cod]

Pentru transportul aerian, autorizațiile pentru utilizarea unui document electronic de transport ca declarație de tranzit pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional în conformitate cu articolul 233 alineatul (4) litera (e) din cod se acordă numai în cazul în care:

(a) solicitantul operează un număr semnificativ de zboruri între aeroporturi din Uniune;

(b) solicitantul demonstrează că va fi în măsură să garanteze faptul că informațiile referitoare la documentul electronic de transport sunt disponibile la biroul vamal de plecare din aeroportul de plecare și la biroul vamal de destinație din aeroportul de destinație și că informațiile respective sunt aceleași atât la biroul vamal de plecare cât și la biroul vamal de destinație.

Articolul 200

Autorizațiile pentru utilizarea unui document electronic de transport ca declarație de tranzit pentru transportul maritim

[Articolul 233 alineatul (4) litera (e) din cod]

Pentru transportul maritim, autorizațiile pentru utilizarea unui document electronic de transport ca declarație de tranzit pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional în conformitate cu articolul 233 alineatul (4) litera (e) din cod se acordă numai în cazul în care:

(a) solicitantul operează un număr semnificativ de călătorii între porturi din Uniune;

(b) solicitantul demonstrează că va fi în măsură să garanteze faptul că informațiile referitoare la documentul electronic de transport sunt disponibile la biroul vamal de plecare din portul de plecare și la biroul vamal de destinație din portul de destinație și că informațiile respective sunt aceleași atât la biroul vamal de plecare cât și la biroul vamal de destinație.



CAPITOLUL 3

Antrepozitarea vamală

Articolul 201

Vânzarea cu amănuntul

[Articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod]

Autorizațiile pentru exploatarea spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor se acordă cu condiția ca spațiile de depozitare să nu fie folosite în scopul vânzării cu amănuntul, cu excepția cazului în care mărfurile sunt vândute cu amănuntul în oricare dintre următoarele situații:

(a) cu scutirea de la plata taxelor la import a călătorilor către sau din țări sau teritorii situate în afara teritoriului vamal al Uniunii;

(b) cu scutirea de la plata taxelor la import a membrilor organizațiilor internaționale;

(c) cu scutirea de la plata taxelor la import a forțelor NATO;

(d) cu scutirea de la plata taxelor la import în temeiul acordurilor diplomatice sau consulare;

(e) de la distanță, inclusiv prin internet.

Articolul 202

Spațiile de depozitare dotate cu echipament special

[Articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod]

▼C2

Atunci când mărfurile prezintă un pericol sau pot deteriora alte mărfuri sau necesită dotări speciale din alte motive, autorizațiile pentru exploatarea spațiilor de depozitare în vederea antrepozitării vamale a mărfurilor pot specifica faptul că mărfurile pot fi depozitate numai în spații de depozitare special dotate pentru a le primi.

▼B

Articolul 203

Tipul spațiilor de depozitare

[Articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod]

▼C2

Autorizațiile pentru exploatarea spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor precizează care dintre următoarele tipuri de antrepozite vamale se utilizează în cazul fiecărei autorizații:

▼B

(a) antrepozit vamal public de tip I;

(b) antrepozit vamal public de tip II;

(c) antrepozit vamal privat.



CAPITOLUL 4

Utilizări specifice



Secțiunea 1

▼C2

Admiterea temporară

▼B



Subsecțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 204

Dispoziții generale

[Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod]

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, autorizațiile pentru utilizarea regimului de admitere temporară se acordă cu condiția ca starea mărfurilor plasate sub regim să rămână aceeași.

Cu toate acestea, sunt acceptate reparațiile și întreținerea, inclusiv revizia și ajustările sau măsurile de conservare a mărfurilor sau de asigurare a îndeplinirii cerințelor tehnice pentru utilizarea lor sub acel regim.

Articolul 205

Locul de depunere a unei cereri

[Articolul 22 alineatul (1) din cod]

▼C2

(1)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, o cerere de acordare a unei autorizații pentru admitere temporară se depune la autoritatea vamală de a cărei competență ține locul în care mărfurile urmează a fi utilizate pentru prima dată.

(2)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod, în cazul în care o cerere de acordare a unei autorizații de admitere temporară este făcută prin intermediul unei declarații vamale verbale în conformitate cu articolul 136, un act în conformitate cu articolul 139 sau un carnet ATA sau CPD în conformitate cu articolul 163, aceasta se depune la locul unde mărfurile sunt prezentate și declarate pentru admitere temporară.

▼B

Articolul 206

▼C2

Admiterea temporară cu scutire parțială de la plata taxelor la import

▼B

[Articolul 211 alineatul (1) și articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

(1)  Autorizația de utilizare a regimului de admitere temporară cu scutire parțială de la plata taxelor la import se acordă pentru mărfurile care nu îndeplinesc toate cerințele relevante pentru scutirea totală de la plata taxelor la import prevăzute la articolele 209-216 și la articolele 219-236.

(2)  Autorizația de utilizare a regimului de admitere temporară cu scutire parțială de la plata taxelor la import nu se acordă în cazul mărfurilor consumabile.

(3)  Autorizația de utilizare a regimului de admitere temporară cu scutire parțială de la plata taxelor la import se acordă cu condiția ca cuantumul taxelor la import datorate în conformitate cu articolul 252 alineatul (1) paragraful al doilea din cod să se plătească atunci când se descarcă regimul.

▼B



Subsecțiunea 2

Mijloacele de transport, paleții și containerele inclusiv accesoriile și echipamentele acestora

Articolul 207

Dispoziții generale

[Articolul 211 alineatul (3) din cod]

Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru mărfurile menționate la articolele 208-211 și la articolul 213 inclusiv în cazul în care solicitantul și titularul regimului sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 208

Paleții

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru paleți.

▼B

Articolul 209

Piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru paleți

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru paleți atunci când sunt importate temporar pentru a fi reexportate separat sau ca parte integrantă a paleților.

Articolul 210

Containere

[Articolul 18 alineatul (2) și articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

(1)  Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru containere atunci când au fost marcate durabil într-un loc adecvat și clar vizibil cu toate informațiile următoare:

(a) identificarea proprietarului sau a operatorului, care poate fi indicată fie prin afișarea numelui complet, fie printr-un sistem de identificare consacrat de uz, excluse fiind simbolurile precum emblemele sau steagurile;

(b) mărcile și numerele de identificare ale containerului adoptate de către proprietar sau de către utilizator;

(c) greutatea containerului gol, împreună cu tot echipamentul său fixat permanent.

În cazul containerelor de marfă întrebuințate în sectorul maritim sau al oricărui alt container care folosește un prefix standard ISO constând din patru majuscule terminate cu U, identificarea proprietarului sau a operatorului principal, precum și numărul de serie al containerului și cifra de control a containerului trebuie să respecte standardul internațional ISO 6346 și anexele sale.

(2)  Atunci când cererea de acordare a autorizației este realizată în conformitate cu articolul 163 alineatul (1), containerele sunt monitorizate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii sau de către o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii, care este reprezentată pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼C2

Această persoană trebuie să furnizeze, la cerere, autorităților vamale informații detaliate privind circulația fiecărui container căruia i s-a acordat admiterea temporară, inclusiv privind datele și locurile de intrare și de ieșire ale acestuia.

▼B

Articolul 211

Piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru containere

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru containere atunci când sunt importate temporar pentru a fi reexportate separat sau ca parte integrantă a containerelor.

Articolul 212

Condiții pentru acordarea scutirii totale de la plata taxelor la import pentru mijloacele de transport

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

(1)  În sensul prezentului articol, termenul „mijloace de transport” cuprinde piesele de schimb normale, accesoriile și echipamentele care însoțesc mijloacele de transport.

▼C2

(2)  În cazul în care mijloacele de transport sunt declarate verbal pentru admitere temporară în conformitate cu articolul 136 sau printr-un alt act în conformitate cu articolul 139, autorizația se acordă persoanei care deține controlul fizic asupra mărfurilor la momentul acordării liberului de vamă pentru regimul de admitere temporară, cu excepția cazului în care persoana respectivă acționează pe seama unei alte persoane. În acest caz, autorizația este acordată acesteia din urmă.

(3)  Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru mijloace de transport rutier, feroviar, aerian, maritim și pe căile navigabile interioare când acestea îndeplinesc următoarele condiții:

(a) sunt înmatriculate în afara teritoriului vamal al Uniunii în numele unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu sau, în cazul în care mijloacele de transport nu sunt înmatriculate, sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii;

▼B

(b) sunt utilizate de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii, fără a aduce atingere articolelor 214, 215 și 216.

▼C2

În cazul în care mijloacele de transport respective sunt utilizate în scop privat de către o terță persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii, se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import cu condiția ca persoana în cauză să fie autorizată în mod corespunzător, în scris, de titularul autorizației.

▼B

Articolul 213

Piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru mijloace de transport neunionale

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile și echipamentele pentru mijloace de transport atunci când sunt importate temporar pentru a fi reexportate separat sau ca parte integrantă a mijloacelor de transport.

Articolul 214

Condiții pentru acordarea scutirii totale de la plata taxelor la import persoanelor stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Persoanele stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii beneficiază de scutire totală de la plata taxelor la import atunci când este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:

(a) în cazul mijloacelor de transport feroviar, acestea sunt puse la dispoziția unor astfel de persoane printr-un acord care stipulează că fiecare persoană poate utiliza materialul rulant al celorlalte în cadrul acordului respectiv;

(b) în cazul mijloacelor de transport rutier înmatriculate pe teritoriul vamal al Uniunii, o remorcă este atașată la mijlocul de transport;

(c) mijloacele de transport sunt folosite într-un caz de urgență;

▼C2

(d) mijloacele de transport sunt utilizate de o firmă de închiriere profesională în scopul reexportului.

▼B

Articolul 215

Utilizarea mijloacelor de transport de către persoanele fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

(1)  Persoanele fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii beneficiază de scutirea totală de la plata taxelor la import în privința mijloacelor de transport pe care le utilizează cu titlu privat și ocazional, la cererea titularului înmatriculării, cu condiția ca titularul înmatriculării să se afle pe teritoriul vamal al Uniunii în momentul utilizării.

▼B

(2)  Persoanele fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii beneficiază de scutirea totală de la plata taxelor la import în privința mijloacelor de transport pe care le-au închiriat în temeiul unui contract scris și pe care le utilizează pentru unul dintre următoarele scopuri private:

(a) pentru a se întoarce la locul lor de rezidență de pe teritoriul vamal al Uniunii;

(b) pentru a părăsi teritoriul vamal al Uniunii.

▼C2

(3)  Persoanele fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii beneficiază de scutirea totală de la plata taxelor la import în privința mijloacelor de transport pe care le folosesc în scop comercial sau privat, cu condiția ca persoanele respective să fie angajate de proprietarul, de locatorul sau de locatarul mijlocului de transport și ca angajatorul să fie stabilit în afara teritoriului vamal respectiv.

Utilizarea în scop privat a mijloacelor de transport este permisă pentru deplasările între locul de desfășurare a activității și locul de reședință al angajatului sau cu scopul de a îndeplini o sarcină profesională a angajatului, astfel cum se prevede în contractul de muncă.

▼B

La cererea autorităților vamale, persoana care utilizează mijloacele de transport trebuie să prezinte o copie a contractului de muncă.

(4)  În sensul prezentului articol,

(a) prin „utilizare în scop privat” se înțelege utilizarea unui mijloc de transport fără un scop comercial;

(b) prin „utilizarea comercială” se înțelege utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor cu plată sau pentru transportul industrial sau comercial al mărfurilor, cu plată sau fără plată.

Articolul 216

Scutirea de la plata taxelor la import în privința mijloacelor de transport în alte cazuri

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

(1)  Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă când mijloacele de transport urmează a fi înmatriculate într-o serie temporară pe teritoriul vamal al Uniunii în scopul reexportului în numele uneia dintre următoarele persoane:

▼B

(a) o persoană stabilită în afara teritoriului respectiv;

(b) o persoană fizică a cărei reședință obișnuită se află pe teritoriul respectiv, în cazul în care persoana respectivă se pregătește să-și schimbe reședința obișnuită în afara teritoriului respectiv.

(2)  Scutirea totală de la taxele de import poate fi acordată în cazuri excepționale atunci când mijloacele de transport sunt utilizate în scop comercial pe o perioadă limitată de către persoane stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼C2

Articolul 217

Termenele pentru descărcarea regimului de admitere temporară, în cazul mijloacelor de transport și al containerelor

[Articolul 215 alineatul (4) din cod]

Descărcarea regimului de admitere temporară în cazul mijloacelor de transport și al containerelor trebuie să aibă loc în următoarele termene, calculate de la data la care mărfurile sunt plasate sub regim:

▼C1

(a) pentru mijloace de transport feroviar: 12 luni;

(b) pentru mijloace de transport neferoviar utilizate în scop comercial: intervalul de timp necesar pentru efectuarea operațiunilor de transport;

(c) pentru mijloacele de transport rutier utilizate în scop privat:

(i) de către studenți: durata șederii lor pe teritoriul vamal al Uniunii în scopul unic de a-și urma studiile;

(ii) de către persoane care duc la îndeplinire misiuni cu o durată specificată: durata șederii lor pe teritoriul vamal al Uniunii în scopul unic de a-și îndeplini misiunea;

(iii) în alte cazuri, inclusiv animale înșeuate sau de tractare și vehiculele tractate de acestea: 6 luni;

(d) pentru mijloacele de transport aerian utilizate în scop privat: 6 luni;

▼C2

(e) pentru mijloacele de transport maritim și pe căile navigabile interioare utilizate în scop privat: 18 luni;

▼C1

(f) pentru containere, echipamentul și accesoriile lor: 12 luni.

▼B

Articolul 218

Termenele pentru reexport în cazul serviciilor profesionale de închiriere

[Articolul 211 alineatul (1) și articolul 215 alineatul (4) din cod]

▼C2

(1)  În cazul în care un mijloc de transport a fost importat temporar în Uniune cu scutire totală de la plata taxelor la import în conformitate cu articolul 212 și a fost returnat unui serviciu profesional de închiriere de pe teritoriul vamal al Uniunii, reexportul de descărcare a regimului de admitere temporară se efectuează în termen de șase luni de la data intrării mijlocului de transport pe teritoriul vamal al Uniunii.

În cazul în care mijlocul de transport este reînchiriat de un serviciu profesional de închiriere unei persoane stabilite în afara teritoriului respectiv sau unor persoane fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii, reexportul de descărcare a regimului de admitere temporară se efectuează în termen de șase luni de la data intrării mijlocului de transport pe teritoriul vamal al Uniunii și în termen de trei săptămâni de la încheierea contractului de reînchiriere.

▼B

Data intrării pe teritoriul vamal al Uniunii se consideră a fi data încheierii contractului de închiriere în temeiul căruia a fost utilizat mijlocul de transport la momentul intrării sale pe teritoriul respectiv, cu excepția cazului în care data efectivă de intrare a fost dovedită.

(2)  Se acordă o autorizație de admitere temporară a unui mijloc de transport menționat la alineatul (1), cu condiția ca mijlocul de transport să nu fie utilizat în alt scop decât cel de reexport.

(3)  În cazul menționat la articolul 215 alineatul (2), mijlocul de transport este returnat, în termen de trei săptămâni de la încheierea contractului de închiriere sau de reînchiriere, serviciului de închiriere stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii – în cazul în care mijlocul de transport este utilizat de persoana fizică pentru a reveni la locul său de reședință de pe teritoriul vamal al Uniunii, sau este reexportat – în cazul în care mijlocul de transport este utilizat de către persoana fizică pentru a părăsi teritoriul vamal al Uniunii.



Subsecțiunea 3

Alte mărfuri decât mijloace de transport, paleți și containere

Articolul 219

Obiecte de uz personal și mărfuri pentru scopuri sportive importate de călători

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru mărfurile importate de călători cu domiciliul în afara teritoriului vamal al Uniunii, în cazul în care este îndeplinită oricare dintre condițiile următoare:

(a) mărfurile sunt efecte personale necesare în mod rezonabil pentru călătorie;

(b) mărfurile sunt destinate a fi utilizate în scopuri sportive.

Articolul 220

▼C2

Bunuri de primă necesitate oferite gratuit de către stat pentru navigatori

▼B

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

Se acordă scutire totală de la taxele la import pentru bunuri de primă necesitate oferite gratuit de către stat pentru navigatori în următoarele cazuri:

▼B

(a) sunt utilizate pe un vas angajat în traficul maritim internațional;

(b) sunt descărcate de pe un asemenea vas și utilizate temporar pe uscat de către echipaj;

(c) sunt utilizate de echipajul unui asemenea vas în instituții culturale sau sociale conduse de organizații nonprofit sau în lăcașuri de cult unde se oficiază în mod regulat pentru navigatori.

Articolul 221

Ajutoare umanitare în caz de calamitate

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import pentru ajutoare umanitare în caz de calamitate atunci când sunt utilizate în cadrul unor măsuri de contracarare a efectelor dezastrelor sau a unor situații similare care afectează teritoriul vamal al Uniunii.

Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 222

Echipamente medicale, chirurgicale și de laborator

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import pentru echipamente medicale, chirurgicale și de laborator care sunt trimise ca împrumut la solicitarea unui spital sau a unei alte instituții medicale care are nevoie urgentă de asemenea echipament pentru a suplini insuficiența propriilor dotări și atunci când acesta este destinat diagnosticării sau terapiei. Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 223

Animale

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru animale deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii.

▼B

Articolul 224

Mărfuri pentru utilizare în zonele de frontieră

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import pentru următoarele mărfuri destinate a fi utilizate în zonele de frontieră:

(a) echipamente deținute și utilizate de către persoane stabilite într-o zonă de frontieră a unei țări terțe învecinate cu zona de frontieră din Uniune în care mărfurile urmează a fi utilizate;

(b) mărfuri utilizate pentru proiecte de construcții, reparații sau întreținere a infrastructurii într-o astfel de zonă de frontieră a Uniunii în responsabilitatea autorităților publice.

Articolul 225

Suporturi de sunet, de imagine sau de date și materiale publicitare

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru următoarele mărfuri:

(a) suporturi de sunet, de imagine sau de date furnizate gratuit și utilizate în scopuri demonstrative înainte de comercializare, pentru producerea de sunet, pentru dublare sau pentru reproducere;

(b) materiale utilizate exclusiv în scopuri publicitare, care includ mijloacele de transport special echipate în acest scop.

Articolul 226

Echipamente profesionale

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

(1)  Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru echipamentele profesionale care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii;

(b) sunt importate fie de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii, fie de un angajat al proprietarului stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii;

(c) sunt utilizate de importator sau sub supravegherea lui, cu excepția coproducțiilor audiovizuale.

(2)  Fără a aduce atingere alineatului (1), scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru instrumentele muzicale portabile importate cu titlu temporar de către călători pentru a fi utilizate ca echipament profesional. Călătorii pot fi rezidenți în interiorul sau în afara teritoriului vamal al Uniunii.

(3)  Scutirea totală de la plata taxelor la import nu se acordă pentru materialul profesional care urmează să fie utilizat pentru oricare din următoarele scopuri:

(a) fabricarea industrială a mărfurilor;

(b) ambalarea industrială a mărfurilor;

(c) exploatarea resurselor naturale;

(d) construirea, repararea sau întreținerea clădirilor;

(e) lucrări de terasament, precum și alte activități similare.

▼C2

Literele (c), (d) și (e) nu se aplică în cazul uneltelor de mână.

▼B

Articolul 227

Materiale pedagogice și echipamente științifice

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import pentru materialul didactic și echipamentele științifice, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii;

(b) sunt importate de instituții științifice, de învățământ sau de formare profesională publice sau private, fără scop lucrativ și sunt utilizate exclusiv în scopul predării, formării profesionale sau cercetării științifice sub responsabilitatea instituției importatoare;

(c) sunt importate în număr rezonabil, având în vedere scopul acestui import;

(d) nu sunt folosite în scopuri exclusiv comerciale.

Articolul 228

Ambalaje

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru următoarele mărfuri:

(a) ambalajele care sunt importate pline și sunt destinate reexportului, goale sau pline;

(b) ambalajele care sunt importate goale și sunt destinate reexportului pline.

Articolul 229

Forme, matrițe, calapoade, desene, schițe, instrumente de măsurare, control și testare și alte articole similare

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import pentru forme, matrițe, calapoade, desene, schițe, instrumente de măsurare, control și testare și alte articole similare, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii;

▼C2

(b) sunt utilizate în producție de către o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii și peste 50 % din producția rezultată din utilizarea lor se exportă.

▼B

Articolul 230

Unelte și instrumente speciale

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru unelte și instrumente speciale atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii;

(b) sunt puse la dispoziția unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii pentru fabricarea de mărfuri și se exportă peste 50 % din mărfurile obținute.

Articolul 231

Mărfuri utilizate pentru efectuarea de teste sau supuse testelor

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru mărfurile aflate în oricare dintre următoarele situații:

(a) fac obiectul testelor, experimentelor sau demonstrațiilor;

(b) fac obiectul unei testări cu rezultate satisfăcătoare prevăzute în cadrul unui contract de vânzare;

(c) sunt utilizate pentru a efectua teste, experimente sau demonstrații fără câștig financiar.

Articolul 232

Eșantioane

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru eșantioanele utilizate exclusiv pentru prezentări sau demonstrații pe teritoriul vamal al Uniunii, cu condiția ca respectiva cantitate de eșantioane să fie rezonabilă, având în vedere utilizarea în cauză.

▼B

Articolul 233

Mijloace de înlocuire pentru producție

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

▼C2

Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru mijloacele de producție de înlocuire care sunt furnizate temporar unui client de către un furnizor sau depanator, până la livrarea sau repararea unor mărfuri similare.

▼B

Articolul 234

Mărfuri pentru evenimente sau pentru vânzarea în anumite situații

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

(1)  Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru mărfurile care urmează a fi expuse sau utilizate la un eveniment public organizat fără a avea ca scop principal comercializarea de mărfuri, sau obținute la asemenea evenimente din mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară.

În cazuri excepționale, autoritățile vamale pot acorda scutirea totală de la plata taxelor la import pentru mărfurile care urmează a fi expuse sau utilizate la alte evenimente, sau care sunt obținute la asemenea evenimente din mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară.

(2)  Scutirea totală de la plata taxelor la import se acordă pentru mărfurile livrate de către proprietar pentru inspectarea de către o persoană din Uniune care are dreptul să le achiziționeze în urma inspecției.

(3)  Se acordă scutire totală de la plata taxelor la import pentru următoarele:

(a) opere de artă, obiecte de colecție și antichități în conformitate cu anexa IX la Directiva 2006/112/CE, importate în scopul expunerii, în vederea posibilei vânzări;

(b) mărfuri, altele decât cele nou produse, importate în vederea vânzării prin licitație.

Articolul 235

Piese de schimb, accesorii și echipamente

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se acordă scutirea totală de la plata taxelor la import pentru piese de schimb, accesorii și echipamente care sunt utilizate pentru reparații și întreținere, inclusiv revizie, ajustări și conservare, a mărfurilor plasate sub regimul de admitere temporară.

Articolul 236

Alte mărfuri

[Articolul 250 alineatul (2) litera (d) din cod]

Se poate acorda scutirea totală de la plata taxelor la import pentru alte mărfuri decât cele menționate la articolele 208-216 și 219-235 sau care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolele respective, în oricare dintre următoarele situații:

(a) mărfurile sunt importate cu titlu ocazional pentru o perioadă care nu depășește trei luni;

(b) mărfurile sunt importate în situații speciale, care nu au incidență pe plan economic în Uniune.

▼C2

Articolul 237

Termene speciale pentru descărcare

[Articolul 215 alineatul (4) din cod]

(1)  În ceea ce privește mărfurile menționate la articolele 231 litera (c), 233 și 234 alineatul (2), termenul pentru descărcare este de 6 luni de la momentul în care mărfurile sunt plasate sub regimul de admitere temporară.

(2)  În ceea ce privește animalele menționate la articolul 223, termenul pentru descărcare este de cel puțin 12 luni de la momentul în care animalele sunt plasate sub regimul de admitere temporară.

▼B



Subsecțiunea 4

Funcționarea regimului

Articolul 238

Informații care trebuie incluse în declarația vamală

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

▼C2

(1)  În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară sunt ulterior plasate sub un regim vamal care permite să se descarce regimul de admitere temporară în conformitate cu articolul 215 alineatul (1) din cod, declarația vamală pentru regimul vamal ulterior, cu excepția carnetului ATA/CPD, trebuie să conțină mențiunea „TA” și numărul autorizației relevante, dacă este cazul.

▼B

(2)  În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară sunt reexportate în conformitate cu articolul 270 alineatul (1) din cod, o declarație de reexport, alta decât declarația prin intermediul carnetului ATA/CPD, conține informațiile menționate la alineatul (1).



Secțiunea 2

Destinație finală

Articolul 239

Obligațiile titularului autorizației de destinație finală

[Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod]

O autorizație pentru utilizarea regimului de destinație finală se acordă cu condiția ca titularul autorizației să se angajeze să îndeplinească oricare dintre obligațiile următoare:

▼C2

(a) să utilizeze mărfurile în sensul prevăzut în cererea de scutire sau de reducere de taxe;

▼B

(b) să transfere obligația menționată la litera (a) către o altă persoană, în condițiile prevăzute de autoritățile vamale.



CAPITOLUL 5

Transformarea

Articolul 240

Autorizația

(Articolul 211 din cod)

(1)  O autorizație de plasare sub un regim de perfecționare specifică măsurile care stabilesc una din următoarele aspecte:

(a) faptul că produsele transformate au rezultat din transformarea mărfurilor plasate sub un regim de perfecționare;

(b) faptul că sunt îndeplinite condițiile de utilizare a mărfurilor echivalente în conformitate cu articolul 223 din cod sau sistemul de schimb standard în conformitate cu articolul 261 din cod.

(2)  O autorizație de perfecționare activă poate fi acordată pentru accesorii de producție în sensul articolului 5 alineatul (37) litera (e) din cod, cu excepția următoarelor:

(a) combustibililor și surselor de energie, altele decât cele necesare pentru testarea produselor transformate sau pentru detectarea defectelor la mărfurile care sunt plasate sub regim și care necesită reparații;

(b) lubrifianților, alții decât cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor transformate;

(c) echipamentelor și instrumentelor.

(3)  O autorizație de perfecționare activă se acordă numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) după transformare, mărfurile nu pot fi readuse economic la forma sau starea în care se aflau înainte de plasarea lor sub regim;

(b) utilizarea regimului nu poate duce la eludarea regulilor de origine și a restricțiilor cantitative aplicabile mărfurilor importate.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care cuantumul taxelor la import se determină în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din cod.

Articolul 241

Informații care trebuie incluse în declarația vamală pentru perfecționarea activă

[Articolul 6 alineatul (2) din cod]

▼C2

(1)  În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă sau produsele transformate rezultate sunt ulterior plasate sub un regim vamal care permite să se descarce regimul de perfecționare activă în conformitate cu articolul 215 alineatul (1) din cod, declarația vamală pentru regimul vamal ulterior, cu excepția declarațiilor prin intermediul carnetului ATA/CPD, trebuie să conțină mențiunea „PA” și numărul autorizației relevante sau numărul INF.

▼B

În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă fac obiectul unor măsuri specifice de politică comercială și aceste măsuri continuă să fie aplicabile la data când mărfurile, sub formă de produse transformate sau nu, sunt plasate sub un alt regim vamal, declarația vamală pentru regimul vamal ulterior conține informațiile menționate la primul paragraf, precum și indicația „C P M”.

(2)  În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă sunt reexportate în conformitate cu articolul 270 alineatul (1) din cod, declarația de reexport conține informațiile menționate la alineatul (1).

Articolul 242

Perfecționare pasivă IM/EX

[Articolul 211 alineatul (1) din cod]

(1)  În cazul perfecționării pasive IM/EX, autorizația specifică termenul în care mărfurile unionale, care au fost înlocuite de mărfuri echivalente, se plasează sub regimul de perfecționare pasivă. Acest termen nu depășește șase luni.

▼C2

La solicitarea titularului autorizației, termenul poate fi prelungit chiar și după expirarea sa, cu condiția ca termenul total să nu depășească un an.

(2)  În cazul unui import anticipat de produse transformate, se constituie o garanție care acoperă cuantumul taxelor la import care ar fi de plătit în cazul în care mărfurile unionale înlocuite nu ar fi plasate sub regimul de perfecționare pasivă în conformitate cu alineatul (1).

▼B

Articolul 243

Reparații în temeiul regimului de perfecționare pasivă

[Articolul 211 alineatul (1) din cod]

▼C2

Atunci când regimul de perfecționare pasivă se solicită pentru reparații, mărfurile de export temporar trebuie să permită reparații, iar regimul nu poate fi utilizat pentru îmbunătățirea performanței tehnice a mărfurilor.

▼B



TITLUL VIII

MĂRFURI SCOASE DE PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII



CAPITOLUL 1

Formalități prealabile la ieșirea mărfurilor

Articolul 244

▼C2

Termenul pentru depunerea unei declarații prealabile la ieșire

▼B

[Articolul 263 alineatul (1) din cod]

(1)   ►C2  Declarația prealabilă la ieșire menționată la articolul 263 din cod se depune la biroul vamal competent, în următoarele termene: ◄

(a) în cazul transportului maritim:

▼C2

(i) pentru mișcările de mărfuri în containere, altele decât cele menționate la punctele (ii) și (iii), cu cel puțin 24 de ore înainte ca mărfurile să fie încărcate pe nava la bordul căreia acestea trebuie să părăsească teritoriul vamal al Uniunii;

(ii) pentru mișcările de mărfuri în containere între teritoriul vamal al Uniunii și Groenlanda, Insulele Feroe, Islanda sau porturile de la Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Neagră sau Marea Mediterană și toate porturile din Maroc, cu cel puțin două ore înaintea plecării dintr-un port situat pe teritoriul vamal al Uniunii;

(iii) pentru mișcările de mărfuri în containere între departamentele franceze de peste mări, Insulele Azore, Madeira sau Insulele Canare și un teritoriu situat în afara teritoriului vamal al Uniunii, în cazul în care durata călătoriei este mai mică de 24 de ore, cu cel puțin două ore înaintea plecării dintr-un port situat pe teritoriul vamal al Uniunii;

(iv) în cazul mișcărilor care nu implică mărfuri în containere, cu cel puțin cu 2 ore înaintea plecării dintr-un port situat pe teritoriul vamal al Uniunii.

▼B

(b) în cazul transportului aerian, cu cel puțin 30 de minute înaintea plecării dintr-un aeroport situat pe teritoriul vamal al Uniunii;

(c) în cazul traficului rutier și pe căile navigabile interioare, cu cel târziu o oră înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al Uniunii;

(d) în cazul transportului feroviar:

▼C2

(i) în cazul în care călătoria cu trenul de la ultima stație de formare a trenului până la biroul vamal de ieșire durează mai puțin de două ore, cu cel târziu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul care ține de competența biroului vamal de ieșire;

▼B

(ii) în toate celelalte cazuri, cu cel târziu două ore înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al Uniunii.

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), în cazul în care declarația prealabilă la ieșire se referă la mărfuri pentru care se solicită o restituire în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 612/2009 al Comisiei ( 10 ), declarația trebuie să fie depusă la biroul vamal competent cel mai târziu la momentul încărcării mărfurilor în conformitate cu articolul 5 alineatul (7) din regulamentul menționat.

▼C2

(3)  În următoarele situații, termenul pentru depunerea unei declarații prealabile la ieșire este cel aplicabil mijloacelor de transport active utilizate în vederea părăsirii teritoriului vamal al Uniunii:

(a) în cazul în care mărfurile au ajuns la biroul vamal de ieșire pe un alt mijloc de transport de pe care sunt transferate înainte de a părăsi teritoriul vamal al Uniunii (transportul intermodal);

▼B

(b) în cazul în care mărfurile au ajuns la biroul vamal de ieșire printr-un mijloc de transport care este, la rândul său, transportat prin intermediul unui mijloc de transport activ la momentul părăsirii teritoriului vamal al Uniunii (transportul combinat);

▼C2

(4)  Termenele menționate la alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică în cazurile de forță majoră.

▼B

Articolul 245

Derogarea de la obligația de a depune o declarație prealabilă la ieșire

[Articolul 263 alineatul (2) litera (b) din cod]

(1)  Fără a aduce atingere obligației de a depune o declarație vamală în conformitate cu articolul 158 alineatul (1) din cod sau o declarație de reexport, în conformitate cu articolul 270 alineatul (1) din cod, depunerea unei declarații prealabile la ieșire face obiectul unei derogări pentru următoarele mărfuri:

(a) energie electrică;

(b) mărfurile care ies printr-un sistem de conducte;

(c) obiecte de corespondență;

(d) mărfurile transportate în temeiul normelor din actele Uniunii Poștale Universale;

(e) bunurile de uz gospodăresc, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009, cu condiția ca acestea să nu fie transportate în temeiul unui contract de transport;

(f) mărfurile care se află în bagajele personale ale călătorilor;

(g) mărfurile menționate la articolul 140 alineatul (1) cu excepția, atunci când sunt transportate în cadrul unui contract de transport, a următoarelor mărfuri:

▼C2

(i) paleți, piese de schimb, accesorii și echipamente pentru paleți;

(ii) containere, piese de schimb, accesorii și echipamente pentru containere;

(iii) mijloace de transport, piese de schimb, accesorii și echipamente pentru mijloace de transport;

(h) mărfuri acoperite de carnetele ATA și CPD;

(i) mărfuri care circulă în conformitate cu formularul 302 prevăzut de Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951;

▼C2

(j) mărfuri transportate la bordul navelor care circulă între porturile Uniunii fără nicio escală intermediară într-un port din afara teritoriului vamal al Uniunii;

(k) mărfuri transportate la bordul aeronavelor care circulă între aeroporturile Uniunii fără nicio escală intermediară într-un aeroport din afara teritoriului vamal al Uniunii;

▼B

(l) armele și echipamentele militare scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii de către autoritățile responsabile de apărarea unui stat membru, în cadrul unui transport militar sau al unui transport efectuat în exclusivitate pentru autoritățile militare;

(m) următoarele mărfuri scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii și transferate direct pe instalații offshore operate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii:

(i) mărfuri care urmează să fie utilizate la construirea, repararea, întreținerea sau transformarea instalațiilor offshore;

▼C2

(ii) mărfuri care urmează să fie utilizate pentru dotarea sau echiparea instalațiilor offshore;

(iii) provizii care urmează să fie utilizate sau consumate pe instalațiile offshore;

▼B

(n) mărfurile pentru care se poate solicita scutire, în temeiul Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, din 18 aprilie 1961, al Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 24 aprilie 1963, al altor convenții consulare sau al Convenției de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

(o) mărfurile care sunt destinate a fi încorporate ca părți sau ca accesorii ale navelor sau aeronavelor și pentru funcționarea motoarelor, mașinilor și a altor echipamente de nave sau aeronave, precum și produsele alimentare și alte produse destinate consumului sau vânzării la bord;

(p) mărfurile expediate de pe teritoriul vamal al Uniunii către Ceuta și Melilla, Gibraltar, Helgoland, Republica San Marino, Statul Cetății Vaticanului și municipalitățile Livigno și Campione d’Italia sau către apele naționale ale lacului Lugano, cuprinse între țărm și frontierele politice ale zonei situate între Ponte Tresa și Porto Ceresio.

(2)  Obligația de depunere a unei declarații prealabile la ieșire poate face obiectul unei derogări pentru mărfuri în următoarele situații:

(a) atunci când o navă care transportă mărfuri între porturile Uniunii face escală într-un port situat în afara teritoriului vamal al Uniunii, iar mărfurile respective trebuie să rămână la bordul navei pe durata escalei în portul situat în afara teritoriului vamal al Uniunii;

▼C2

(b) atunci când o aeronavă care transportă mărfuri între aeroporturile Uniunii face escală într-un aeroport situat în afara teritoriului vamal al Uniunii, iar mărfurile respective trebuie să rămână la bordul aeronavei pe durata escalei în aeroportul situat în afara teritoriului vamal al Uniunii;

▼B

(c) atunci când, într-un port sau aeroport, mărfurile nu sunt descărcate de pe mijlocul de transport care le-a introdus pe teritoriul vamal al Uniunii și care le va scoate de pe acest teritoriu;

▼C2

(d) atunci când mărfurile au fost încărcate într-un port sau aeroport precedent situat pe teritoriul vamal al Uniunii în care a fost depusă o declarație prealabilă la ieșire sau în care a fost aplicabilă o derogare de la obligația de a depune o declarație prealabilă la ieșire și când rămân la bordul mijlocului de transport care le va scoate de pe teritoriul vamal al Uniunii;

▼B

(e) în cazul în care mărfurile aflate în depozitare temporară sau plasate sub regimul de zonă liberă sunt transbordate din mijlocul de transport care le-a adus în instalația de depozitare temporară sau în zona liberă sub supravegherea aceluiași birou vamal pe o navă, aeronavă sau cale ferată care le va transporta în afara teritoriului vamal al Uniunii Europene, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(i) transbordarea este efectuată în termen de 14 zile de la prezentarea mărfurilor în conformitate cu articolele 144 sau 245 din cod sau în circumstanțe excepționale, într-un termen mai lung autorizat de autoritățile vamale în cazul în care termenul de 14 zile nu este suficient pentru a face față acestor circumstanțe;

(ii) informațiile referitoare la marfă să fie puse la dispoziția autorităților vamale;

(iii) destinația mărfurilor și destinatarul să nu sufere modificări după cunoștința transportatorului;

(f) în cazul în care mărfurile au fost introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, dar au fost respinse de către autoritatea vamală competentă și au fost imediat reintroduse în țara de export.



CAPITOLUL 2

Formalitățile la ieșirea mărfurilor

Articolul 246

Modalități de schimb de informații în caz de prezentare a mărfurilor la biroul vamal de ieșire

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

▼C2

Atunci când mărfurile sunt prezentate la biroul vamal de ieșire în conformitate cu articolul 267 alineatul (2) din cod, pentru schimbul de informații pot fi utilizate alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor în următoarele scopuri:

(a) identificarea declarației de export;

(b) comunicări privind discrepanțele între mărfurile declarate și pentru care s-a acordat liberul de vamă pentru regimul de export și mărfurile prezentate.

▼B

Articolul 247

Mijloace pentru furnizarea de dovezi care să ateste că mărfurile au părăsit teritoriul vamal al Uniunii

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

În sensul certificării ieșirii mărfurilor, dovezi care să ateste că mărfurile au părăsit teritoriul vamal al Uniunii pot fi puse la dispoziția biroului vamal de export prin utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.



CAPITOLUL 3

Export și reexport

Articolul 248

Invalidarea declarației vamale sau a declarației de reexport

(Articolul 174 din cod)

(1)  În cazul în care există o discrepanță privind natura mărfurilor pentru care s-a acordat liberul de vamă pentru export, reexport sau perfecționare pasivă în comparație cu mărfurile prezentate la biroul vamal de ieșire, biroul vamal de export va invalida declarația respectivă.

▼C2

(2)  În cazul în care, după o perioadă de 150 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurilor pentru regimul de export, de perfecționare pasivă sau de reexport, biroul vamal de export nu a primit nici informații privind ieșirea mărfurilor, nici dovezi care să ateste că mărfurile au părăsit teritoriul vamal al Uniunii, biroul respectiv poate invalida declarația în cauză.

▼B

Articolul 249

Modalitățile de depunere retroactivă a unei declarații de export sau de reexport

[Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]

▼C2

În cazul în care o declarație de export sau de reexport a fost necesară, dar mărfurile au fost scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii fără a se depune o astfel de declarație, alte mijloace de schimb de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pot fi utilizate pentru depunea retroactivă a declarației de export sau de reexport.

▼B



TITLUL IX

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 250

Reevaluarea autorizațiilor deja în vigoare la 1 mai 2016

(1)  Autorizațiile acordate în baza Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 sau a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 care sunt valabile la 1 mai 2016 și care nu au o perioadă de valabilitate limitată trebuie să fie reevaluate.

(2)  Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), următoarele autorizații nu fac obiectul reevaluării:

(a) autorizațiile de exportatori pentru întocmirea de declarații pe factură, astfel cum se menționează la articolele 97v și 117 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;

(b) autorizațiile pentru gestionarea materialelor prin utilizarea metodei separării contabile, astfel cum se menționează la articolul 88 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Articolul 251

Valabilitatea autorizațiilor deja în vigoare la 1 mai 2016

(1)  Autorizațiile acordate în baza Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 sau a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 care sunt valabile la 1 mai 2016 rămân valabile după cum urmează:

▼C2

(a) pentru autorizațiile cu o perioadă de valabilitate limitată, până la 1 mai 2019 sau până la expirarea perioadei de valabilitate respective dacă aceasta se încheie înainte de data menționată;

▼B

(b) pentru toate celelalte autorizații, până când autorizația este reevaluată în conformitate cu articolul 250 alineatul (1).

(2)  Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, autorizațiile menționate la articolul 250 alineatul (2) literele (a) și (b) rămân valabile până în momentul retragerii lor de către autoritățile vamale care le-au acordat.

Articolul 252

Valabilitatea deciziilor privind informațiile obligatorii, care sunt deja în vigoare la 1 mai 2016

Deciziile referitoare la informațiile obligatorii care sunt deja în vigoare la 1 mai 2016 rămân valabile pentru perioada de timp prevăzută în respectivele decizii. O astfel de decizie este obligatorie începând cu 1 mai 2016 atât pentru autoritățile vamale, cât și pentru titularul deciziei.

Articolul 253

Valabilitatea deciziilor de acordare a amânării plăților, care sunt deja în vigoare la 1 mai 2016

▼C2

Deciziile de acordare a amânării plății care au fost adoptate în conformitate cu articolul 224 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și care sunt în vigoare la 1 mai 2016 rămân valabile după cum urmează:

▼B

(a) în cazul în care decizia a fost acordată pentru utilizarea procedurii menționate la articolul 226 litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, aceasta rămâne valabilă pe termen nelimitat;

(b) în cazul în care decizia a fost acordată pentru utilizarea uneia dintre procedurile menționate la articolul 226 literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, aceasta rămâne valabilă până la reevaluarea autorizației în vederea utilizării unei garanții globale care este legată de aceasta.

Articolul 254

Utilizarea autorizațiilor și deciziilor care sunt deja în vigoare la 1 mai 2016

În cazul în care o decizie sau o autorizație rămâne valabilă după 1 mai 2016 în conformitate cu articolele 251-253, condițiile în care această decizie sau autorizație se aplică, de la 1 mai 2016, sunt cele prevăzute în dispozițiile corespunzătoare din cod, din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei ( 11 ) și din prezentul regulament, astfel cum se precizează în tabelul de corespondență prevăzut în anexa 90.

Articolul 255

Dispoziții tranzitorii privind utilizarea sigiliilor

▼C2

Sigiliile vamale și sigiliile speciale, care sunt conforme dispozițiilor din anexa 46a la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, pot continua să fie utilizate până la epuizarea stocurilor sau până la 1 mai 2019, dacă această dată este anterioară datei epuizării stocurilor.

▼B

Articolul 256

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 mai 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




CUPRINS

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

ANEXA A

Cerințe comune în materie de date pentru cereri și decizii

ANEXA B

Cerințe comune în materie de date pentru declarații, notificări și dovezi ale statutului vamal de mărfuri unionale

ANEXA B-01

Declarațiile pe suport de hârtie – note și formularele care trebuie utilizate

ANEXA B-02

Documentul de însoțire a tranzitului

ANEXA B-03

Lista de articole

ANEXA B-04

Document de însoțire tranzit/securitate („TSAD”)

ANEXA B-05

Lista de articole tranzit/securitate („TSLoI”)

ANEXA 12-01

Cerințe comune în materie de date pentru înregistrarea operatorilor economici și a altor persoane

TITLUL II

FACTORII PE BAZA CĂRORA SE APLICĂ TAXELE LA IMPORT SAU LA EXPORT ȘI ALTE MĂSURI CU PRIVIRE LA SCHIMBUL DE MĂRFURI

ANEXA 22-01

Note introductive și lista operațiunilor de prelucrare sau transformare substanțială care conferă originea nepreferențială

ANEXA 22-02

Cerere pentru un certificat de informații INF 4 și certificatul de informații INF 4

ANEXA 22-03

Note introductive și lista operațiunilor de prelucrare sau transformare care conferă caracterul de produs originar

ANEXA 22-04

Materiale excluse de la cumulul regional

ANEXA 22-05

Prelucrările excluse din cumulul regional al sistemului generalizat de preferințe (produse textile)

ANEXA 22-11

Note introductive și lista prelucrărilor sau a transformărilor care trebuie efectuate asupra materialelor neoriginare pentru ca produsul fabricat să poată dobândi caracterul de produs originar

▼C1

▼B

TITLUL III

DATORIE VAMALĂ ȘI GARANȚII

ANEXA 32-01

Angajamentul garantului – Garanție izolată

ANEXA 32-02

Angajamentul garantului – Garanție izolată sub formă de titluri

ANEXA 32-03

Angajamentul garantului – Garanție globală

ANEXA 32-04

Notificare adresată garantului privind nedescărcarea regimului de tranzit unional

ANEXA 32-05

Notificare adresată garantului privind răspunderea pentru plata unei datorii în cadrul regimului de tranzit unional

ANEXA 33-01

Solicitare de plată adresată asociației garante a datoriei în cadrul regimului de tranzit în baza carnetului ATA/e-ATA

ANEXA 33-02

Notificare adresată garantului privind răspunderea pentru plata unei datorii în cadrul regimului de tranzit în baza carnetului CPD

ANEXA 33-03

Model de notă de informare privind solicitarea de plată a datoriei în cadrul regimului de tranzit în baza carnetului ATA/e-ATA, adresată asociației garante

ANEXA 33-04

Formular de impunere pentru calcularea taxelor vamale și a taxelor rezultate din solicitarea de plată a datoriei în cadrul regimului de tranzit în baza carnetului ATA/e-ATA, adresată asociației garante

ANEXA 33-05

Model de descărcare a regimului în care se precizează că a fost inițiată o procedură de recuperare în ceea ce privește asociația garantă, în statul membru în care datoria vamală a luat naștere în cadrul regimului de tranzit în baza carnetului ATA/e-ATA

ANEXA 33-06

Cerere de informații suplimentare în cazul în care mărfurile se află în alt stat membru

ANEXA 33-07

Remiterea/rambursarea

TITLUL IV

MĂRFURI INTRODUSE PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII

Nicio anexă

TITLUL V

NORME GENERALE PRIVIND STATUTUL VAMAL, PLASAREA MĂRFURILOR SUB UN REGIM VAMAL, VERIFICAREA, ACORDAREA LIBERULUI DE VAMĂ ȘI DISPUNEREA DE MĂRFURI

Nicio anexă

TITLUL VI

PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAȚIE ȘI SCUTIREA DE TAXE LA IMPORT

ANEXA 61-01

Certificate de cântărire a bananelor – cerințe în materie de date

ANEXA 62-01

Fișa de informații INF 3 – cerințe în materie de date

TITLUL VII

REGIMURI SPECIALE

ANEXA 71-01

Document justificativ atunci când mărfurile sunt declarate verbal pentru admiterea temporară

ANEXA 71-02

Mărfuri și produse sensibile

ANEXA 71-03

Lista formelor uzuale de manipulare permise (articolul 220 din cod)

ANEXA 71-04

Dispoziții speciale privind mărfurile echivalente

ANEXA 71-05

Schimbul standardizat de informații (INF)

ANEXA 71-06

Informații care trebuie furnizate în decontul de încheiere

ANEXA 72-03

TC 11 – recipisă

TITLUL VIII

MĂRFURI SCOASE DE PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII

Nicio anexă

TITLUL IX

ANEXA 90

Tabelul de corespondență menționat la articolul 254




ANEXA A

▼C1

CERINȚE COMUNE ÎN MATERIE DE DATE PENTRU CERERI ȘI DECIZII

Note introductive la tabelele cerințelor în materie de date pentru cereri și decizii

▼B

DISPOZIțII GENERALE

1. Dispozițiile incluse în aceste note sunt aplicabile tuturor titlurilor din prezenta anexă.

2. Tabelele cerințelor în materie de date din titlurile I-XXI includ toate elementele de date necesare pentru cererile și deciziile despre care este vorba în prezenta anexă.

3. Formatele, codurile și, dacă este cazul, structura cerințelor în materie de date descrise în prezenta anexă sunt specificate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei ( 12 ), care este adoptat în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (a) din cod.

4. Cerințele în materie de date definite în prezenta anexă se aplică cererilor și deciziilor efectuate prin utilizarea unei tehnici de prelucrare electronică a datelor, precum și cererilor și deciziilor pe suport de hârtie.

5. Elementele de date care pot fi furnizate pentru mai multe cereri și decizii sunt stabilite în tabelul cerințelor în materie de date de la capitolul 1 titlul I din prezenta anexă.

6. Elementele de date specifice pentru anumite tipuri de cereri și decizii sunt prezentate în titlurile II-XXI din prezenta anexă.

7. Prevederile specifice pentru fiecare element de date, așa cum sunt descrise la capitolul 2 titlurile I-XXI din prezenta anexă, nu aduc atingere statutului elementului de date, așa cum este definit în tabelele cerințelor în materie de date. De exemplu, E.D. 5/8 Identificarea mărfurilor este marcat ca fiind obligatoriu (statut „A”) în tabelul cerințelor în materie de date de la titlul I capitolul 1 din prezenta anexă pentru autorizațiile de perfecționare activă (coloana 8a) și de perfecționare pasivă (coloana 8b); totuși, aceste informații nu trebuie completate în cazul perfecționării active sau pasive cu mărfuri echivalente și al perfecționării pasive cu sistem de schimb standard, conform descrierii de la titlul I capitolul 2 din prezenta anexă.

8. Cu excepția cazului în care marcajele referitoare la elementul de date în cauză oferă alte indicații, elementele de date enumerate în respectivul tabel al cerințelor în materie de date pot fi utilizate atât pentru cereri, cât și pentru decizii.

9. Statutele enumerate în tabelul cerințelor în materie de date de mai jos nu schimbă cu nimic faptul că anumite date sunt furnizate numai atunci când circumstanțele justifică acest lucru. De exemplu, E.D. 5/6 Mărfuri echivalente se utilizează numai dacă se solicită utilizarea mărfurilor echivalente în conformitate cu articolul 223 din cod.

10. În cazul în care cererea pentru utilizarea unui regim special, altul decât cel de tranzit, se efectuează în conformitate cu articolul 163, setul de date definit în coloana 8f din tabelul cerințelor în materie de date de la titlul I al prezentei anexe trebuie furnizat în plus față de cerințele în materie de date din declarația vamală, astfel cum este prevăzut în titlul I capitolul 3 secțiunea 1 din anexa B pentru regimul respectiv.

TITLUL I

Cereri Și decizii

CAPITOLUL 1



Legenda tabelului

Coloane

Tipul cererii/deciziei

Referința juridică

Nr. titlului unde figurează cerințele specifice în materie de date

Numărul de ordine al E.D.

Numărul de ordine al elementului de date în cauză

Denumirea E.D.

Denumirea elementului de date respectiv

Decizii cu privire la informațiile obligatorii

1a

Cererea și decizia referitoare la informațiile tarifare obligatorii

(decizia ITO)

Articolul 33 din cod

Titlul II

1b

Cererea și decizia referitoare la informațiile de origine obligatorii

(decizia IOO)

Articolul 33 din cod

Titlul III

Operatorul economic autorizat

2

Cererea și autorizația pentru statutul de operator economic autorizat

Articolul 38 din cod

Titlul IV

Determinarea valorii în vamă

3

►C2  Cererea și autorizația pentru simplificarea determinării cuantumurilor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor ◄

Articolul 73 din cod

Titlul V

Garanția globală și amânarea plății

4a

►C2  Cererea și autorizația pentru furnizarea unei garanții globale, inclusiv a unei posibile reduceri sau derogări ◄

Articolul 95 din cod

Titlul VI

4b

►C2  Cererea și autorizația de amânare a plății taxelor vamale de plătit, în măsura în care permisiunea nu este acordată în legătură cu o singură operațiune ◄

Articolul 110 din cod

Titlul VII

4c

►C2  Cererea și decizia privind rambursarea sau remiterea cuantumurilor taxelor la import sau la export ◄

Articolul 116 din cod

Titlul VIII

Formalități legate de sosirea mărfurilor

5

Cererea și autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară

Articolul 148 din cod

Titlul IX

Statutul vamal al mărfurilor

6a

►C2  Cererea și autorizația de stabilire a unor servicii de transport maritim regulat ◄

Articolul 120

Titlul X

6b

►C2  Cererea și autorizația pentru statutul de emitent autorizat ◄

Articolul 128

Titlul XI

Formalități vamale

7a

Cererea și autorizația de utilizare a declarației simplificate

Articolul 166 alineatul (2) din cod

Titlul XII

7b

Cererea și autorizația pentru vămuire centralizată

Articolul 179 din cod

Titlul XIII

7c

Cererea și autorizația de efectuare a unei declarații vamale prin introducerea de date în evidențele declarantului, inclusiv pentru regimul de export

Articolul 182 din cod

Titlul XIV

7d

Cererea și autorizația pentru autoevaluare

Articolul 185 din cod

Titlul XV

7e

►C2  Cererea și autorizația pentru statutul de cântăritor autorizat de banane ◄

Articolul 155

Titlul XVI

Regimuri speciale

8 a

Cererea și autorizația pentru utilizarea regimului de perfecționare activă

Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod

Titlul XVII

8b

Cererea și autorizația pentru utilizarea regimului de perfecționare pasivă

Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod

Titlul XVIII

8c

Cererea și autorizația pentru utilizarea regimului de destinație finală

Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod

 (1)

8d

Cererea și autorizația pentru utilizarea regimului de admitere temporară

Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod

 (1)

8e

Cererea și autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare în scopul antrepozitării vamale a mărfurilor

Articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod

Titlul XIX

8f

Cererea și autorizația pentru utilizarea regimului de admitere temporară, de destinație finală, de perfecționare activă sau de perfecționare pasivă în situațiile în care se aplică articolul 163

►C2  Articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod și articolul 163 ◄

 (1)

Tranzit

9a

Cererea și autorizația pentru statutul de destinatar agreat pentru operațiuni TIR

Articolul 230 din cod

 (1)

9b

Cererea și autorizația pentru statutul de expeditor agreat pentru regimul de tranzit unional

Articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod

Titlul XX

9c

Cererea și autorizația pentru statutul de destinatar agreat pentru regimul de tranzit unional

Articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod

 (1)

9d

Cererea și autorizația de a utiliza sigilii speciale

Articolul 233 alineatul (4) litera (c) din cod

Titlul XXI

9e

Cererea și autorizația de a utiliza o declarație de tranzit cu un set de date redus

Articolul 233 alineatul (4) litera (d) din cod

 (1)

9f

Cererea și autorizația de utilizare a unui document electronic de transport ca declarație vamală

Articolul 233 alineatul (4) litera (e) din cod

(1)   Nu există date specifice solicitate.



Simboluri utilizate în celule

Simbol

Descrierea simbolului

A

Obligatoriu: date solicitate de fiecare stat membru.

B

Opțional pentru statele membre: date pe care statele membre pot hotărî să le ceară sau nu.

C

Opțional pentru solicitant: date pe care solicitantul poate hotărî să le furnizeze, dar care nu pot fi cerute de către statele membre.



Grupe de date

Grupă

Denumirea grupei

Grupa 1

Informații privind cererea/decizia

Grupa 2

Referințe ale documentelor justificative, certificatelor și autorizațiilor

Grupa 3

Părți

Grupa 4

Date, ore, perioade și locuri

Grupa 5

Identificarea mărfurilor

Grupa 6

Termeni și condiții

Grupa 7

Activități și regimuri

Grupa 8

Altele



Marcaje

Tipul de marcaj

Descrierea marcajului

[*]

Acest element de date este utilizat doar pentru cererea în cauză.

[+]

Acest element de date este utilizat doar pentru decizia în cauză.



Tabelul cerințelor în materie de date

Numărul de ordine al E.D.

Denumirea E.D.

1a

1b

2

3

4a

4b

4c

5

6a

6b

7a

7b

7c

7d

7e

8a

8b

8c

8d

8e

8f

9a

9b

9c

9d

9e

9f

Grupa 1 — Informații privind cererea/decizia

1/1

Tipul codului cererii/deciziei

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

A

1/2

Semnătura/Autentificare

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

A

1/3

Tipul de cerere

 

 

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

 

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

 

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

1/4

Valabilitatea geografică – Uniune

 

 

 

 

A

A

 

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

 

A

1/5

Valabilitatea geografică – Țări de tranzit comun

 

 

 

 

A

[1]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

1/6

Numărul de referință al deciziei

A [+]

A [+]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

 

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

A [2]

1/7

►C2  Autoritatea vamală care ia decizia ◄

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

 

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

Grupa 2 — Referințe ale documentelor justificative, certificatelor și autorizațiilor

2/1

Alte cereri și decizii referitoare la informații obligatorii deținute

A [*]

A

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2/2

Decizii cu privire la informații obligatorii transmise altor titulari

A [*]

A

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2/3

Proceduri judiciare sau administrative în curs sau finalizate

A [*]

A [*]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2/4

Documente atașate

A [*]

A [*]

A [*]

A

A

A

A [3]

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

A

2/5

Numărul de identificare al spațiului de depozitare

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

 

 

 

 

 

 

 

Grupa 3 — Părți

3/1

Solicitantul/titularul autorizației sau deciziei

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

 

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

3/2

Identificarea solicitantului/titularului autorizației sau deciziei

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

A

3/3

Reprezentantul

A [*] [4]

A [*] [4]

 

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

 

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

A [4]

3/4

Identificarea reprezentantului

A [*]

A [*]

 

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

A

3/5

Numele și datele de contact ale persoanei responsabile cu problemele vamale

 

 

A [*]

A [*] [5]

A [*] [5]

 

 

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

 

A [*] [5]

 

 

 

 

 

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

3/6

Persoana de contact responsabilă pentru cerere

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

C [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

 

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

3/7

►C2  Persoana împuternicită să reprezinte societatea solicitantă sau care exercită controlul asupra managementului acesteia ◄

 

 

A [*]

A [*] [5]

A [*] [5]

 

 

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

 

A [*] [5]

 

 

 

 

 

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

3/8

Proprietarul mărfurilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

 

A

[6]

 

 

 

 

 

 

Grupa 4 — Date, ore perioade și locuri

4/1

Locul

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

 

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

A [7]

4/2

Data

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

A

4/3

►C2  Locul în care contabilitatea principală în scopuri vamale este ținută sau este accesibilă ◄

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5] [8]

 

 

 

 

A [*] [5]

A [*] [5]

A [*] [5]

4/4

Locul în care se păstrează evidențele

 

 

 

A [*]

A [*]

A [*]

 

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*] [9]

A [*]

A [*] [9]

A [*]

A [*] [8]

 

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

A [*]

4/5

►C2  Primul loc de utilizare sau transformare ◄

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A [*] [10]

 

A [*] [10]

A [*] [10]

 

A [*] [10]

 

 

 

 

 

 

4/6

Data de începere [solicitată] a deciziei

A [+]

A [+]

A [+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A [+]

 

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*] A

[+]

C [*] A [+]

C [*] A [+]

C [*] A

[+]

C [*] A [+]

 

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

C [*]

A

[+]

4/7

Data de expirare a deciziei

A [+]

A [+]

 

A

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

 

 

 

 

 

 

 

 

4/8

Locația mărfurilor

 

 

 

 

 

 

A

[*] [11]

 

 

 

 

A

A

A

A

 

 

 

 

 

 

A

A

A

 

 

 

4/9

►C2  Locul (locurile) de transformare sau utilizare ◄

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

A

A

A

 

A

 

 

 

 

 

 

4/10

Biroul (birourile) vamal(e) de plasare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

A

A

A

A

 

 

 

 

 

 

 

4/11

Biroul (birourile) vamal(e) de încheiere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

A

A

A

A

A

 

 

 

 

 

 

4/12

Biroul vamal de garanție

 

 

 

 

A

[+]

A

 

A

 

 

 

 

 

 

 

A

A [12]

A

A

A

 

 

 

 

 

 

 

4/13

►C2  Biroul vamal de supraveghere ◄

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

 

 

A [+]

A

[+]

A [+]

A [+]

 

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

A [+]

 

 

 

 

 

 

4/14

Biroul (birourile) vamal(e) de destinație

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C [*]

A [+]

 

C [*]

A [+]

 

 

A

4/15

Biroul (birourile) vamal(e) de plecare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C [*]

A [+]

 

 

 

A

4/16

Termene

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

 

A

[+]

A [+] [13]

 

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

A [+]

A [+]

 

 

 

4/17

►C2  Perioada pentru descărcare ◄

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

A

A

A

 

A

 

 

 

 

 

 

4/18

Decontul de încheiere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A [+]

[14]

 

A [+]

 

 

A [+]

[15]

 

 

 

 

 

 

Grupa 5 — Identificarea mărfurilor

5/1

Codul mărfurilor

C [*]

A [+]

A

 

A

 

 

A

[*]

 

 

 

 

A

A

A

 

A

A

A

A

C [*]

 

 

 

 

 

 

 

5/2

Descrierea mărfurilor

A

A

 

A

 

B

A

[*]

A

 

 

A

A

A

A

 

A

A

A

A

A

 

 

 

 

 

 

 

5/3

Cantitatea mărfurilor:

A [+]

 

 

 

 

 

A

[*]

 

 

 

 

A

 

A

 

A

A

A

A

 

 

 

 

 

 

 

 

5/4

Valoarea mărfurilor

 

 

 

 

 

B

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

A

A

A

 

 

 

 

 

 

 

 

5/5

Rata de randament