EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02014R1222-20211201

Consolidated text: Regulamentul delegat (UE) nr. 1222/2014 al Comisiei din 8 octombrie 2014 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru precizarea metodologiei pentru identificarea instituțiilor globale de importanță sistemică și pentru definirea de subcategorii ale instituțiilor globale de importanță sistemică (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2014/1222/2021-12-01

02014R1222 — RO — 01.12.2021 — 003.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1222/2014 AL COMISIEI

din 8 octombrie 2014

de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru precizarea metodologiei pentru identificarea instituțiilor globale de importanță sistemică și pentru definirea de subcategorii ale instituțiilor globale de importanță sistemică

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 330 15.11.2014, p. 27)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/1608 AL COMISIEI din 17 mai 2016

  L 240

1

8.9.2016

►M2

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/539 AL COMISIEI din 11 februarie 2021

  L 108

10

29.3.2021




▼B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1222/2014 AL COMISIEI

din 8 octombrie 2014

de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru precizarea metodologiei pentru identificarea instituțiilor globale de importanță sistemică și pentru definirea de subcategorii ale instituțiilor globale de importanță sistemică

(Text cu relevanță pentru SEE)



Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Prezentul regulament precizează metodologia în conformitate cu care autoritatea menționată la articolul 131 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE (denumită în continuare „autoritate competentă”) a unui stat membru identifică, pe bază consolidată, o entitate relevantă drept instituție globală de importanță sistemică (G-SII), precum și metodologia pentru definirea de subcategorii de G-SII și alocarea G-SII în aceste subcategorii pe baza importanței lor sistemice și, ca parte a metodologiei, calendarul și datele care urmează a fi utilizate pentru identificare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

▼M2

1. 

„entitate relevantă” înseamnă un grup condus de o instituție-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă din UE sau de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE sau o instituție care nu este o filială a unei instituții-mamă din UE, a unei societăți financiare holding-mamă din UE sau a unei societăți financiare holding mixte-mamă din UE;

▼B

2. 

„valoare a indicatorului” înseamnă, pentru fiecare indicator prevăzut la articolul 6 și pentru fiecare entitate relevantă din eșantion, valoarea individuală a indicatorului, iar pentru fiecare bancă autorizată într-o țară terță, o valoare individuală comparabilă făcută publică în conformitate cu standarde convenite la nivel internațional;

3. 

„numitor” înseamnă, pentru fiecare indicator, valoarea totală agregată a valorilor indicatorului entităților relevante și băncilor autorizate în țări terțe din eșantion;

4. 

„scor-limită” înseamnă o valoare a scorului care determină limita cea mai joasă și limitele dintre cele cinci subcategorii, astfel cum sunt definite la articolul 131 alineatul (9) din Directiva 2013/36/UE.

Articolul 3

Parametri comuni pentru metodologie

(1)  
ABE identifică un eșantion alcătuit din instituțiile sau grupurile ale căror valori ale indicatorului trebuie utilizate ca valori de referință care reprezintă sectorul bancar global, pentru a calcula scorurile, ținând seama de standardele convenite la nivel internațional, în special eșantionul utilizat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară pentru identificarea băncilor globale de importanță sistemică, și comunică autorităților competente entitățile relevante incluse în eșantion, până la data de 31 iulie a fiecărui an.

Eșantionul este format din entități relevante și bănci autorizate în țările terțe și le include pe cele mai mari dintre acestea, în număr de 75, pe baza expunerii totale, astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1), precum și din entitățile relevante care au fost desemnate drept G-SII și din băncile din țări terțe care au fost desemnate ca fiind bănci globale de importanță sistemică în anul anterior.

ABE exclude sau adaugă entități relevante sau bănci autorizate în țări terțe, dacă este cazul și în măsura în care este necesar pentru a asigura un sistem de referință adecvat pentru evaluarea importanței sistemice care reflectă piețele financiare mondiale și economia mondială, ținând seama de standardele convenite la nivel internațional, inclusiv eșantionul utilizat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară.

▼M2

(2)  

Autoritatea relevantă transmite ABE, până la data de 31 iulie a fiecărui an, un raport cuprinzând valorile indicatorilor fiecărei entități relevante autorizate în jurisdicția sa în cazul căreia indicatorul de măsurare a expunerii totale, calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), este mai mare de 200 de miliarde EUR. Valorile indicatorilor sunt colectate de autoritatea relevantă ținând cont de specificațiile suplimentare privind datele subiacente prevăzute în orientările elaborate de ABE în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ). Autoritatea competentă se asigură că valorile indicatorilor sunt identice cu cele transmise Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară.

▼B

(3)  
ABE calculează numitorii, pe baza valorilor indicatorului comunicate de autoritatea competentă în temeiul alineatului (2), ținând seama de standarde convenite la nivel internațional, în special numitorii publicați de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară pentru anul respectiv, și îi comunică autorităților competente. Numitorul unui indicator este suma totală a valorilor indicatorului pentru toate entitățile relevante și băncile autorizate în țări terțe din eșantion, astfel cum au fost raportate pentru entitățile relevante în conformitate cu alineatul (2) și publicate de către băncile autorizate în țări terțe la data de 31 iulie a anului relevant.

▼M2

Articolul 4

Procedura de identificare

(1)  
Autoritatea competentă calculează, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, scorurile entităților relevante care sunt incluse în eșantionul comunicat de către ABE și care sunt autorizate în jurisdicția sa.
(2)  
În cazul în care autoritatea relevantă, în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii, realocă o G-SII dintr-o subcategorie inferioară într-una superioară sau desemnează o entitate relevantă drept G-SII în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (a), respectiv (b) din Directiva 2013/36/UE, autoritatea competentă transmite ABE, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, o informare detaliată în scris cu privire la motivele evaluării sale.
(3)  
În cazul în care autoritatea relevantă, în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii, realocă o G-SII dintr-o subcategorie superioară într-una inferioară în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (c) din Directiva 2013/36/UE, autoritatea competentă transmite ABE, până la data de 30 septembrie a fiecărui an, o informare detaliată în scris cu privire la motivele evaluării sale.
(4)  
Realocarea sau desemnarea menționată la alineatul (2) intră în vigoare de la data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează anului calendaristic în care numitorii au fost comunicați autorităților relevante în conformitate cu articolul 3 alineatul (3). În cazul în care o G-SII este alocată într-o subcategorie inferioară celei rezultate din procesul de identificare din anul precedent, cerința inferioară privind amortizorul G-SII intră în vigoare de la data de 1 ianuarie a anului care urmează realocării respective, cu excepția cazului în care autoritatea relevantă decide, printr-un proces corect de evaluare în vederea supravegherii, să amâne aplicarea cerinței respective până la data menționată în prima teză a prezentului alineat.
(5)  
Identificarea unei entități relevante ca G-SII de către autoritatea relevantă include identificatorii entității juridice (LEI) ai tuturor entităților incluse în perimetrul de consolidare prudențial al G-SII. Entitatea relevantă identificată de autoritatea relevantă comunică autorității relevante, până la data de 1 martie a anului care urmează anului exercițiului de identificare, structura grupului său, prin furnizarea LEI, dacă sunt disponibili, ai tuturor entităților consolidate din grup. Entitatea relevantă se asigură că structura grupului său, astfel cum este prezentată în baza de date LEI globală, este actualizată permanent.

▼B

Articolul 5

Identificarea drept G-SII, determinarea scorurilor și alocarea în subcategorii

(1)  
Valorile indicatorului au la bază datele raportate ale entității relevante, disponibile la sfârșitul exercițiului financiar precedent, pe bază consolidată, iar în cazul băncilor autorizate în țări terțe, datele comunicate în conformitate cu standarde convenite la nivel internațional. Autoritățile competente pot utiliza valori ale indicatorului entităților relevante ale căror date de sfârșit de exercițiu financiar sunt emise la 30 iunie, pe baza poziției lor la 31 decembrie.

▼M2

(1a)  
Prin derogare de la alineatul (1), valorile indicatorilor menționați la articolul 6 alineatul (1), articolul 6 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și articolul 6 alineatul (4) literele (a) și (b) includ filialele de asigurări.

▼M2

(2)  
Autoritatea relevantă calculează scorul fiecărei entități relevante din eșantion ca medie simplă a scorurilor categoriei, cu un scor maxim de 500 de puncte de bază pentru categoria care măsoară posibilitatea de substituire.

Scorul pentru fiecare categorie, cu excepția celui al categoriei care măsoară posibilitatea de substituire a serviciilor și a infrastructurii financiare furnizate de grup, se calculează ca medie simplă a valorilor care rezultă din împărțirea fiecărei valori a indicatorilor categoriei respective la numitorul indicatorului respectiv comunicat de către ABE.

Scorul pentru categoria care măsoară posibilitatea de substituire a serviciilor și a infrastructurii financiare furnizate de grup se calculează ca medie ponderată a valorilor indicatorilor categoriei respective. În acest scop, indicatorii pentru activele în custodie menționați la articolul 6 alineatul (3) litera (a) și pentru activitatea de plăți menționați la articolul 6 alineatul (3) litera (b) sunt ponderați cu 100 %, iar indicatorii pentru tranzacțiile subscrise pe piețele titlurilor de datorie și de capital menționați la articolul 6 alineatul (3) litera (c) și pentru volumul tranzacțiilor menționați la articolul 6 alineatul (3) litera (d) sunt ponderați cu 50 %.

Scorurile se exprimă în puncte de bază și se rotunjesc la cel mai apropiat punct de bază care este număr întreg.

▼B

(3)  

Cel mai mic scor-limită este de 130 de puncte de bază. Subcategoriile se alocă după cum urmează:

(a) 

subcategoria 1 cuprinde scoruri de la 130 la 229 de puncte de bază;

(b) 

subcategoria 2 cuprinde scoruri de la 230 la 329 de puncte de bază;

(c) 

subcategoria 3 cuprinde scoruri de la 330 la 429 de puncte de bază;

(d) 

subcategoria 4 cuprinde scoruri de la 430 la 529 de puncte de bază;

(e) 

subcategoria 5 cuprinde scoruri de la 530 la 629 de puncte de bază.

(4)  
Autoritatea competentă identifică o entitate relevantă drept G-SII în cazul în care scorul entității respective este egal cu cel mai mic punctaj-limită sau mai mare decât acesta. Decizia de a desemna o entitate relevantă drept G-SII în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (b) din Directiva 2013/36/UE are la bază o evaluare care să stabilească dacă falimentul acesteia ar avea un impact negativ semnificativ asupra pieței financiare mondiale și asupra economiei mondiale.
(5)  
Autoritatea competentă alocă o G-SII unei subcategorii în funcție de scorul său. Decizia de a realoca o G-SII dintr-o subcategorie inferioară într-una superioară în cadrul procesului corect de evaluare în vederea supravegherii în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (a) din Directiva 2013/36/UE are la bază o evaluare care să stabilească dacă falimentul acesteia ar avea un impact negativ mai puternic asupra pieței financiare mondiale și asupra economiei mondiale.

▼M2

(5a)  
Autoritatea relevantă stabilește un scor global suplimentar pentru fiecare entitate relevantă cu activități transfrontaliere în statele membre participante, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ), folosind procedura prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol, dar înlocuiește valorile indicatorilor entității relevante menționați la articolul 6 alineatul (5) literele (a) și (b) cu cele calculate în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat și înlocuiește numitorii corespunzători cu numitorii revizuiți comunicați de ABE.

În sensul primului paragraf, autoritatea relevantă consideră drept interne toate creanțele și pasivele față de contrapărți stabilite în statele membre participante, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014. Pentru categoriile menționate la articolul 131 alineatul (2) literele (a)-(d) din Directiva 2013/36/UE, autoritatea relevantă ia în considerare, fără a le schimba, valorile indicatorilor raportate de entitatea relevantă și numitorii comunicați de către ABE.

(5b)  
Pe baza scorului global suplimentar menționat la alineatul (5a), o decizie de realocare a unei G-SII dintr-o subcategorie superioară într-o subcategorie inferioară, în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii efectuat în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (c) din Directiva 2013/36/UE, se bazează pe o evaluare a măsurii în care falimentul G-SII respective ar avea un impact negativ mai scăzut asupra pieței financiare mondiale și asupra economiei mondiale. Evaluarea respectivă ține cont, după caz, de orice opinii sau rezerve adoptate de BCBS în conformitate cu metodologia sa disponibilă public pentru evaluarea importanței sistemice a băncilor globale de importanță sistemică.

Scorul global suplimentar menționat la alineatul (5a) poate determina realocarea G-SII de către autoritatea relevantă în subcategoria inferioară următoare, astfel cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol. Realocarea G-SII într-o subcategorie inferioară este limitată la o treaptă de subcategorie.

▼M2

(6)  
Deciziile menționate la alineatele (4), (5) și (5b) trebuie să fie susținute de indicatori auxiliari care nu sunt indicatori ai probabilității ca entitatea relevantă să dea faliment. Asemenea decizii se bazează pe informații cantitative și calitative bine documentate și verificabile.

▼M1

Articolul 6

Indicatori

(1)  
Categoria care măsoară dimensiunea grupului este compusă dintr-un indicator egal cu expunerea totală a grupului.
(2)  

Categoria care măsoară interconectivitatea grupului cu sistemul financiar este compusă din toți indicatorii următori:

(a) 

active din cadrul sistemului financiar;

(b) 

pasive din cadrul sistemului financiar;

(c) 

titluri de valoare în circulație.

(3)  

Categoria care măsoară posibilitatea de substituire a serviciilor sau a infrastructurii financiare furnizate de grup este compusă din toți indicatorii ce urmează:

(a) 

active în custodie;

(b) 

activitate de plăți;

(c) 

tranzacții subscrise pe piețele titlurilor de datorie și de capital;

▼M2

(d) 

volumul tranzacțiilor.

▼M1

(4)  

Categoria care măsoară complexitatea grupului este compusă din toți indicatorii ce urmează:

(a) 

valoarea noțională a instrumentelor financiare derivate extrabursiere;

(b) 

active incluse la nivelul 3 al valorii juste măsurate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1255/2012 ( 4 );

(c) 

titlurile de valoare pentru tranzacționare și disponibile pentru vânzare.

(5)  

Categoria care măsoară activitatea transfrontalieră a grupului este compusă din indicatorii următori:

(a) 

creanțe interjurisdicționale;

(b) 

pasive interjurisdicționale.

(6)  
Pentru datele raportate în alte monede decât euro, autoritatea competentă utilizează o rată de schimb adecvată, ținând seama de rata de schimb de referință publicată de Banca Centrală Europeană și aplicabilă la data de 31 decembrie, precum și de standardele internaționale. În ceea ce privește indicatorul pentru activitatea de plăți menționat la alineatul (3) litera (b), autoritatea competentă utilizează ratele de schimb medii pentru anul în cauză.

▼M2 —————

▼B

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2015.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

▼M1 —————



( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).

( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1255/2012 al Comisiei din 11 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Contabilitate 12, Standardele Internaționale de Raportare Financiară 1 și 13 și Interpretarea 20 a Comitetului pentru Interpretarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (JO L 360, 29.12.2012, p. 78).

Top