EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02014A0520(02)-20150801

Consolidated text: Acord de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană

ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2014/284/2015-08-01

2014A2520 — RO — 01.08.2015 — 001.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

ACORD DE PARTENERIAT VOLUNTAR

între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană

(JO L 150 20.5.2014, p. 252)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

DECIZIA NR. 3/2015 A COMITETULUI MIXT DE IMPLEMENTARE INSTITUIT PRIN ACORDUL DE PARTENERIAT VOLUNTAR ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ, PE DE O PARTE, ȘI REPUBLICA INDONEZIA, PE DE ALTĂ PARTE, din 8 iulie 2015

  L 213

11

12.8.2015




▼B

ACORD DE PARTENERIAT VOLUNTAR

între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană



UNIUNEA EUROPEANĂ,

denumită în continuare „Uniunea”,

precum și

REPUBLICA INDONEZIA,

denumită în continuare „Indonezia”,

în continuare denumite împreună „părțile”,

REAMINTIND Acordul-cadru global de parteneriat și de cooperare între Republica Indonezia și Comunitatea Europeană, semnat la 9 noiembrie 2009 la Jakarta;

AVÂND ÎN VEDERE relațiile strânse de lucru dintre Uniune și Indonezia, în special în contextul Acordului de cooperare din 1980 dintre Comunitatea Economică Europeană și Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda - țări membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est;

REAMINTIND angajamentul asumat în cadrul Declarației de la Bali privind aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier (FLEG) din 13 septembrie 2001 de către țări din regiunea Asiei de Est și din alte regiuni de a lua măsuri imediate pentru a intensifica eforturile naționale și a consolida colaborarea bilaterală, regională și multilaterală în vederea combaterii încălcării legislației în domeniul forestier și a criminalității forestiere, în special exploatarea forestieră ilegală, comerțul ilegal aferent și corupția asociată, precum și efectele negative ale acestora asupra statului de drept;

LUÂND ACT de Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European referitoare la Planul de acțiune al Uniunii Europene privind aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT), ca un prim pas către rezolvarea chestiunii urgente a exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent;

FĂCÂND TRIMITERE la declarația comună a ministrului pădurilor din Republica Indonezia și a comisarilor europeni pentru dezvoltare și pentru mediu, semnată la 8 ianuarie 2007 la Bruxelles;

AVÂND ÎN VEDERE Declarația de principii din 1992, fără caracter juridic obligatoriu, dar învestită cu autoritate, pentru un consens global cu privire la gestionarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri, precum și adoptarea de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a unor instrumente fără caracter juridic obligatoriu cu privire la toate tipurile de păduri;

CONȘTIENTE de importanța principiilor expuse în Declarația de la Rio din 1992 privind mediul și dezvoltarea, în contextul asigurării unei gestionări durabile a pădurilor, în special principiul 10, privind importanța sensibilizării publicului și a participării acestuia la aspectele legate de mediu, și principiul 22, privind rolul esențial al populațiilor indigene și al altor comunități locale în gestionarea mediului și în dezvoltare;

RECUNOSCÂND eforturile depuse de guvernul Republicii Indonezia pentru a promova o bună guvernanță și aplicare a legislației în domeniul forestier, precum și comerțul cu lemn obținut în mod legal, inclusiv prin „Sistem Verifikasi Legalitas Kayu” (SVLK) – sistemul indonezian de asigurare a legalității lemnului (SALL) – care este dezvoltat prin intermediul unui proces ce implică mai multe părți interesate, în conformitate cu principiile bunei guvernanțe, credibilității și reprezentativității;

RECUNOSCÂND că SALL indonezian este conceput pentru a asigura respectarea legislației de către toate produsele din lemn;

RECUNOSCÂND că implementarea unui acord de parteneriat voluntar FLEGT va consolida gestionarea durabilă a pădurilor și va contribui la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor și prin rolul conservării, al gestionării durabile a pădurilor și al îmbunătățirii stocurilor forestiere de carbon (REDD+);

AVÂND ÎN VEDERE Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) și, în special, cerința ca autorizațiile de export eliberate de părțile la CITES pentru exemplarele de specii enumerate în apendicele I, II sau III să fie acordate numai în anumite condiții, inclusiv condiția ca aceste exemplare să nu fi fost obținute prin încălcarea legislației părții respective în materie de protecție a faunei și florei;

HOTĂRÂTE ca părțile să depună eforturi pentru a reduce la minimum orice efect advers asupra comunităților indigene și locale și asupra populațiilor sărace care ar putea apărea ca o consecință directă a implementării prezentului acord;

ȚINÂND SEAMA DE importanța pe care părțile o acordă obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel internațional și Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ale Organizației Națiunilor Unite;

ȚINÂND SEAMA DE importanța pe care părțile o acordă principiilor și normelor care reglementează sistemele de schimburi comerciale multilaterale, în special drepturile și obligațiile stabilite în Acordul general pentru tarife și comerț (GATT) din 1994 și în alte acorduri multilaterale de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și necesitatea de a le aplica în mod transparent și nediscriminatoriu;

AVÂND ÎN VEDERE Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană și Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn;

REAFIRMÂND principiile respectului reciproc, suveranității, egalității și nediscriminării și recunoscând beneficiile obținute de părți în temeiul prezentului acord;

ÎN CONFORMITATE cu legile și reglementările respective ale fiecărei părți;

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:



Articolul 1

Obiectiv

(1)  Obiectivul prezentului acord, consecvent cu angajamentul comun al părților în direcția gestionării durabile a tuturor tipurilor de păduri, este de a oferi un cadru juridic de natură să garanteze că toate produsele din lemn din Indonezia care fac obiectul unui import în Uniune și sunt reglementate de prezentul acord au fost produse legal și, prin urmare, de a promova schimburile comerciale cu produse din lemn.

(2)  De asemenea, prezentul acord oferă o bază de dialog și cooperare între părți pentru a facilita și promova implementarea integrală a prezentului acord și pentru a îmbunătăți aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiții:

(a) „import în Uniune” înseamnă punerea în liberă circulație în Uniune a produselor din lemn în sensul articolului 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, care nu pot fi calificate ca fiind „mărfuri cu caracter necomercial”, astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar;

(b) „export” înseamnă părăsirea sau scoaterea fizică a produselor din lemn de pe orice parte a teritoriului geografic al Indoneziei;

(c) „produse din lemn” înseamnă produsele enumerate în anexa IA și în anexa IB;

(d) „cod SA” înseamnă un cod de marfă din patru sau șase cifre, astfel cum este stabilit în Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor a Organizației Mondiale a Vămilor;

(e) „licență FLEGT” înseamnă un document legal verificat (V-Legal) din Indonezia care certifică faptul că produsele din lemn din cadrul unui transport destinat exportului către Uniune au fost produse în mod legal. Licența FLEGT poate fi pe hârtie sau în format electronic.

(f) „autoritate emitentă” înseamnă entitățile desemnate de Indonezia să elibereze și să valideze licențele FLEGT;

(g) „autorități competente” înseamnă autoritățile desemnate de statele membre ale Uniunii să primească, să accepte și să verifice licențele FLEGT;

(h) „transport” înseamnă o cantitate de produse din lemn care face obiectul unei licențe FLEGT, trimisă din Indonezia de un expeditor sau de un transportator și prezentată pentru punerea în liberă circulație la un birou vamal din cadrul Uniunii;

(i) „lemn obținut în mod legal” înseamnă produse din lemn recoltate sau importate și produse în conformitate cu legislația prevăzută în anexa II.

Articolul 3

Regimul de licențe FLEGT

(1)  Între părțile la prezentul acord se instituie, prin prezenta, un „regim de licențe pentru aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier” (denumit în continuare „regim de licențe FLEGT”). Regimul stabilește o serie de proceduri și cerințe care au ca scop verificarea și certificarea, prin intermediul licențelor FLEGT, a faptului că produsele din lemn expediate către Uniune au fost produse în mod legal. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005, Uniunea Europeană acceptă astfel de transporturi din Indonezia în vederea importului în Uniune doar dacă acestea fac obiectul unor licențe FLEGT.

(2)  Regimul de licențe FLEGT se aplică produselor din lemn enumerate în anexa IA.

(3)  Produsele din lemn enumerate în anexa IB nu pot fi exportate din Indonezia și nu pot face obiectul unor licențe FLEGT.

(4)  Părțile convin să ia toate măsurile necesare pentru implementarea regimului de licențe FLEGT în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 4

Autoritățile emitente

(1)  Autoritatea emitentă va verifica faptul că produsele din lemn au fost produse în mod legal în conformitate cu legislația indicată în anexa II. Autoritatea emitentă va elibera licențe FLEGT pentru transporturile de produse din lemn care au fost produse în mod legal în vederea exportului către Uniune.

(2)  Autoritatea emitentă nu eliberează licențe FLEGT pentru niciun produs din lemn care este compus din sau include produse din lemn importate în Indonezia dintr-o țară terță sub o formă pentru care legislația țării terțe respective interzice exportul sau dacă există dovezi că aceste produse din lemn au fost produse prin încălcarea legislației țării în care au fost recoltați arborii.

(3)  Autoritatea emitentă va menține și va face publice procedurile sale de eliberare a licențelor FLEGT. De asemenea, autoritatea emitentă va ține evidența tuturor transporturilor care fac obiectul licențelor FLEGT și, în conformitate cu legislația națională privind protecția datelor, va pune la dispoziție aceste evidențe în vederea monitorizării independente, respectând în același timp caracterul confidențial al informațiilor confidențiale ale exportatorilor.

(4)  Indonezia înființează o unitate de informare pentru licențe, care va servi drept punct de contact pentru comunicările dintre autoritățile competente și autoritățile emitente, stabilite în anexele III și V.

(5)  Indonezia notifică datele de contact ale autorității emitente și ale unității de informare pentru licențe către Comisia Europeană. Părțile pun aceste informații la dispoziția publicului.

Articolul 5

Autoritățile competente

(1)  Autoritățile competente verifică dacă fiecare transport face obiectul unei licențe FLEGT valabile înainte de punerea acestuia în liberă circulație în Uniune. Punerea în liberă circulație a transportului poate fi suspendată, iar transportul poate fi reținut, atunci când există îndoieli cu privire la valabilitatea licenței FLEGT.

(2)  Autoritățile competente țin evidența licențelor FLEGT primite și publică anual aceste informații.

(3)  Autoritățile competente acordă persoanelor sau organismelor desemnate ca observatori independenți ai pieței accesul la documentele și datele relevante, în conformitate cu legislația lor națională privind protecția datelor.

(4)  Autoritățile competente nu execută acțiunea descrisă la articolul 5 alineatul (1) în cazul unui transport de produse din lemn derivate din speciile enumerate în apendicele la CITES, întrucât acestea sunt reglementate de dispozițiile pentru verificare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea.

(5)  Comisia Europeană notifică Indoneziei datele de contact ale autorităților competente. Părțile pun aceste informații la dispoziția publicului.

Articolul 6

Licențele FLEGT

(1)  Licențele FLEGT se eliberează de către autoritatea emitentă ca modalitate de certificare a faptului că produsele din lemn au fost produse în mod legal.

(2)  Licențele FLEGT se redactează și se completează în limba engleză.

(3)  De comun acord, părțile pot institui sisteme electronice pentru eliberarea, transmiterea și primirea licențelor FLEGT.

(4)  Specificațiile tehnice ale licențelor sunt stabilite în anexa IV. Procedura de eliberare a licențelor FLEGT este stabilită în anexa V.

Articolul 7

Verificarea lemnului produs în mod legal

(1)  Indonezia implementează un SALL pentru a verifica dacă produsele din lemn care urmează a fi expediate au fost produse în mod legal și pentru a se asigura că doar transporturile verificate care îndeplinesc aceste condiții sunt exportate către Uniune.

(2)  Sistemul de verificare a faptului că produsele din lemn expediate au fost produse în mod legal este prezentat în anexa V.

Articolul 8

Punerea în liberă circulație a transporturilor care fac obiectul unei licențe FLEGT

(1)  Procedurile privind punerea în liberă circulație în Uniune a transporturilor care fac obiectul unei licențe FLEGT sunt descrise în anexa III.

(2)  În cazul în care autoritățile competente au motive întemeiate să suspecteze că o licență nu este valabilă sau autentică ori că nu corespunde transportului la care se presupune că se referă, se pot aplica procedurile cuprinse în anexa III.

(3)  În cazul în care, în timpul consultărilor cu privire la licențele FLEGT, apar dezacorduri sau dificultăți persistente, problema poate fi supusă atenției Comitetului mixt de implementare.

Articolul 9

Nereguli

Părțile se informează reciproc atunci când suspectează ori au dovada unor eludări sau nereguli în cadrul regimului de licențe FLEGT, inclusiv în legătură cu următoarele aspecte:

(a) eludarea comerțului, inclusiv prin redirecționarea fluxurilor comerciale dinspre Indonezia către Uniune printr-o țară terță;

(b) licențe FLEGT eliberate pentru produse din lemn care conțin lemn din țări terțe suspectat a fi produs în mod ilegal; sau

(c) fraudă în obținerea sau utilizarea licențelor FLEGT.

Articolul 10

Aplicarea SALL indonezian și alte măsuri

(1)  Folosind SALL indonezian, Indonezia verifică legalitatea lemnului exportat către piețele din afara Uniunii și a lemnului vândut pe piețele interne și depune eforturi pentru a verifica legalitatea produselor din lemn importate, folosind, acolo unde este posibil, sistemul dezvoltat pentru implementarea prezentului acord.

(2)  În sprijinul acestor eforturi, Uniunea încurajează utilizarea sistemului menționat mai sus la schimburile comerciale de pe alte piețe internaționale și cu țări terțe.

(3)  Uniunea implementează măsuri pentru a preveni introducerea pe piața Uniunii a lemnului recoltat în mod ilegal și a produselor derivate din acesta.

Articolul 11

Participarea părților interesate la implementarea prezentului acord

(1)  Indonezia va organiza consultări periodice cu părțile interesate cu privire la implementarea prezentului acord și va promova în acest sens strategii, modalități și programe de consultare corespunzătoare.

(2)  Uniunea va organiza consultări periodice cu părțile interesate cu privire la implementarea prezentului acord, ținând seama de obligațiile care îi revin în temeiul Convenției din 1998 privind accesul la informații, participarea publicului la procesul decizional și accesul la justiție în cazul problemelor de mediu (Convenția de la Aarhus).

Articolul 12

Măsuri de protecție socială

(1)  Pentru a reduce la minimum eventualele impacturi negative ale prezentului acord, părțile convin să dezvolte o mai bună înțelegere a impacturilor asupra industriei lemnului, precum și asupra modului de viață al comunităților indigene și locale potențial afectate, astfel cum sunt descrise în legile și reglementările lor interne respective.

(2)  Părțile vor monitoriza impacturile prezentului acord asupra comunităților respective și a celorlalte părți implicate identificate la alineatul (1), în paralel cu adoptarea unor măsuri rezonabile pentru atenuarea posibilelor efecte negative. Părțile pot conveni asupra unor măsuri suplimentare în vederea soluționării impacturilor negative.

Articolul 13

Stimulente de piață

Ținând seama de obligațiile internaționale care îi revin, Uniunea promovează o poziție favorabilă pe piața Uniunii pentru produsele din lemn care fac obiectul prezentului acord. Aceste eforturi vor include în special măsuri pentru a sprijini:

(a) politicile de achiziții publice și private care recunosc o ofertă de produse din lemn recoltat în mod legal și asigură o piață pentru acestea; și

(b) o percepție mai favorabilă a produselor care fac obiectul unei licențe FLEGT pe piața Uniunii.

Articolul 14

Comitetul mixt de implementare

(1)  Părțile instituie un mecanism comun (denumit în continuare „Comitetul mixt de implementare” sau „CMI”), care să analizeze aspectele legate de implementarea și revizuirea prezentului acord.

(2)  Fiecare parte își numește reprezentanții în cadrul CMI, care adoptă deciziile prin consens. CMI este coprezidat de înalți funcționari, unul din partea Uniunii și celălalt din partea Indoneziei.

(3)  CMI își stabilește propriul regulament de procedură.

(4)  CMI se reunește cel puțin o dată pe an, la o dată și cu o ordine de zi convenite în prealabil de către părți. Reuniuni suplimentare pot fi convocate la cererea oricăreia dintre cele două părți.

(5)  CMI:

(a) analizează și adoptă măsuri comune în vederea implementării prezentului acord;

(b) examinează și monitorizează progresele generale înregistrate în ceea ce privește implementarea prezentului acord, inclusiv funcționarea SALL și măsurile legate de piață, pe baza constatărilor și rapoartelor din partea mecanismelor instituite în temeiul articolului 15;

(c) evaluează beneficiile și constrângerile care rezultă din implementarea prezentului acord și decide cu privire la măsurile corective;

(d) examinează rapoartele și plângerile referitoare la aplicarea regimului de licențe FLEGT pe teritoriul oricăreia dintre părți;

(e) convine cu privire la data de la care va începe să funcționeze regimul de licențe FLEGT, după o evaluare a funcționării SALL pe baza criteriilor stabilite în anexa VIII;

(f) identifică domeniile de cooperare pentru a sprijini implementarea prezentului acord;

(g) instituie organismele subsidiare pentru activități care necesită o expertiză specifică, dacă este necesar;

(h) elaborează, aprobă, difuzează și publică rapoarte anuale, rapoarte ale reuniunilor sale și alte documente care decurg din activitățile sale;

(i) îndeplinește orice alte sarcini pe care poate conveni să le desfășoare.

Articolul 15

Monitorizare și evaluare

Părțile convin să utilizeze rapoartele și constatările următoarelor două mecanisme pentru a evalua implementarea și eficacitatea prezentului acord.

(a) Indonezia, în consultare cu Uniunea, recurge la serviciile unui evaluator periodic care să implementeze sarcinile stabilite în anexa VI.

(b) Uniunea, în consultare cu Indonezia, recurge la serviciile unui observator independent al pieței care să implementeze sarcinile stabilite în anexa VII.

Articolul 16

Măsuri de sprijin

(1)  Furnizarea oricăror resurse necesare pentru măsurile de sprijinire a implementării prezentului acord, identificate în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) litera (f) de mai sus, se stabilește în contextul exercițiilor de programare ale Uniunii și statelor sale membre pentru cooperarea cu Indonezia.

(2)  Părțile se asigură că activitățile legate de implementarea prezentului acord sunt coordonate cu programele și inițiativele de dezvoltare existente și viitoare.

Articolul 17

Raportare și comunicarea informațiilor către public

(1)  Părțile se asigură că activitățile CMI sunt cât mai transparente posibil. Rapoartele care decurg din activitatea acestuia se întocmesc în comun și se fac publice.

(2)  CMI publică un raport anual care include, între altele, detalii cu privire la:

(a) cantitățile de produse din lemn exportate către Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA;

(b) numărul de licențe FLEGT eliberate de Indonezia;

(c) progresul înregistrat în realizarea obiectivelor prezentului acord, precum și aspecte legate de implementarea acestuia;

(d) acțiunile de prevenire a exportului, importului, introducerii sau tranzacționării pe piața internă a produselor din lemn care au fost produse în mod ilegal;

(e) cantitățile de lemn și produse din lemn importate în Indonezia și acțiunile adoptate pentru prevenirea importurilor de produse din lemn care au fost produse în mod ilegal și pentru menținerea integrității regimului de licențe FLEGT;

(f) cazurile de neconformitate cu regimul de licențe FLEGT și măsurile luate pentru soluționarea acestora;

(g) cantitățile de produse din lemn importate în Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA, și statul membru al Uniunii în care a avut loc importul în Uniune;

(h) numărul de licențe FLEGT primite de Uniune;

(i) numărul de cazuri și cantitățile de produse din lemn implicate pentru care au avut loc consultări în temeiul articolului 8 alineatul (2).

(3)  Pentru atingerea obiectivului de îmbunătățire a guvernanței și transparenței în sectorul forestier și pentru a monitoriza implementarea și impacturile prezentului acord, atât în Indonezia, cât și în Uniune, părțile convin ca informațiile descrise în anexa IX să fie puse la dispoziția publicului.

(4)  Părțile convin să nu divulge informații confidențiale care au făcut obiectul unui schimb în temeiul prezentului acord, în conformitate cu legislațiile lor respective. Niciuna dintre părți nu divulgă publicului și nici nu permite autorităților sale să divulge informații care au făcut obiectul unui schimb în temeiul prezentului acord și care se referă la secrete comerciale sau informații comerciale confidențiale.

Articolul 18

Comunicare cu privire la implementare

(1)  Reprezentanții părților responsabile de comunicările oficiale privind implementarea prezentului acord sunt:



Pentru Indonezia:

Pentru Uniune:

Directorul general pentru utilizarea

pădurilor, Ministerul Silviculturii

Șeful delegației

Uniunii Europene în Indonezia

(2)  Părțile își comunică reciproc și în timp util informațiile necesare pentru implementarea prezentului acord, inclusiv modificări ale alineatului (1).

Articolul 19

Aplicare teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriului în care este aplicabil Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile prevăzute de acest tratat și, pe de altă parte, teritoriului Indoneziei.

Articolul 20

Soluționarea litigiilor

(1)  Părțile depun eforturi pentru soluționarea oricărui litigiu legat de aplicarea sau interpretarea prezentului acord, prin consultări prompte.

(2)  În cazul în care un litigiu nu a fost soluționat prin consultări în decurs de două luni de la data cererii inițiale de consultare, oricare dintre părți poate aduce litigiul în atenția CMI, care depune eforturi în vederea soluționării acestuia. CMI îi sunt furnizate toate informațiile relevante pentru analizarea aprofundată a situației, în vederea identificării unei soluții acceptabile. În acest scop, CMI trebuie să analizeze toate posibilitățile pentru a menține implementarea efectivă a prezentului acord.

(3)  În cazul în care CMI nu poate soluționa litigiul în termen de două luni, părțile pot solicita în comun bunele oficii ale unui terț sau medierea de către o parte terță.

(4)  Dacă litigiul nu poate fi soluționat în conformitate cu alineatul (3), oricare din părți poate să notifice celeilalte părți numirea unui arbitru; cealaltă parte trebuie apoi să numească un al doilea arbitru în termen de 30 de zile calendaristice de la data numirii primului arbitru. Părțile numesc în comun un al treilea arbitru, în decurs de două luni de la numirea celui de al doilea arbitru.

(5)  Deciziile arbitrilor sunt adoptate cu majoritate de voturi, în termen de șase luni de la data numirii celui de al treilea arbitru.

(6)  Deciziile arbitrale sunt obligatorii pentru părți, fără drept de apel.

(7)  CMI stabilește procedurile de lucru pentru arbitraj.

Articolul 21

Suspendare

(1)  O parte care dorește să suspende prezentul acord notifică celeilalte părți, în scris, intenția sa de a face acest lucru. Părțile supun apoi discuției această chestiune.

(2)  Oricare dintre părți poate suspenda aplicarea prezentului acord. Decizia cu privire la suspendare și motivele deciziei se notifică în scris celeilalte părți.

(3)  Dispozițiile prezentului acord vor înceta să se aplice în termen de 30 de zile calendaristice de la efectuarea notificării.

(4)  Aplicarea prezentului acord se reia în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care partea care l-a suspendat informează cealaltă parte cu privire la faptul că motivele care au dus la suspendare nu se mai aplică.

Articolul 22

Modificări

(1)  Oricare parte care dorește să modifice prezentul acord prezintă propunerea cu cel puțin trei luni înainte de următoarea reuniune a CMI. Acesta analizează propunerea și, în cazul în care se ajunge la un consens, formulează o recomandare. Dacă părțile sunt de acord cu recomandarea, ele o aprobă în conformitate cu procedurile lor interne respective.

(2)  Orice modificare astfel aprobată de către părți intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică reciproc încheierea procedurilor necesare în acest scop.

(3)  CMI poate adopta modificări ale anexelor la prezentul acord.

(4)  Notificarea oricărei modificări se adresează Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene și Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Indonezia, pe căi diplomatice.

Articolul 23

Intrarea în vigoare, durata și denunțarea acordului

(1)  Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică reciproc, în scris, încheierea procedurilor lor respective necesare în acest scop.

(2)  Notificarea se adresează Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene și Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Indonezia, pe căi diplomatice.

(3)  Prezentul acord rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta se prelungește pentru perioade consecutive de cinci ani, cu excepția cazului în care o parte renunță la prelungire prin notificarea în scris a celeilalte părți cu cel puțin 12 luni înainte de expirarea prezentului acord.

(4)  Oricare dintre părți poate denunța prezentul acord prin notificarea în scris a celeilalte părți. Prezentul acord încetează să se aplice la 12 luni de la data acestei notificări.

Articolul 24

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 25

Texte autentice

Prezentul acord se redactează în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și indoneziană (bahasa indonesia), fiecare text fiind autentic. În caz unor divergențe de interpretare prevalează textul în limba engleză.

DREPT CARE subsemnații, pe deplin autorizați, au semnat prezentul acord.

Съставено в Брюксел на тридесети септември две хиляди и тринадесета година.

Hecho en Bruselas, el treinta de septiembre de dos mil trece.

V Bruselu dne třicátého září dva tisíce třináct.

Udfærdiget i Bruxelles den tredivte september to tusind og tretten.

Geschehen zu Brüssel am dreißigsten September zweitausenddreizehn.

Kahe tuhande kolmeteistkümnenda aasta septembrikuu kolmekümnendal päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις τριάντα Σεπτεμβρίου δύο χιλιάδες δεκατρία.

Done at Brussels on the thirtieth day of September in the year two thousand and thirteen.

Fait à Bruxelles, le trente septembre deux mille treize.

Sastavljeno u Bruxellesu tridesetog rujna dvije tisuće trinaeste.

Fatto a Bruxelles, addì trenta settembre duemilatredici.

Briselē, divi tūkstoši trīspadsmitā gada trīsdesmitajā septembrī.

Priimta du tūkstančiai tryliktų metų rugsėjo trisdešimtą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizenharmadik év szeptember havának harmincadik napján.

Magħmul fi Brussell, fit-tletin jum ta’ Settembru tas-sena elfejn u tlettax.

Gedaan te Brussel, de dertigste september tweeduizend dertien.

Sporządzono w Brukseli dnia trzydziestego września roku dwa tysiące trzynastego.

Feito em Bruxelas, em trinta de setembro de dois mil e treze.

Întocmit la Bruxelles la treizeci septembrie două mii treisprezece.

V Bruseli tridsiateho septembra dvetisíctrinásť.

V Bruslju, dne tridesetega septembra leta dva tisoč trinajst.

Tehty Brysselissä kolmantenakymmenentenä päivänä syyskuuta vuonna kaksituhattakolmetoista.

Som skedde i Bryssel den trettionde september tjugohundratretton.

Dibuat di Brussel, pada tanggal tiga puluh bulan September tahun dua ribu tiga belas.

За Европейския съюз

Por la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

Untuk Uni Eropa

signatory

За Република Индонезия

Por la República de Indonesia

Za Indonéskou republiku

For Republikken Indonesien

Für die Republik Indonesien

Indoneesia Vabariigi nimel

Για τη Δημοκρατία της Ινδονησίας

For the Republic of Indonesia

Pour la République d'Indonésie

Za Republiku Indoneziju

Per la Repubblica di Indonesia

Indonēzijas Republikas vārdā –

Indonezijos Respublikos vardu

Az Indonéz Köztársaság részéről

Għar-Repubblika tal-Indoneżja

Voor de Republiek Indonesië

W imieniu Republiki Indonezji

Pela República da Indonésia

Pentru Republica Indonezia

Za Indonézsku republiku

Za Republiko Indonezijo

Indonesian tasavallan puolesta

För Republiken Indonesien

Untuk Republik Indonesia

signatory

▼M1

ANEXA I

PRODUSE VIZATE

Lista din prezenta anexă se referă la Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor instituit de Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor a Organizației Mondiale a Vămilor.

ANEXA IA

CODURILE ARMONIZATE ALE MĂRFURILOR PENTRU LEMNUL ȘI PRODUSELE DIN LEMN CARE FAC OBIECTUL REGIMULUI DE LICENȚE FLEGT

Capitolul 44:



Coduri SA

Descriere

 

Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.

4401.21

–  Lemn sub formă de așchii sau particule - - conifere

Ex. 4401.22

–  Lemn sub formă de așchii sau particule - - altele decât coniferele (nu din bambus sau din ratan)

4403

Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat. [Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune.]

Ex. 4404.10

Lemn sub formă de eclise, lame, benzi și articole similare - conifere

Ex. 4404.20

Lemn sub formă de eclise, lame, benzi și articole similare - altele decât coniferele - - Lemn sub formă de eclise, lame și benzi

Ex. 4404

Lemn pentru dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit, dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare. (Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune).

4406

Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare. [Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune.]

Ex. 4407

Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm.

Ex. 4407

Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, negeluit, neșlefuit sau nelipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm. [Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune.]

 

Foi pentru furnir (inclusiv cele obținute prin tranșarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar și alt lemn tăiat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm.

4408.10

De conifere

4408.31

Dark Red Meranti, Light Red Meranti și Meranti Bakau

4408.39

Altele, cu excepția coniferelor, Dark Red Meranti, Light Red Meranti și Meranti Bakau

Ex. 4408.90

Altele, cu excepția coniferelor și a lemnului tropical din tipurile menționate la nota de subpoziție 2 la acest capitol (nu din bambus sau din ratan)

 

Lemn (inclusiv lamele și frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau al mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap.

4409.10

–  De conifere

Ex. 4409.29

–  Altele decât coniferele - altele (nu din ratan)

 

Plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) și panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici

Ex. 4410.11

–  Din lemn - - plăci aglomerate (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4410.12

–  Din lemn - - panouri numite „oriented strand board” (OSB) (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4410.19

–  Din lemn - - altele (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4411

Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici (nu din bambus sau din ratan)

 

Placaj, lemn furniruit și lemn stratificat similar

4412.31

–  Alt placaj constituit exclusiv din foi de lemn (altele decât bambus), cu grosimea maximă a fiecărei foi de 6 mm: - - Cu cel puțin o față exterioară din lemn tropical menționat la nota 2 de subpoziție la acest capitol

4412.32

–  Alt placaj constituit exclusiv din foi de lemn (altele decât bambus), cu grosimea maximă a fiecărei foi de 6 mm: - - Altele, cu cel puțin o față exterioară din lemn, altul decât de conifere

4412.39

–  Alt placaj constituit exclusiv din foi de lemn (altele decât bambus), cu grosimea maximă a fiecărei foi de 6 mm: - - Altele

Ex. 4412.94

–  Altele: - - Având la mijloc plăcuțe, șipci sau lamele (nu din ratan)

Ex. 4412.99

–  Altele: - - Altele: - - - Barecore (deșeuri de lemn lipite între ele) (nu din ratan) și - - - Altele (nu din ratan)

Ex. 4413

Lemn „densificat”, în blocuri, scânduri, lame sau sub formă de profile (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4414

Rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4415

Lăzi, lădițe, coșuri, cilindri și ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleți simpli, boxpaleți și alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleți, din lemn (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4416

Butoaie, cuve, putini și alte produse de dogărie și părțile lor, din lemn, inclusiv doagele (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4417

Unelte, suporturi și mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade și șanuri pentru încălțăminte, din lemn (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4418

Lucrări de tâmplărie și piese de dulgherie pentru construcții, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua și șindrile („shingles” și „shakes”), din lemn (nu din bambus sau din ratan).

Ex. 4419

Articole de masă sau de bucătărie, din lemn (nu din bambus sau din ratan)

 

Lemn marchetat și lemn încrustat; sipete, casete și cutii pentru bijuterii sau argintărie și articole similare, din lemn.

Ex. 4420.90

–  Altele - - Lemn sub formă de bușteni sau bușteni ecarisați cu proces simplu la suprafață, sculptați, filetați fin sau pictați, fără o valoare adăugată semnificativă și fără nicio modificare semnificativă a formei (cod SA ex. 4420.90.90.00 în Indonezia) [Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune].

 

Alte articole din lemn

Ex. 4421.90

–  Altele - - Lemn prelucrat pentru chibrituri (nu din bambus sau din ratan) și - - Altele - - Pavele din lemn (nu din bambus sau din ratan)

Ex. 4421.90

–  Altele - - Altele - - - Lemn sub formă de bușteni sau bușteni ecarisați cu proces simplu la suprafață, sculptați, filetați fin sau pictați, fără o valoare adăugată semnificativă și fără nicio modificare semnificativă a formei (cod SA ex. 4421.90.99.00 în Indonezia) [Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune].

Capitolul 47:



Coduri SA

Descriere

 

Pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile (deșeuri și maculatură):

4701

Paste mecanice din lemn

4702

Paste chimice din lemn, de dizolvare

4703

Paste chimice din lemn, cu sodă sau sulfat, altele decât pastele de dizolvare

4704

Paste chimice din lemn, cu bisulfit, altele decât pastele de dizolvare

4705

Paste din lemn obținute prin combinarea unei prelucrări mecanice și a unei prelucrări chimice

Capitolul 48:



Coduri SA

Descriere

Ex. 4802

Hârtii și cartoane necretate, de tipul celor utilizate pentru scris, tipărit sau în alte scopuri grafice, și hârtii și cartoane pentru cartele sau benzi de perforat, neperforate, în rulouri sau foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiuni, altele decât hârtia de la poziția 4801 sau 4803 ; hârtii și cartoane fabricate manual (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4803

Hârtii de tipul celor utilizate ca hârtie igienică, șervețele de demachiat, pentru șters mâinile, ca șervețele sau hârtii similare pentru uz casnic, de igienă sau de toaletă, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, chiar creponate, încrețite, gofrate, ștanțate, perforate, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau foi (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4804

Hârtii și cartoane kraft necretate, în rulouri sau foi, altele decât cele de la poziția 4802 sau 4803 (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4805

Alte hârtii și cartoane necretate, în rulouri sau foi, care nu au fost supuse unei prelucrări suplimentare sau unor tratamente, altele decât cele stipulate la nota 3 la acest capitol (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4806

Hârtii și cartoane sulfurizate, hârtii rezistente la grăsimi, hârtii calc, hârtii pergament și alte hârtii glazurate, transparente sau translucide, în rulouri sau foi (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4807

Hârtii și cartoane asamblate plan prin lipire, necretate la suprafață și neimpregnate, chiar întărite în interior, în rulouri sau coli (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4808

Hârtii și cartoane ondulate (chiar acoperite prin lipire), creponate, încrețite, gofrate, ștanțate sau perforate, în rulouri sau foi, altele decât cele descrise la poziția 4803 (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4809

Hârtii carbon, hârtii denumite „autocopiante” și alte hârtii pentru copii (inclusiv hârtii cretate, acoperite sau impregnate, pentru hârtii stencil sau plăci offset), chiar imprimate, în rulouri sau foi (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4810

Hârtii și cartoane cretate cu caolin sau cu alte substanțe anorganice pe una sau pe ambele fețe, cu sau fără lianți, fără alte stratificări sau aplicări la suprafață, chiar colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiuni (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4811

Hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, cretate, impregnate, acoperite, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, având orice dimensiuni, altele decât produsele de tipul celor descrise la pozițiile 4803 , 4809 sau 4810 (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4812

Blocuri filtrante și plăci filtrante, din pastă de hârtie (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4813

Hârtie pentru țigări, chiar tăiată la dimensiune, sub formă de colițe sau sub formă tubulară (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4814

Hârtii tapet și hârtii similare pentru acoperit pereții; hârtii transparente autocolante (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4816

Hârtii carbon, hârtii denumite „autocopiante” și alte hârtii copiative (altele decât cele de la poziția 4809 ), hârtii stencil și plăci offset, din hârtie, chiar ambalate în cutii (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4817

Plicuri, hârtie în formă de plicuri, cărți poștale neilustrate și cărți poștale pentru corespondență, din hârtie sau carton; cutii, mape și articole similare, din hârtie sau carton, care conțin un set de articole pentru corespondență (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4818

Hârtii de tipul celor utilizate pentru hârtie igienică și pentru hârtii similare, vată de celuloză sau straturi subțiri din fibre celulozice, de tipul celor de uz casnic sau sanitar, în rulouri cu o lățime de maximum 36 cm, sau tăiate la dimensiune; batiste, șervețele demachiante, hârtie pentru șters mâinile, fețe de masă, șervețele, scutece, tampoane igienice, lenjerie de pat și articole similare pentru uz casnic, igienic sau spitalicesc, îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, din pastă de hârtie, hârtie, vată de celuloză sau straturi subțiri din fibre celulozice (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4821

Etichete de toate genurile, din hârtie sau carton, imprimate sau nu (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4822

Tambure, bobine, fuzete, canete, mosoare și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton, chiar perforate sau întărite (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Ex. 4823

Alte hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, decupate la dimensiune; alte articole din pastă de hârtie, din hârtie, din carton, din vată de celuloză sau din straturi subțiri din fibre celulozice (altele decât cele din materiale nelemnoase sau reciclate)

Notă: Produsele din hârtie din materiale nelemnoase sau reciclate sunt însoțite de o scrisoare oficială din partea Ministerului indonezian al Industriei care validează utilizarea materialelor nelemnoase sau reciclate. Astfel de produse nu vor face obiectul unor licențe FLEGT.

Capitolul 94:



Coduri SA

Descriere

 

Scaune (cu excepția celor de la poziția 94.02 ), chiar transformabile în paturi, și părțile lor

9401.61

–  Alte scaune cu cadru de lemn: - - Tapițate

9401.69

–  Alte scaune cu cadru de lemn: - - Altele

 

Alt mobilier și părți ale acestuia

9403.30

–  Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri

9403.40

–  Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării

9403.50

–  Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare

9403.60

–  Alt mobilier din lemn

Ex. 9403.90

–  Părți: - - Altele (cod SA 9403.90.90 în Indonezia)

 

Construcții prefabricate

Ex. 9406.00

–  Alte construcții prefabricate: - - Din lemn (cod SA 9406.00.92 în Indonezia)

Capitolul 97:



Coduri SA

Descriere

 

Gravuri, stampe și litografii originale.

Ex. 9702.00

Lemn sub formă de bușteni sau bușteni ecarisați cu proces simplu la suprafață, sculptați, filetați fin sau pictați, fără o valoare adăugată semnificativă și fără nicio modificare semnificativă a formei (cod SA ex. 9702.00.00.00 în Indonezia) [Interzis pentru export în temeiul legislației indoneziene. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din APV, produsele reglementate de prezentul cod SA nu pot face obiectul unor licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în Uniune].

ANEXA IB

CODURILE ARMONIZATE ALE MĂRFURILOR PENTRU LEMNUL INTERZIS LA EXPORT ÎN TEMEIUL LEGISLAȚIEI INDONEZIENE

Capitolul 44:



Coduri SA

Descriere

4403

Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat.

Ex. 4404

Lemn pentru dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit, dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare.

4406

Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare.

Ex. 4407

Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, negeluit, neșlefuit sau nelipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm.

 

Lemn marchetat și lemn încrustat; sipete, casete și cutii pentru bijuterii sau argintărie și articole similare, din lemn.

Ex. 4420.90

–  Altele - - Lemn sub formă de bușteni sau bușteni ecarisați cu proces simplu la suprafață, sculptați, filetați fin sau pictați, fără o valoare adăugată semnificativă și fără nicio modificare semnificativă a formei (cod SA ex. 4420.90.90.00 în Indonezia)

 

Alte articole din lemn.

Ex. 4421.90

–  Altele - - Altele - - - Lemn sub formă de bușteni sau bușteni ecarisați cu proces simplu la suprafață, sculptați, filetați fin sau pictați, fără o valoare adăugată semnificativă și fără nicio modificare semnificativă a formei (cod SA ex. 4421.90.99.00 în Indonezia).

 

Gravuri, stampe și litografii originale.

Ex. 9702.00

Lemn sub formă de bușteni sau bușteni ecarisați cu proces simplu la suprafață, sculptați, filetați fin sau pictați, fără o valoare adăugată semnificativă și fără nicio modificare semnificativă a formei (cod SA ex. 9702.00.00.00 în Indonezia).

ANEXA II

DEFINIȚIA LEGALITĂȚII

INTRODUCERE

Lemnul indonezian este considerat legal atunci când s-a verificat că originea sa și procesul său de producție, precum și prelucrarea, transportul și activitățile comerciale ulterioare respectă toate actele administrative și actele cu putere de lege aplicabile din Indonezia.

Indonezia are cinci standarde de legalitate, articulate prin intermediul unei serii de principii, criterii, indicatori și elemente de verificare, toate acestea fiind bazate pe actele administrative, actele cu putere de lege și procedurile subiacente. Aceste standarde pot fi împărțite în substandarde, astfel cum sunt descrise în Orientările SALL.

De asemenea, cadrul juridic indonezian include standarde de gestionare durabilă a pădurilor stabilite pentru titularii de permis care își desfășoară activitatea în zone forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat. Toți titularii de permise trebuie să respecte criteriile de legalitate, prevăzute în standardele de legalitate. Nu mai târziu de data la care expiră prima lor certificare a legalității, titularii de permise care își desfășoară activitatea în zone forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat trebuie să se conformeze atât standardului de legalitate, cât și standardului pentru gestionarea durabilă a pădurilor, astfel cum se stipulează în Orientările SALL.

Indonezia se angajează să revizuiască în mod regulat și să îmbunătățească standardele de legalitate prin intermediul unui proces multilateral.

Cele cinci standarde de legalitate sunt:

Standardul de legalitate 1 : standardul pentru concesiile din cadrul zonelor forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat: păduri naturale, plantații forestiere, refacerea ecosistemelor, dreptul gestionării pădurilor (Hak Pengelolaan);

Standardul de legalitate 2 : standardul pentru plantațiile forestiere comunitare și pădurile comunitare din zonele forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat;

Standardul de legalitate 3 : standardul pentru pădurile aflate în proprietate privată;

Standardul de legalitate 4 : standardul pentru drepturile de utilizare a lemnului în zonele neforestiere sau din pădurile de producție convertibile de pe terenurile proprietate de stat;

Standardul de legalitate 5 : standardul privind industria forestieră primară și din aval și comercianții.

Cele cinci standarde de legalitate se aplică unor tipuri diferite de permise pentru lemn, conform tabelului următor:



Tip de permis sau drept

Descriere

Proprietate funciară/gestionare sau utilizare a resurselor

Standardul de legalitate aplicabil

IUPHHK-HA/HPH

Permis pentru utilizarea lemnului provenind din pădurile naturale de producție

Proprietate de stat/gestionare asigurată de o societate

1

IUPHHK-HTI/HPHTI

Permis pentru crearea și gestionarea de plantații forestiere industriale

Proprietate de stat/gestionare asigurată de o societate

1

IUPHHK-RE

Permis pentru refacerea ecosistemelor forestiere

Proprietate de stat/gestionare asigurată de o societate

1

Dreptul de gestionare a pădurilor (Perum Perhutani)

Dreptul de gestionare a unei plantații forestiere

Proprietate de stat/gestionare asigurată de o societate (întreprindere de stat)

1

IUPHHK-HTR

Permis pentru plantații forestiere comunitare sau private

Proprietate de stat/gestionare asigurată de comunitățile locale sau gestionare privată

2

IUPHHK-HKM

Permis pentru gestionarea pădurilor comunitare

Proprietate de stat/gestionare asigurată de comunitățile locale

2

IUPHHK-HD

Permis pentru gestionarea pădurilor satelor

Proprietate de stat/gestionare asigurată de un singur sat

2

IUPHHK-HTHR

Permis pentru utilizarea lemnului provenind din zone de reîmpădurire

Proprietate de stat/gestionare asigurată de comunitățile locale sau gestionare privată

2

Teren privat

Nu este necesar niciun permis

Proprietate privată/utilizare privată

3

IPK/ILS

Permis pentru utilizarea lemnului provenind din zone neforestiere sau din păduri de producție convertibile

Proprietate de stat/utilizare privată

4

IUIPHHK

Permis pentru înființarea și gestionarea unei societăți de prelucrare primară

Nu se aplică

5

IUI Lanjutan sau IPKL

Permis pentru înființarea și gestionarea unei societăți de prelucrare secundară

Nu se aplică

5

TPT (TPT, TPT-KB, TPT-KO)

Depozite de lemn/lemn prelucrat înregistrate

Nu se aplică

5

IRT

Întreprinderi familiale

Nu se aplică

5

ETPIK neproducător

Exportatori înregistrați neproducători

Nu se aplică

5

STANDARDUL DE LEGALITATE 1: STANDARDELE PENTRU CONCESIUNI ÎN ZONELE FORESTIERE DE PRODUCȚIE



Nr.

Principii

Criterii

Indicatori

Elemente de verificare

Reglementări conexe (1)

1

P1.  Statutul juridic al zonei și dreptul de utilizare

K1.1.  Unitatea de gestionare forestieră (concesionarii) se află în zona forestieră de producție.

1.1.1.  Titularul permisului poate demonstra că permisul de utilizare a lemnului (IUPHHK) este valabil.

Certificat atestând dreptul de concesionare a pădurii.

Regulamentul Guvernului PP72/2010

Regulamentul ministrului silviculturii P12/2010

Regulamentul ministrului silviculturii P.30/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P.31/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P.33/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P.76/2014

Dovada plății aferente permisului de utilizare a produselor forestiere din lemn.

Dovada unui alt permis de utilizare legală a zonei (dacă este cazul).

2.

P2.  Respectarea sistemului și a procedurilor de recoltare.

K2.1.  Titularul permisului deține un plan de recoltare pentru zona de tăiere care a fost aprobat de autoritățile administrative competente.

2.1.1.  Autoritatea administrativă competentă a aprobat documentele planului de lucru: planul general, planul de lucru anual, inclusiv anexele la acestea.

Planul general aprobat și anexele sale (întocmite pe baza unui inventar forestier cuprinzător efectuat de personal competent din punct de vedere tehnic)

Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Regulamentul ministrului Silviculturii P56/2009

Regulamentul ministrului silviculturii P60/2011

Regulamentul ministrului silviculturii P.33/2014

Planul de lucru anual aprobat (întocmit pe baza planului general)

Hărți (întocmite de personal competent din punct de vedere tehnic, care descriu structura și limitele suprafețelor vizate de planul de lucru)

Hartă indicând zonele de excludere pentru exploatarea forestieră din cadrul planului de lucru anual și dovezi privind implementarea la fața locului.

Locurile de recoltare (blocuri sau compartimente) de pe hartă sunt marcate clar și verificate la fața locului.

K2.2.  Planul de lucru este valabil

2.2.1.  Titularul permisului forestier deține un plan de lucru valabil în conformitate cu reglementările aplicabile

Planul general privind utilizarea produselor forestiere din lemn și anexele aferente (se acceptă și cereri în curs).

Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Regulamentul ministrului Silviculturii P56/2009

Regulamentul ministrului silviculturii P60/2011

Locul și volumele extractibile de bușteni din pădurile naturale din cadrul zonelor care urmează să facă obiectul recoltării corespund planului de lucru.

3.

P3.  Legalitatea transportului sau schimbarea dreptului de proprietate asupra buștenilor rotunzi.

K3.1.  Titularii de permise se asigură că toți buștenii transportați de la un depozit de bușteni din pădure la o unitate industrială primară de produse forestiere sau la un comerciant de bușteni înregistrat, inclusiv printr-un depozit intermediar de bușteni, sunt identificați fizic și însoțiți de documente valabile.

3.1.1.  Toți buștenii cu diametru mare recoltați sau extrași în scop comercial au fost raportați într-un raport privind producția lemnoasă

Documentele care țin de raportul privind producția lemnoasă aprobate

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

3.1.2.  Toate cantitățile de lemn transportate în afara zonelor care fac obiectul permisului sunt însoțite de un document de transport valabil

Documentele de transport valabile și anexele acestora însoțesc buștenii de la depozitul de bușteni la unitatea industrială primară de produse forestiere sau la comerciantul de bușteni înregistrat, inclusiv dacă trec prin depozite de bușteni intermediare

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

3.1.3.  Buștenii rotunzi au fost recoltați în zonele prevăzute în permisul de utilizare a pădurii

Marcaje administrative pentru lemn/cod de bare (PUHH) aplicate pe bușteni.

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

Aplicarea de marcaje administrative pentru lemn/cod de bare.

3.1.4.  Toți buștenii transportați de la depozitul de bușteni sunt însoțiți de documente de transport valabile.

Document de transport valabil

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

K3.2.  Titularul permisului a efectuat plata taxelor și impozitelor aplicabile pentru extracția în scop comercial a lemnului

3.2.1.  Titularul permisului prezintă dovada plății către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere, care corespunde producției de bușteni și tarifului aplicabil.

Ordinele de plată către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere.

Regulamentul Guvernului PP22/1997

Regulamentul Guvernului PP51/1998

Regulamentul Guvernului PP59/1998

Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007

Regulamentul ministrului comerțului 22/2012

Dovada depunerilor efectuate pentru plata către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere și borderourile de plată.

Plata către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere este în concordanță cu producțiile de bușteni și cu tariful aplicabil.

K3.3.  Transport și comerț între insule

3.3.1.  Titularii de permis care expediază bușteni sunt comercianți interinsulari de lemn înregistrați (PKAPT)

Documentele PKAPT

Regulamentul ministrului industriei și comerțului 68/2003

Regulamentul comun al ministrului silviculturii, al ministrului transporturilor și al ministrului industriei și comerțului 22/2003

3.3.2.  Nava utilizată pentru transportul buștenilor rotunzi arborează pavilionul Indoneziei și posedă un permis de exploatare valabil.

Documente de înmatriculare care atestă identitatea navei și permisul valabil.

Regulamentul ministrului industriei și comerțului 68/2003

Regulamentul comun al ministrului silviculturii, al ministrului transporturilor și al ministrului industriei și comerțului 22/2003

K.3.4.  Respectarea marcajului V-Legal

3.4.1.  Implementarea marcajului V-Legal

Marcajul V-Legal se aplică în consecință

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

4.

P4.  Respectarea aspectelor de mediu și sociale legate de recoltarea lemnului

K4.1.  Titularul permisului deține un document de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) aplicabil aprobat și a implementat măsurile identificate în cadrul acestuia.

4.1.1.  Titularul permisului deține documente EIA aplicabile aprobate de autoritățile competente care acoperă întreaga zonă de activitate.

Documentele EIA aplicabile

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

4.1.2.  Titularul permisului deține rapoarte de implementare a planului de management de mediu și a planului de monitorizare a impacturilor asupra mediului, care indică măsurile luate pentru atenuarea impacturilor asupra mediului și pentru crearea de beneficii sociale.

Planul de management de mediu și planul de monitorizare a impacturilor asupra mediului

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

Dovada implementării planului de management de mediu și a monitorizării impacturilor sociale și asupra mediului semnificative

5.

P5.  Respectarea legilor și reglementărilor în domeniul muncii

K5.1.  Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH)

5.1.1.  Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora

Implementarea procedurilor OSH

Regulamentul Guvernului PP50/2012

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 8/2010

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 609/2012

Echipamente OSH

Registre de evidență a accidentelor

K5.2.  Respectarea drepturilor lucrătorilor

5.2.1.  Libertatea de asociere pentru lucrători

Lucrătorii fac parte din sindicate ale lucrătorilor sau politicile societății permit lucrătorilor să înființeze sindicate sau să se implice în activități sindicale

Legea 13/2003

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

5.2.2.  Existența contractelor colective de muncă

Contractele colective de muncă sau documente privind politica societății în domeniul drepturilor lucrătorilor

Legea 13/2003

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

5.2.3.  Societatea nu folosește lucrători minori

Nu există lucrători minori

Legea 23/2002

Legea 13/2003

(1)   Indică principalele reglementări, incluzând și modificările ulterioare.

STANDARDUL DE LEGALITATE 2: STANDARDUL PENTRU PLANTAȚIILE FORESTIERE COMUNITARE ȘI PĂDURILE COMUNITARE DIN ZONELE FORESTIERE DE PRODUCȚIE



Nr.

Principii

Criterii

Indicatori

Elemente de verificare

Reglementări conexe

1.

P1.  Statutul juridic al zonei și dreptul de utilizare

K1.1.  Unitatea de gestionare forestieră se află în zona forestieră de producție.

1.1.1.  Titularul permisului poate demonstra că permisul de utilizare a lemnului (IUPHHK) este valabil.

Certificat atestând dreptul de concesionare a pădurii

Regulamentul ministrului silviculturii P37/2007

Regulamentul ministrului silviculturii P49/2008

Regulamentul ministrului silviculturii P12/2010

Regulamentul ministrului silviculturii P55/2011

Dovada plății aferente permisului de utilizare a produselor forestiere din lemn.

K1.2.  Agenți economici sub formă de grup.

1.2.1.  Grupul de întreprinderi este înființat în mod legal.

Actul sau dovada înființării.

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

2.

P2.  Respectarea sistemului și procedurilor de recoltare

K2.1.  Titularul permisului deține un plan de recoltare pentru zona de tăiere care a fost aprobat de autoritățile administrative competente

2.1.1.  Autoritatea administrativă competentă a aprobat planul de lucru anual.

Planul de lucru anual aprobat.

Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Hartă indicând zonele de excludere pentru exploatarea forestieră din cadrul planului de lucru anual și dovezi privind implementarea la fața locului.

Situarea blocurilor de recoltare este marcată clar și poate fi verificată la fața locului.

K2.2.  Planul de lucru este valabil

2.2.1.  Titularul permisului forestier deține un plan de lucru valabil în conformitate cu reglementările aplicabile.

Planul general privind utilizarea produselor forestiere din lemn și anexele aferente (se acceptă și cereri în curs)

Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Locul și volumele extractibile de bușteni din zona care urmează să fie stabilită în cadrul proprietății forestiere trebuie să corespundă planului de lucru.

K2.3.  Titularii de permise se asigură că toți buștenii transportați de la un depozit de bușteni din pădure la o unitate industrială primară de produse forestiere sau la un comerciant de bușteni înregistrat, inclusiv printr-un depozit de bușteni intermediar sunt identificați fizic și însoțiți de documente valabile.

2.3.1.  Toți buștenii care au fost recoltați sau extrași în scop comercial sunt raportați în raportul privind producția lemnoasă

Documentele care țin de raportul privind producția lemnoasă aprobat

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

2.3.2.  Toți buștenii transportați în afara zonei care face obiectul permisului sunt însoțiți de un document de transport legal.

Documentele de transport legale și anexele relevante de la depozitul de bușteni la depozitul de bușteni intermediar și de la depozitul de bușteni intermediar la unitatea industrială primară și/sau comerciantul de bușteni înregistrat.

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

2.3.3.  Buștenii rotunzi au fost recoltați în zonele prevăzute în permisul de utilizare a pădurii

Marcaje administrative pentru lemn/cod de bare (PUHH) aplicate pe bușteni.

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

Titularul permisului aplică marcajul pentru lemn în mod consecvent.

 

2.3.4.  Titularul permisului poate demonstra existența documentelor de transport ale buștenilor care însoțesc buștenii transportați de la depozitul de bușteni.

Documentul de transport al buștenilor, la care se anexează o listă a buștenilor.

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

K2.4.  Titularul permisului a plătit taxele și impozitele aplicabile necesare pentru extracția în scop comercial a lemnului

2.4.1.  Titularii de permis prezintă dovada plății taxei pentru resursele forestiere care corespunde producției de bușteni și tarifului aplicabil.

Ordinul de plată a taxei pentru resursele forestiere

Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007

Regulamentul ministrului comerțului 22/2012

Dovada plății taxei pentru resursele forestiere

Plata taxei pentru resursele forestiere este în concordanță cu producția de bușteni și cu tariful aplicabil.

K2.5.  Respectarea marcajului V-Legal

2.5.1.  Implementarea marcajului V-Legal

Marcajul V-Legal se aplică în consecință

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

3.

P3.  Respectarea aspectelor de mediu și sociale legate de recoltarea lemnului

K3.1.  Titularul permisului deține un document de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) aplicabil aprobat și a implementat măsurile identificate în cadrul acestuia.

3.1.1.  Titularul permisului deține documente de evaluare a impactului asupra mediului aplicabile aprobate de autoritățile competente, care acoperă întreaga zonă de activitate.

Documentele EIA aplicabile

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

3.1.2.  Titularul permisului deține rapoarte de implementare a managementului de mediu și a monitorizării realizate pentru atenuarea impacturilor asupra mediului și pentru crearea de beneficii sociale.

Documentele relevante referitoare la managementul de mediu și la monitorizare

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

Dovada implementării managementului de mediu și a monitorizării impacturilor sociale și asupra mediului semnificative

4

P4.  Respectarea legilor și reglementărilor în domeniul muncii

K4.1.  Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH)

4.1.1.  Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora

Implementarea procedurilor OSH

Regulamentul Guvernului PP50/2012

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 8/2010

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 609/2012

Echipamente OSH

K4.2.  Respectarea drepturilor lucrătorilor

4.2.1.  Societatea nu folosește lucrători minori

Nu există lucrători minori

Legea 23/2002

Legea 13/2003

STANDARDUL DE LEGALITATE 3: STANDARDUL PRIVIND PĂDURILE PRIVATE



Nr.

Principii

Criterii

Indicatori

Elemente de verificare

Reglementări conexe

1.

P1.  Dreptul de proprietate asupra lemnului poate fi verificat

K1.1.  Legalitatea dreptului de proprietate sau a titlului de proprietate asupra terenului în ceea ce privește zona de recoltare a lemnului.

1.1.1.  Proprietarul pădurii sau terenului privat poate face dovada dreptului de proprietate sau a drepturilor de utilizare a terenului.

Documente valabile privind proprietatea asupra terenului sau proprietatea funciară (titlurile de proprietate asupra terenului recunoscute de autoritățile competente)

Legea 5/1960

Regulamentul ministrului silviculturii P33/2010

Regulamentul Guvernului PP12/1998

Regulamentul ministrului comerțului 36/2007

Regulamentul ministrului comerțului 37/2007

Legea 6/1983

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

Dreptul de cultivare a terenului.

Actul de înființare a societății

Licența comercială pentru societățile implicate în activități comerciale (SIUP)

Înregistrarea societății (TDP)

Înregistrarea în scopuri fiscale (NPWP)

Documentul OSH

Contractele colective de muncă sau documente privind politica societății în domeniul drepturilor lucrătorilor

Harta zonei forestiere private și limitele delimitate pe teren.

1.1.2.  Unitățile de gestionare (deținute fie individual, fie de un grup) demonstrează existența unor documente valabile de transport al lemnului

Documentul de transport al buștenilor

Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012

1.1.3.  Unitățile de gestionare prezintă dovada plății taxelor aplicabile aferente arborilor prezenți înainte de cesionarea drepturilor sau proprietății asupra zonei.

Dovada plății către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere și a despăgubirii către stat pentru valoarea aferentă volumului de lemn tăiat.

Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007

K.1.2.  Agenții economici sub formă de grupuri sunt înregistrați în mod legal

1.2.1.  Grupul de întreprinderi este înființat în mod legal.

Actul sau dovada înființării.

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

K.1.3.  Respectarea marcajului V-Legal

1.3.1.  Implementarea marcajului V-Legal

Marcajul V-Legal se aplică în consecință

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

2.

P2.  Respectarea legilor și reglementărilor în domeniul muncii în cazul zonelor care fac obiectul unor drepturi de cultivare a terenului

K2.1.  Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH)

2.1.1.  Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora

Implementarea procedurilor OSH

Regulamentul Guvernului PP50/2012

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 8/2010

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 609/2012

Echipamente OSH

Registre de evidență a accidentelor

K2.2.  Respectarea drepturilor lucrătorilor

2.2.1.  Libertatea de asociere pentru lucrători

Lucrătorii aparțin de sindicate ale lucrătorilor sau politicile societății permit lucrătorilor să înființeze sindicate sau să se implice în activități sindicale

Legea 13/2003

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2001

2.2.2.  Existența contractelor colective de muncă

Contractele colective de muncă sau documente privind politica societății în domeniul drepturilor lucrătorilor

Legea 13/2003

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

2.2.3.  Societatea nu folosește lucrători minori

Nu există lucrători minori

Legea 23/2002

Legea 13/2003

3

P3.  Respectarea aspectelor de mediu și sociale legate de recoltarea lemnului

K3.1.  Titularul drepturilor de cultivare a terenului sau proprietarii de păduri private dețin un document de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) aplicabil aprobat și au implementat măsurile identificate în cadrul acestuia (dacă se solicită în regulament)

3.1.1.  Titularul drepturilor de cultivare a terenului sau proprietarii de păduri private dețin documente EIA aplicabile aprobate de autoritățile competente care acoperă întreaga zonă de activitate.

Documentele EIA aplicabile

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

3.1.2.  Titularul drepturilor de cultivare a terenului deține rapoarte de implementare a planului de management de mediu și a planului de monitorizare a impacturilor asupra mediului

Planul de management de mediu și planul de monitorizare a impacturilor asupra mediului

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

Dovada implementării planului de management de mediu și a monitorizării

STANDARDUL DE LEGALITATE 4: STANDARDUL PRIVIND DREPTURILE DE UTILIZARE A LEMNULUI ÎN ZONELE NEFORESTIERE SAU DIN PĂDURI DE PRODUCȚIE CONVERTIBILE



Nr.

Principii

Criterii

Indicatori

Elemente de verificare

Reglementări conexe

1.

P1.  Statutul juridic al zonei și dreptul de utilizare

K1.1.  Permis de recoltare a lemnului în zonă neforestieră fără modificarea statutului juridic al pădurii.

1.1.1.  Operațiuni de recoltare autorizate în temeiul altor permise juridice (ILS)/permise de conversie (IPK) într-o zonă în leasing.

Notă: Acest lucru este valabil și pentru zona clasificată anterior drept plantație forestieră în vederea reîmpăduririi (HTHR).

Permisele ILS/IPK pentru operațiuni de recoltare în zona în leasing (inclusiv documentul de evaluare a impactului de mediu/EIA aplicabil pentru activități comerciale neforestiere)

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P18/2011

Regulamentul ministrului silviculturii P59/2011

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

Hărțile anexate la permisele ILS/IPK aferente zonei în leasing și dovada conformității la fața locului.

K1.2.  Permis de recoltare a lemnului în zonă neforestieră care duce la o modificare a statutului juridic al pădurii

1.2.1.  Recoltarea lemnului autorizată în temeiul unui permis de conversie a terenului (IPK).

Notă: Acest lucru este valabil și pentru zona clasificată anterior drept plantație forestieră în vederea reîmpăduririi (HTHR).

Permisul de activitate și hărțile anexate la permis (inclusiv documentul de evaluare a impactului de mediu/EIA aplicabil pentru activități comerciale neforestiere)

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P33/2010

Regulamentul ministrului silviculturii P14/2011

Regulamentul ministrului silviculturii P59/2011

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

IPK în zonele de conversie

Hărțile anexate la IPK

Documente care autorizează modificarea statutului juridic al pădurii (această cerință se aplică atât titularilor de IPK, cât și titularilor de permise de activitate)

1.2.2.  Permis de conversie (IPK) pentru efectuarea transmigrării

IPK în zonele de conversie

Regulamentul ministrului silviculturii P14/2011

Hărțile anexate la IPK

K1.3.  Permis de recoltare a lemnului în zonă neforestieră.

1.3.1.  Recoltarea lemnului autorizată în temeiul unui permis de conversie a terenului (IPK) în zonă neforestieră.

Document de planificare a IPK

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P14/2011

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

Permisul de activitate și hărțile anexate la permis (inclusiv documentul de evaluare a impactului de mediu/EIA aplicabil pentru activități comerciale neforestiere)

IPK în zonele de conversie

Hărțile anexate la IPK

1.3.2.  Permis de conversie (IPK) pentru efectuarea transmigrării

IPK în zonele de conversie

Regulamentul ministrului silviculturii P14/2011

Hărțile anexate la IPK

2.

P2.  Respectarea sistemelor și procedurilor juridice pentru recoltarea arborilor și pentru transportul buștenilor

K2.1.  Planul IPK/ILS și implementarea sunt în conformitate cu planul de amenajare a teritoriului.

2.1.1.  Plan de lucru aprobat pentru zonele care fac obiectul IPK/ILS

Documentele aferente planului de lucru IPK/ILS

Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Regulamentul ministrului silviculturii P53/2009

2.1.2.  Titularul permisului poate demonstra că buștenii transportați provin din zone care fac obiectul unui permis de conversie/altor permise de utilizare valabile (IPK/ILS)

Documente privind inventarul forestier

Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Documentele aferente raportului de producție lemnoasă (LHP)

K2.2.  Plata taxelor și impozitelor guvernamentale și îndeplinirea cerințelor privind transportul lemnului.

2.2.1.  Dovada plății taxelor

Ordinul de plată a taxei pentru resursele forestiere

Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007

Dovada plății taxei pentru resursele forestiere

Plata taxei pentru resursele forestiere este în concordanță cu producția de bușteni și cu tariful aplicabil.

2.2.2.  Titularul permisului deține documente valabile de transport al lemnului

Factura pentru transportul buștenilor (FAKB) și lista buștenilor pentru buștenii cu diametru mic

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Documentul privind legalitatea buștenilor (SKSKB) și lista buștenilor pentru buștenii cu diametru mare

K2.3.  Respectarea marcajului V-Legal

2.3.1.  Implementarea marcajului VLegal

Marcajul V-Legal se aplică în consecință

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

3.

P3.  Respectarea legilor și reglementărilor în domeniul muncii

K3.1.  Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH)

3.1.1.  Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora

Proceduri OSH

Regulamentul Guvernului PP50/2012

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 8/2010

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 609/2012

Echipamente OSH

Registre de evidență a accidentelor

K3.2.  Respectarea drepturilor lucrătorilor

3.2.1.  Societatea nu folosește lucrători minori

Nu există lucrători minori

Legea 23/2002

Legea 13/2003

STANDARDUL DE LEGALITATE 5: STANDARDUL PRIVIND INDUSTRIILE FORESTIERE PRIMARE ȘI DIN AVAL ȘI COMERCIANȚII



Nr.

Principii

Criterii

Indicatori

Elemente de verificare

Reglementări conexe

1.

P1.  Agenții economici sprijină realizarea comerțului legal cu lemn.

K1.1.  Industria de prelucrare a produselor forestiere din lemn deține permise valabile, pentru:

(a)  unități prelucrătoare; și/sau

(b)  exportatori de produse prelucrate

1.1.1.  Unitățile prelucrătoare dețin permise valabile

Actul de înființare a societății și cele mai recente modificări aduse actului (Actul de înființare a societății)

Legea 6/1983

Legea 3/2014

Regulamentul Guvernului PP74/2011

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului legii și drepturilor omului M.01-HT.10/2006

Regulamentul ministrului comerțului 36/2007

Regulamentul ministrului comerțului 37/2007

Regulamentul ministrului industriei 41/2008

Regulamentul ministrului afacerilor interne 27/2009

Regulamentul ministrului comerțului 39/2011

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

Regulamentul ministrului comerțului 77/2013

Regulamentul ministrului silviculturii P9/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P55/2014

Permisul de desfășurare a unor activități comerciale (licență comercială/SIUP) sau permisul de comercializare, care poate fi permis de activitate industrială (IUI) sau certificat de înregistrare industrială (TDI)

Permis de daune/perturbare (permis eliberat societății pentru afectarea mediului în vecinătatea căruia își desfășoară activitatea)

Certificatul de înregistrare a societății (TDP)

Numărul de identificare în scopuri fiscale (NPWP)

Disponibilitatea documentelor de evaluare a impactului asupra mediului aplicabile

Disponibilitatea permisului de activitate industrială (IUI) sau a permisului de activitate permanentă (IUT) sau a certificatului de înregistrare industrială (TDI)

Disponibilitatea planificării stocului de materii prime (RPBBI) pentru industria primară.

1.1.2.  Exportatorii de produse din lemn prelucrat dețin permise valabile atât ca producători, cât și ca exportatori de produse din lemn.

Exportatorii au statutul de exportatori înregistrați de produse ale industriei forestiere (ETPIK).

Regulamentul ministrului comerțului 97/2014

K1.2.  Întreprinderea familială este o entitate juridică indoneziană

1.2.1.  Proprietarul întreprinderii familiale demonstrează identitatea sa oficială

Carte de identitate

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

K1.3.  Importatorii de produse forestiere din lemn dețin permise valabile și respectă obligația de diligență

1.3.1.  Importatorii de produse forestiere din lemn dețin permise valabile

Importatorii au statutul de importatori înregistrați.

Regulamentul ministrului comerțului 78/2014

1.3.2.  Importatorii dețin un sistem privind obligația de diligență

Importatorii dispun de orientări/proceduri privind obligația de diligență și de dovada respectării acesteia.

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

K1.4.  Depozitele înregistrate sau exportatorii neproducători înregistrați dețin permise valabile

1.4.1.  Depozitele înregistrate dețin permise valabile

Permis din partea șefului biroului silvic provincial/districtual.

Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

1.4.2.  Exportatorii neproducători înregistrați dețin permise valabile.

Actul de înființare a societății și cele mai recente modificări aduse actului (Actul de înființare a societății)

Legea 6/1983

Regulamentul Guvernului PP72/2011

Regulamentul ministrului legii și drepturilor omului M.01-HT.10/2006

Regulamentul ministrului comerțului 36/2007

Regulamentul ministrului comerțului 37/2007

Regulamentul ministrului comerțului 39/2011

Regulamentul ministrului comerțului 77/2013

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

Regulamentul ministrului comerțului 97/2014

Permisul de desfășurare a unor activități comerciale (licență comercială/SIUP) sau permisul de comercializare.

Certificatul de înregistrare a societății (TDP)

Numărul de identificare în scopuri fiscale (NPWP)

Înregistrarea comercianților ca exportatori neproducători de produse ale industriei forestiere (ETPIK Non-Produsen).

Acord sau contract de furnizare cu o mică întreprindere non-ETPIK care deține un certificat de legalitate a lemnului (S-LK) sau declarația de conformitate din partea furnizorului/DCF (DKP)

1.4.3.  Agenții economici dețin documente de evaluare a impactului de mediu (EIA) aplicabile

Documentele EIA aplicabile

Regulamentul Guvernului PP27/2012

Regulamentul ministrului mediului 13/2010

Regulamentul ministrului mediului 05/2012

K1.5.  Agenții economici sub formă de:

grupuri (de IMM-uri sau artizani/întreprinderi familiale sau depozite)

sau

cooperative (artizani/întreprinderi familiale)

sunt înregistrați în mod legal sau dețin dovada înființării

Notă: Nu se aplică în cazul exportatorilor neproducători înregistrați.

1.5.1.  Agenții economici sub formă de grupuri sau cooperative sunt înființați în mod legal

Actul sau dovada înființării.

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

Înregistrarea în scopuri fiscale (NPWP) în cazul cooperativelor

1.5.2.  Structura organizatorică a cooperativelor

Decizia cooperativei privind structura organizatorică

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

1.5.3.  Tipul de întreprinderi cooperative

Documente din planul de afaceri al cooperativei sau un document care indică tipul de cooperativă

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

1.5.4.  Identitatea oficială a fiecăruia dintre membrii cooperativei

Cărți de identitate

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

2.

P2.  Agenții economici folosesc un sistem de urmărire a lemnului care asigură trasabilitatea lemnului până la origine

K2.1.  Existența și utilizarea unui sistem care urmărește lemnul

2.1.1.  Agenții economici pot demonstra că lemnul primit provine din surse legale.

Documente de vânzare-cumpărare sau contractul de furnizare de materiale și/sau dovada achiziționării.

Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P.9/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

Regulamentul ministrului comerțului P78/2014

Raportul aprobat privind transferul lemnului și/sau dovada transferului și/sau raportul oficial privind examinarea lemnului; scrisoare atestând legalitatea produselor forestiere

Lemnul importat este însoțit de declarația de conformitate din partea furnizorului sau de certificatul de legalitate (S-LK).

Notă: Se aplică numai în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale.

Documentele de transport al lemnului

Documentele de transport (Nota), împreună cu rapoartele oficiale corespunzătoare din partea funcționarului autorității locale cu privire la utilizarea de lemn provenind de la clădiri/structuri demolate, de lemn dezgropat și de lemn îngropat.

Documentele de transport sub forma Nota pentru deșeurile de lemn industriale

Documente/rapoarte privind evoluția stocului de bușteni/lemn/produse.

Certificatul de legalitate (S-PHPL/S-LK) sau declarația de conformitate din partea furnizorilor (DKP)

Documente justificative pentru planificarea stocului de materii prime (RPBBI) pentru industria primară.

2.1.2.  Importatorii dețin documente valabile care atestă faptul că lemnul importat provine din surse legale.

Notă: Nu se aplică în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale.

Notificare de import (PIB)

Decretul prezidențial 43/1978

Regulamentul ministrului comerțului 78/2014

Listă de colisaj

Factură

B/L (conosament)

Declarația de import și recomandarea de import

Dovada plății taxelor la import.

Alte documente relevante (inclusiv permisele CITES) pentru tipurile de lemn a căror comercializare este restricționată

Dovada de utilizare a lemnului importat

2.1.3.  Agenții economici folosesc un sistem de urmărire a lemnului și nu depășesc nivelurile de producție permise

Notă: Nu se aplică în cazul depozitelor și al neproducătorilor de lemn înregistrați.

Fișe de control privind utilizarea materiilor prime și producția.

Notă: Nu se aplică pentru în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale.

Regulamentul ministrului industriei 41/2008

Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P55/2014

Rapoarte privind producția de produse prelucrate.

Producția unității nu depășește capacitatea de producție permisă.

Notă: Nu se aplică în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale.

Segregarea/separarea produselor fabricate din lemn sechestrat.

2.1.4.  Procesul de producție cu o altă parte (cu altă unitate industrială sau cu artizani/întreprinderi familiale) permite trasabilitatea lemnului

Notă: Nu se aplică în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale, al depozitelor și al neproducătorilor de lemn înregistrați.

Certificatul de legalitate (S-LK) sau declarația de conformitate din partea furnizorilor (DKP)

Regulamentul ministrului silviculturii P48/2006

Regulamentul ministrului comerțului 36/2007

Regulamentul ministrului industriei 41/2008

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P55/2014

Contractul de servicii pentru prelucrarea produselor încheiat cu o altă parte

Scrisoare de atestare a materiilor prime

Segregarea/separarea produselor fabricate.

Documentație privind materiile prime, procesele de producție și, după caz, atestând dacă exportul este efectuat prin intermediul unui acord de servicii cu altă societate.

K2.2.  Transferul de produse din lemn prelucrat de la furnizor la exportatorii neproducători înregistrați.

2.2.1.  Agenții economici sunt în măsură să demonstreze că produsele achiziționate provin din surse legale.

Produsele sunt achiziționate de la partenerii industriali din lista non-ETPIK care dețin un certificat de legalitate (S-LK) sau o DCF (DKP).

Regulamentul ministrului silviculturii P.43/2014

Document de transport.

Documente/rapoarte privind evoluția stocului de produse.

3.

P3.  Legalitatea comerțului sau schimbarea proprietarului lemnului.

K3.1.  Comerțul sau transferul de produse din lemn destinate pieței interne este conform cu legislația aplicabilă

Notă: Nu se aplică în cazul exportatorilor neproducători înregistrați.

3.1.1.  Comerțul sau transferul de lemn destinat pieței interne însoțit de un document de transport.

Document de transport

Regulamentul comun al ministrului silviculturii 22/2003, al ministrului transporturilor KM3/2003 al și ministrului industriei și comerțului 33/2003

Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012

Regulamentul ministrului silviculturii P41/2014

Regulamentul ministrului silviculturii P42/2014

K3.2.  Expedierea de lemn prelucrat pentru export respectă legislația aplicabilă.

Notă: Nu se aplică în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale și al depozitelor.

3.2.1.  Expedierea de lemn prelucrat pentru export cu documente de notificare a exportului (PEB)

Produse pentru export

Legea 17/2006 (Vămi)

Decretul prezidențial 43/1978

Regulamentul ministrului silviculturii 447/2003

Regulamentul ministrului de finanțe 223/2008

Regulamentul Direcției Generale a Vămilor P-40/2008

Regulamentul Direcției Generale a Vămilor P-06/2009

Regulamentul ministrului comerțului P50/2013

Regulamentul ministrului comerțului P97/2014

PEB

Listă de colisaj

Factură

B/L (conosament)

Documentele licenței de export (V-Legal)

Rezultatele verificării tehnice (raportul inspectorului) pentru produsele în cazul cărora este obligatorie verificarea tehnică

Dovada plății taxelor la export, dacă este cazul.

Alte documente relevante (inclusiv permisele CITES) pentru tipurile de lemn a căror comercializare este restricționată

K.3.3.  Respectarea marcajului V-Legal

3.3.1.  Implementarea marcajului V-Legal

Marcajul V-Legal se aplică în consecință

Regulamentul ministrului silviculturii P43/2014

4.

P4.  Respectarea reglementărilor în domeniul muncii pentru industria prelucrătoare.

K.4.1.  Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH)

4.1.1.  Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora

Proceduri OSH

sau

În cazul artizanilor/întreprinderilor familiale, echipamente de prim ajutor și de siguranță

Regulamentul Guvernului PP50/2012

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 8/2010

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 609/2012

Implementarea procedurilor OSH.

Registre de evidență a accidentelor

Notă: Nu se aplică în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale.

K.4.2.  Respectarea drepturilor lucrătorilor

Notă: Nu se aplică în cazul artizanilor/întreprinderilor familiale.

4.2.1.  Libertatea de asociere pentru lucrători

Sindicat sau o politică a societății care permite angajaților/lucrătorilor să înființeze un sindicat sau să se implice în activități sindicale

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2001

4.2.2.  Existența unui contract colectiv de muncă sau a unei politici a societății privind drepturile lucrătorilor

Disponibilitatea contractului colectiv de muncă sau a documentelor de politică a societății privind drepturile lucrătorilor

Legea 13/2003

Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

4.2.3.  Societatea nu folosește lucrători minori

Nu există lucrători minori

Legea 23/2002

Legea 13/2003

▼B

ANEXA III

CONDIȚII PENTRU PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAȚIE ÎN UNIUNE A PRODUSELOR INDONEZIENE DIN LEMN CARE FAC OBIECTUL UNEI LICENȚE FLEGT

1.   DEPUNEREA LICENȚEI

1.1. Licența se depune la autoritatea competentă a statului membru al Uniunii în care transportul care face obiectul licenței se prezintă pentru punerea în liberă circulație. Acest lucru poate fi realizat prin mijloace electronice sau prin alte mijloace rapide.

1.2. O licență este acceptată dacă îndeplinește toate cerințele prevăzute în anexa IV și în cazul în care nu este considerată necesară nicio altă verificare în conformitate cu secțiunile 3, 4 și 5 din prezenta anexă.

1.3. O licență poate fi depusă înainte de sosirea transportului la care se referă.

2.   ACCEPTAREA LICENȚEI

2.1. Orice licență care nu respectă cerințele și specificațiile stabilite în anexa IV nu este valabilă.

2.2. Ștersăturile sau modificările aduse unei licențe sunt acceptate doar în cazul în care aceste ștersături sau modificări au fost validate de autoritatea emitentă.

2.3. Licența se consideră nulă dacă este depusă la autoritatea competentă după data de expirare indicată în licență. Prelungirea valabilității unei licențe nu se acceptă decât în cazul în care această prelungire a fost validată de autoritatea emitentă.

2.4. Nu se acceptă duplicate sau substitute ale licențelor decât în cazul în care acestea au fost emise și aprobate de autoritatea emitentă.

2.5. Dacă sunt necesare informații suplimentare privind licența sau transportul, în conformitate cu prezenta anexă, licența este acceptată numai după ce au fost primite informațiile necesare.

2.6. Dacă volumul sau greutatea produselor din lemn conținute în respectivul transport prezentat pentru punere în liberă circulație nu diferă cu mai mult de 10 % față de volumul sau greutatea indicate în licența care îl însoțește, se consideră că transportul corespunde informațiilor furnizate în licență în ceea ce privește volumul sau greutatea.

2.7. În conformitate cu legislația și procedurile aplicabile, autoritatea competentă informează autoritățile vamale de îndată ce licența a fost acceptată.

3.   VERIFICAREA VALABILITĂȚII ȘI AUTENTICITĂȚII LICENȚEI

3.1. Dacă există îndoieli cu privire la valabilitatea sau autenticitatea unei licențe, a unui duplicat sau a unui substitut, autoritatea competentă poate solicita informații suplimentare din partea unității de informare cu privire la licențe.

3.2. Unitatea de informare cu privire la licențe poate solicita autorității competente să trimită o copie a licenței în cauză.

3.3. Dacă este necesar, autoritatea emitentă retrage licența și eliberează un exemplar corectat, care include mențiunea „Duplicate” („duplicat”) autentificată prin ștampilă, pe care îl transmite autorității competente.

3.4. Dacă autoritatea competentă nu primește niciun răspuns în termen de douăzeci și una de zile calendaristice de la solicitarea de informații suplimentare din partea unității de informare cu privire la licențe, conform precizărilor din secțiunea 3.1 din prezenta anexă, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

3.5. Dacă valabilitatea licenței este confirmată, unitatea de informare cu privire la licențe informează imediat autoritatea competentă, de preferință pe cale electronică. Copiile returnate poartă mențiunea autentificată prin ștampilă „Validated on” („validat la data de”).

3.6. Dacă, pe baza informațiilor suplimentare furnizate și a investigațiilor ulterioare, se stabilește că licența nu este valabilă sau autentică, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

4.   VERIFICAREA CONFORMITĂȚII LICENȚEI CU TRANSPORTUL

4.1. Dacă se consideră necesară verificarea suplimentară a transportului înainte ca autoritățile competente să poată decide asupra acceptării unei licențe, se pot desfășura controale care să stabilească dacă transportul în cauză corespunde cu informațiile furnizate în licență și/sau cu datele referitoare la licența respectivă deținute de autoritatea emitentă.

4.2. În cazul în care există îndoieli cu privire la conformitatea transportului cu licența, autoritatea competentă în cauză poate solicita clarificări suplimentare din partea unității de informare cu privire la licențe.

4.3. Unitatea de informare cu privire la licențe poate solicita autorității competente să trimită o copie a licenței sau substitutului în cauză.

4.4. Dacă este necesar, autoritatea emitentă retrage licența și eliberează un exemplar corectat, care trebuie să includă mențiunea „Duplicate” autentificată prin ștampilă, pe care îl transmite autorității competente.

4.5. Dacă autoritatea competentă nu primește niciun răspuns în termen de douăzeci și una de zile calendaristice de la solicitarea de clarificări suplimentare, astfel cum se specifică în secțiunea 4.2 de mai sus, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

4.6. Dacă, pe baza informațiilor suplimentare furnizate și a investigațiilor ulterioare, s-a stabilit că transportul în cauză nu este conform cu licența și/sau cu datele referitoare la licența respectivă deținute de autoritatea emitentă, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

5.   DIVERSE

5.1. Costurile apărute pe durata verificării sunt suportate de importator, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația și procedurile aplicabile ale statului membru al Uniunii în cauză.

5.2. În cazul în care apar dezacorduri sau dificultăți persistente în urma verificării licențelor, chestiunea poate fi supusă atenției CMI.

6.   DECLARAȚIA VAMALĂ UE

6.1. Numărul licenței care se referă la produsele din lemn declarate pentru punere în liberă circulație se menționează în căsuța 44 a documentului administrativ unic pe care este întocmită declarația vamală.

6.2. În cazul unei declarații vamale efectuate printr-o metodă de prelucrare a datelor, această trimitere se include în căsuța corespunzătoare.

7.   PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAȚIE

7.1. Transporturile de produse din lemn sunt eliberate pentru punere în liberă circulație numai după ce procedura descrisă în secțiunea 2.7 de mai sus a fost finalizată în mod corespunzător.

ANEXA IV

CERINȚE ȘI SPECIFICAȚII TEHNICE PRIVIND LICENȚELE FLEGT

1.   CERINȚE GENERALE PRIVIND LICENȚELE FLEGT

1.1. Licența FLEGT se eliberează pe hârtie sau în format electronic.

1.2. Atât licența pe hârtie, cât și cea în format electronic furnizează informațiile menționate în apendicele 1, în conformitate cu notele explicative prevăzute în apendicele 2.

1.3. Licența FLEGT se numerotează într-un mod care permite părților să facă distincție între o licență FLEGT care are ca obiect transporturi destinate piețelor Uniunii și un document V-Legal pentru transporturi destinate piețelor din afara Uniunii.

1.4. Licența FLEGT este valabilă de la data la care a fost eliberată.

1.5. Durata de valabilitate a licenței FLEGT este de maximum patru luni. Data expirării este indicată în licență.

1.6. Licența FLEGT se consideră nulă de la data la care a expirat. În caz de forță majoră sau din alte cauze valabile independente de voința titularului licenței, autoritatea emitentă poate prelungi durata de valabilitate cu o perioadă suplimentară de două luni. Autoritatea emitentă înscrie și validează noua dată de expirare atunci când acordă o astfel de prelungire.

1.7. Licența FLEGT se consideră nulă și se returnează autorității emitente dacă produsele din lemn care fac obiectul licenței sunt pierdute sau distruse înainte de sosirea în Uniune.

2.   SPECIFICAȚII TEHNICE PRIVIND LICENȚELE FLEGT PE HÂRTIE

2.1. Licențele pe hârtie respectă formatul descris în apendicele 1.

2.2. Dimensiunea hârtiei trebuie să fie de tip A4 standard. Hârtia trebuie să prezinte filigran cu un logo care va fi ștanțat pe hârtie, pe lângă sigiliu.

2.3. Licența FLEGT se completează la mașina de scris sau prin mijloace computerizate. Dacă este necesar, ea poate fi completată de mână.

2.4. Însemnele autorității emitente se aplică cu ajutorul unei ștampile. Cu toate acestea, ștampila autorității emitente poate fi înlocuită cu o ștanțare sau o perforație.

2.5. Cantitățile alocate se menționează de către autoritatea emitentă printr-un mijloc care face imposibilă falsificarea sau introducerea de cifre sau de mențiuni suplimentare.

2.6. Formularul nu trebuie să prezinte nicio ștersătură sau modificare, în afara cazului în care ștersăturile sau modificările respective au fost autentificate prin ștampila și semnătura autorității emitente.

2.7. Licența FLEGT se tipărește și se completează în limba engleză.

3.   EXEMPLARE ALE LICENȚELOR FLEGT

3.1. O licență FLEGT se redactează în șapte exemplare, după cum urmează:

(i) un exemplar „Original” pentru autoritatea competentă, pe hârtie albă;

(ii) un exemplar „Copy for Customs at destination” („exemplar pentru organele vamale de la destinație”), pe hârtie galbenă;

(iii) un exemplar „Copy for the Importer” („exemplar pentru importator”), pe hârtie albă;

(iv) un exemplar „Copy for the Licensing Authority” („exemplar pentru autoritatea emitentă”), pe hârtie albă;

(v) un exemplar „Copy for the Licensee” („exemplar pentru titularul licenței”), pe hârtie albă;

(vi) un exemplar „Copy for the Licence Information Unit” („exemplar pentru unitatea de informare cu privire la licențe”), pe hârtie albă;

(vii) un exemplar „Copy for Indonesian Customs” („exemplar pentru organele vamale indoneziene”), pe hârtie albă.

3.2. Exemplarele care poartă mențiunea „Original”, „Copy for Customs at destination” și „Copy for the Importer” se înmânează titularului licenței, care le transmite importatorului. Importatorul prezintă originalul autorității competente și exemplarul relevant autorității vamale a statului membru al Uniunii în care transportul care face obiectul licenței respective se declară pentru punere în liberă circulație. Cel de-al treilea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Importer”, se păstrează de importator în evidențele sale.

3.3. Cel de-al patrulea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Licensing Authority”, se păstrează de autoritatea emitentă, pentru evidențele sale și pentru o eventuală verificare ulterioară a licențelor emise.

3.4. Cel de-al cincilea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Licensee”, se înmânează titularului licenței, pentru evidențele sale.

3.5. Cel de-al șaselea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Licence Information Unit”, se înmânează unității de informare cu privire la licențe, pentru evidențele acesteia.

3.6. Cel de-al șaptelea exemplar, cu mențiunea „Copy for Indonesian Customs”, se înmânează autorității vamale din Indonezia pentru export.

4.   LICENȚA FLEGT PIERDUTĂ, FURATĂ SAU DISTRUSĂ

4.1. În cazul pierderii, furtului sau distrugerii exemplarului cu mențiunea „Original” sau a exemplarului cu mențiunea „Copy for Customs at destination” sau a ambelor, titularul licenței sau reprezentantul autorizat al acestuia poate solicita autorității emitente eliberarea unui substitut. Odată cu cererea, titularul licenței sau reprezentantul autorizat al acestuia furnizează o explicație privind pierderea exemplarului original și/sau a exemplarului-copie.

4.2. În cazul în care consideră că explicația este valabilă, autoritatea emitentă eliberează o licență-substitut în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii de la titularul licenței.

4.3. Substitutul conține toate informațiile și indicațiile care apăreau pe licența pe care o înlocuiește, inclusiv numărul licenței, și poartă mențiunea „Replacement Licence” („licență de înlocuire”).

4.4. În cazul în care licența pierdută sau furată este găsită, aceasta nu se mai utilizează și trebuie returnată autorității emitente.

5.   SPECIFICAȚII TEHNICE PRIVIND LICENȚELE FLEGT ÎN FORMAT ELECTRONIC

5.1. Licența FLEGT poate fi eliberată și prelucrată prin intermediul unor sisteme electronice.

5.2. În statele membre ale Uniunii care nu sunt conectate la un sistem electronic, se pune la dispoziție o licență pe hârtie.

Apendice

1. Formatul licenței

2. Note explicative

Apendicele 1

FORMATUL LICENȚEI

image

Apendicele 2

NOTE EXPLICATIVE

Generalități:

 Se completează cu majuscule.

 Atunci când sunt menționate, codurile ISO fac trimitere la codul țării din două litere, conform standardului internațional.

 Căsuța 2 se utilizează doar de autoritățile indoneziene

 Rubricile A și B se utilizează doar pentru licențele FLEGT aferente transporturilor către UE



Rubrica A

Destinație

Se indică „Uniunea Europeană” dacă licența se referă la un transport destinat Uniunii Europene.

Rubrica B

Licență FLEGT

Se indică „FLEGT” dacă licența se referă la un transport destinat Uniunii Europene.



Căsuța 1

Issuing authority (autoritatea emitentă)

Se indică numele, adresa și numărul de înregistrare ale autorității emitente.

Căsuța 2

Informații pentru Indonezia

Se indică numele și adresa importatorului, valoarea totală (în USD) a transportului, precum și numele și codul ISO din două litere al țării de destinație și, dacă este cazul, al țării de tranzit.

Căsuța 3

V-Legal/FLEGT licence number (numărul V-Legal/licenței FLEGT)

Se indică numărul de eliberare.

Căsuța 4

Date of expiry (data expirării)

Perioada de valabilitate a licenței.

Căsuța 5

Country of export (țara de export)

Această rubrică se referă la țara parteneră din care s-au exportat către UE produsele din lemn.

Căsuța 6

ISO Code (codul ISO)

Se înscrie codul ISO format din două litere al țării partenere menționate în căsuța 5.

Căsuța 7

Means of transport (mijloace de transport)

Se indică mijlocul de transport utilizat la punctul de export.

Căsuța 8

Licensee (titularul licenței)

Se indică numele și adresa exportatorului, inclusiv numărul de exportator înregistrat ETPIK și numărul de identificare fiscală.

Căsuța 9

Commercial description (descrierea comercială)

Se indică descrierea comercială a produsului (produselor) din lemn. Descrierea trebuie să fie suficient de detaliată pentru a permite clasificarea în SA.

Căsuța 10

HS Heading (Rubrica din SA)

Pentru exemplarele „Original”, „Copy for Customs at Destination” și „Copy for Importer”, se înscrie codul de marfă din patru sau șase cifre stabilit pe baza Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor. Pentru exemplarele destinate utilizării în Indonezia [exemplarele (iv)-(vii) menționate în secțiunea 3.1 din anexa IV], se înscrie codul de marfă din zece cifre în conformitate cu Tariful Vamal din Indonezia.

Căsuța 11

Common and Scientific Names (denumirea comună și cea științifică)

Se indică denumirea comună și denumirea științifică a esenței de lemn care intră în componența produsului. Pentru produsele în componența cărora intră mai mult de o esență, se utilizează un rând separat. Se poate omite în cazul unui produs compozit sau al unei componente care include esențe multiple de lemn a căror identitate nu se mai cunoaște (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 12

Countries of harvest (țările de recoltare)

Se indică țările în care a fost recoltată esența de lemn menționată în căsuța 10. În cazul unui produs compozit, se indică toate sursele din care a provenit lemnul utilizat. Se poate omite în cazul unui produs compozit sau al unei componente care include esențe multiple de lemn a căror identitate nu se mai cunoaște (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 13

ISO Codes (codurile ISO)

Se înscrie codul ISO al țărilor menționate în căsuța 12. Se poate omite în cazul unui produs compozit sau al unei componente care include esențe multiple de lemn a căror identitate nu se mai cunoaște (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 14

Volume (volum) (m3)

Se indică volumul total în m3. Facultativ, în afara cazului în care informațiile menționate în caseta 15 au fost omise.

Căsuța 15

Net weight (greutatea netă) (kg)

Se indică greutatea totală a transportului în momentul măsurării, în kg. Aceasta este definită ca masa netă a produselor din lemn neambalate în containere sau alte ambalaje, cu excepția reazemelor, distanțierelor, etichetelor autocolante etc.

Căsuța 16

Number of units (număr de unități)

Se indică numărul de unități, în cazul produselor fabricate a căror cantitate se exprimă cel mai bine în acest mod. Facultativ.

Căsuța 17

Distinguishing marks (însemne distinctive)

Se inserează codul de bare și orice însemne distinctive, dacă este cazul, de exemplu numărul lotului, numărul conosamentului etc. Facultativ.

Căsuța 18

Signature and stamp of issuing authority (semnătura și ștampila autorității emitente)

Căsuța cuprinde semnătura funcționarului autorizat și ștampila oficială a autorității emitente. De asemenea, se indică numele semnatarilor, precum și locul și data.

▼M1

ANEXA V

SISTEMUL INDONEZIAN DE ASIGURARE A LEGALITĂȚII LEMNULUI

1.    Introducere

Obiectiv: să ofere asigurarea că recoltarea, transportul, prelucrarea și vânzarea buștenilor rotunzi și a produselor din lemn prelucrate respectă toate actele cu putere de lege și actele administrative relevante din Indonezia.

Cunoscută pentru rolul său de pionierat în combaterea exploatării forestiere ilegale și a comerțului cu produse din lemn și lemn recoltat în mod ilegal, Indonezia a găzduit Conferința ministerială din Asia de Est privind aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier (FLEG), care a avut loc la Bali, în septembrie 2001, și care a condus la Declarația privind aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier (Declarația de la Bali). De atunci, Indonezia a continuat să se afle în avangarda cooperării internaționale în domeniul combaterii exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent.

În cadrul eforturilor internaționale vizând abordarea acestor aspecte, un număr tot mai mare de țări consumatoare s-au angajat să ia măsuri pentru prevenirea comerțului pe piețele lor cu lemn recoltat în mod ilegal, în timp ce țările producătoare s-au angajat să pună la dispoziție un mecanism care să asigure legalitatea propriilor produse din lemn. Este important să se instituie un sistem credibil care să garanteze legalitatea recoltării, transportării, prelucrării și comercializării lemnului și produselor din lemn prelucrat.

Sistemul indonezian de asigurare a legalității lemnului (SALL) oferă asigurarea că lemnul și produsele din lemn fabricate și prelucrate în Indonezia provin din surse legale și respectă pe deplin actele cu putere de lege și actele administrative relevante din Indonezia, conform verificării prin audit independent și monitorizării realizate de societatea civilă.

1.1.   Actele cu putere de lege și actele administrative din Indonezia ca fundament al SALL

Reglementarea indoneziană referitoare la „Standardele și orientările privind evaluarea performanței gestionării durabile a pădurilor și verificarea legalității lemnului în pădurile de stat și private” (Regulamentul ministrului silviculturii P. 38/Menhut-II/2009) instituie SALL. SALL include, de asemenea, sistemul de durabilitate indonezian și are drept obiectiv îmbunătățirea guvernanței în domeniul forestier, precum și eliminarea exploatării forestiere ilegale și a comerțului asociat cu lemn pentru a asigura credibilitatea și a îmbunătăți imaginea produselor indoneziene din lemn.

SALL cuprinde următoarele elemente:

1. standarde de legalitate;

2. controlul lanțului de aprovizionare;

3. proceduri de verificare;

4. regim de licențe;

5. monitorizare.

SALL este sistemul de bază folosit pentru a asigura legalitatea lemnului și a produselor din lemn fabricate în Indonezia pentru exportul către Uniune și către alte piețe.

1.2.   Dezvoltarea SALL: un proces care implică numeroase părți interesate

Începând din 2003, o gamă largă de părți interesate din domeniul forestier din Indonezia au fost implicate în mod activ în dezvoltarea, implementarea și evaluarea SALL, oferind astfel o mai bună supraveghere, transparență și credibilitate în cadrul procesului. În 2009, procesul implicând multe părți interesate a avut ca rezultat elaborarea Regulamentului ministrului silviculturii P.38/Menhut-II/2009, urmat de Orientările tehnice ale Direcției Generale pentru Utilizarea Pădurilor nr. 6/VI-SET/2009 și Nr. 02/VI-BPPHH/2010, care au fost revizuite prin Regulamentele ministrului silviculturii P.68/Menhut-II/2011, P.45/Menhut-II/2012, P.42/Menhut-II/2013 și prin Orientările tehnice ale Direcției Generale pentru Utilizarea Pădurilor P.8/VI-SET/2011 și P.8/VI-BPPHH/2012.

Pe baza experienței dobândite din implementarea inițială a SALL, a rezultatelor evaluării comune în conformitate cu anexa VIII la prezentul acord, precum și a recomandărilor din partea diferitelor părți interesate, regulamentele au fost revizuite din nou prin intermediul unui proces implicând numeroase părți interesate și au devenit Regulamentele ministrului silviculturii P.43/Menhut-II/2014 din iunie 2014 și P.95/Menhut-II/2014 din decembrie 2014, urmate de Orientările tehnice ale Direcției Generale pentru Utilizarea Pădurilor Nr.P.14/VI-BPPHH/2014 din decembrie 2014 și Nr.P.1/VI-BPPHH/2015 din ianuarie 2015 (denumite în continuare „Orientările SALL”).

Procesul de asigurare a participării tuturor părților interesate va fi continuat pe parcursul implementării SALL.

2.    Sfera de aplicare a SALL

Resursele forestiere de producție indoneziene pot fi în mare parte împărțite în două tipuri de proprietate: păduri de stat și păduri/terenuri în proprietate privată. Pădurile de stat constau în păduri de exploatare pentru producția durabilă de lemn pe termen lung, conform unei diversități de tipuri de permise, și în zone forestiere care pot fi transformate în scopuri nesilvice, cum ar fi pentru așezări sau plantații agricole. Aplicarea SALL în cazul pădurilor de stat și al pădurilor/terenurilor private este prezentată în anexa II.

SALL include lemnul și produsele din lemn obținute pe baza oricărui tip de permis, precum și operațiunile tuturor comercianților, prelucrătorilor din aval, exportatorilor și importatorilor de lemn.

SALL include produsele din lemn destinate pieței interne și piețelor internaționale. Toți producătorii, prelucrătorii și comercianții indonezieni vor fi verificați în vederea stabilirii legalității, inclusiv cei care aprovizionează piața internă.

SALL impune ca lemnul și produsele din lemn importate să fie vămuite și să respecte reglementările de import ale Indoneziei. Conform acestor reglementări, lemnul și produsele din lemn importate trebuie să fie însoțite de documente și de alte elemente de probă care să ofere asigurarea legalității lemnului în țara sa de recoltare. Toate tipurile de lemn și produse din lemn importate în Indonezia trebuie să fie incluse într-un lanț de aprovizionare ale cărui controale sunt în deplină conformitate cu toate reglementările relevante din Indonezia.

Anumite produse din lemn pot conține materiale reciclate. În standardele de legalitate și în Orientările SALL sunt descrise cerințele de legalitate specifice pentru lemnul reciclat.

Lemnul sechestrat poate fi vândut pentru uz exclusiv pe piața internă, cu excepția lemnului sechestrat care a fost recoltat în păduri conservate, care trebuie să fie distrus. Orice industrie care primește lemn sechestrat trebuie să pună în aplicare măsuri pentru a separa lemnul respectiv de alte stocuri și trebuie să informeze în mod corespunzător un organism de evaluare a conformității (OEC), care va efectua imediat un audit special pentru a se asigura că acest lemn nu intră în lanțul de aprovizionare pentru export. Lemnul sechestrat nu poate face obiectul unei licențe de export.

Vor fi introduse modificări ale procedurilor de utilizare și/sau de gestionare a lemnului din pădurile obișnuite, pentru a aborda punerea în aplicare a Deciziei Curții Constituționale (MK) Nr. 35/PUU-X/2012, după adoptarea legislației de punere în aplicare aferente.

Lemnul și produsele din lemn aflate în tranzit sunt strict păstrate în afara zonelor vamale principale („Principal Customs Areas” – PCA) făcute publice în mod oficial. Prin urmare, lemnul aflat în tranzit nu intră în PCA și, în plus, nu va fi inclus în cadrul lanțurilor de aprovizionare cu lemn din Indonezia. Nu se va elibera nicio licență de export pentru lemnul aflat în tranzit.

2.1.   Standardele de legalitate ale SALL

SALL are la bază standarde de legalitate specifice pentru lemn care acoperă toate tipurile de surse de lemn (permise și operatori) și toate activitățile operatorilor. Aceste standarde, precum și orientările privind verificarea acestora, sunt prezentate în anexa II.

SALL include și „Standardul și orientările privind evaluarea performanței gestionării durabile a pădurilor (SFM)”. Evaluarea gestionării durabile a pădurilor cu ajutorul standardului SFM verifică, de asemenea, că entitatea auditată respectă criteriile relevante de legalitate ale SALL. Titularii unui permis care își desfășoară activitatea în zone forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat (domeniu forestier permanent) trebuie să adere la atât la standardul relevant de legalitate, cât și la standardul SFM. Aceștia pot opta pentru respectarea standardului de legalitate la început, dar trebuie să respecte atât standardul de legalitate, cât și standardele de gestionare durabilă a pădurilor, nu mai târziu de data la care expiră certificatul lor inițial de legalitate.

3.    Controlul lanțului de aprovizionare cu lemn

Titularul permisului (în cazul concesiunilor) sau proprietarul funciar (în cazul terenurilor private) sau societatea (în cazul comercianților, prelucrătorilor și exportatorilor) trebuie să demonstreze că fiecare nod din lanțul lor de aprovizionare este controlat și documentat în conformitate cu Regulamentele ministrului silviculturii P.30/Menhut-II/2012, P.41/Menhut-II/2014 și P.42/Menhut-II/2014 (denumite în continuare „regulamentele”). Aceste regulamente impun funcționarilor silvici de la nivel de provincie și de district să realizeze verificări la fața locului și să valideze documentele care sunt depuse de titularii permiselor, de proprietarii funciari sau de prelucrătorii de la fiecare nod al lanțului de aprovizionare.

Principalele documente pentru controalele operaționale la fiecare punct al lanțului de aprovizionare sunt rezumate în diagrama 1.

Toate expedițiile din lanțul de aprovizionare trebuie să fie însoțite de documentele de transport relevante care să indice dacă materialul este acoperit de un certificat SVLK valabil sau a fost declarat legal prin intermediul unei declarații de conformitate a furnizorilor (DCF) sau provine din surse sechestrate. Proprietarul sau custodele oricărei expediții de lemn sau de produse din lemn la fiecare punct al unui lanț de aprovizionare trebuie să înregistreze dacă expediția respectivă a obținut un certificat SVLK, a fost declarată legal prin intermediul unei declarații de conformitate a furnizorilor sau provine dintr-o sursă sechestrată. În cazul în care o expediție include lemn sechestrat, proprietarul sau custodele expediției respective trebuie să aplice un sistem eficace pentru a separa lemnul sau produsele din lemn provenite din sursele legale verificate de lemnul sau produsele din lemn sechestrate și trebuie să păstreze evidențe care să facă distincție între aceste surse.

Operatorii din lanțul de aprovizionare au obligația de a ține evidențe complete privind lemnul și produsele din lemn primite, depozitate, prelucrate și livrate. Aceste evidențe trebuie să fie suficiente pentru a permite reconcilierea ulterioară a datelor cantitative între și în cadrul nodurilor lanțului de aprovizionare. Aceste date trebuie puse la dispoziția funcționarilor silvici de la nivel de provincie și de district pentru efectuarea reconcilierii. Principalele activități și proceduri, inclusiv reconcilierea, pentru fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, precum și rolul organismelor de evaluare a conformității (OEC) în evaluarea integrității lanțului de aprovizionare sunt explicate mai amănunțit în apendicele la prezenta anexă.

Diagrama 1

Controlul lanțului de aprovizionare care indică documentele esențiale necesare la fiecare punct al lanțului de aprovizionare unde are loc reconcilierea datelor

image

4.    Structura instituțională pentru verificarea legalității și eliberarea licențelor de export

4.1.   Introducere

SALL indonezian se bazează pe o abordare cunoscută sub denumirea de „operator-based licensing” (acordarea de licențe operatorilor) care are multe în comun cu sistemele de certificare a produselor sau a gestionării pădurilor. Ministerul Silviculturii din Indonezia desemnează o serie de organisme de evaluare a conformității (Lembaga Penilai/LP și Lembaga Verifikasi/LV) pe care le autorizează să auditeze legalitatea operațiunilor producătorilor, comercianților, prelucrătorilor și exportatorilor de lemn („operatori”).

Organismele de evaluare a conformității (OEC) sunt acreditate de Organismul național de acreditare indonezian (KAN). OEC sunt contractate de operatorii care doresc ca operațiunile lor să fie certificate ca fiind legale. OEC au obligația să își desfășoare activitatea în conformitate cu orientarea ISO/IEC 17065. Ele raportează rezultatele auditurilor către entitatea auditată și către Ministerul Silviculturii. Rezumatele rapoartelor sunt puse la dispoziția publicului.

OEC verifică dacă operatorul care face obiectul auditului își desfășoară activitatea în conformitate cu definiția indoneziană a legalității, astfel cum este prevăzută în anexa II, inclusiv prin implementarea eficientă a unor controale menite să prevină intrarea în lanțurile sale de aprovizionare a unor materiale provenite din surse necunoscute. Atunci când o entitate auditată care își desfășoară activitatea în pădurile de stat sau o mare industrie (industria primară cu o capacitate de peste 6 000 m3/an, industria secundară cu investiții de peste 500 de milioane IDR) se dovedește a fi conformă, se emite un certificat de legalitate SVLK cu o valabilitate de 3 (trei) ani. În această perioadă, OEC efectuează vizite anuale de supraveghere pentru a verifica dacă este menținută conformitatea. Pentru entitățile auditate care își desfășoară activitatea în industrii mici (industria primară cu o capacitate mai mică de 6 000 m3/an, industria secundară cu investiții sub 500 de milioane IDR), valabilitatea certificatului de legalitate este de 6 (șase) ani și de 10 (zece) ani pentru operatorii care își desfășoară activitatea în păduri/terenuri aflate în proprietate privată. În aceste cazuri, vizitele de supraveghere efectuate de OEC au loc o dată la doi ani (bienal).

Operatorii care își desfășoară activitatea în păduri/terenuri aflate în proprietate privată, întreprinderile familiale, meșteșugarii/artizanii, industria primară care prelucrează exclusiv lemn din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și nu poate exporta direct, depozitele de lemn înregistrate (care comercializează lemn sau lemn prelucrat ce provine exclusiv din păduri/terenuri aflate în proprietate privată sau din operațiuni certificate SVLK în cadrul Perum Perhutani) și importatorii pot utiliza declarația de conformitate a furnizorilor pentru a demonstra legalitatea lemnului și a produselor lor din lemn și, prin urmare, nu sunt supuse auditului de către OEC (a se vedea secțiunea 5.3).

Organismele de verificare (LV) acționează, de asemenea, ca autorități emitente pentru licențele de export. Ele verifică valabilitatea certificatului SVLK al exportatorilor și a înregistrării exporturilor, precum și coerența declarațiilor exportatorilor privind datele (bilanțuri lunare) înainte de a emite licențele de export sub formă de documente V-Legal sau de licențe FLEGT. Astfel, exporturile de produse din lemn reglementate de anexa I fără licență de export sunt interzise. Pentru exporturile către Uniunea Europeană care îndeplinesc aceste condiții sunt emise licențe FLEGT, în timp ce pentru exporturile către alte destinații sunt emise documente V-Legal.

Orientările SALL specifică faptul că grupurile societății civile, persoanele fizice și comunitățile din Indonezia au dreptul de a monitoriza punerea în aplicare a SALL pe teren. Astfel de observatori independenți sunt autorizați să evalueze conformitatea operațiunilor cu cerințele definiției legalității și, de asemenea, conformitatea procedurilor de audit și de acordare a licențelor cu cerințele SALL și pot depune plângeri adresate OEC, autorităților emitente, KAN și Ministerului Silviculturii.

Diagrama 2

Relația dintre diferitele entități implicate în implementarea SALL

image

4.2.   Organisme de evaluare a conformității și autorități emitente

Organismele de evaluare a conformității (OEC) joacă un rol-cheie în sistemul indonezian. Ele sunt autorizate de către Ministerul Silviculturii și contractate de operatorii individuali pentru a verifica legalitatea activităților de producție, de prelucrare și de comercializare ale operatorilor individuali din cadrul lanțului de aprovizionare, inclusiv integritatea lanțului de aprovizionare.

Există două tipuri de OEC: (i) organisme de evaluare (Lembaga Penilai/LP), care auditează performanța unităților de gestionare forestieră (FMU) în pădurile de stat pe baza standardelor de durabilitate, precum și cerințele standardului de legalitate; și (ii) organisme de verificare (Lembaga Verifikasi/LV), care auditează unitățile de gestionare forestieră, industriile forestiere, comercianții și exportatorii pe baza standardelor de legalitate.

Pentru a se asigura că aceste audituri care verifică standardele de legalitate prevăzute în anexa II sunt de cea mai înaltă calitate, LP și LV trebuie să dezvolte sistemele de gestionare necesare care să abordeze competența, consecvența, imparțialitatea, transparența și cerințele procesului de evaluare, astfel cum se definește în ISO/IEC 17065. Aceste cerințe sunt specificate în Orientările SALL. Organismele de evaluare a conformității (OEC) sunt acreditate de Organismul național de acreditare indonezian (KAN).

De asemenea, LV pot acționa ca autorități emitente. În acest caz, LV eliberează licențe de export pentru produsele din lemn destinate piețelor internaționale. Pentru piețele din afara Uniunii, autoritățile emitente vor elibera documente V-Legal, iar pentru piața Uniunii se vor elibera licențe FLEGT, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV. Proceduri detaliate pentru eliberarea de documente V-Legal și de licențe FLEGT pentru expedițiile destinate exportului sunt descrise în Orientările SALL. LP nu pot acționa ca autorități emitente și nu eliberează licențe de export.

Toți auditorii care lucrează pentru OEC sau pentru autoritățile emitente trebuie să fie înregistrați și să dețină un certificat de competență valabil din partea organismului de certificare a profesiilor (Lembaga Sertifikasi Profesi – LSP). LSP va evalua orice presupusă abatere comisă de un auditor care i-a fost adusă la cunoștință și poate retrage certificatul de competență al auditorului respectiv.

4.3.   Organismul de acreditare

Organismul național de acreditare indonezian (Komite Akreditasi Nasional – KAN) este un organism de acreditare independent înființat prin Regulamentul Guvernului (Peraturan Pemerintah/PP) 102/2000 privind standardizarea la nivel național și prin Decretul prezidențial (Keputusan Presiden/Keppres) 78/2001 privind Comitetul Național de Acreditare. El își desfășoară activitatea pe baza ISO/IEC 17011 (Cerințe generale pentru organismele de acreditare care acreditează organisme de evaluare a conformității). Acesta a elaborat documente de sprijin interne specifice pentru SALL în scopul acreditării LP și a LV.

KAN este recunoscut pe plan internațional de Cooperarea pentru Acreditare în Pacific („Pacific Accreditation Cooperation” – PAC) și de Forumul internațional de acreditare (IAF) pentru acreditarea organismelor de certificare privind sistemele de management al calității, sistemele de management de mediu și certificarea produselor. KAN este recunoscut, de asemenea, de Cooperarea pentru Acreditarea Laboratoarelor din Asia-Pacific („Asia Pacific Laboratory Accreditation Cooperation” – APLAC) și de Cooperarea Internațională pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC).

La 14 iulie 2009, KAN a semnat un memorandum de înțelegere cu Ministerul Silviculturii privind furnizarea de servicii de acreditare pentru SALL. Prin urmare, KAN este responsabil cu acreditarea OEC pentru a asigura că acestea continuă să se conformeze cu ISO/IEC 17065.

Plângerile cu privire la performanța unui LP sau LV pot fi depuse la KAN de către orice parte interesată, inclusiv de operatori și de observatorii independenți.

4.4.   Entitățile auditate

Entitățile auditate sunt operatorii care fac obiectul verificării legalității. Printre acestea se numără unitățile de gestionare forestieră (concesionarii sau titularii de permise de utilizare a lemnului, titularii de permise pentru păduri gestionate la nivelul comunităților ori al satelor, proprietarii privați de păduri/terenuri), depozitele de lemn înregistrate, industriile forestiere și exportatorii neproducători înregistrați. Unitățile de gestionare forestieră și industriile forestiere trebuie să respecte standardul de legalitate aplicabil. În caz de export, industriile forestiere și exportatorii neproducători înregistrați trebuie să respecte cerințele de acordare a licențelor de export. SALL permite entităților auditate să introducă un recurs în fața LP sau LV în ceea ce privește desfășurarea sau rezultatele auditurilor.

4.5.   Observatorul independent

Societatea civilă joacă un rol esențial în monitorizarea independentă a SALL. Grupurile societății civile, persoanele fizice și comunitățile care acționează în calitate de observatori independenți au dreptul să evalueze conformitatea operațiunilor cu cerințele de legalitate, precum și activitățile de acreditare, verificare și acordare de licențe și să raporteze cu privire la acestea. Constatările unui observator independent pot fi, de asemenea, utilizate în cadrul evaluării periodice obligatorii în temeiul prezentului acord (anexa VI).

În cazul unei nereguli legate de legalitatea unui operator, plângerile din partea unui observator independent se depun direct la LP sau LV în cauză. În cazul în care consideră că răspunsul oferit de LP sau LV la o plângere este nesatisfăcător, un observator independent poate depune un raport la KAN și la guvern. În cazul plângerilor cu privire la emiterea licențelor de export, observatorul independent poate depune plângeri direct la autoritatea emitentă sau la Ministerul Silviculturii.

4.6.   Guvernul

Ministerul Silviculturii (începând din octombrie 2014, Ministerul Silviculturii a fuzionat cu Ministerul Mediului, devenind Ministerul Mediului și Silviculturii) reglementează SALL și autorizează organismele de evaluare (LP) acreditate să efectueze evaluarea SFM și organismele de verificare (LV) acreditate să efectueze verificarea legalității.

De asemenea, Ministerul Silviculturii autorizează LV să emită licențe de export (documente V-Legal sau licențe FLEGT).

Ministerul Silviculturii a emis un set de orientări care furnizează cerințele legate de activitățile de verificare și emitere a licențelor. Aceste orientări includ, de asemenea, dispoziții pentru controlul exercitat de Ministerul Silviculturii asupra verificărilor efectuate de LV și specifică procedurile ministerului pentru autorizarea și supervizarea activităților acestora de acordare de licențe.

În plus, Ministerul Silviculturii instituie o echipă de monitorizare ad-hoc însărcinată cu examinarea de la caz la caz a oricărei încălcări raportate în ceea ce privește eliberarea unui certificat de legalitate și/sau a unui document V-Legal/a unei licențe FLEGT. Componența echipei de monitorizare depinde de natura încălcării raportate. Aceasta poate include diferite agenții guvernamentale și actori ai societății civile. Pe baza constatărilor și recomandărilor echipei de monitorizare, Ministerul Silviculturii poate revoca autorizația OEC, ceea ce duce la încetarea imediată a activităților acestuia de verificare și emitere a licențelor.

Ministerul Silviculturii revocă imediat, de asemenea, autorizația unui OEC pe baza unei decizii a KAN privind retragerea acreditării acestuia (de exemplu, care rezultă din activitățile de supraveghere anuală a OEC de către KAN). OEC pot contesta revocarea la KAN, dar nu la minister.

Ministerul Silviculturii gestionează și unitatea de informare cu privire la licențe ca unitate de gestionare a informațiilor care validează informațiile privind emiterea unui document V-Legal/unei licențe FLEGT. Unitatea de informare cu privire la licențe este, de asemenea, responsabilă cu schimbul de informații generale privind SALL și recepționează și stochează date și informații pertinente referitoare la eliberarea certificatelor de legalitate și a documentelor V-Legal/licențelor FLEGT. De asemenea, aceasta răspunde la întrebările adresate de autoritățile competente ale partenerilor comerciali sau de părțile interesate. Unitatea de informare cu privire la licențe gestionează, de asemenea, procesul de recomandare a importurilor bazat pe obligația de diligență prin intermediul sistemului online SILK.

În plus, Ministerul Silviculturii controlează înregistrarea supraveghetorilor tehnici guvernamentali de pe teren (Wasganis) și a personalului tehnic al societăților de pe teren (Ganis). Wasganis sunt însărcinați să efectueze supravegherea și controlul măsurătorilor buștenilor. De asemenea, ei încheie documentele de transport obligatorii și realizează reconcilierea datelor (pentru mai multe detalii, a se vedea apendicele la prezenta anexă). Ganis pregătesc documentele de producție și transport pentru întreaga producție din pădurile de stat. De asemenea, Ganis pot să încheie documentele de transport obligatorii în cazul unei absențe a Wasganis de peste 48 de ore. Atât Wasganis, cât și Ganis sunt înregistrați la Ministerul Silviculturii. Pe o bază anuală, ei sunt evaluați de către Ministerul Silviculturii prin intermediul unei examinări oficiale.

5.    Verificarea legalității

5.1.   Introducere

Lemnul indonezian este considerat legal atunci când originea sa și procesul său de producție, precum și prelucrarea, transportul și activitățile comerciale ulterioare sunt verificate ca îndeplinind toate actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile din Indonezia, astfel cum se prevede în anexa II. OEC efectuează evaluări ale conformității pentru a verifica respectarea acestora. Pentru a reduce sarcina impusă proprietarilor de păduri private, precum și asupra comercianților și a întreprinderilor familiale/meșteșugarilor/artizanilor care depind în totalitate de lemnul din păduri aflate în proprietate privată/utilizare privată (permis pentru terenuri private), acestor operatori li se permite în cazuri descrise în mod clar să emită o declarație de conformitate a furnizorilor ca alternativă la obținerea unei certificări SVLK (a se vedea punctul 5.2 de mai jos pentru mai multe detalii).

5.2.   Procesul de verificare a legalității de către OEC

În conformitate cu ISO/IEC 17065 și cu Orientările SALL, procesul de verificare a legalității constă în următoarele:

Cerere și contractare: operatorul transmite OEC o cerere care definește sfera verificării, profilul operatorului și alte informații necesare. Înainte de începerea activităților de verificare este necesară încheierea unui contract între operator și OEC, care să stabilească condițiile pentru verificare.

Planul de verificare: după semnarea contractului de verificare, OEC întocmește un plan de verificare, care include numirea echipei de audit, programul de verificare și calendarul activităților. Planul este comunicat entității auditate, autorității forestiere provinciale competente și altor autorități relevante de la nivel de provincie și de la nivel regional și sunt convenite datele activităților de verificare. Aceste informații sunt puse la dispoziție în avans pentru observatorii independenți și pentru publicul larg, pe site-urile web ale OEC și ale Ministerului Silviculturii și/sau prin intermediul mass-media sau prin corespondență.

Activitățile de verificare: auditul de verificare constă în trei etape: (i) reuniunea de deschidere a auditului și de coordonare; (ii) verificarea documentelor și controale pe teren; și (iii) reuniunea de încheiere a auditului.

 Reuniunea de deschidere a auditului și de coordonare: coordonarea cu birourile regionale, provinciale și districtuale relevante pentru a oferi informații cu privire la planurile de audit și pentru a obține informații inițiale din partea acestor birouri. De asemenea, OEC poate difuza informații și poate consolida comunicarea cu organizațiile societății civile relevante pentru a suplimenta informațiile inițiale. OEC discută cu entitatea auditată obiectivul, sfera, calendarul și metodologia auditului în cadrul reuniunii de deschidere a auditului, pentru a permite entității auditate să pună întrebări cu privire la metodele și la desfășurarea activităților de verificare.

 Verificarea documentelor și controale pe teren: pentru a aduna dovezi cu privire la respectarea de către entitatea auditată a cerințelor SALL indonezian, OEC verifică sistemele și procedurile, documentele și evidențele relevante ale entității auditate. OEC efectuează ulterior controale pe teren pentru verificarea conformității, inclusiv verificarea încrucișată a constatărilor sale cu constatările din rapoartele oficiale de inspecție. De asemenea, OEC verifică sistemul de trasabilitate a lemnului al entității auditate, pentru a se asigura că există elemente de probă care să demonstreze că tot lemnul care intră în lanțul de aprovizionare îndeplinește cerințele de legalitate.

 Reuniunea de încheiere a auditului: rezultatele verificării, în special orice eventuală neconformitate depistată, sunt prezentate entității auditate. Entitatea auditată poate pune întrebări în legătură cu rezultatele verificării și poate oferi clarificări cu privire la dovezile prezentate de OEC.

Raportare și luarea deciziilor: echipa de audit elaborează un raport de verificare, pe baza unei structuri furnizate de Ministerul Silviculturii. Raportul, care include descrierea eventualelor constatări de neconformitate și decizia adoptată cu privire la certificare, este comunicat entității auditate în termen de 14 zile calendaristice de la data reuniunii de încheiere a auditului și este prezentat Ministerului Silviculturii de către OEC.

Constatările echipei de audit sunt utilizate în principal pentru a decide cu privire la rezultatul auditului de verificare al OEC. OEC decide dacă să elibereze un certificat de legalitate pe baza raportului de verificare întocmit de echipa de audit.

În cazurile de neconformitate, OEC nu va elibera un certificat de legalitate, ceea ce va evita ca lemnul să intre în lanțul de aprovizionare al lemnului legal verificat. Odată ce neconformitatea a fost soluționată, operatorul poate depune o nouă cerere de verificare a legalității.

Încălcările descoperite de OEC în cursul verificării sunt raportate Ministerului Silviculturii și sunt tratate de autoritățile responsabile în conformitate cu procedurile administrative sau judiciare. Dacă un operator este suspectat de încălcarea reglementărilor, autoritățile naționale, provinciale și districtuale pot decide sistarea activităților operatorului.

Eliberarea certificatului de legalitate și recertificarea: OEC va elibera un certificat de legalitate dacă se constată că entitatea auditată respectă pe deplin toți indicatorii și elementele de verificare din standardul de legalitate, inclusiv normele privind controlul lanțului de aprovizionare cu lemn.

OEC poate raporta în orice moment Ministerului Silviculturii cu privire la certificatele eliberate, modificate, suspendate sau retrase și la fiecare trei luni emite un raport. Ministerul Silviculturii publică apoi aceste rapoarte pe site-ul său web.

În funcție de tipul de permis deținut de entitatea auditată, un certificat de legalitate este valabil timp de trei până la 10 ani, după care operatorul este supus unui audit de recertificare. Recertificarea se efectuează înainte de data de expirare a certificatului.

Supravegherea: În funcție de tipul de permis deținut de entitatea auditată, operatorii care dețin un certificat de legalitate fac obiectul unei supravegheri anuale sau bienale care urmează principiile activităților de verificare rezumate mai sus. De asemenea, OEC poate să realizeze activități de supraveghere mai devreme decât era programat, dacă sfera verificării a fost extinsă.

Echipa de supraveghere întocmește un raport de supraveghere. O copie a raportului, inclusiv o descriere a eventualelor neconformități constatate, se înaintează Ministerului Silviculturii. Neconformitățile detectate în urma supravegherii vor duce la suspendarea sau la retragerea certificatului de legalitate.

Audituri speciale: operatorii care dețin un certificat de legalitate sunt obligați să raporteze către OEC orice modificări semnificative în privința proprietății, structurilor, gestionării și operațiunilor care pot afecta calitatea controalelor sale de legalitate în perioada de valabilitate a certificatului. OEC poate efectua audituri speciale pentru a investiga orice plângeri sau litigii înaintate de observatori independenți, instituții guvernamentale sau alte părți interesate sau atunci când operatorul raportează modificări care afectează calitatea controalelor sale de legalitate. OEC efectuează, de asemenea, audituri speciale în cazul în care operatorul semnalează faptul că intenționează să prelucreze lemn sechestrat.

5.3.   Verificarea legalității utilizând declarația de conformitate a furnizorilor (DCF) și controalele interne

Declarația de conformitate a furnizorilor bazată pe SNI/ISO 17050 este o „declarație pe propria răspundere”, astfel cum se definește în ISO/IEC 17000, adică o atestare furnizată de partea interesată în urma examinării care a demonstrat îndeplinirea cerințelor specifice.

DCF poate fi utilizată de către (i) proprietarii privați de păduri; (ii) depozitele de lemn înregistrate (numai depozitele de lemn care primesc lemn exclusiv din păduri/terenuri aflate în proprietate privată sau primesc lemn certificat SVLK de la Perum Perhutani); (iii) întreprinderile familiale/meșteșugarii/artizanii, (iv) industriile primare și secundare care prelucrează exclusiv lemn din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și nu dețin permis de export. DCF se aplică (a) lemnului provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată; (b) lemnului provenit din reabilitarea trotuarelor și a cimitirelor; (c) lemnului reciclat/provenit din demolări; și (d) lemnului sau produselor din lemn importate.

DCF conține informații cu privire la furnizor, la produsele și sursele acestora, documentul de transport, destinatarul produselor, precum și data emiterii. DCF emisă de proprietarii privați de păduri include, de asemenea, o dovadă a dreptului de proprietate asupra terenului de unde provine lemnul. DCF este anexată la documentul de transport pe baza regulamentelor privind gestionarea lemnului. Procedurile detaliate pentru emiterea DCF și controalele aferente sunt furnizate în Orientările SALL.

Destinatarul DCF pentru lemnul din pădurile aflate în proprietate privată efectuează și documentează verificări interne referitoare la valabilitatea informațiilor care urmează să fie declarate în DCF înainte de semnarea contractului de cumpărare și cel puțin o dată pe an după ce contractul a fost semnat. Informațiile conținute în DCF emisă de depozitele de lemn sunt verificate de către destinatarul DCF (industriile primare sau secundare) la intervale de trei luni în scopul trasabilității surselor de bușteni. Informațiile sunt verificate de OEC în timpul desfășurării unui audit SVLK al destinatarului prin examinarea documentelor în cazul în care destinatarul este certificat. În plus, Ministerul Silviculturii poate efectua inspecții aleatorii, care pot fi subcontractate unor părți terțe competente. În cazul în care există indicii de fraudă și nereguli, Ministerul Silviculturii poate efectua inspecții speciale ale operatorului care utilizează DCF.

Toate produsele din lemn acoperite de un document V-Legal sau de o licență FLEGT trebuie să provină dintr-un lanț de aprovizionare care face obiectul unui certificat SVLK și/sau al unei DCF. Lemnul și produsele din lemn care fac obiectul DCF nu au acces direct la piețele internaționale. Un astfel de acces este posibil numai prin intermediul unui operator care deține un certificat SVLK.

5.4.   Verificarea legalității lemnului și a produselor din lemn importate

Regulamentul Ministrului Comerțului 78/M-DAG/PER/10/2014 prevede că lemnul și produsele din lemn importate necesită dovada legalității în țara de recoltare. În acest context, modelul DCF este utilizat, de asemenea, pentru importuri. Numai importatorii (comercianții) și operatorii care prelucrează lemnul înregistrați pot importa lemn și/sau produse din lemn în Indonezia. Acești operatori trebuie să exercite obligația de diligență privind lemnul și/sau produsele din lemn importate pentru a reduce la minimum riscul introducerii de lemn ilegal în lanțul de aprovizionare indonezian. Ei sunt obligați să ofere în modelul de declarație informații precum codurile SA ale produselor, conosamentul, țările de recoltare, țara de origine, dovada legalității lemnului și portul de export. Procedurile privind obligația de diligență includ colectarea datelor, analiza riscului și reducerea riscului. Procedurile se efectuează prin intermediul sistemului online SILK al Ministerului Silviculturii. După ce a evaluat fiecare procedură privind obligația de diligență efectuată de un operator, ministerul emite o recomandare de import adresată Ministerului Comerțului.

Atunci când realizează audituri ale importatorului, OEC efectuează examinarea sistemului privind obligația de diligență aplicat. Procedurile detaliate pentru sistemul privind obligația de diligență și controalele aferente vor fi furnizate în Orientările SALL și în reglementările conexe privind importul.

5.5.   Responsabilitatea guvernului pentru asigurarea aplicării reglementărilor

Ministerul Silviculturii, precum și birourile silvice de la nivel de provincie și de district sunt responsabile pentru controlul lanțurilor de aprovizionare cu lemn și pentru verificarea documentelor aferente (de exemplu, planurile de lucru anuale, rapoartele de tăiere a buștenilor, rapoartele de bilanț privind buștenii, documentele de transport, rapoartele de bilanț privind buștenii/materiile prime/produsele prelucrate și fișele de înregistrare privind producția). În eventualitatea unor neconcordanțe, funcționarii silvici pot refuza aprobarea documentelor de control, ceea ce duce la suspendarea operațiunilor.

Încălcările detectate de funcționarii silvici sau de observatori independenți sunt comunicate OEC și, în urma verificării, pot duce la suspendarea sau retragerea de către OEC a certificatului de legalitate acordat. Funcționarii silvici pot lua măsuri subsecvente adecvate în conformitate cu procedurile de reglementare.

De asemenea, Ministerul Silviculturii primește copii ale rapoartelor de verificare și ale rapoartelor ulterioare de supraveghere și de audit special emise de OEC. Încălcările constatate de OEC, de funcționarii silvici sau de observatori independenți sunt comunicate între actorii implicați și tratate în conformitate cu procedurile administrative și judiciare. Dacă un operator este suspectat de încălcarea reglementărilor, autoritățile naționale, provinciale și districtuale pot decide suspendarea sau sistarea activităților operatorului. OEC revocă imediat certificatele de legalitate dacă cerințele din standardul de legalitate nu mai sunt îndeplinite.

Ministerul Silviculturii instituie un grup operativ ad-hoc însărcinat cu examinarea și investigarea de la caz la caz a oricărei încălcări raportate în ceea ce privește eliberarea unui certificat de legalitate și/sau a unui document V-Legal/a unei licențe FLEGT (echipa de monitorizare).

6.    Acordarea licențelor FLEGT

Licența de export indoneziană pentru produsele din lemn legale este cunoscută sub denumirea de „document V-Legal”. Aceasta este o licență de export care face dovada că produsele din lemn exportate respectă cerințele standardului indonezian de legalitatea stabilit în anexa II și au fost obținute dintr-un lanț de aprovizionare care dispune de controale adecvate pentru a preveni intrarea lemnului din surse a căror legalitate nu a fost verificată. Documentul V-Legal este eliberat de LV, care acționează ca autorități emitente (AE) și va fi utilizat ca o licență FLEGT pentru transporturile către Uniune de îndată ce părțile au convenit să demareze regimul de licențe FLEGT.

Procedurile de eliberare a licențelor FLEGT/a documentelor V-Legal sunt furnizate în Orientările SALL.

Ministerul Silviculturii a înființat o unitate de informare cu privire la licențe, care să mențină o bază de date electronică conținând copiile tuturor documentelor V-Legal/licențelor FLEGT și ale tuturor rapoartelor de neconformitate întocmite de AE. Unitatea de informare cu privire la licențe va acorda acces online la baza sa de date autorităților competente ale Uniunii. În eventualitatea unei întrebări referitoare la autenticitatea, integralitatea și valabilitatea unei anumite licențe FLEGT, autoritățile competente din Uniune vor putea verifica informațiile referitoare la licență utilizând baza de date online SILK. Pentru informații suplimentare, autoritățile competente ale Uniunii pot contacta unitatea de informare cu privire la licențe, care va comunica cu AE relevantă, dacă este necesar.

Documentul V-Legal/licența FLEGT se eliberează în punctul în care expediția este consolidată înainte de export. Procedura este următoarea:

6.1. Documentul V-Legal/licența FLEGT se eliberează de către AE, care deține un contract cu exportatorul, pentru expediția de produse din lemn care urmează să fie exportate.

6.2. Sistemul intern de trasabilitate al exportatorului furnizează dovezi privind legalitatea lemnului pentru acordarea licenței de export. Etapele anterioare ale lanțului de aprovizionare sunt incluse în sistemul intern de trasabilitate al exportatorului.

6.3. Pentru eliberarea unui document V-Legal/unei licențe FLEGT, toți furnizorii din lanțul de aprovizionare al exportatorului care alcătuiesc expediția trebuie să fi deținut un certificat de legalitate sau SFM valabil sau o DCF.

6.4. Pentru a obține un document V-Legal/o licență FLEGT, un operator trebuie să fie un exportator înregistrat (titular de ETPIK) care deține un certificat de legalitate valabil. Titularul de ETPIK prezintă AE o cerere, sub forma unei scrisori, la care atașează următoarele documente pentru a demonstra că materiile prime din lemn folosite la produsul respectiv provin numai din surse legale verificate (care dețin un certificat SVLK sau fac obiectul unei DCF):

6.4.1. un rezumat al documentelor de transport pentru toate cantitățile de lemn/materii prime primite de fabrică de la ultimul audit (până la maximum 12 luni); precum și

6.4.2. sinteze ale rapoartelor de bilanț privind materiile prime/lemnul și ale rapoartelor de bilanț privind lemnul prelucrat de la ultimul audit (până la maximum 12 luni).

6.5. AE realizează apoi următoarele etape de verificare:

6.5.1. verificarea valabilității certificatului de legalitate și a înregistrării ETPIK ale operatorului, utilizând baza proprie de date a AE, precum și SILK;

6.5.2. reconcilierea datelor pe baza sintezelor documentelor de transport, ale raportului de bilanț privind materiile prime/lemnul și ale raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

6.5.3. controlul ratei (ratelor) de recuperare pentru fiecare tip de produs (doar pentru industria primară), pe baza analizei raportului de bilanț privind materiile prime/lemnul și a raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

6.5.4. acolo unde este necesar, poate fi realizată o vizită pe teren de către AE după reconcilierea datelor, pentru a se asigura coerența cu informațiile care trebuie specificate în documentul V-Legal/licența FLEGT. Aceasta se poate realiza prin verificarea prin eșantionare a expedițiilor destinate exportului și prin inspectarea funcționării și a evidențelor fabricii sau ale depozitului de lemn.

6.6. Rezultatul verificării:

6.6.1. dacă un titular ETPIK respectă cerințele de legalitate și cele referitoare la lanțul de aprovizionare, AE eliberează un document V-Legal/o licență FLEGT în formatul prezentat în anexa IV;

6.6.2. un titular ETPIK care îndeplinește cerințele menționate mai sus poate utiliza marcajul de conformitate (eticheta V-Legal) pe produse și/sau pe ambalaje. Orientările naționale privind utilizarea marcajului de conformitate sunt descrise în Orientările SALL;

6.6.3. dacă un titular ETPIK nu îndeplinește cerințele de legalitate și cele referitoare la lanțul de aprovizionare, în loc de un document V-Legal/o licență FLEGT, AE va emite un raport de neconformitate. Raportul de neconformitate face imposibilă circulația lemnului și/sau a produselor din lemn aferente;

6.6.4. în cazul în care un transport își schimbă configurația înainte de a părăsi portul de export (de exemplu, modificarea destinației, a volumului, a speciei, astfel cum se definește în Orientările SALL), exportatorul trebuie să solicite autorității emitente să anuleze licența de export inițială și să elibereze o nouă licență (noi licențe). Autoritatea emitentă trebuie să informeze unitatea de informare cu privire la licențe în legătură cu toate licențele de export anulate;

6.6.5. în cazul unei utilizări frauduloase sau al unei falsificări a certificatelor de legalitate și/sau a licențelor de export de către un operator, Ministerul Silviculturii impune o sancțiune, astfel cum se prevede în reglementările aplicabile.

6.7. AE:

6.7.1. transmite Ministerului Silviculturii o copie a unui document V-Legal/a unei licențe FLEGT sau a unui raport de neconformitate în termen 24 de ore de la momentul luării deciziei;

6.7.2. prezintă Ministerului Silviculturii, la fiecare trei luni, un raport cuprinzător și un raport de sinteză cu caracter public, evidențiind numărul de documente V-Legal/licențe FLEGT eliberate, precum și numărul și tipul neconformităților detectate, transmițând copii Ministerului Comerțului și Ministerului Industriei.

7.    Monitorizare

SALL indonezian include monitorizarea de către societatea civilă (monitorizare independentă). Pentru ca sistemul să fie chiar mai solid în vederea unui acord de parteneriat voluntar FLEGT, se adaugă o componentă de evaluare periodică.

Monitorizarea independentă este realizată de societatea civilă pentru a evalua conformitatea operatorilor, a LP, a LV și a AE cu cerințele SALL indonezian, inclusiv cu orientările și standardele de acreditare. Societatea civilă este definită în acest context ca entități juridice indoneziene, inclusiv ONG-uri, comunități și orice cetățean al Indoneziei.

Obiectivul evaluării periodice este să ofere o asigurare independentă că SALL indonezian funcționează conform descrierii, sporind astfel credibilitatea licențelor FLEGT eliberate. Evaluarea periodică folosește constatările și recomandările rezultate din monitorizarea independentă. Termenii de referință pentru evaluarea periodică sunt stabiliți în anexa VI.

Apendice

Controlul lanțului de aprovizionare

Astfel cum se descrie în anexa V, în toate etapele diverselor lanțuri de aprovizionare, declarațiile operatorilor și evidențele păstrate de aceștia (de exemplu, documentele de transport și rapoartele de bilanț) trebuie să indice dacă lemnul sau produsele din lemn sunt certificate în temeiul SVLK, declarate legale prin utilizarea declarației de conformitate a furnizorilor (DCF), sau provin de la o sursă de lemn sechestrat.

1.   DESCRIEREA CONTROLULUI OPERAȚIONAL AL LANȚULUI DE APROVIZIONARE PENTRU LEMNUL PROVENIT DIN PĂDURILE AFLATE ÎN PROPRIETATEA STATULUI

Controale operaționale ale lanțului de aprovizionare pentru pădurile aflate în proprietatea statului (păduri naturale și plantații forestiere) sunt reglementate prin regulamentele ministrului silviculturii P.41/Menhut-II/2014 și P.42/Menhut-II/2014 privind gestionarea lemnului. Acestea includ Regulamentul ministrului silviculturii P.43/Menhut-II/2014 privind standardele SVLK, urmat de Orientările tehnice ale DG responsabile cu exploatarea pădurilor P.14/VI-BPPHH/2014 și de scrisoarea circulară din partea DG respective SE 8/VI-BPPHH/2014 din august 2014.

Toate procedurile și normele privind luarea de decizii care se referă la verificare, reconcilierea datelor și gestionarea cazurilor de neconformitate în fiecare dintre etapele lanțului de aprovizionare enumerate mai jos se aplică tuturor permiselor forestiere acordate cu privire la pădurile de stat: concesiunile de păduri naturale (IUPHHK-HA/HPH), concesiunile de plantații forestiere industriale (IUPHHK-HT/HPHTI), concesiunile pentru refacerea ecosistemelor (IUPHHK-RE), dreptul de gestionare pentru plantațiile forestiere (Perum Perhutani), concesiunile de plantații forestiere comunitare (IUPHHK-HTR) și concesiunile de păduri comunitare (IUPHHK-HKM), concesiunile de păduri aparținând unui sat (IUPHHK-HD), utilizarea lemnului provenind din concesiuni de zone de reîmpădurire (IUPHHK-HTHR) și utilizarea lemnului provenind din zone neforestiere sau din păduri de producție convertibilă (IPK). Aceste proceduri și norme sunt descrise în orientările tehnice furnizate în regulamentele ministrului silviculturii P.41/Menhut-II/2014 și P.42/Menhut-II/2014 privind gestionarea lemnului.

Toți operatorii care dețin un permis pentru recoltarea lemnului dintr-o concesiune de pădure naturală trebuie să declare toate datele lor privind producția în sistemul național online de trasabilitate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare din concesiunea forestieră până la depozitul de bușteni intermediar și industria primară.

1.1.    Zona de tăiere

(a) Principalele activități:

 inventarierea materialului lemnos (numărarea arborilor pentru concesiunile de păduri naturale sau Perum Perhutani) sau catalogarea lemnului (pentru concesiunile de plantații forestiere sau pentru a propune o IPK) de către titularul permisului;

 întocmirea unui raport de inventariere a materialului lemnos sau a unui raport de catalogare a lemnului de către titularul permisului;

 verificarea și aprobarea raportului de inventariere a materialului lemnos sau a raportului de catalogare a lemnului de către funcționarul silvic districtual;

 prezentarea unei propuneri de plan de lucru anual (sau a unui plan de lucru/Bagan Kerja pentru a propune o IPK) de către titularul permisului;

 aprobarea planului de lucru anual (sau a planului de lucru/Bagan Kerja pentru IPK) de către funcționarul silvic al provinciei;

 Trebuie luat în considerare faptul că un operator titular al unui certificat SFM valabil eliberat în temeiul SVLK își poate aproba și își poate emite singur planul de lucru anual. Conformitatea planului de lucru anual este verificată de OEC atunci când efectuează auditurile inițiale și de supraveghere;

 operațiuni de recoltare realizate de titularul permisului, inclusiv tractarea buștenilor către locul de depozitare a buștenilor în pădure (platforma primară).

(b) Proceduri:

 inventarierea materialului lemnos (numărarea arborilor) pentru concesiunile de păduri naturale sau Perum Perhutani este efectuată de titularul permisului, utilizând etichete. Aceste etichete sunt alcătuite din trei secțiuni detașabile, una aplicată pe buturugă, alta pe bușteanul recoltat și ultima pe raportul operatorului. Fiecare secțiune conține informațiile necesare pentru urmărirea lemnului, inclusiv numărul arborelui și situarea acestuia. Catalogarea lemnului pentru concesiunile de plantații forestiere sau IPK este efectuată de titularii permiselor;

 titularul permisului întocmește un raport de inventariere a materialului lemnos sau un raport de catalogare a lemnului, care conține informații privind numărul, volumul estimat, identificarea preliminară a speciilor și situarea arborilor (sau locul de recoltare pentru concesiunile de plantații forestiere sau IPK) care urmează a fi recoltați, precum și un rezumat, utilizând formularele oficiale ale Ministerului Silviculturii;

 titularul permisului prezintă raportul de inventariere a materialului lemnos sau raportul de catalogare a lemnului funcționarului silvic districtual. Funcționarul efectuează o verificare documentară și o verificare pe teren a raportului de inventariere a materialului lemnos sau a raportului de catalogare a lemnului, pe bază de eșantion. Funcționarul aprobă raportul dacă toate datele declarate corespund observațiilor de la fața locului;

 raportul de inventariere a materialului lemnos (sau raportul de catalogare a lemnului) constituie baza pentru propunerea de plan de lucru anual (sau plan de lucru/Bagan Kerja), care este elaborat de titularul permisului și prezentat funcționarului silvic districtual spre examinare și funcționarului silvic al provinciei spre aprobare. Funcționarul silvic districtual examinează propunerea de plan de lucru anual (sau plan de lucru/Bagan Kerja) și o verifică prin comparație cu raportul de inventariere a materialului lemnos (sau raportul de catalogare a lemnului) aprobat și, dacă totul este în ordine, aprobă planul de lucru. Aprobarea oficială nu este obligatorie pentru titularul unui permis care a promovat cu un calificativ bun certificarea SFM, astfel cum se descrie în Orientările SALL. Odată ce planul de lucru anual (sau planul de lucru/Bagan Kerja) este aprobat de funcționar, titularul permisului este autorizat să înceapă operațiunile de recoltare;

 în cursul operațiunilor de recoltare se folosesc etichete pentru a se asigura faptul că bușteanul provine dintr-o zonă de tăiere autorizată, conform celor descrise mai sus. Pentru arborii plantați sau arborii recoltați din concesiunile de plantații forestiere (pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn), etichetele nu sunt necesare.

1.2.    Locul de depozitare a buștenilor în pădure (platforma primară)

(a) Principalele activități:

 dacă este necesar, tăierea transversală a buștenilor de către titularul permisului, precum și marcarea acestor bușteni pentru a se asigura consecvența cu raportul de producție a buștenilor. Marcarea nu se aplică pentru concesiunile de plantații forestiere pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn;

 scalarea (măsurarea) și clasificarea buștenilor de către titularul permisului. Clasificarea nu se aplică pentru concesiunile de plantații forestiere (pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn);

 întocmirea unei liste a buștenilor de către titularul permisului;

 prezentarea unei propuneri de raport de producție a buștenilor de către titularul permisului;

 aprobarea raportului de producție a buștenilor de către supraveghetorul tehnic guvernamental de pe teren (Wasganis).

(b) Proceduri:

 titularul permisului marchează toți buștenii tăiați transversal (nu se aplică pentru concesiunile de plantații forestiere pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn);

 marcarea fizică permanentă a buștenilor constă în numărul de identificare al arborelui inițial și alte mărci care să facă legătura între buștean și zona de tăiere autorizată (nu se aplică pentru concesiunile de plantații forestiere pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn);

 titularul permisului scalează și clasifică toți buștenii și înregistrează informațiile privind buștenii într-o listă a buștenilor, utilizând un formular oficial al Ministerului Silviculturii (clasificarea nu se aplică pentru concesiunile de plantații forestiere pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn);

 titularul permisului încarcă datele incluse în lista buștenilor în sistemul național online de trasabilitate. Codul de bare unic emis prin intermediul sistemului online de trasabilitate trebuie să fie marcat pe buștenii și tulpinile corespunzătoare și etichetat în cadrul documentului de transport aferent (se aplică doar pentru concesiunile de păduri naturale);

 pe baza listei buștenilor, titularul permisului întocmește un raport periodic de producție a buștenilor și raportul de sinteză aferent, utilizând formulare oficiale ale Ministerului Silviculturii;

 titularul permisului transmite periodic rapoarte de producție a buștenilor și sintezele aferente către Wasganis, spre aprobare;

 Wasganis realizează verificarea fizică a rapoartelor, prin eșantionare. Rezultatul verificării fizice este sintetizat într-o listă de verificare a buștenilor, utilizând un formular oficial al Ministerului Silviculturii.

 Sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării fizice bazate pe eșantionare, Wasganis aprobă rapoartele de producție a buștenilor; În cazul în care se depășește un interval de 48 de ore de la prezentarea raportului, personalul tehnic al societăților desemnat (Ganis) al titularului permisului poate aproba singur și poate emite rapoartele de producție a buștenilor pe propria răspundere (nu se aplică pentru IPK);

 după ce buștenii au fost verificați de Wasganis, aceștia trebuie stivuiți separat de orice bușteni neverificați;

 raportul de producție a buștenilor este folosit pentru a calcula plata obligatorie a taxei pentru resursele forestiere și către fondul pentru reîmpădurire (după caz);

 titularul permisului transmite lunar rapoartele de producție a buștenilor aprobate și sintezele aferente către biroul silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Pentru concesiunile de păduri naturale sau concesiunile pentru refacerea ecosistemelor sau concesiunile de păduri comunitare sau concesiunile de păduri aparținând unui sat sau IPK:

Funcționarul silvic districtual verifică numărul buștenilor, etichetele și volumul total cumulat de bușteni extras și declarat în raportul de producție a buștenilor, în comparație cu cota aprobată în planul de lucru anual. Etichetele nu sunt aplicate pentru IPK.

Pentru concesiunile de plantații forestiere industriale sau Perum Perhutani sau concesiunile de plantații forestiere comunitare sau utilizarea lemnului provenind din concesiuni de zone de reîmpădurire:

Funcționarul silvic districtual verifică volumul total cumulat de bușteni extras și declarat în raportul de producție a buștenilor, în comparație cu cota aprobată în planul de lucru anual.

Rapoartele de producție a buștenilor sunt, de asemenea, verificate de OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic districtual informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

1.3.    Depozitul de bușteni

Buștenii sunt transportați de la locul de depozitare din pădure la depozite de bușteni și apoi fie direct la o unitate de prelucrare, fie la un depozit de bușteni intermediar, fie la un depozit de lemne înregistrat.

(a) Principalele activități:

 în cazul în care raportul de producție a buștenilor nu a fost încă aprobat la locul de depozitare a buștenilor în pădure: întocmirea unei liste a buștenilor de către titularul permisului; prezentarea unei propuneri de raport de producție a buștenilor de către titularul permisului; aprobarea raportului de producție a buștenilor de către Wasganis;

 facturarea de către biroul silvic districtual și plata de către titularul permisului a sumelor relevante aferente taxei pentru resursele forestiere și fondului pentru reîmpădurire pe baza rapoartelor de producție a buștenilor aprobate;

 emiterea unui document de transport al buștenilor de către Ganis, la care se anexează o listă a buștenilor;

 întocmirea unui raport de bilanț privind buștenii de către titularul permisului.

(b) Proceduri:

 în cazul în care utilizează sistemul online național de trasabilitate a buștenilor, titularul permisului poate prezenta rapoarte de producție a buștenilor și raportul de sinteză aferent către Wasganis spre aprobare; Wasganis efectuează verificarea fizică a rapoartelor, pe bază de eșantioane, în cazul în care nu a fost deja aprobată la locul de depozitare a buștenilor în pădure. Rezultatul inspecției pe teren este sintetizat într-o listă de verificare a buștenilor, utilizând un formular oficial al Ministerului Silviculturii; sub rezerva unui rezultat pozitiv al inspecției pe teren, funcționarul aprobă rapoartele; în cazul în care se depășește un interval de 48 de ore de la prezentarea rapoartelor de producție a buștenilor și a raportului de sinteză aferent, Ganis aprobă singur rapoartele pe propria răspundere (nu se aplică pentru IPK);

 titularul permisului depune o cerere de achitare a taxelor relevante la funcționarul silvic districtual responsabil cu facturarea, pe baza listei buștenilor, care este anexată cererii;

 pe baza cererii menționate, funcționarul silvic districtual emite o factură sau facturi pentru achitarea taxelor de către titularul permisului;

 în cazul în care se depășește un interval de 48 de ore după depunerea cererii, titularul permisului poate emite factura aferentă sau facturile aferente pe propria răspundere;

 titularul permisului plătește suma prevăzută în factura sau facturile aferente taxei pentru resursele forestiere și/sau fondului pentru reîmpădurire și/sau valoarea aferentă taxelor de tăiere, iar funcționarul silvic districtual eliberează o chitanță sau chitanțe pentru această plată. Valoarea taxelor de tăiere se aplică doar pentru HTHR sau IPK;

 titularul permisului depune o cerere pentru eliberarea documentelor de transport al buștenilor, însoțită de chitanța de plată, lista buștenilor și raportul de bilanț privind buștenii;

 Ganis eliberează documentele de transport al buștenilor care însoțesc lista buștenilor;

 titularul permisului întocmește/actualizează raportul de bilanț privind buștenii pentru a înregistra cantitatea de bușteni care intră în depozitul de bușteni, este depozitată în acesta și este expediată din el;

 titularul permisului prezintă lunar raportul de bilanț privind buștenii biroului silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic districtual verifică raportul de bilanț privind buștenii, comparând intrările, ieșirile și depozitările de bușteni în depozitul de bușteni pe baza rapoartelor de producție a buștenilor și a documentelor de transport al buștenilor relevante. Atunci când este necesar, funcționarul silvic districtual efectuează, de asemenea, inspecții pe teren pentru a evalua coerența între buștenii depozitați, raportul de bilanț și documentele de transport relevante. Raportul de bilanț privind buștenii este, de asemenea, verificat de OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic districtual informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

1.4.    Depozitul de bușteni intermediar

Depozitele de bușteni intermediare se utilizează dacă buștenii nu sunt transportați din zona concesionată direct către depozitul unității de prelucrare. Depozitele de bușteni intermediare sunt folosite în special pentru transportul între insule al buștenilor sau dacă se schimbă modul de transport.

Permisul de înființare a unui depozit de bușteni intermediar situat în pădurile de stat este acordat de funcționarul silvic districtual pe baza unei propuneri prezentate de titularul permisului. Un permis de depozit de bușteni intermediar este valabil timp de trei ani, dar perioada de valabilitate poate fi prelungită în urma reexaminării și aprobării de către funcționarul silvic. Înființarea unui depozit de bușteni intermediar situat în afara pădurilor de stat nu necesită nicio autorizare specifică și este decisă de către titularul permisului.

(a) Principalele activități:

 încetarea valabilității documentului de transport al buștenilor pentru lemnul provenit din pădurile naturale de către un funcționar silvic districtual.

 În cazul în care se depășește un interval de 48 de ore după transmiterea documentului de transport al buștenilor, încetarea valabilității sale poate fi efectuată de Ganis.

 În plus, încetarea valabilității documentului de transport al buștenilor poate fi efectuată de Ganis numai în cazul:

 

(i) unui operator care utilizează lemnul provenit din pădurile naturale și care își declară producția prin intermediul sistemului online de trasabilitate a buștenilor; sau

(ii) al unui operator care utilizează lemn de pe plantație (aplicat numai pentru concesiunile de plantații forestiere pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn);

 întocmirea unui raport de bilanț privind buștenii de către titularul permisului;

 întocmirea unei liste a buștenilor de către Ganis;

 Ganis completează documentul de transport al buștenilor pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii.

(b) Proceduri:

 Wasganis verifică fizic numărul, specia și dimensiunile buștenilor intrați prin numărarea acestora (recensământ) sau prin eșantionare dacă numărul buștenilor este mai mare de 100.

 În cazul în care se depășește un interval de 48 de ore de la prezentarea documentului de transport al buștenilor, această verificare poate fi efectuată de Ganis.

 Ganis poate, de asemenea, să efectueze această verificare în cazul:

 

(i) unui operator care utilizează lemnul provenit din pădurile naturale și care își declară producția prin intermediul sistemului online de trasabilitate a buștenilor; sau

(ii) al unui operator care utilizează lemn provenit din plantații forestiere (aplicat numai pentru concesiunile de plantații forestiere pentru producția de pastă de lemn sau așchii de lemn);

 sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării, Wasganis încetează valabilitatea documentului de transport al buștenilor intrați și înregistrează buștenii în raportul de bilanț privind buștenii;

 titularul permisului întocmește un raport de bilanț al buștenilor, ca mijloc de control al intrărilor și ieșirilor de bușteni din depozitul de bușteni intermediar;

 pentru ieșirile de bușteni, Ganis întocmește o listă a buștenilor, care este corelată cu documentele de transport al buștenilor anterioare;

 Ganis completează documentul de transport al buștenilor pentru deplasarea buștenilor de la depozitul de bușteni intermediar;

 titularul permisului actualizează raportul de bilanț privind buștenii, care înregistrează intrările, ieșirile și depozitările de bușteni în depozitul de bușteni intermediar, pe baza documentelor de transport al buștenilor relevante;

 titularul permisului prezintă lunar raportul de bilanț privind buștenii biroului silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic districtual verifică raportul de bilanț privind buștenii pentru a evalua coerența datelor privind buștenii transportați de la depozitul de bușteni cu datele privind buștenii intrați în depozitul de bușteni intermediar. Atunci când este necesar, funcționarul silvic districtual efectuează, de asemenea, inspecții pe teren pentru a evalua coerența între buștenii depozitați, raportul de bilanț și documentele de transport relevante.

Raportul de bilanț privind buștenii este, de asemenea, verificat de OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

2.   DESCRIEREA CONTROLULUI OPERAȚIONAL AL LANȚURILOR DE APROVIZIONARE CU LEMN DIN PĂDURI/TERENURI AFLATE ÎN PROPRIETATE PRIVATĂ

Operațiunile de recoltare a lemnului de pe terenuri/din păduri aflate în proprietate privată sunt reglementate de Regulamentul ministrului silviculturii P.30/Menhut-II/2012 (denumit în continuare „regulamentul”).

Nu există nicio cerință legală care să oblige proprietarii privați de păduri/terenuri să aplice etichete sau marcaje de identificare pe arborii inventariați pentru recoltare. În general, pentru lemnul recoltat din păduri/de pe terenuri aflate în proprietate privată nu se folosesc depozite de bușteni și depozite de bușteni intermediare.

Procedurile de control pentru lemnul provenit din păduri/de pe terenuri private diferă între buștenii proveniți de la arbori care se aflau pe teren atunci când a fost obținut titlul de proprietate asupra terenului și buștenii proveniți de la arbori care au fost plantați după obținerea titlului. Acestea depind, de asemenea, de speciile arborilor recoltați. Plata taxei pentru resurse forestiere, către fondul pentru reîmpădurire și a taxei de tăiere se aplică buștenilor proveniți de la arbori deja prezenți pe teren atunci când a fost obținut titlul de proprietate asupra terenului, dar nu se aplică buștenilor proveniți de la arbori plantați după obținerea titlului de proprietate asupra terenului.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori plantați după obținerea titlului de proprietate asupra terenului, există două scenarii:

 pentru speciile enumerate la articolul 5 alineatul (1) din regulament (de exemplu, cauciuc, sengon și pomi fructiferi), proprietarul întocmește o factură, pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii, care servește ca document de transport;

 pentru alte specii (cum ar fi Teak, mahon, pin), șeful satului desemnat și care a beneficiat de formare sau funcționarul desemnat eliberează documentul de transport.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori prezenți pe teren înainte de obținerea titlului de proprietate asupra terenului, funcționarul silvic districtual eliberează documentul de transport. Lemnul de acest tip trebuie să fie certificat în temeiul SVLK.

2.1.    Locul de tăiere/depozitare a buștenilor în pădure

(a) Principalele activități:

 recunoașterea dreptului de proprietate;

 dacă este necesar, tăierea transversală;

 scalare (măsurare);

 întocmirea unei liste a buștenilor;

 facturarea de către biroul silvic districtual și plata de către proprietar a sumei facturate aferente taxei pentru resursele forestiere și/sau fondului pentru reîmpădurire;

 eliberarea sau întocmirea documentului de transport;

 eliberarea sau întocmirea declarației de conformitate a furnizorilor (DCF), cu excepția cazului în care operatorul este implicat în certificarea SVLK.

(b) Proceduri:

 proprietarul privat al pădurii/terenului solicită recunoașterea dreptului său de proprietate;

 odată ce dreptul de proprietate asupra pădurii/terenului a fost recunoscut de către stat (Agenția funciară națională), proprietarul întocmește o listă a buștenilor, după măsurarea buștenilor.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori prezenți pe teren înainte de obținerea titlului de proprietate asupra terenului:

 proprietarul transmite funcționarului silvic districtual o listă a buștenilor și o cerere în vederea achitării taxei pentru resursele forestiere și a plății către fondul pentru reîmpădurire, precum și a plății taxei de tăiere;

 funcționarul verifică documentele și efectuează o verificare fizică a buștenilor (dimensiuni, identificarea speciei și numărul de bușteni);

 sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării documentelor și al verificării fizice, funcționarul silvic districtual emite o factură aferentă taxei pentru resurse forestiere și taxei către fondul pentru reîmpădurire, care să fie achitată de proprietar;

 proprietarul prezintă funcționarului silvic districtual chitanța de plată a taxei pentru resurse forestiere și a sumei aferente fondului pentru reîmpădurire, împreună cu o cerere de eliberare a unui document de transport al buștenilor;

 funcționarul silvic districtual verifică documentele și efectuează o verificare fizică a buștenilor (dimensiuni, identificarea speciei și numărul de bușteni);

 pe baza celor de mai sus, funcționarul silvic districtual eliberează documentul de transport al buștenilor.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori plantați după obținerea titlului de proprietate asupra terenului:

Speciile enumerate la articolul 5 alineatul (1) din regulament:

 proprietarul marchează buștenii și identifică specia;

 proprietarul întocmește o listă a buștenilor;

 pe baza celor de mai sus, proprietarul întocmește o factură pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii, care servește și ca document de transport.

Alte specii, care nu sunt enumerate la articolul 5 alineatul (1) din regulament:

 proprietarul marchează buștenii și identifică specia;

 proprietarul întocmește o listă a buștenilor;

 proprietarul prezintă șefului satului sau funcționarului desemnat lista buștenilor și o cerere de eliberare a unui document de transport al buștenilor;

 șeful satului sau funcționarul desemnat verifică documentele și efectuează verificarea fizică a buștenilor (identificarea speciei, numărul de bușteni, marcaje/numere pe fiecare buștean, locul recoltării);

 pe baza celor de mai sus, șeful satului sau funcționarul desemnat eliberează documentul de transport al buștenilor, folosind formatul furnizat de Ministerul Silviculturii.

Pentru tot lemnul recoltat din arborii plantați, în absența unui certificat SVLK, proprietarul emite o DCF folosind formatul furnizat de Ministerul Silviculturii.

(c) Reconcilierea datelor:

Șeful satului sau un funcționar desemnat de către funcționarul silvic districtual, sau funcționarul silvic districtual (în cazul lemnului provenit din arborii crescuți în mod natural) compară volumul de bușteni recoltați cu lista buștenilor.

În cazul în care operatorul este implicat în certificarea SVLK, OEC verifică de asemenea coerența între volumul de bușteni recoltați și lista buștenilor în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, șeful satului sau funcționarul desemnat sau funcționarul silvic districtual (în cazul lemnul provenit din arborii crescuți în mod natural) informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului și viceversa.

3.   DESCRIEREA CONTROLULUI OPERAȚIONAL AL LANȚURILOR DE APROVIZIONARE CU LEMN PENTRU DEPOZITE ȘI PENTRU INDUSTRIE

Depozitele înregistrate de lemn și lemn prelucrat reprezintă actori specifici din cadrul lanțului de aprovizionare. Acționând în calitate de comercianți, acești operatori cumpără, depozitează și vând lemn și produse din lemn altor operatori fără a fi implicați în activități de producție sau de prelucrare.

Există trei tipuri diferite de permise pentru depozitele înregistrate de lemn și de lemn prelucrat:

 Depozite care utilizează exclusiv lemn (bușteni) provenit (proveniți) din pădurile de stat și/sau din importuri (TPT-KB);

 Depozite care utilizează exclusiv lemn și/sau lemn prelucrat provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată (TPT);

 Depozite care utilizează exclusiv lemn prelucrat provenit din pădurile de stat și/sau din importuri (TPT-KO);

3.1.    Depozite de lemn înregistrate pentru lemnul provenit din pădurile de stat și lemnul importat (TPT-KB)

Depozitele de lemn înregistrate pentru lemnul provenit din pădurile de stat și lemnul importat (TPT-KB) sunt utilizate în cazul în care buștenii nu sunt transportați direct către depozitul unității de prelucrare, din zona concesionată și/sau depozitele de bușteni intermediare și/sau alte TPT-KB sau în cazul lemnului (buștenilor) importat (importați).

Permisul de înființare a unui TPT-KB este acordat de funcționarul silvic pe baza unei propuneri prezentate de titularul permisului. Un permis pentru TPT-KB este valabil timp de trei ani, dar perioada de valabilitate poate fi prelungită în urma reexaminării și aprobării de către funcționarul silvic.

Operatorii TPT-KB pot utiliza DCF doar în cazul în care utilizează exclusiv lemn importat și/sau lemn Perum Perhutani certificat SVLK. În cazul în care doar una dintre sursele lor de lemn conține lemn provenit din pădurile de stat (cu excepția lemnului Perum Perhutani certificat), aceștia trebuie să fie certificați SVLK.

(a) Principalele activități:

 încetarea valabilității documentului de transport al buștenilor pentru buștenii intrați de către Wasganis;

 întocmirea raportului de bilanț privind buștenii de către titularul permisului;

 pregătirea listei buștenilor de către titularul permisului sau Ganis pentru ieșirile de bușteni;

 titularul permisului sau Ganis completează documentul de transport al buștenilor pentru ieșirile de bușteni pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii;

 eliberarea sau întocmirea DCF (numai în cazul în care se utilizează exclusiv lemn importat și/sau lemn Perum Perhutani certificat și operatorul nu este certificat în temeiul SVLK)

(b) Proceduri:

 Wasganis încetează valabilitatea documentului de transport al buștenilor intrați;

 Wasganis verifică fizic numărul, specia și dimensiunile buștenilor intrați prin numărarea tuturor buștenilor (recensământ) sau prin eșantionare dacă numărul buștenilor este mai mare de 100;

 sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării, titularul permisului înregistrează lemnul în raportul de bilanț privind buștenii;

 titularul permisului întocmește un raport de bilanț al buștenilor, ca mijloc de control al intrărilor și ieșirilor de bușteni din depozitul de bușteni înregistrat;

 pentru ieșirile de bușteni, titularul permisului sau Ganis întocmește o listă a buștenilor, care este corelată cu documentele de transport al buștenilor anterioare;

 documentul de transport al buștenilor pentru ieșirile de bușteni este completat de către titularul permisului sau de Ganis;

 în cazul în care nu este certificat în temeiul SVLK și utilizează exclusiv lemn importat și/sau lemn Perum Perhutani certificat, titularul permisului emite o DCF utilizând formatul furnizat de Ministerul Silviculturii;

 titularul permisului actualizează raportul de bilanț privind buștenii, care înregistrează intrările, ieșirile și depozitările de bușteni în depozitele de bușteni înregistrate, pe baza documentelor de transport al buștenilor relevante;

 titularul permisului prezintă lunar raportul de bilanț privind buștenii biroului silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic districtual verifică raportul de bilanț privind buștenii și coerența între buștenii transportați de la depozitul de bușteni sau depozitul de bușteni intermediar și buștenii care intră în depozitul de lemn înregistrat prin compararea documentului de transport al buștenilor cu lista buștenilor pentru buștenii intrați. Funcționarul silvic districtual efectuează inspecții pe teren atunci când este necesar.

În cazul în care titularul permisului este implicat în certificarea SVLK, raportul de bilanț privind buștenii este, de asemenea, verificat de către OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic districtual informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

3.2.    Depozit înregistrat de lemn și/sau lemn prelucrat pentru lemnul provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată (TPT)

Depozitele înregistrate de lemn și/sau lemn prelucrat pentru lemnul provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată (TPT) se utilizează în cazul în care buștenii și/sau lemnul prelucrat nu sunt transportați direct către depozitul unității de prelucrare, din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și/sau alte TPT.

Permisul de înființare a unui TPT este acordat de funcționarul silvic pe baza unei propuneri prezentate de titularul permisului. Acest tip de permis este revizuit și aprobat de către funcționarul silvic.

Operatorii care gestionează TPT pot utiliza DCF doar în cazul în care nu sunt implicați în certificarea SVLK.

Operatorii care gestionează TPT trebuie să utilizeze exclusiv lemn și/sau lemn prelucrat provenit din arbori plantați în păduri/terenuri aflate în proprietate privată.

(a) Principalele activități:

 verificarea de către titularul permisului a valabilității documentului de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat;

 întocmirea de către titularul permisului a raportului de bilanț privind buștenii și/sau lemnul prelucrat;

 întocmirea de către titularul permisului a listei buștenilor și/sau a listei lemnului prelucrat;

 titularul permisului completează documentul de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat;

 eliberarea sau întocmirea DCF (în cazul în care operatorul nu este implicat în certificarea SVLK).

(b) Proceduri:

 titularul permisului verifică valabilitatea documentului de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat pentru buștenii intrați și/sau lemnul prelucrat;

 titularul permisului întocmește raportul de bilanț privind buștenii și/sau lemnul prelucrat, ca mijloc de control al intrărilor și ieșirilor de bușteni și/sau lemn prelucrat;

 pentru ieșirile de bușteni, titularul permisului întocmește o listă a buștenilor și/sau o listă a lemnului prelucrat, care poate fi corelată cu documentele de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat anterioare;

 documentul de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat este completat de către titularul permisului;

 în cazul în care nu este implicat în certificarea SVLK, titularul permisului emite o DCF utilizând formatul furnizat de Ministerul Silviculturii;

 titularul permisului actualizează raportul de bilanț privind buștenii și/sau lemnul prelucrat, care înregistrează intrările, ieșirile și depozitările de bușteni și/sau lemn prelucrat în depozitele înregistrate, pe baza documentelor de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat relevante;

 titularul permisului prezintă lunar raportul de bilanț privind buștenii și/sau lemnul prelucrat biroului silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic districtual verifică raportul de bilanț privind buștenii și/sau lemnul prelucrat și coerența dintre datele privind buștenii și/sau lemnul prelucrat transportați din pădurile aflate în proprietate privată sau alte TPT și cele privind buștenii și/sau lemnul prelucrat introduși în TPT, comparând documentul de transport privind buștenii și/sau lemnul prelucrat și lista buștenilor și/sau lista lemnului prelucrat pentru buștenii și/sau lemnul prelucrat intrați. Funcționarul silvic districtual efectuează inspecții pe teren atunci când este necesar.

În cazul în care titularul permisului este implicat în certificarea SVLK, raportul de bilanț privind buștenii și/sau lemnul prelucrat este, de asemenea, verificat de către OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic districtual informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

3.3.    Industria primară/integrată

(a) Principalele activități:

 întocmirea raportului de bilanț privind buștenii de către unitatea de prelucrare;

 încetarea valabilității documentului de transport al buștenilor de către un funcționar silvic districtual;

 verificarea fizică a buștenilor de către funcționarul silvic districtual;

 în cazul în care operatorul utilizează un sistem oficial online de trasabilitate a buștenilor, informațiile sunt înregistrate cu ajutorul unui cititor de coduri de bare și încărcate în sistem;

 întocmirea fișei de control privind materiile prime și produsele de către operatorul din unitatea de prelucrare;

 întocmirea de către operatorul din unitatea de prelucrare a raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

 operatorul din unitatea de prelucrare completează documentul de transport al produselor din lemn pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii;

 întocmirea raportului de vânzare al unității de prelucrare;

 eliberarea sau întocmirea DCF (în cazul în care operatorul utilizează exclusiv lemn provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și nu este implicat în certificarea SVLK).

(b) Proceduri:

 operatorul din unitatea de prelucrare pregătește un proiect de raport de bilanț privind buștenii ca mijloc de înregistrare a fluxului de bușteni primit de unitatea de prelucrare (depozitul unității de prelucrare) și de bușteni care intră în unitatea de prelucrare (linii de producție);

 operatorul din unitatea de prelucrare prezintă funcționarului silvic districtual copii ale documentelor de transport al buștenilor corespunzătoare fiecărui lot de bușteni primit de unitatea de prelucrare;

 funcționarul silvic districtual încetează valabilitatea documentelor de transport al buștenilor;

 în cazul în care operatorul utilizează un sistem oficial online de trasabilitate a buștenilor, personalul tehnic înregistrat încetează valabilitatea documentelor de transport al buștenilor;

 funcționarul silvic districtual verifică informațiile din documentele de transport al buștenilor comparându-le cu produsele fizice. Acest lucru se poate face pe baza unui eșantion dacă numărul buștenilor depășește 100;

 funcționarul silvic districtual verifică informațiile conținute în rapoartele de bilanț privind buștenii;

 sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării, lemnul este înregistrat în raportul final de bilanț privind buștenii;

 funcționarul silvic districtual arhivează copii ale documentelor de transport al buștenilor și întocmește un borderou al documentelor de transport al buștenilor, pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii;

 copii ale documentelor de transport al buștenilor a căror valabilitate a fost încetată de un funcționar sunt transmise societății, spre arhivare;

 o sinteză a documentelor de transport al buștenilor este înaintată biroului silvic districtual la sfârșitul fiecărei luni;

 operatorul din unitatea de prelucrare întocmește o fișă de control privind materiile prime și produsele ca mijloc de controlare a intrărilor de bușteni și ieșirilor de produse din lemn și pentru a calcula rata de recuperare;

 operatorul din unitatea de prelucrare întocmește un raport de bilanț privind lemnul prelucrat, ca mijloc de raportare a fluxurilor de produse din lemn care intră și care ies din unitate, precum și a stocurilor;

 operatorul din unitatea de prelucrare pregătește rapoartele de vânzare ale unității de prelucrare pentru registrele sale;

 în cazul în care utilizează exclusiv lemn provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și nu este implicat în certificarea SVLK, titularul permisului emite o DCF utilizând formatul furnizat de Ministerul Silviculturii;

 titularul permisului prezintă lunar raportul de bilanț privind buștenii și raportul de bilanț privind lemnul prelucrat biroului silvic.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic verifică raportul de bilanț privind buștenii și raportul de bilanț privind lemnul prelucrat, comparând intrările, ieșirile și depozitările de bușteni pe baza documentelor de transport al buștenilor.

Fișa de control privind producția servește la reconcilierea volumului intrat și a volumului ieșit din liniile de producție, iar rata de recuperare este comparată cu rata medie publicată.

În cazul în care titularul permisului este implicat în certificarea SVLK, raportul de bilanț privind buștenii și raportul de bilanț privind lemnul prelucrat sunt, de asemenea, verificate de către OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

3.4.    Depozitele înregistrate de lemn prelucrat pentru lemnul provenit din păduri de stat și/sau importuri (TPT-KO)

Depozitele înregistrate de lemn prelucrat pentru lemnul provenit din păduri de stat și/sau importuri (TPT-KO) sunt depozite de lemn prelucrat care primesc lemn prelucrat din unitățile de prelucrare primară și/sau din alte TPT-KO și/sau lemn prelucrat importat. Produsele din lemn din TPT-KO sunt vândute către unități de prelucrare secundară, alte TPT-KO, întreprinderi familiale, exportatori înregistrați și/sau utilizatori finali.

Permisul de înființare a unui TPT-KO este acordat de funcționarul silvic districtual pe baza unei propuneri prezentate de titularul permisului. Un permis pentru înființarea unui TPT-KO este valabil timp de trei ani, dar perioada de valabilitate poate fi prelungită în urma reexaminării și aprobării de către funcționarul silvic districtual.

Operatorii TPT-KO pot utiliza DCF doar în cazul în care folosesc exclusiv produse din lemn provenite din lemn prelucrat importat. În cazul în care produsele lor din lemn prelucrat conțin lemn prelucrat care provine din păduri naturale, aceștia trebuie să dețină un certificat SVLK.

(a) Principalele activități:

 încetarea valabilității documentului de transport al produselor din lemn de către Ganis;

 întocmirea raportului de bilanț privind lemnul prelucrat de către titularul permisului;

 întocmirea unei liste a lemnului prelucrat de către titularul permisului;

 titularul permisului completează documentul de transport privind lemnul prelucrat pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii;

 eliberarea sau întocmirea DCF (în cazul lemnului prelucrat care provine exclusiv din lemn importat și în cazul în care operatorul nu este implicat în certificarea SVLK).

(b) Proceduri:

 Ganis încetează valabilitatea documentelor de transport al produselor din lemn pentru lemnul prelucrat intrat;

 titularul permisului întocmește un raport de bilanț privind lemnul prelucrat, ca mijloc de control al intrărilor și ieșirilor de lemn prelucrat din depozitul înregistrat de lemn prelucrat;

 pentru ieșirile de lemn prelucrat, titularul permisului întocmește o listă a produselor din lemn, care este corelată cu documentele de transport al produselor din lemn anterioare;

 titularul permisului completează documentele de transport al produselor din lemn;

 în cazul în care nu este certificat în temeiul SVLK și utilizează exclusiv lemn prelucrat importat, titularul permisului emite o DCF utilizând formatul furnizat de Ministerul Silviculturii;

 titularul permisului actualizează raportul de bilanț privind lemnul prelucrat, care înregistrează intrările, ieșirile și depozitările de produse din lemn în depozitul înregistrat de lemn prelucrat, pe baza documentelor de transport al produselor din lemn și a documentelor de import relevante.

(c) Reconcilierea datelor:

Ganis verifică raportul de bilanț privind lemnul prelucrat și coerența între intrările de lemn prelucrat și documentele de transport al produselor din lemn și documentele de import aferente.

Funcționarul silvic districtual efectuează inspecții pe teren atunci când este necesar.

În cazul în care titularul permisului este implicat în certificarea SVLK, raportul de bilanț privind lemnul prelucrat este, de asemenea, verificat de către OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic districtual informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

3.5.    Industria secundară

(a) Principalele activități:

 întocmirea de către operatorul din fabrică a rapoartelor de bilanț privind lemnul prelucrat (produse semiprelucrate) și produsele prelucrate;

 întocmirea facturilor de către operatorul din fabrică, folosind formatul furnizat de Ministerul Silviculturii, care servesc și ca documente de transport pentru produsele din lemn prelucrat;

 întocmirea de către operatorul din fabrică a raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

 întocmirea raportului de vânzare de către societate sau operatorul din fabrică;

 eliberarea sau întocmirea DCF (în cazul în care operatorul utilizează exclusiv lemn provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și nu este implicat în certificarea SVLK).

(b) Proceduri:

 operatorul din fabrică arhivează documentele de transport al lemnului prelucrat (pentru materialul intrat) și întocmește o sinteză a acestor documente;

 operatorul din fabrică folosește fișe de control al lemnului prelucrat și al produselor prelucrate pentru fiecare linie de producție ca mijloc de raportare cu privire la fluxurile de materiale intrate în fabrică și la ieșirile de produse și pentru a calcula rata de recuperare a materiilor prime;

 operatorul din fabrică întocmește un raport de bilanț privind lemnul prelucrat ca mijloc de verificare a fluxurilor de materiale intrate în unitatea de prelucrare, a ieșirilor de produse din lemn și a stocurilor deținute; operatorul din fabrică întocmește facturi pentru produsele prelucrate, pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii, care servesc și ca document de transport, și arhivează copii ale facturilor. Fiecărei facturi îi este anexată o listă a produselor din lemn;

 operatorul din fabrică întocmește rapoarte privind vânzările pentru registrele sale;

 în cazul în care operatorul din fabrică dorește să retransporte produsele din cherestea, societatea se înregistrează, de asemenea, ca depozit de lemn prelucrat și operatorul pregătește documentele de transport al lemnului prelucrat pentru ieșirile de produse din cherestea;

 în cazul în care utilizează exclusiv lemn prelucrat provenit din păduri/terenuri aflate în proprietate privată și nu este implicat în certificarea SVLK, titularul permisului non ETPIK emite o DCF utilizând formatul furnizat de Ministerul Silviculturii.

(c) Reconcilierea datelor:

operatorul din fabrică verifică raportul de bilanț privind lemnul prelucrat, comparând intrările, ieșirile și depozitările de materiale pe baza documentelor de transport al lemnului prelucrat și a fișei de control privind lemnul prelucrat.

Fișa de control privind producția se folosește pentru a verifica volumul de intrare și de ieșire al liniilor de producție, iar rata de recuperare se evaluează.

Operatorul din societate verifică raportul de bilanț privind lemnul prelucrat, comparând intrările, ieșirile și depozitările de produse pe baza facturilor.

Funcționarul silvic efectuează inspecții pe teren atunci când este necesar.

În cazul în care titularul permisului este implicat în certificarea SVLK, raportul de bilanț privind lemnul prelucrat este, de asemenea, verificat de către OEC în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează, de asemenea, inspecții pe teren, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

4.   EXPORT

Procedurile și procesele de reconciliere a datelor pentru exportul de lemn provenit din pădurile de stat și din pădurile/de pe terenurile aflate în proprietate privată sunt identice.

(a) Principalele activități:

 Ministerul Comerțului eliberează exportatorului un certificat de exportator înregistrat de produse ale industriei forestiere (ETPIK);

 exportatorul solicită eliberarea unui document V-Legal/unei licențe FLEGT pentru fiecare expediție destinată exportului;

 dacă un titular ETPIK respectă cerințele de legalitate și cele referitoare la lanțul de aprovizionare, AE eliberează un document V-Legal/o licență FLEGT. Licența FLEGT este eliberată în formatul prezentat în anexa IV;

 exportatorul întocmește o declarație de export (PEB) utilizând formatul furnizat de organele vamale, care le este prezentată acestora din urmă;

 organele vamale eliberează un document de aprobare a exportului pentru vămuire.

(b) Proceduri:

 exportatorul solicită AE eliberarea unui document V-Legal/a unei licențe FLEGT, trimițând o cerere și anexând documente pentru a demonstra că materiile prime din lemn folosite la fabricarea produselor provin numai din surse legale verificate (certificate SVLK sau care fac obiectul unei DCF);

 AE eliberează un document V-Legal/o licență FLEGT după o verificare documentară și fizică a coerenței datelor, atunci când acest lucru este necesar, astfel încât să se asigure că produsele din lemn provin din surse verificate din punct de vedere legal și, prin urmare, sunt produse în conformitate cu definiția legalității prezentată în anexa II. AE trebuie să elibereze licența de export prin intermediul bazei de date online SILK. Acest lucru garantează că operatorul deține certificate de export (ETPIK) și de legalitate valabile;

 exportatorul depune la organele vamale, spre aprobare, o declarație de export (PEB) la care sunt anexate factura, lista de colisaj, chitanța de plată a taxei de export (dacă este reglementată), certificatul ETPIK, documentul V-Legal/licența FLEGT, permisul de export (dacă este reglementat), raportul inspectorului (dacă este reglementat) și documentul CITES (dacă este cazul);

 sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării declarației de export, organele vamale eliberează un document de aprobare a exportului.

(c) Reconcilierea datelor

Funcționarul silvic efectuează inspecții pe teren atunci când este necesar.

OEC și AE verifică coerența intrărilor, ieșirilor și depozitărilor bazate pe raportul de bilanț privind lemnul prelucrat. De asemenea, OEC efectuează verificări încrucișate ale acestor date cu volumul precizat în factură în cursul auditurilor inițiale și de supraveghere. OEC organizează inspecții pe teren și AE organizează verificarea fizică a coerenței datelor, pe o bază ad-hoc, atunci când acest lucru este necesar, astfel cum se descrie în Orientările SALL.

În cazul oricărei inconsecvențe detectate, funcționarul silvic informează OEC responsabil cu verificarea conformității operatorului, și viceversa.

▼B

ANEXA VI

TERMENII DE REFERINȚĂ PENTRU EVALUAREA PERIODICĂ

1.   OBIECTIV

Evaluarea periodică este o evaluare independentă efectuată de o parte terță independentă, denumită „evaluator”. Obiectivul evaluării periodice este să ofere asigurarea că SALL funcționează conform descrierii, sporind astfel credibilitatea licențelor FLEGT eliberate în temeiul prezentului acord.

2.   DOMENIUL DE APLICARE

Evaluarea periodică include:

1. funcționarea măsurilor de control de la punctul de producție din pădure până în punctul de export al produselor din lemn;

2. sistemele de gestionare a datelor și de trasabilitate a lemnului care sprijină SALL, eliberarea licențelor FLEGT, precum și statistici privind producția, acordarea de licențe și comerțul relevante pentru prezentul acord.

3.   REZULTATE

Rezultatele evaluării periodice constau în rapoarte periodice care prezintă constatările evaluării și recomandări de măsuri care trebuie luate pentru a remedia lacunele și punctele slabe ale sistemului identificate în urma evaluării.

4.   PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI

Activitățile aferente evaluării periodice includ, între altele:

(a) audituri de conformitate pentru toate organismele care îndeplinesc funcții de control în cadrul SALL;

(b) evaluarea eficacității controalelor lanțului de aprovizionare de la punctul de producție din pădure până la punctul de export din Indonezia;

(c) evaluarea adecvării sistemelor de gestionare a datelor și de trasabilitate a lemnului care sprijină SALL și, precum și a eliberării de licențe FLEGT;

(d) identificarea și înregistrarea cazurilor de neconformitate și deficiențelor sistemelor și prescrierea măsurilor corective necesare;

(e) evaluarea implementării efective a măsurilor corective identificate și recomandate anterior; și

(f) raportarea constatărilor către Comitetul mixt de implementare (CMI).

5.   METODOLOGIA DE EVALUARE

5.1. Evaluatorul utilizează o metodologie documentată și bazată pe dovezi care îndeplinește cerințele ISO/IEC 19011 sau ale unui standard echivalent. Aceasta include controale adecvate ale documentației relevante, ale procedurilor operaționale și ale evidenței operațiunilor organizațiilor responsabile cu implementarea SALL, identificarea oricăror cazuri de neconformitate și deficiențe ale sistemelor, precum și formularea de cereri de luare a unor măsuri corective corespunzătoare.

5.2. Între altele, evaluatorul:

(a) revizuiește procesul de acreditare a organismelor independente de evaluare și de verificare (LP și LV);

(b) revizuiește procedurile documentate ale fiecărui organism implicat în controalele de implementare a SALL în vederea stabilirii integralității și coerenței;

(c) examinează implementarea procedurilor documentate și a ținerii evidențelor, inclusiv practici de lucru, în cursul vizitelor la sedii, în zonele de producție forestieră, la depozitele de bușteni, la stațiile de control forestier, la amplasamentele unităților de prelucrare și la punctele de import și de export;

(d) examinează informațiile colectate de autoritățile de reglementare și de aplicare a legii, de LP și de LV, precum și de alte organisme identificate în SALL pentru verificarea conformității;

(e) examinează colectarea de date de către organizații din sectorul privat implicate în implementarea SALL;

(f) evaluează disponibilitatea informațiilor publice menționate în anexa IX, inclusiv eficacitatea mecanismelor de informare;

(g) utilizează constatările și recomandările observatorilor independenți și rapoartele de evaluare cuprinzătoare, precum și rapoartele observatorului independent al pieței;

(h) solicită opinia părților interesate și utilizează informațiile primite de la părțile interesate care sunt implicate direct sau indirect în implementarea SALL; și

(i) utilizează metode adecvate de eșantionare și de verificare prin sondaj pentru a evalua activitatea agențiilor de reglementare din sectorul forestier, a LP și a LV, a unităților industriale și a altor actori relevanți de la toate nivelurile de activitate forestieră, controlul lanțului de aprovizionare, prelucrarea lemnului și acordarea licențelor de export, inclusiv controale încrucișate cu informațiile furnizate de Uniune privind importurile de lemn din Indonezia.

6.   CALIFICĂRILE EVALUATORULUI

Evaluatorul trebuie să fie o parte terță competentă, independentă și imparțială care respectă următoarele cerințe:

(a) evaluatorul demonstrează ca deține calificările și capacitatea necesare pentru a îndeplini cerințele Ghidului ISO/IEC 65 și ale ISO/IEC 17021, sau ale unor standarde echivalente, inclusiv calificarea de a oferi servicii de evaluare pentru sectorul forestier și pentru lanțurile de aprovizionare aferente produselor forestiere;

(b) evaluatorul nu este implicat direct în gestionarea pădurilor, prelucrarea lemnului, comerțul cu lemn sau controlul sectorului forestier din Indonezia sau din Uniune;

(c) evaluatorul este independent de toate celelalte componente ale SALL și de autorităților de reglementare din domeniul forestier din Indonezia și dispune de sisteme pentru a evita orice conflict de interese. Evaluatorul declară orice potențial conflict de interese care ar putea apărea și ia măsuri eficace de atenuare a efectelor acestuia;

(d) evaluatorul și angajații săi care realizează sarcinile de evaluare au o experiență dovedită în ceea ce privește auditul gestionării pădurilor tropicale de audit, al industriilor de prelucrare a lemnului și al controalelor conexe ale lanțului de aprovizionare;

(e) evaluatorul deține un mecanism pentru primirea și soluționarea plângerilor care rezultă din activitățile și constatările sale.

7.   RAPORTAREA

7.1. Raportul de evaluare periodică include: (i) un raport complet care conține toate informațiile relevante privind evaluarea, constatările acesteia (inclusiv cazurile de neconformitate și deficiențele sistemelor) și recomandări; și (ii) un raport de sinteză cu caracter public care se bazează pe raportul complet și care cuprinde principalele constatări și recomandări.

7.2. Înainte de a fi prezentate publicului, raportul complet și raportul de sinteză cu caracter public se transmit către CMI, spre analiză și aprobare.

7.3. La cererea CMI, evaluatorul comunică informații suplimentare pentru justificarea sau clarificarea constatărilor sale.

7.4. Evaluatorul notifică CMI toate plângerile primite și măsurile luate pentru soluționarea acestora.

8.   CONFIDENȚIALITATEA

Evaluatorul păstrează confidențialitatea datelor primite în cursul desfășurării activităților sale.

9.   NUMIREA, PERIODICITATEA ȘI FINANȚAREA

9.1. Evaluatorul este numit de Indonezia, în urma consultării cu Uniunea în cadrul CMI.

9.2. Evaluarea periodică se realizează la intervale de maximum douăsprezece luni începând de la data convenită de CMI în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) litera (e) din acord.

9.3. Finanțarea evaluării periodice se decide în cadrul CMI.

ANEXA VII

TERMENII DE REFERINȚĂ PENTRU MONITORIZARE INDEPENDENTĂ A PIEȚEI

1.   OBIECTIVUL MONITORIZĂRII INDEPENDENTE A PIEȚEI

Monitorizarea independentă a pieței (MIP) reprezintă monitorizarea pieței realizată de o parte terță independentă denumită „observator”. Obiectivul monitorizării independente a pieței (MIP) este de a colecta și analiza informații privind acceptarea pe piața Uniunii a lemnului cu licență FLEGT din Indonezia și de a examina impacturile Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn și ale inițiativelor conexe cum ar fi politicile privind achizițiile publice și private.

2.   DOMENIUL DE APLICARE

MIP include:

2.1. punerea în liberă circulație a lemnului indonezian cu licență FLEGT la punctele de intrare în Uniune;

2.2. performanța lemnului indonezian cu licență FLEGT pe piața Uniunii și impactul măsurilor de piață luate în Uniune cu privire la cererea de lemn indonezian cu licență FLEGT;

2.3. performanța lemnului fără licență FLEGT pe piața Uniunii și impactul măsurilor de piață luate în Uniune cu privire la cererea de lemn fără licență FLEGT;

2.4. examinarea impacturilor altor măsuri de piață luate în Uniune, precum politicile de achiziții publice, codurile privind clădirile ecologice, și ale măsurilor din sectorul privat cum ar fi codurile de bune practici comerciale și responsabilitatea socială a întreprinderilor.

3.   REZULTATE

Rezultatele MIP constau în rapoarte regulate adresate Comitetului mixt de implementare (CMI), care cuprind constatările și recomandările sale privind măsuri de consolidare a poziției lemnului indonezian cu licență FLEGT pe piața Uniunii și de îmbunătățire a implementării măsurilor de piață care au ca scop prevenirea introducerii pe piața Uniunii a lemnului recoltat ilegal.

4.   PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI

MIP include, între altele:

4.1. Evaluarea:

(a) progreselor și impacturilor implementării măsurilor de politică pentru combaterea comerțului în Uniune cu lemn recoltat în mod ilegal;

(b) tendințele importurilor în Uniune de lemn și de produse din lemn din Indonezia, precum și din alte țări exportatoare de lemn care au încheiat acorduri de parteneriat voluntar și care nu au încheiat astfel de acorduri;

(c) măsuri luate de grupuri de presiune care ar putea afecta cererea de lemn și de produse din lemn sau piețele de comercializare a produselor forestiere din Indonezia.

4.2. Raportarea constatărilor și a recomandărilor către CMI.

5.   METODOLOGIA DE MONITORIZARE

5.1. Observatorul trebuie să aibă o metodologie documentată și bazate pe dovezi. Aceasta include analiza adecvată a documentației relevante, identificarea oricăror inconsecvențe în cadrul datelor și informațiilor disponibile cu privire la comerț, precum și discuții detaliate cu actorii relevanți cu privire la indicatorii-cheie aferenți impacturilor și eficacității măsurilor de piață.

5.2. Observatorul realizează observații și analize privind, printre între altele:

(a) situația actuală a pieței și tendințele din Uniune pentru lemn și produse din lemn;

(b) politicile de achiziții publice din Uniune și modul în care acestea tratează lemnul și produsele din lemn cu licență FLEGT și fără licență FLEGT;

(c) legislația care afectează industria lemnului, comerțul cu lemn și produse din lemn în cadrul Uniunii și importurile de lemn și de produse din lemn în Uniune;

(d) diferențele de prețuri în Uniune dintre lemnul și produsele din lemn cu licență FLEGT și cele fără licență FLEGT;

(e) acceptarea de către piață, percepția și cota de piață în Uniune a lemnului și produselor din lemn certificate și cu licență FLEGT;

(f) statisticile și tendințele referitoare la volumele și valorile importurilor în diferite porturi din Uniune a lemnului și produselor din lemn din Indonezia cu licență FLEGT și fără licență FLEGT, precum și din alte țări exportatoare de lemn care au încheiat acorduri de parteneriat voluntar și care nu au încheiat astfel de acorduri;

(g) descrieri, incluzând orice modificări, ale instrumentelor și proceselor juridice prin care autoritățile competente și autoritățile de control la frontieră din Uniune validează licențele FLEGT și eliberează transporturile pentru punerea în liberă circulație, precum și sancțiunile impuse în caz de neconformitate;

(h) posibilele dificultăți și constrângeri cu care se confruntă exportatorii și importatorii în ceea ce privește aducerea de lemn cu licență FLEGT în Uniune;

(i) eficacitatea campaniilor de promovare a lemnului cu licență FLEGT în Uniune.

5.3. Observatorul recomandă activități de promovare pe piață pentru a îmbunătăți și mai mult acceptarea de către piață a lemnului indonezian cu licență FLEGT.

6.   CALIFICĂRILE OBSERVATORULUI INDEPENDENT AL PIEȚEI

Observatorul trebuie:

(a) să fie o parte terță independentă, cu un istoric dovedit de profesionalism și integritate în ceea ce privește monitorizarea pieței lemnului și produselor din lemn a Uniunii, precum și a aspectelor comerciale aferente;

(b) să cunoască piețele și comerțul cu lemn și produse din lemn din Indonezia, în special cel de esență tare, precum și pentru țările din Uniune care produc produse similare;

(c) să dețină sisteme pentru evitarea oricărui conflict de interese. Observatorul declară orice potențial conflict de interese care ar putea apărea și ia măsuri eficace de atenuare a efectelor acestuia.

7.   RAPORTAREA

7.1. Rapoartele trebuie prezentate o dată la doi ani și trebuie să cuprindă: (i) un raport complet, care conține toate constatările și recomandările relevante; și (ii) un raport de sinteză bazat pe raportul complet.

7.2. Înainte de a fi prezentate publicului, raportul complet și raportul de sinteză se transmit către CMI, spre analiză și aprobare.

7.3. La cererea CMI, observatorul comunică informații suplimentare pentru justificarea sau clarificarea constatărilor sale.

8.   CONFIDENȚIALITATEA

Observatorul păstrează confidențialitatea datelor primite în cursul desfășurării activităților sale.

9.   NUMIREA, PERIODICITATEA ȘI FINANȚAREA

9.1. Observatorul este numit de Uniune, în urma consultării cu Indonezia în cadrul CMI.

9.2. MIP se realizează la intervale de maximum douăzeci și patru de luni începând de la data convenită de CMI în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) litera (e) din acord.

9.3. Finanțarea MIP se decide în cadrul CMI.

ANEXA VIII

CRITERII PENTRU EVALUAREA BUNEI FUNCȚIONĂRI A SISTEMULUI DE ASIGURARE A LEGALITĂȚII LEMNULUI DIN INDONEZIA

CONTEXT

Înainte de a demara acordarea de licențe FLEGT pentru exporturile de lemn către Uniune, va fi realizată o evaluare tehnică independentă a SALL indonezian. Această evaluare tehnică va avea ca scop: (i) examinarea funcționării SALL în practică, pentru a stabili dacă duce la rezultatele preconizate și (ii) examinarea oricăror modificări aduse SALL după semnarea prezentului acord.

Criteriile pentru această evaluare sunt stabilite mai jos:

1. Definiția legalității

2. Controlul lanțului de aprovizionare

3. Proceduri de verificare

4. Acordarea de licențe pentru exporturi

5. Monitorizare independentă

1.   DEFINIȚIA LEGALITĂȚII

Lemnul de proveniență legală trebuie definit pe baza legilor aplicabile în Indonezia. Definiția utilizată trebuie să nu fie ambiguă, să poată fi verificată în mod obiectiv și să fie viabilă pe plan operațional; de asemenea, definiția trebuie să includă cel puțin actele cu putere de lege și actele administrative care reglementează următoarele domenii:

 Drepturile de recoltare: acordarea de drepturi legale de recoltare a lemnului în cadrul unor limite desemnate legal și/sau făcute publice în mod oficial.

 Operațiuni forestiere: respectarea cerințelor legale privind gestionarea pădurilor, inclusiv respectarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative relevante din domeniul mediului și al muncii.

 Taxe și impozite: respectarea cerințelor legale privind impozitele, redevențele și taxele legate direct de drepturile de recoltare a lemnului și de recoltarea lemnului.

 Alți utilizatori: respectarea drepturilor funciare sau a drepturilor de utilizare a terenurilor și resurselor care revin altor părți, susceptibile a fi afectate de drepturile de recoltare a lemnului, acolo unde există astfel de alte drepturi.

 Comerț și vamă: respectarea cerințelor legale privind procedurile comerciale și vamale.

Întrebări esențiale:

 Definiția legalității și standardele de verificare a legalității au suferit modificări ulterior datei de încheiere a prezentului acord?

 Actele cu putere de lege și actele administrative relevante din domeniul muncii au fost incluse în definiția legalității cuprinsă în anexa II?

În cazul unor modificări ale definiției legalității, întrebările esențiale vor include:

 Au fost consultate toate părțile interesate relevante cu privire la aceste modificări, precum și cu privire la orice eventuale modificări ulterioare ale sistemului de verificare a legalității în cadrul unui proces care a ținut cont în mod adecvat de punctele lor de vedere?

 Este clar care instrument juridic care stă la baza fiecărui nou element al definiției? Se precizează criteriile și indicatorii care pot fi utilizați pentru verificarea conformității cu fiecare element al definiției? Criteriile și indicatorii sunt clari, obiectivi și aplicabili pe plan operațional?

 Criteriile și indicatorii identifică în mod clar rolurile și responsabilitățile tuturor părților relevante și verificarea evaluează performanțele acestora?

 Definiția legalității include principalele domenii prezentate mai sus ale actelor cu putere de lege și actelor administrative? Dacă nu, de ce au fost omise din definiție anumite domenii aferente actelor cu putere de lege și actelor administrative?

2.   CONTROLUL LANȚULUI DE APROVIZIONARE

Sistemele de control al lanțului de aprovizionare trebuie să ofere o asigurare credibilă că produsele din lemn pot fi urmărite pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, de la recoltare sau punctul de import până la punctul de export. Nu va fi întotdeauna necesară păstrarea trasabilității fizice a unui buștean, a unei încărcături de bușteni sau a unui produs din lemn de la punctul de export până înapoi la pădurea de origine, dar este întotdeauna necesară trasabilitatea între pădure și primul punct unde se produce un amestec (de exemplu, un terminal pentru lemn sau o unitate de prelucrare).

2.1.   Drepturile de utilizare

Zonele în care au fost acordate drepturi de utilizare a resurselor forestiere sunt delimitate clar, iar titularii acestor drepturi au fost identificați.

Întrebări esențiale:

 Asigură sistemul de control faptul că în lanțul de aprovizionare intră doar lemn provenit dintr-o zonă forestieră cu drepturi de utilizare valabile?

 Asigură sistemul de control faptul că întreprinderilor care desfășoară operațiuni de recoltare le-au fost acordate drepturi de utilizare corespunzătoare pentru zonele forestiere în cauză?

 Procedurile de acordare a drepturilor de recoltare și informațiile cu privire la drepturile respective, inclusiv la titularii acestora, sunt disponibile în domeniul public?

2.2.   Metode de controlare a lanțului de aprovizionare

Există mecanisme eficace de trasabilitate a lemnului pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, de la recoltare până la punctul de export. Abordarea utilizată pentru identificarea lemnului poate varia, de la utilizarea de etichete pentru articole individuale până la folosirea documentelor care însoțesc o încărcătură sau un lot. Metoda aleasă trebuie să reflecte tipul și valoarea lemnului, precum și riscul de contaminare cu lemn de proveniență necunoscută sau ilegală.

Întrebări esențiale:

 Sunt identificate și descrise în sistemul de control toate alternativele lanțurilor de aprovizionare, inclusiv diferitele surse de lemn?

 Sunt identificate și descrise în sistemul de control toate etapele lanțului de aprovizionare?

 Au fost definite și documentate metode pentru identificarea originii produsului și pentru evitarea amestecării cu lemn provenit din surse necunoscute, în următoarele etape ale lanțului de aprovizionare?

 lemnul pe picior

 buștenii în pădure

 transportul și depozitarea intermediară (depozite de bușteni, depozite de bușteni intermediare)

 sosirea la unitatea de prelucrare și depozitarea materialelor

 intrarea în și ieșirea din liniile de producție la unitatea de prelucrare

 depozitarea produselor prelucrate la unitatea de prelucrare

 ieșirea din unitatea de prelucrare și transportul

 sosirea la punctul de export

 Care sunt organizațiile responsabile cu controlul fluxurilor de lemn? Dispun acestea de resursele umane și de alte resurse adecvate pentru desfășurarea activităților de control?

 În cazul în care se constată concret că lemn de proveniență neverificată intră în lanțul de aprovizionare, a fost identificată vreo deficiență în sistemul de control, de exemplu absența unui inventar al lemnului pe picior înainte de recoltare din păduri/de pe terenuri private?

 Deține Indonezia o politică de includere a materialelor reciclate în SALL indonezian și, dacă da, s-au elaborat orientări cu privire la modul de includere a materialelor reciclate?

2.3.

Gestionarea datelor cantitative:

Există mecanisme solide și eficace pentru măsurarea și înregistrarea cantităților de lemn sau de produse din lemn în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, inclusiv estimări fiabile și precise, înainte de începerea recoltării, cu privire la volumul de lemn pe picior din fiecare zonă de tăiere.

Întrebări esențiale:

 Sistemul de control produce date cantitative referitoare la intrări și la ieșiri, inclusiv rate de conversie, dacă este cazul, pentru următoarele etape ale lanțului de aprovizionare?

 lemn pe picior

 buștenii în pădure (la locul de depozitare a buștenilor în pădure)

 lemnul transportat și depozitat (depozite de bușteni, depozite de bușteni intermediare)

 sosirea la unitatea de prelucrare și depozitarea materialelor

 intrarea în și ieșirea din liniile de producție

 depozitarea produselor prelucrate la unitatea de prelucrare

 ieșirea din unitatea de prelucrare și transportul

 sosirea la punctul de export

 Care sunt organizațiile responsabile cu evidența datelor cantitative? Dispun acestea de resurse adecvate în ceea ce privește personalul și echipamentul?

 Care este calitatea datelor controlate?

 Sunt înregistrate toate datele cantitative astfel încât cantitățile să poată fi verificate în comparație cu etapele anterioare și ulterioare ale lanțului de aprovizionare în timp util?

 Ce informații privind controlul lanțului de aprovizionare sunt făcute publice? Cum pot accesa părțile interesate aceste informații?

2.4.

Separarea lemnului a cărui legalitate a fost verificată de lemnul de proveniență necunoscută

Întrebări esențiale:

 Există suficiente controale pentru a exclude lemnul de proveniență necunoscută sau lemnul recoltat fără drepturi legale de recoltare?

 Care sunt măsurile de control aplicate pentru a asigura separarea, pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, a materialelor verificate de cele neverificate?

2.5.

Produse din lemn importate

Există controale adecvate pentru asigurarea faptului că lemnul și produsele din lemn au fost importate în mod legal.

Întrebări esențiale:

 Cum se demonstrează că importul lemnului și al produselor derivate este legal?

 Ce documente sunt necesare pentru a identifica țara de recoltare și pentru a oferi asigurarea că produsele importate provin din lemn recoltat în mod legal, conform anexei V?

 Identifică SALL lemnul și produsele din lemn importate pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, până când acestea sunt amestecate pentru fabricarea produselor prelucrate?

 În cazul în care se utilizează lemn importat, poate fi identificată țara de origine (de recoltare) pe licența FLEGT (poate fi omisă pentru produsele reconstituite)?

3.   PROCEDURI DE VERIFICARE

Verificarea constă în efectuarea de controale adecvate în vederea asigurării legalității lemnului. Aceasta trebuie să fie suficient de solidă și de eficace pentru a asigura identificarea oricărei nerespectări a cerințelor, fie în pădure, fie în cadrul lanțului de aprovizionare, și luarea de măsuri rapide în vederea remedierii acesteia.

3.1.   Organizație

Verificarea este realizată de o organizație terță care deține resurse adecvate, sisteme de management și personal calificat și format corespunzător, precum și mecanisme solide și eficace pentru controlarea conflictelor de interese.

Întrebări esențiale:

 Dispun organismele de verificare de un certificat de acreditare valabil eliberat de organismul național de acreditare (KAN)?

 Guvernul desemnează organisme care să realizeze sarcinile de verificare? Atribuțiile (și responsabilitățile aferente) sunt clare și făcute publice?

 Sunt stabilite clar și aplicate responsabilitățile și rolurile instituționale?

 Dispun organismele de verificare de resurse adecvate pentru realizarea verificării față de definiția legalității și de sisteme pentru controlarea lanțului de aprovizionare cu lemn?

 Dispun organismele de verificare de un sistem de management integral documentat care:

 

 asigură că personalul acestora deține competențele și experiența necesare pentru a efectua verificări eficace?

 aplică măsuri de control/supraveghere internă?

 conține mecanisme pentru controlarea conflictelor de interese?

 asigură transparența sistemului?

 definește și utilizează o metodologie de verificare?

3.2.   Verificarea în raport cu definiția legalității

Există o definiție clară care stabilește ce trebuie verificat. Metodologia de verificare este documentată și asigură faptul că procesul este sistematic, transparent, întemeiat pe probe, efectuat la intervale regulate și că acoperă toate elementele incluse în definiție.

Întrebări esențiale:

 Metodologia de verificare utilizată de organismele de verificare acoperă toate elementele definiției legalității și include teste de conformitate cu toți indicatorii?

 Organismele de verificare:

 

 verifică documentele, registrele de exploatare și operațiunile de la fața locului (inclusiv prin controale inopinate)?

 culeg informații de la părți interesate externe?

 își înregistrează activitățile de verificare?

 Rezultatele verificării sunt făcute publice? Cum pot accesa părțile interesate aceste informații?

3.3.   Verificarea sistemelor de control al integrității lanțului de aprovizionare

Există o sferă clară de criterii și indicatori care trebuie verificați și care acoperă întregul lanț de aprovizionare. Metodologia de verificare este documentată, asigură faptul că procesul este sistematic, transparent, întemeiat pe probe, efectuat la intervale regulate și că acoperă toate criteriile și indicatorii incluși în sfera de aplicare și, de asemenea, prevede reconcilierea periodică și la timp a datelor între fiecare etapă a lanțului.

Întrebări esențiale:

 Metodologia de verificare acoperă pe deplin verificările controalelor lanțului de aprovizionare? Este acest lucru clar precizat în metodologia de verificare?

 Prin ce se dovedește faptul că verificarea controalelor lanțului de aprovizionare a fost într-adevăr efectuată?

 Care sunt organizațiile responsabile cu verificarea datelor? Dispun acestea de resursele umane și de alte resurse adecvate pentru desfășurarea activităților de gestionare a datelor?

 Există metode de evaluare a corespondenței între lemnul pe picior, buștenii recoltați și lemnul intrat în unitatea de prelucrare sau sosit la punctul de export?

 Există metode pentru evaluarea coerenței între intrările de materii prime și ieșirile de produse prelucrate ale fabricilor de cherestea și ale altor unități industriale? Includ aceste metode specificarea și actualizarea periodică a ratelor de conversie?

 Ce sisteme și tehnologii ale informației sunt utilizate pentru depozitarea, verificarea și înregistrarea datelor? Sunt instalate sisteme solide de securizare a datelor?

 Sunt făcute publice rezultatele verificării referitoare la controlul lanțului de aprovizionare? Cum pot accesa părțile interesate aceste informații?

3.4.   Mecanisme de soluționare a plângerilor

Există mecanisme adecvate pentru soluționarea plângerilor și a litigiilor care rezultă în urma procesului de verificare.

Întrebări esențiale:

 Dispun organismele de verificare de un mecanism de soluționare a plângerilor care este pus la dispoziția tuturor părților interesate?

 Dețin organismele de verificare mecanisme pentru a primi și a răspunde la obiecțiile observatorilor independenți?

 Dispun organismele de verificare de mecanisme pentru a primi și răspunde la sesizările privind încălcările constatate de funcționari guvernamentali?

 Se cunoaște clar modalitatea prin care plângerile sunt primite, documentate, transmise către un eșalon superior (dacă este cazul) și modul în care se formulează un răspuns la acestea?

3.5.   Mecanisme pentru soluționarea cazurilor de neconformitate

Există mecanisme adecvate pentru soluționarea cazurilor de neconformitate identificate în cursul procesului de verificare sau aduse la cunoștință prin intermediul plângerilor și al monitorizării independente.

Întrebări esențiale:

 Există un mecanism eficace și operațional pentru a impune și a aplica deciziile de remediere corespunzătoare legate de rezultatele verificării și măsuri corective atunci când sunt depistate încălcări?

 Definește sistemul de verificare cerința menționată anterior?

 Au fost elaborate mecanisme pentru soluționarea cazurilor de neconformitate? Sunt acestea aplicate în practică?

 Sunt disponibile evidențe adecvate privind cazurile de neconformitate și de remediere a rezultatelor verificării sau cu privire la alte măsuri luate? Există o evaluare a eficacității unor astfel de măsuri?

 Există un mecanism de raportare către guvern a constatărilor verificărilor realizate de organismele de verificare?

 Ce fel de informații cu privire la cazurile de neconformitate sunt făcute publice?

4.   ACORDAREA DE LICENȚE PENTRU EXPORTURI

Indonezia a încredințat autorităților emitente întreaga responsabilitate a eliberării documentelor V-Legal/licențelor FLEGT. Licențele FLEGT sunt eliberate pentru transporturi individuale destinate Uniunii.

4.1.   Structura organizatorică

Întrebări esențiale:

 Care sunt organismele cărora li s-a încredințat responsabilitatea eliberării licențelor FLEGT?

 Deține autoritatea emitentă un certificat de acreditare valabil eliberat de KAN?

 Este clar stabilit și făcut public rolul autorității emitente și cel al personalului său în ceea ce privește acordarea de licențe FLEGT?

 Sunt definite cerințele referitoare la competențe și sunt stabilite controale interne pentru personalul autorității emitente?

 Deține autoritatea emitentă resursele adecvate pentru îndeplinirea sarcinii sale?

4.2.   Eliberarea documentelor V-Legal și utilizarea lor pentru regimul de licențe FLEGT

S-au luat măsuri adecvate în vederea utilizării documentelor V-Legal documente pentru regimul de licențe FLEGT.

Întrebări esențiale:

 Deține autoritatea emitentă proceduri documentate și disponibile public pentru eliberarea unui document V-Legal?

 Prin ce se dovedește faptul că aceste proceduri sunt aplicate corect în practică?

 Există evidențe adecvate privind documentele V-Legal eliberate și cazurile în care nu s-au eliberat documente V-Legal? Evidențele indică în mod clar dovezile pe care se bazează eliberarea documentelor V-Legal?

 Dispune autoritatea emitentă de proceduri adecvate pentru a se asigura că fiecare transport de lemn îndeplinește cerințele definiției legalității și controalele lanțului de aprovizionare?

 Cerințele pentru eliberarea licențelor au fost clar definite și comunicate exportatorilor și altor părți interesate?

 Ce gen de informații cu privire la licențele eliberate sunt făcute publice?

 Respectă licențele FLEGT specificațiile tehnice cuprinse în anexa IV?

 A dezvoltat Indonezia un sistem de numerotare pentru licențele FLEGT care să permită diferențierea între licențele FLEGT destinate pieței Uniunii și documentele V-Legal destinate piețelor din afara Uniunii?

4.3.   Întrebări cu privire la licențele FLEGT eliberate

A fost instituit un mecanism adecvat pentru soluționarea întrebărilor primite de la autoritățile competente cu privire la licențele FLEGT, prevăzut în anexa III.

Întrebări esențiale:

 A fost alocată și instituită o unitate de informare cu privire la licențe, între altele pentru a primi și a răspunde la solicitările de informații din partea autorităților competente?

 Au fost stabilite proceduri clare de comunicare între unitatea de informare cu privire la licențe și autoritățile competente?

 Au fost stabilite proceduri clare de comunicare între unitatea de informare cu privire la licențe și autoritatea emitentă?

 Există canale care permit părților interesate indoneziene sau internaționale să solicite informații cu privire la licențele FLEGT eliberate?

4.4.   Mecanism de soluționare a plângerilor

Există un mecanism adecvat de soluționare a plângerilor și a litigiilor care rezultă în urma acordării de licențe. Acest mecanism permite soluționarea oricărei plângeri privind funcționarea regimului de licențe.

Întrebări esențiale:

 Există o procedură documentată de soluționare a plângerilor care este pusă la dispoziția tuturor părților interesate?

 Se cunoaște clar modalitatea prin care plângerile sunt primite, documentate, transmise către un eșalon superior (dacă este cazul) și modul în care se formulează un răspuns la acestea?

5.   MONITORIZAREA INDEPENDENTĂ

Monitorizarea independentă este realizată de societatea civilă din Indonezia și este independentă de alte elemente ale SALL (cele implicate în gestionarea sau la reglementarea resurselor forestiere și cele implicate în auditul independent). Unul dintre obiectivele principale este de a menține credibilitatea SALL prin monitorizarea implementării verificării.

Indonezia a recunoscut în mod oficial funcția de monitorizare independentă și permite societății civile să depună plângeri atunci când se constată nereguli în procesele de acreditare, de evaluare și de acordare a licențelor.

Întrebări esențiale:

 Orientările privind monitorizarea independentă au fost făcute publice de guvern?

 Prevăd orientările cerințe clare de eligibilitate a organizațiilor pentru îndeplinirea de funcții de monitorizare independentă în vederea asigurării imparțialității și a evitării conflictelor de interese?

 Prevăd orientările proceduri de acces la informațiile cuprinse în anexa IX?

 Poate societatea civilă accesa în practică informațiile cuprinse în anexa IX?

 Prevăd orientările proceduri pentru depunerea plângerilor? Se află aceste proceduri la dispoziția publicului?

 Prevederile de raportare și informare publică aplicabile organismelor de verificare au fost stabilite și clarificate?

ANEXA IX

DIFUZAREA DE INFORMAȚII CĂTRE PUBLIC

1.   INTRODUCERE

Părțile se angajează să asigure faptul că informațiile forestiere esențiale sunt puse la dispoziția publicului.

Prezenta anexă prevede atingerea acestui obiectiv prin definirea (i) informațiilor forestiere care să fie puse la dispoziția publicului; (ii) organismelor responsabile cu punerea la dispoziție a acestor informații; și (iii) mecanismelor prin care acestea pot fi accesate.

Scopul este de a se asigura că 1. activitățile CMI în cursul implementării prezentului acord sunt transparente și înțelese; 2. există un mecanism prin care părțile la acord, precum și părțile interesate relevante pot accesa informații forestiere esențiale; 3. funcționarea SALL este consolidată prin disponibilitatea de informații pentru monitorizarea independentă; și 4. se ating obiective superioare ale prezentului acord. Disponibilitatea publică a informațiilor reprezintă o contribuție importantă la consolidarea guvernanței în domeniul forestier din Indonezia.

2.   MECANISME DE ACCES LA INFORMAȚII

Prezenta anexă este în concordanță Legea indoneziană privind libertatea de informare (LI) nr. 14/2008. Conform acestei legi, este obligatoriu ca fiecare instituție publică să elaboreze reglementări privind accesul la informații de către public. Legea distinge patru categorii de informații: 1. informații disponibile și difuzate în mod activ și regulat; 2. informații care ar trebui să fie făcute publice fără întârziere; 3. informații care sunt disponibile în orice moment și furnizate la cerere; și 4. informații care sunt confidențiale sau cu difuzare restrânsă.

Ministerul Silviculturii, birourile provinciale și districtuale, organismul național de acreditare (KAN), organismul de evaluare a conformității (OEC), autoritățile emitente – toate acestea sunt instituții importante pentru funcționarea SALL și, prin urmare, obligate, ca parte a îndatoririlor lor, să difuzeze informații forestiere către public.

Pentru implementarea legii menționate, Ministerul Silviculturii, birourile provinciale și districtuale și toate celelalte agenții publice, inclusiv KAN, au elaborat sau sunt în curs de a elabora proceduri privind punerea informațiilor la dispoziția publicului.

De asemenea, KAN este obligat să pună informații la dispoziția publicului în temeiul clauzei 8.2 – Obligația organismului de acreditare din ISO/IEC 17011:2004. Organismele de verificare și autoritățile emitente au obligația de a pune informații la dispoziția publicului în temeiul regulamentelor ministrului silviculturii, al clauzei 8.1 - Informații care pot fi accesate de public din ISO/IEC 17021:2006 și al clauzei 4.8 –Documentație din Ghidul ISO/IEC 65:1996.

Organizațiile societății civile funcționează ca una dintre sursele de informații forestiere care intră sub incidența regulamentelor ministrului silviculturii.

Ministrul silviculturii a emis Regulamentul nr. P.7/Menhut-II/2011 din 2 februarie 2011, care prevede că cererile vizând informații deținute de Ministerul Silviculturii trebuie adresate directorului Centrului pentru Relații Publice al Ministerului Silviculturii conform unei politici de informare de tip „ghișeu unic”. Orientări suplimentare de punere în aplicare sunt în curs de dezvoltare de către Ministerul Silviculturii. Informațiile disponibile la birourile silvice regionale, provinciale și districtuale pot fi accesate direct.

Pentru ca prezenta anexă să producă efecte, trebuie elaborate și aprobate proceduri/orientări/instrucțiuni privind modul de răspundere a instituțiilor menționate la cererile de informații. În plus, vor fi clarificate dispozițiile privind raportarea și difuzarea publică aplicabile organismelor de verificare și autorităților emitente.

3.   CATEGORII DE INFORMAȚII UTILIZATE PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA FUNCȚIONĂRII SALL

Acte cu putere de lege și acte administrative: toate actele cu putere de lege, actele administrative, standardele și orientările enumerate în standardele de legalitate.

Alocarea de terenuri și păduri: hărți de alocare a terenurilor și planuri de amenajare a teritoriului la nivel de provincie, proceduri pentru alocarea terenurilor, concesiuni forestiere sau drepturi de utilizare și alte drepturi de exploatare și prelucrare, precum și documente conexe cum ar fi hărțile de concesiune, permisele de eliberare a zonelor forestiere, titlurile de proprietate asupra terenurilor și hărțile aferente titlurilor de proprietate asupra terenurilor.

Practicile de gestionare a pădurilor: planurile de utilizare a resurselor forestiere, planurile de lucru anuale, inclusiv hărți și permise pentru echipamente, procesele-verbale ale reuniunilor de consultare cu comunitățile care trăiesc în zona care face obiectul permisului sau în jurul acesteia (necesare pentru elaborarea planurilor de lucru anuale), planul de lucru privind exploatarea materialului lemnos din pădure și anexele sale, evaluarea impactului asupra mediului și procesele-verbale ale reuniunilor de consultare publică necesare pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului, rapoarte privind producția de bușteni și datele de inventar privind lemnul pe picior de pe terenurile forestiere proprietate de stat.

Informații referitoare la transport și la lanțul de aprovizionare, de exemplu documente de transport al buștenilor sau produselor forestiere, plus anexele acestora, și rapoartele de reconciliere a datelor privind lemnul, documente de înregistrare aferente transporturilor de lemn între insule și documente care să dovedească identitatea navei.

Informații referitoare la prelucrare și la industrie: de exemplu, actul de înființare a societății, licența comercială și numărul de înregistrare al societății, raportul de evaluare a impactului asupra mediului, permisul de activitate industrială sau numerele de înregistrare în registrul industriei, planurile de aprovizionare cu materii prime industriale pentru industriile primare de produse forestiere, numărul de înregistrare a exportatorului de produse ale industriei forestiere, rapoartele privind materiile prime și produsele prelucrate, lista titularilor de drepturi de prelucrare și informații cu privire la societățile de prelucrare secundară.

Taxe forestiere: de exemplu, taxele de plată pe suprafață și chitanțele de plată, ordinele de plată și facturile aferente fondului pentru reîmpădurire și taxei pentru resursele forestiere.

Informații referitoare la verificare și la acordarea de licențe: orientări și standarde de calitate pentru procedurile de acreditare; numele și adresa fiecărui OEC acreditat, data acordării acreditării și data expirării; sfera acreditării; lista personalului OEC (auditori, factori de decizie) asociat cu fiecare certificat; clarificare cu privire la ce se consideră ca fiind informații comerciale confidențiale; planul de audit, pentru a se ști când au loc consultări publice; anunțarea auditului de către OEC; procesele-verbale ale reuniunilor de consultare publică cu OEC, inclusiv lista participanților; sinteza publică al rezultatului auditului; rapoarte recapitulative din partea organismului de audit privind eliberarea certificatelor; raport de situație cu privire la toate auditurile: certificatele aprobate, refuzate, aflate în curs de procesare, acordate, suspendate sau retrase și orice modificare a celor de mai sus; cazurile de neconformitate relevante pentru audituri și pentru acordarea licențelor, precum și măsurile luate în vederea soluționării acestora; licențele de export eliberate; rapoarte recapitulative periodice din partea autorităților emitente.

Proceduri de tratare a plângerilor și de monitorizare: procedurile operaționale standard pentru depunerea de plângeri la KAN, la organismele de verificare și la autoritățile emitente, inclusiv proceduri pentru monitorizarea progresului rapoartelor referitoare la plângeri și închiderea rapoartelor referitoare la plângeri.

O listă a documentelor esențiale relevante pentru monitorizarea pădurilor, agențiile care dețin aceste documente, precum și procedura prin care aceste informații pot fi dobândite sunt cuprinse în apendicele la prezenta anexă.

4.   CATEGORII DE INFORMAȚII UTILIZATE PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI OBIECTIVELE SUPERIOARE ALE ACORDULUI DE PARTENERIAT VOLUNTAR

1. Proces-verbal al discuțiilor în cadrul CMI

2. Raportul anual al CMI, care evidențiază:

(a) cantitățile de produse din lemn exportate din Indonezia către Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA, și statul membru al Uniunii în care a avut loc importul în Uniune;

(b) numărul de licențe FLEGT eliberate de Indonezia;

(c) progresul înregistrat în realizarea obiectivelor prezentului acord, precum și aspecte legate de implementarea acestuia;

(d) acțiunile de prevenire a exportului, importului, introducerii sau tranzacționării pe piața internă a produselor din lemn care au fost produse în mod ilegal;

(e) cantitățile de lemn și produse din lemn importate în Indonezia și acțiunile adoptate pentru prevenirea importurilor de produse din lemn care au fost produse în mod ilegal și pentru menținerea integrității regimului de licențe FLEGT;

(f) cazurile de neconformitate cu regimul de licențe FLEGT și măsurile luate pentru soluționarea acestora;

(g) cantitățile de produse din lemn importate în Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA, și statul membru al Uniunii în care a avut loc importul în Uniune;

(h) numărul de licențe FLEGT din Indonezia primite de Uniune;

(i) numărul de cazuri și cantitățile de produse din lemn în legătură cu care au avut loc consultări între autoritățile competente și unitatea indoneziană de informare cu privire la licențe.

3. Raportul complet și raportul de sinteză aferente evaluării periodice.

4. Raportul complet și raportul de sinteză aferente MIP.

5. Plângerile referitoare la evaluarea periodică și la MIP și modul în care au fost soluționate acestea.

6. Calendarul de implementare a prezentului acord și prezentarea generală a activităților întreprinse.

7. Orice alte date și informații relevante pentru implementarea și funcționarea prezentului acord. Printre acestea se numără:

Informații juridice:

 textul prezentului acord și anexele sale, precum și orice modificare a acestora;

 textele tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative menționate în anexa II;

 reglementările și procedurile de implementare.

Informații privind producția:

 producția anuală totală de lemn din Indonezia;

 volumele anuale de produse din lemn exportate (total și către Uniune).

Informații privind acordarea de concesiuni:

 suprafața totală a concesiunilor forestiere acordate;

 lista concesiunilor, numele societăților cărora le-au fost acordate și numele societăților care le gestionează;

 harta amplasării tuturor concesiunilor de exploatare forestieră;

 lista societăților forestiere înregistrate (producție, prelucrare, comerț și export);

 lista societăților forestiere certificate SVLK (producție, prelucrare, comerț și export).

Informații privind gestionarea:

 lista concesiunilor gestionate, pe tip;

 lista concesiunilor forestiere certificate și tipul de certificat pe baza căruia sunt gestionate.

Informații privind autoritățile:

 lista autorităților emitente din Indonezia, inclusiv adresa și datele de contact;

 adresa și datele de contact ale unității de informare cu privire la licențe;

 lista autorităților competente din Uniune, inclusiv adresa și datele de contact.

Aceste informații vor fi puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web ale părților.

5.   IMPLEMENTAREA DISPOZIȚIILOR REFERITOARE LA DIFUZAREA DE INFORMAȚII CĂTRE PUBLIC

În cadrul implementării prezentei anexe, părțile vor evalua:

 necesitatea de consolidare a capacităților cu privire la utilizarea informațiilor publice pentru monitorizare independentă;

 necesitatea de a informa sectorul public și părțile interesate cu privire la dispozițiile de difuzare a informațiilor către public cuprinse în prezentul acord.

Apendice



INFORMAȚII PENTRU CONSOLIDAREA VERIFICĂRII, A MONITORIZĂRII ȘI A FUNCȚIONĂRII SALL

Nr.

Document care trebuie pus la dispoziția publicului

Agențiile care dețin documentul respectiv

Categorie de informații

LEMN DIN PĂDURI AFLATE PE TERENURI PROPRIETATE DE STAT (IUPHHK-HA/HPH, IUPHHK-HTI/HPHTI,IUPHHK RE) ȘI LEMN DIN PĂDURI AFLATE PE TERENURI PROPRIETATE DE STAT GESTIONATE DE COMUNITĂȚILE LOCALE (IUPHHK-HTR, IUPHHK-HKM)

1

Permise de drepturi de concesiune forestieră

(SK IUPHHK-HA/HPH, IUPHHK- HTI/HPHTI, IUPHHK RE)

Ministerul Silviculturii (BUK); copii la birourile silvice districtuale și provinciale

3

2

Hărți ale concesiunilor

Ministerul Silviculturii (BAPLAN); copii la birourile silvice districtuale și provinciale

3

3

Permise de utilizare a lemnului din păduri de producție

(SK IUPHHK-HTR, IUPHHK- HKm)

Ministerul Silviculturii (BUK); copii la birourile silvice districtuale și provinciale

3

4

Hărți privind utilizarea lemnului din păduri de producție

Ministerul Silviculturii (BAPLAN); copii la birourile silvice districtuale și provinciale

3

5

Plan de utilizare a resurselor forestiere (TGHK)

Ministerul Silviculturii (BAPLAN); copii la birourile silvice districtuale și provinciale

3

6

Planul de lucru privind exploatarea masei lemnoase din pădure (RKUPHHK) și anexele sale, inclusiv permisul pentru echipamente

Ministerul Silviculturii (BUK)

3

7

Ordin de plată a taxei pentru permisul IUPHHK (SPP) și chitanța de plată

Ministerul Silviculturii (BUK)

3

8

Planul de lucru anual (RKT/schiță), inclusiv harta

Birourile silvice provinciale; copii la birourile silvice districtuale

3

9

Rapoartele de inventariere a materialului lemnos și rapoartele de producție (LHP și LHC)

Birourile silvice districtuale, copii la birourile provinciale

3

10

Documentele de transport (SKSHH)

Biroul silvic districtual, copii la birourile silvice provinciale

3

11

Raport de reconciliere a buștenilor (LMKB)

Birourile silvice districtuale și unitatea locală a Ministerului Silviculturii (BP2HP)

3

12

Ordinul de plată și chitanța de plată a taxei de producție (SPP)

(per bușteni/volum)

Birourile silvice districtuale

3

13

Chitanțe de plată a taxei pentru resursele forestiere și a taxei către fondul de reîmpădurire

(PSDH sau DR în cazul titularilor de licențe pentru păduri naturale sau psdh în cazul titularilor de licențe pentru plantații forestiere)

Birourile silvice districtuale

3

14

Documente aferente evaluării impactului asupra mediului (EIA)

(AMDAL, ANDAL, RKL și RPL)

Oficiul de mediu provincial sau districtual (BAPEDALDA sau BLH); copii la Ministerul Silviculturii (BUK)

3

LEMN PROVENIT DE PE TERENURI PRIVATE

15

Titlu valabil de proprietate asupra terenului

Biroul național sau provincial/districtual al agenției funciare (BPN)

3

16

Titlu de proprietate/hărți de situare

Biroul național sau provincial/districtual al agenției funciare (BPN)

3

17

Documentul SKAU sau SKSKB de transport al buștenilor ștampilat KR (lemn comunitar)

Șeful satului (SKAU); copii la birourile silvice districtuale (SKSKB-KR și SKAU).

3

LEMN PROVENIT DE PE TERENURILE DE CONVERSIE FORESTIERĂ (IPK)

18

Licențe de utilizare a lemnului: ILS/IPK, inclusiv permis pentru echipamente

Birourile silvice districtuale și provinciale

3

19

Hărțile anexate la ILS/IPK

Birourile silvice districtuale și provinciale

3

20

Permis de eliberare a zonei forestiere

Ministerul Silviculturii (BAPLAN) și unitatea din provincie a Ministerului Silviculturii (BPKH)

3

21

Planul de lucru IPK/ILS

Birourile silvice districtuale

3

22

Date de inventar privind lemnul pe picior de pe terenuri forestiere proprietate de stat care urmează să fie convertite (secțiune în planul de lucru IPK/ILS)

Birourile silvice districtuale

3

23

Documentul privind producția lemnoasă (LHP)

Birourile silvice districtuale

3

24

Chitanțe de plată DR și PSDH (a se vedea nr. 13)

Birourile silvice districtuale, copii la Ministerul Silviculturii (BUK)

3

25

Documentele de transport FAKB și anexele pentru KBK și SKSKB, precum și anexele pentru KB

Birourile silvice districtuale

3

INDUSTRIA FORESTIERĂ

26

Actul de înființare al societății

Ministerul legislației și al drepturilor omului; pentru unitățile din industria primară și integrată cu o capacitate de peste 6 000 m3, copii la Ministerul Silviculturii (BUK), iar pentru cele cu capacitatea de sub 6 000 m3, copii la birourile silvice provinciale și districtuale; pentru unitățile din industria secundară, copii la Ministerul Industriei.

3

27

Licența comercială (SIUP)

Biroul local pentru investiții sau agenția de coordonare a investițiilor (BKPMD), Ministerul Comerțului. Pentru unitățile din industria secundară, copii la Ministerul Industriei.

3

28

Numărul de înregistrare al societății (TDP)

Biroul local pentru investiții sau agenția de coordonare a investițiilor (BKPMD) și Ministerul Comerțului.

3

29

Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) (UKL/UPL și SPPL)

Oficiile de mediu provinciale și districtuale (BAPEDALDA sau BLH); copii la biroul local pentru comerț sau la agenția de coordonare a investițiilor (BKPMD)

3

30

Licența de activitate industrială (IUI) sau numărul de înregistrare în registrul industriei (TDI)

Pentru unitățile din industria primară și integrată cu o capacitate de peste 6 000 m3, copii la Ministerul Silviculturii (BUK), pentru cele cu capacitatea de sub 6 000 m3, copii la birourile forestiere provinciale, iar pentru cele cu capacitatea de sub 2 000 m3, copii la birourile forestiere districtuale; pentru unitățile din industria secundară, copii la Ministerul Industriei.

3

31

Planul de aprovizionare cu materii prime industriale (RPBBI) pentru unitățile din industria primară de produse forestiere (IPHH)

Pentru unitățile din industria primară și integrată cu o capacitate de peste 6 000 m3, copii la Ministerul Silviculturii (BUK), pentru cele cu capacitatea de sub 6 000 m3, copii la birourile forestiere provinciale, iar pentru cele cu capacitatea de sub 2 000 m3, copii la birourile forestiere districtuale; copii la birourile forestiere provinciale și districtuale.

3

32

Exportator înregistrat de produse ale industriei forestiere (ETPIK)

Ministerul Comerțului

3

33

Documentele de transport (SKSKB, FAKB, SKAU și/sau FAKO)

Șeful satului (SKAU); copii la birourile forestiere districtuale (SKSKB-KR, SKAU), copii ale fako la birourile forestiere provinciale

3

34

Documente de raportare a variațiilor stocurilor de bușteni rotunzi (LMKB/LMKBK)

Birourile forestiere districtuale

3

35

Raport privind produsele prelucrate (LMOHHK)

Birourile forestiere districtuale, copii la birourile forestiere provinciale

3

36

Documentul privind comerțul intrainsular cu lemn (PKAPT)

Ministerul Comerțului (DG Comerț Intern)

3

37

Document care să indice identitatea navei

Biroul administrației portuare locale (în subordinea Ministerului Transporturilor); copie la biroul indonezian de clasificare (BKI)

3

ALTE INFORMAȚII RELEVANTE

38

Acte cu putere de lege și acte administrative: toate actele cu putere de lege, actele administrative, standardele și orientările enumerate în standardele de legalitate

Ministerul Silviculturii, birourile forestiere provinciale sau districtuale

3

39

Informații referitoare la verificare și la acordarea de licențe:

 

 

(a)  orientări și standarde de calitate pentru procedurile de acreditare

Organismul național de acreditare (KAN)

1

(b)  numele și adresa fiecărui organism de evaluare a conformității acreditat (LP și LV)

Organismul național de acreditare (KAN)

1

(c)  lista personalului (auditori, factori de decizie) asociat cu fiecare certificat

Organismele de evaluare a conformității (LP și LV), Ministerul Silviculturii

1

(d)  clarificare cu privire la ce se consideră ca fiind informații comerciale confidențiale

Organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

1

(e)  plan de audit care să precizeze când au loc consultările publice, anunțarea misiunii de audit de către organismul de audit, rezumatul public privind rezultatele auditului, rapoartele recapitulative ale organismului de audit privind eliberarea certificatelor

Organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

1

40

Rapoarte privind situația auditurilor:

 

 

(a)  certificatele aprobate, refuzate, aflate în curs de procesare, acordate, suspendate sau retrase și orice modificare a celor de mai sus

Organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

1

(b)  cazurile de neconformitate relevante pentru audituri și pentru acordarea licențelor, precum și măsurile luate în vederea soluționării acestora

Organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

3

(c)  licențele de export eliberate (document V-Legal); rapoarte periodice de la autoritatea emitentă

Organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

1

41

Proceduri de tratare a plângerilor și de monitorizare:

 

 

(a)  proceduri operaționale standard privind plângerile, pentru organismul de acreditare și pentru fiecare organism de audit

Organismul național de acreditare (KAN), organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

1

(b)  proceduri ale societății civile pentru monitorizare, înaintarea de plângeri, rapoarte din partea observatorului societății civile

Ministerul Silviculturii, observatorul independent

1

(c)  documente pentru monitorizarea progreselor înregistrate în cazul rapoartelor privind plângerile și a soluționării plângerilor

Organismul național de acreditare (KAN), organismele de evaluare a conformității (LP și LV)

3

Procedurile pentru obținerea informațiilor:

 Legea privind libertatea de informare (UU 14/2008) distinge patru categorii de informații: 1. informații disponibile și difuzate în mod activ și regulat; 2. informații care ar trebui făcute publice imediat; 3. informații care sunt disponibile în orice moment și furnizate la cerere; și 4. informații confidențiale sau cu difuzare restrânsă.

 Informațiile din categoria 3 a Legii privind libertatea de informare sunt puse la dispoziția publicului în urma unei cereri adresate organismului desemnat (PPID) din cadrul instituției respective, de exemplu Centrul de relații publice al Ministerului Silviculturii. Fiecare instituție dispune de propriul regulament de punere în aplicare în ceea ce privește informațiile publice, bazat pe Legea privind libertatea de informare.

 Unele informații, deși incluse în categoria 3 în conformitate cu Legea privind libertatea de informare, sunt publicate pe site-urile web ale instituțiilor relevante, între acestea numărându-se: decrete și regulamente, hărți privind alocarea terenurilor, planuri de utilizare a resurselor forestiere.

Top