EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 01998L0070-20151005

Consolidated text: Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1998/70/2015-10-05

1998L0070 — RO — 05.10.2015 — 007.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DIRECTIVA 98/70/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 13 octombrie 1998

privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului

(JO L 350 28.12.1998, p. 58)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

 M1

DIRECTIVA 2000/71/CE A COMISIEI Text cu relevanță pentru SEE din 7 noiembrie 2000

  L 287

46

14.11.2000

►M2

DIRECTIVA 2003/17/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 3 martie 2003

  L 76

10

22.3.2003

 M3

REGULAMENTUL (CE) NR. 1882/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 29 septembrie 2003

  L 284

1

31.10.2003

►M4

DIRECTIVA 2009/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 23 aprilie 2009

  L 140

88

5.6.2009

►M5

DIRECTIVA 2011/63/UE A COMISIEI din 1 iunie 2011

  L 147

15

2.6.2011

►M6

DIRECTIVA 2014/77/UE A COMISIEI Text cu relevanță pentru SEE din 10 iunie 2014

  L 170

62

11.6.2014

►M7

DIRECTIVA (UE) 2015/1513 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 9 septembrie 2015

  L 239

1

15.9.2015


rectificat prin

►C1

Rectificare, JO L 116, 7.5.2015, p.  25 (2009/30/CE)




▼B

DIRECTIVA 98/70/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 13 octombrie 1998

privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului



PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,

având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 2 ),

hotărând în conformitate cu procedura stabilită în articolul 189b din tratat ( 3 ) și în lumina textului comun aprobat de Comitetul de Conciliere la 29 iunie 1998,

(1)

întrucât disparitățile dintre actele cu putere de lege sau actele administrative adoptate de către statele membre privind specificațiile referitoare la combustibilii convenționali și alternativi folosiți de către vehicule echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și motor cu aprindere prin compresie creează bariere comerciale în cadrul Comunității și pot, prin urmare, afecta direct instituirea și funcționarea pieței interne și competitivitatea internațională a vehiculelor și a rafinăriilor europene; întrucât, în conformitate cu dispozițiile articolului 3b din tratat, se impune, prin urmare, apropierea legislațiilor în acest domeniu;

(2)

întrucât articolul 100a alineatul (3) din tratat preconizează că propunerile Comisiei care au în vedere instituirea și funcționarea pieței interne, referitoare, între altele, la protecția sănătății și a mediului vor avea la bază un grad ridicat de protecție;

(3)

întrucât principalii poluanți ai aerului, cum ar fi oxizii de azot, hidrocarburile nearse, pulberile, monoxidul de carbon, benzenul și alte emisii toxice de gaze de eșapament, care contribuie la formarea poluanților secundari, cum ar fi ozonul, sunt emiși în cantități importante prin intermediul gazelor de vaporizare și de eșapament ale vehiculelor, prezentând, în mod direct și indirect, un risc considerabil pentru sănătatea umană și pentru mediu;

(4)

întrucât, în ciuda măsurilor din ce în ce mai stricte privind valorile limită ale emisiilor vehiculelor prevăzute de Directiva 70/220/CCE a Consiliului ( 4 ) și Directiva 88/77/CEE a Consiliului ( 5 ), sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea poluării atmosferice provenind de la vehicule și din alte surse, în vederea obținerii unei calități satisfăcătoare a aerului;

(5)

întrucât articolul 4 din Directiva 94/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 6 ) a introdus o nouă abordare cu privire la metodele de reducere a emisiilor pentru și după anul 2000, solicitând Comisiei să examineze, între altele, contribuția pe care modificările aduse calității benzinei și motorinei, precum și a altor combustibili poate determina reducerea poluării aerului;

(6)

întrucât, în afara unei etape inițiale privind specificațiile referitoare la combustibili, care începe din anul 2000, trebuie întocmite dispoziții pentru o a doua etapă, care să intre în vigoare în anul 2005 pentru a permite industriei să facă investițiile necesare în vederea adaptării planurilor sale de producție;

(7)

întrucât benzina și motorina, respectând specificațiile stabilite în anexele I, II, III și IV sunt deja disponibile pe piață în Comunitatea Europeană;

(8)

întrucât programul european privind produsele petroliere auto, ale cărui detalii sunt prezentate în raportul Comisiei cu privire la strategia viitoare pentru controlul emisiilor atmosferice provenind din transportul rutier contribuie la crearea unei baze științifice, tehnice și economice în vederea recomandării introducerii la nivel comunitar a unor specificații de mediu noi privind motorina și benzina;

(9)

întrucât introducerea specificațiilor de mediu pentru combustibilii diesel și benzină constituie un element important al relației preț-eficiență din cadrul măsurilor europene, interne, regionale și locale, care ar trebui să intre în vigoare, luându-se în considerare costurile și beneficiile oricărei acțiuni;

(10)

întrucât punerea în aplicare a combinației de măsuri europene, interne, regionale și locale în vederea reducerii emisiilor vehiculelor face parte din strategia generală a Comisiei pentru reducerea emisiilor din aer provenind de la surse mobile și imobile într-o manieră echilibrată, care să îndeplinească criteriile cost-beneficiu;

(11)

întrucât este necesară obținerea în termen scurt a unei reduceri, în special în zonele urbane, a emisiilor poluante ale vehiculelor, incluzând poluanții principali, cum ar fi hidrocarburile nearse și monoxidul de carbon, poluanții secundari precum ozonul, emisiile toxice precum benzenul și emisiile de pulberi; întrucât reducerea emisiilor poluante ale vehiculelor în zonele urbane poate fi realizată imediat la vehicule prin schimbări în compoziția combustibilului;

(12)

întrucât încorporarea oxigenului și reducerea semnificativă a conținutului de substanțe aromatice, olefine, benzen și sulf pot permite obținerea unei calități mai bune a combustibililor, din punctul de vedere al calității aerului;

(13)

întrucât dispozițiile Directivei 92/81/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurii accizelor pentru uleiurile minerale ( 7 ), în special articolul 8 alineatul (4), descurajează și pot împiedica statele membre să efectueze o diferențiere a accizelor în scopul ridicării calității combustibililor peste normele comunitare privind combustibilii;

(14)

întrucât utilizarea de către statele membre a impozitării diferențiate prin accize poate încuraja introducerea unor combustibili mai avansați în conformitate cu prioritățile, capacitatea și cerințele naționale;

(15)

întrucât Comisia a înaintat o propunere de directivă privind produsele energetice; întrucât această propunere are ca obiectiv, între altele, să permită statelor membre să folosească mai eficient stimulentele fiscale prin intermediul impozitării diferențiate prin accize, facilitând astfel introducerea combustibililor îmbunătățiți;

(16)

întrucât, în general, lipsesc specificațiile privind combustibilii, urmărind reducerea emisiilor de gaze de eșapament și de vaporizare;

(17)

întrucât poluarea atmosferică cu plumb rezultat din arderea benzinei cu tetraetil de plumb reprezintă un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu; întrucât un pas uriaș înainte îl constituie faptul că până în anul 2000, în principiu, toate vehiculele rutiere pe bază de benzină vor putea circula cu benzină fără plumb și întrucât, prin urmare, este necesară limitarea strictă a comercializării benzinei cu tetraetil de plumb;

(18)

întrucât necesitatea reducerii emisiilor vehiculelor și existența tehnologiei necesare de rafinare justifică stabilirea specificațiilor de mediu privind combustibilii pentru comercializarea benzinei fără plumb și a motorinei;

(19)

întrucât se consideră necesar să se constituie două tipuri de motorină și benzină, dintre care unul va fi o motorină cu o calitate mai bună, iar celălalt o benzină cu o calitate mai bună; întrucât se consideră necesar, în cazul acestei motorine sau al benzinei de calitate superioară, să înlocuiască motorina sau benzina de o calitate mai slabă existentă pe piață până în anul 2005; întrucât, cu toate acestea, se vor adopta dispozițiile necesare pentru ca o asemenea înlocuire să fie amânată în cazul în care aplicarea datei stabilite de 2005 într-un stat membru creează dificultăți grave pentru industriile sale în ceea ce privește efectuarea schimbărilor necesare la instalațiile de fabricare;

(20)

întrucât, în vederea protejării sănătății umane și a mediului în anumite aglomerații sau în anumite zone sensibile din punct de vedere ecologic, cu probleme speciale privind calitatea aerului, statelor membre ar trebui să li se acorde permisiunea, sub rezerva unei proceduri stabilite în prezenta directivă, de a solicita comercializarea combustibililor numai dacă aceștia sunt în conformitate cu specificații de mediu mai stricte decât cele stabilite în temeiul prezentei directive; întrucât prezenta procedură este o derogare de la procedura de informare stabilită în Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul regulamentelor și standardelor tehnice și a normelor privind serviciile societății informaționale ( 8 );

(21)

întrucât, în vederea asigurării conformității cu standardele de calitate în domeniul combustibililor stabilite prin prezenta directivă, statele membre trebuie să introducă sisteme de monitorizare; întrucât astfel de sisteme de monitorizare trebuie să aibă la bază proceduri comune pentru recoltarea de probe și testare și întrucât informațiile privind calitatea combustibilului culese de către statele membre trebuie comunicate Comisiei într-un format comun;

(22)

întrucât, pe baza unei evaluări cuprinzătoare, Comisia trebuie să înainteze o propunere care să completeze specificațiile obligatorii privind motorina și benzina menționate în anexele III și IV, propunere care se aplică de la 1 ianuarie 2005; întrucât propunerea Comisiei poate de asemenea, dacă se consideră necesar, să stabilească specificații de mediu pentru alte tipuri de combustibil, cum ar fi gazul petrolier lichefiat, gazul natural și biocombustibilii; întrucât parcurile de vehicule „captive” (autobuze, taxiuri, vehicule comerciale etc.) sunt responsabile pentru o mare parte din poluarea urbană, iar acestea vor beneficia de specificații separate;

(23)

întrucât modificări suplimentare cu privire la metodele de referință pentru măsurarea specificațiilor stabilite în prezenta directivă pot fi oportune în vederea progresului tehnic și științific; întrucât, în acest scop, trebuie să fie emise dispoziții pentru adaptarea anexelor acestei directive la progresul tehnic;

(24)

întrucât, prin urmare, trebuie abrogate Directiva 85/210/CEE a Consiliului din 20 martie 1985 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la conținutul în plumb al benzinei ( 9 ), Directiva 85/536/CEE a Consiliului din 5 decembrie 1985 privind economisirea țițeiului prin utilizarea elementelor componente substitutive de combustibil ( 10 ), articolul 1 alineatul (1) litera (b) și articolul 2 alineatul (1) din Directiva 93/12/CEE a Consiliului din 23 martie 1993 privind conținutul în sulf al anumitor combustibili lichizi ( 11 );

(25)

întrucât măsurile tranzitorii pentru Austria menționate la articolul 69 din Actul de aderare din 1994 includ articolul 7 din Directiva 85/210/CEE; întrucât aplicarea acestei măsuri tranzitorii trebuie, din motive speciale de protecție a mediului, să fie prelungită până la 1 ianuarie 2000;

(26)

întrucât între Parlament, Consiliu și Comisia Europeană a fost încheiat la 20 decembrie 1994 un modus vivendi privind măsurile de punere în aplicare a actelor adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 189b din tratat ( 12 ),

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:



▼M4

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezenta directivă stabilește, cu privire la vehiculele rutiere și utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară atunci când nu se află pe mare), tractoarele agricole și forestiere, precum și ambarcațiunile de agrement atunci când nu se află pe mare:

▼C1

(a) specificații tehnice bazate pe considerente de sănătate și de mediu pentru carburanții care sunt folosiți pentru motoare cu aprindere prin scânteie și motoare cu aprindere prin compresie, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare; și

▼M4

(b) obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață.

▼M2

Articolul 2

Definiții

În înțelesul prezentei directive:

1. „benzină” înseamnă orice ulei mineral volatil destinat funcționării motoarelor cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie, care se utilizează pentru propulsarea vehiculelor și se încadrează la codurile NC 2710 11 41 , 2710 11 45 , 2710 11 49 , 2710 11 51 și 2710 11 59  ( 13 );

2. „motorine” înseamnă carburanții care se încadrează la codul NC 2710 19 41  (13)  și sunt utilizați pentru vehiculele cu autopropulsie menționate în Directiva 70/220/CEE și Directiva 88/77/CEE;

▼M4

3. „motorinele destinate utilizării de către utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), tractoarele agricole și forestiere și ambarcațiunile de agrement” înseamnă orice combustibil lichid derivat din petrol care se încadrează în codurile NC 2710 19 41 și 2710 19 45  ( 14 ), destinat a fi utilizat pentru motoarele cu ardere prin compresie menționate în Directivele 94/25/CE ( 15 ), 97/68/CE ( 16 ) și 2000/25/CE ( 17 ) ale Parlamentului European și ale Consiliului;

▼M2

4. „regiunile cele mai îndepărtate” înseamnă Franța în ceea ce privește departamentele de peste mări; Portugalia în ceea ce privește Insulele Azore și Madeira și Spania în ceea ce privește Insulele Canare;

▼M4

5. „statele membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii” înseamnă Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Suedia și Regatul Unit;

6. „emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață” înseamnă toate emisiile nete de CO2, CH4 și N2O care pot fi atribuite carburantului respectiv (inclusiv oricăror componente în amestec ale acestuia) sau energiei furnizate. Acestea includ toate etapele relevante începând cu extragerea sau cultivarea, inclusiv schimbările aduse utilizării terenului, transportul și distribuția, prelucrarea și arderea, indiferent de locul în care se produc emisiile respective;

7. „emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie” înseamnă masa totală a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalate în CO2 asociată carburantului sau energiei furnizate și împărțită la conținutul total de energie al carburantului sau la energia furnizată (pentru carburant, exprimată ca valoarea sa calorică inferioară);

8. „furnizor” înseamnă entitatea responsabilă de trecerea carburanților printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau, în cazul în care nu trebuie plătite accize, orice altă entitate relevantă desemnată de un stat membru;

9. „biocarburant” are același sens ca în Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ( 18 );

▼M7

10. „combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi” înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocarburanți,al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport;

11. „culturi bogate în amidon” înseamnă culturi care cuprind mai ales cereale, (indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde), tuberculi și rădăcinoase (de exemplu, cartofi, topinambur, batate, cassava și igname), precum și culturi de bulbo-tuberculi (precum taro și taro polinezian);

12. „biocarburanți cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor” înseamnă biocarburanți ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili prevăzute la articolul 7b;

13. „reziduu de prelucrare” înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

14. „reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură” înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe.

▼M4 —————

▼B

Articolul 3

Benzina

(1)  Până la 1 ianuarie 2000, statele membre trebuie să interzică comercializarea benzinei cu tetraetil de plumb pe teritoriile lor.

▼M4

(2)  Statele membre se asigură că benzina poate fi introdusă pe piață pe teritoriul lor doar dacă se conformează specificațiilor de mediu stabilite în anexa I.

Cu toate acestea, pentru regiunile ultraperiferice, statele membre pot stabili dispoziții specifice pentru introducerea benzinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg. Statele membre care fac uz de această dispoziție informează Comisia în consecință.

(3)  Statele membre impun furnizorilor să asigure introducerea pe piață a benzinei cu un conținut de oxigen de maximum 2,7 % și cu un conținut de etanol de maximum 5 % până în 2013 și pot impune introducerea pe piață a unui astfel de tip de benzină pentru o perioadă mai îndelungată în cazul în care consideră că este necesar. Acestea garantează informarea corespunzătoare a consumatorilor cu privire la conținutul de biocarburant din benzină și, mai ales, cu privire la folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conținând benzină.

(4)  Statele membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii pot permite, în conformitate cu alineatul (5), introducerea pe piață pe perioada verii a benzinei cu o presiune a vaporilor de maximum 70 kPa.

Sub rezerva alineatului (5), statele membre cărora nu li se aplică derogarea menționată la primul paragraf pot permite introducerea pe piață pe perioada verii a benzinei cu conținut de etanol cu o presiune a vaporilor de maximum 60 kPa și, în plus, depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa III, cu condiția ca etanolul folosit să fie un biocarburant.

(5)  În cazul în care statele membre doresc să aplice oricare dintre derogările prevăzute la alineatul (4), acestea informează Comisia și oferă toate informațiile relevante. Comisia verifică oportunitatea și durata derogării în cauză, având în vedere:

(a) problemele socioeconomice evitate datorită presiunii mai mari a vaporilor, inclusiv nevoile temporare de adaptare din punct de vedere tehnic; și

(b) consecințele asupra mediului sau a sănătății generate de presiunea mai mare a vaporilor și, mai ales, impactul asupra respectării legislației comunitare privind calitatea aerului, atât în statele membre în cauză, cât și în alte state membre.

Dacă evaluarea Comisiei arată că derogarea va avea ca efect nerespectarea legislației comunitare privind calitatea sau poluarea aerului, inclusiv a valorilor-limită și a plafoanelor de emisii relevante, aplicarea derogării este respinsă. Comisia ar trebui să aibă în vedere și valorile-țintă relevante.

În cazul în care Comisia nu ridică obiecții în termen de șase luni de la primirea tuturor informațiilor relevante, statele membre în cauză pot aplica derogarea solicitată.

(6)  Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot continua să autorizeze comercializarea unor cantități mici de benzină cu un conținut de plumb care nu depășește 0,15 g/l, până la maximum 0,03 % din totalul vânzărilor lor, destinate a fi utilizată de către vehicule de colecție aparținând unui tip caracteristic și distribuite prin intermediul grupurilor specifice interesate.

▼M4 —————

▼M4

Articolul 4

Motorina diesel

(1)  Statele membre se asigură că motorina diesel poate fi introdusă pe piață pe teritoriul lor numai dacă se conformează specificațiilor stabilite în anexa II.

Prin derogare de la cerințele din anexa II, statele membre pot permite introducerea pe piață a motorinei diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (FAME) mai mare de 7 %.

Statele membre asigură informarea corespunzătoare a consumatorilor cu privire la conținutul de biocarburant din motorina diesel, în special conținutul de FAME.

(2)  Statele membre se asigură că, cel târziu începând de la 1 ianuarie 2008, motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement poate fi introdusă pe piață pe teritoriul lor doar în cazul în care conținutul de sulf din motorina respectivă nu depășește 1 000 mg/kg. Începând cu 1 ianuarie 2011, conținutul maxim permis de sulf al motorinei respective este de 10 mg/kg. Statele membre se asigură că combustibilii lichizi, alții decât motorina respectivă, pot fi utilizați de navele de navigație interioară și de ambarcațiunile de agrement doar în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește conținutul maxim permis al motorinei în cauză.

Totuși, pentru a ține seama de contaminările minore din lanțul de aprovizionare, începând cu 1 ianuarie 2011, statele membre pot accepta, în cazul motorinei destinate utilizării de către utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement, un conținut de sulf de până la 20 mg/kg la punctul de distribuție către consumatorii finali. Statele membre pot, de asemenea, permite introducerea în continuare pe piață până la 31 decembrie 2011 a motorinei cu un conținut de sulf de până la 1 000 mg/kg pentru vehiculele feroviare și tractoarele agricole și forestiere, dacă pot garanta că nu este compromisă funcționarea corespunzătoare a sistemelor de control al emisiilor.

(3)  Pentru regiunile ultraperiferice, statele membre pot stabili dispoziții specifice pentru introducerea motorinei diesel și a motorinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg. Statele membre care aplică această dispoziție informează Comisia în consecință.

(4)  Pentru statele membre cu condiții de iarnă severă, punctul maxim de distilare de 65 % la 250 °C pentru motorină diesel și motorină poate fi înlocuit cu un punct maxim de distilare de 10 % (vol/vol) la 180 °C.

▼B

Articolul 5

Libera circulație

Nici un stat membru nu poate interzice, limita sau împiedica introducerea pe piață a combustibililor care îndeplinesc cerințele prezentei directive.

Articolul 6

Comercializarea combustibililor care prezintă specificații de mediu mai stricte

▼M2

(1)  Prin derogare de la articolele 3, 4 și 5 și în conformitate cu articolul 95 alineatul (10) din tratat, un stat membru poate lua măsuri pentru a cere ca, în regiuni specifice de pe teritoriul său, carburanții să poată fi comercializați numai dacă respectă specificații de protecție a mediului mai stricte decât cele stabilite prin prezenta directivă, pentru întregul parc auto sau pentru o parte a acestuia, în vederea protecției sănătății populației într-o anumită aglomerare sau a protecției mediului într-o anumită zonă sensibilă din punct de vedere ecologic sau al protecției mediului din acel stat membru, dacă poluarea atmosferică sau a apei freatice constituie sau este de așteptat în mod rezonabil să constituie o problemă serioasă și recurentă pentru sănătatea oamenilor sau pentru mediu.

▼B

(2)  Un stat membru care dorește să facă uz de derogarea prevăzută la alineatul (1) înaintează în avans Comisiei o cerere motivată în acest sens. Motivarea cuprinde dovezile că derogarea respectă principiul proporționalității și că nu va constitui un obstacol pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor.

▼M2

(3)  Statele membre implicate furnizează Comisiei date de mediu relevante privind aglomerarea sau zona respectivă, precum și estimări privind efectele măsurilor propuse asupra mediului.

▼B

(4)  Comisia comunică fără întârziere aceste informații celorlalte state membre.

(5)  Statele membre pot oferi observațiile lor privind cererea și motivația acesteia în termen de două luni de la data comunicării informațiilor de către Comisie.

(6)  Comisia ia o decizie cu privire la cererea statelor membre în termen de trei luni de la data la care statele membre și-au prezentat observațiile. Comisia va ține cont de observațiile statelor membre și le va notifica decizia sa, informând în același timp Parlamentul European și Consiliul.

▼M2 —————

▼B

Articolul 7

Schimbări în aprovizionarea cu țiței

Dacă, ca urmare a unor evenimente excepționale, o schimbare bruscă în aprovizionarea cu țiței sau produse petroliere face dificilă respectarea cerințelor de calitate privind combustibilii enunțați la articolele 3 și 4 de către rafinăriile unui stat membru, acesta din urmă informează Comisia. Comisia, după ce informează celelalte state membre, poate autoriza valori limită mai mari în statul membru respectiv pentru unul sau mai mulți parametri ai respectivului combustibil pe o perioadă de maximum șase luni.

Comisia notifică decizia sa statelor membre și informează Parlamentul European și Consiliul.

Orice stat membru poate sesiza Consiliul cu privire la decizia Comisiei în termen de o lună de la notificarea acesteia.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate lua o decizie diferită în termen de o lună de la data la care a fost sesizat.

▼M4

Articolul 7a

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

(1)  Statele membre desemnează furnizorul sau furnizorii responsabili cu monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de carburantul și energia furnizate. În cazul furnizorilor de energie electrică destinată utilizării de către vehicule rutiere, statele membre se asigură că aceștia pot decide să contribuie la obligația de reducere menționată la alineatul (2), dacă pot demonstra că pot măsura și monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de vehicule.

▼M7

În cazul furnizorilor de biocarburanți destinați utilizării în sectorul aviației, statele membre le permit acestora să opteze să contribuie la obligația de reducere a emisiilor prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol în măsura în care biocarburanții respectivi îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 7b.

▼M4

Începând cu 1 ianuarie 2011, furnizorii raportează anual autorității desemnate de statul membru intensitatea gazelor cu efect de seră a carburanților și energiei furnizate pe teritoriul fiecărui stat membru, incluzând cel puțin următoarele informații:

(a) volumul total de carburant sau de energie din fiecare tip furnizat, indicându-se unde a fost achiziționat și originea sa; și

(b) emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pe unitate de energie.

Statele membre se asigură că rapoartele fac obiectul unei verificări.

Comisia stabilește, dacă este cazul, orientări privind punerea în aplicare a prezentului alineat.

(2)  Statele membre impun furnizorilor să reducă cât de treptat posibil emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de către carburanții și energia furnizate, cu până la 10 % până la 31 decembrie 2020, având ca referință standardul de carburant menționat la alineatul (5) litera (b). Această reducere constă în:

(a) 6 % până la 31 decembrie 2020. Statele membre pot impune furnizorilor ca, pentru a realiza această reducere, să respecte următoarele valori-țintă intermediare: 2 % până la 31 decembrie 2014 și 4 % până la 31 decembrie 2017;

(b) o valoare-țintă suplimentară de 2 % până la 31 decembrie 2020, sub rezerva articolului 9 alineatul (2) litera (h), care să fie realizată printr-una sau prin ambele metode descrise în continuare:

(i) furnizarea de energie pentru transport furnizată pentru utilizare de către orice tip de vehicul rutier, utilaj mobil nerutier (inclusiv nave de navigație interioară), tractor agricol sau forestier sau ambarcațiune de agrement;

(ii) utilizarea oricărei tehnologii (inclusiv captarea și stocarea carbonului), prin care se pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de carburanți sau de energia furnizată;

(c) o valoare-țintă suplimentară de 2 % până la 31 decembrie 2020, sub rezerva articolului 9 alineatul (1) litera (i), realizată prin folosirea creditelor achiziționate în conformitate cu mecanismul de dezvoltare curată instituit prin Protocolul de la Kyoto, în condițiile stabilite în Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității ( 19 ) în ceea ce privește reducerile din sectorul aprovizionării cu carburanți.

▼M7

Statele membre pot să prevadă ca contribuția maximă a biocarburanților produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, în vederea îndeplinirii obiectivului menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să nu depășească contribuția maximă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al doilea paragraf litera (d) din Directiva 2009/28/CE.

▼M4

(3)  Emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți pe durata ciclului de viață se calculează în conformitate cu articolul 7d. Emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de alți carburanți și alte forme de energie se calculează prin folosirea unei metodologii stabilite în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol.

(4)  Statele membre se asigură că un grup de furnizori poate decide să respecte împreună obligațiile privind reducerea emisiilor menționate la alineatul (2). Într-un astfel de caz, aceștia sunt considerați a fi un singur furnizor, în sensul alineatului (2).

▼M7

(5)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3) în vederea stabilirii unor norme detaliate pentru punerea în aplicare uniformă, de către statele membre, a alineatului (4) de la prezentul articol.

▼M7

(6)  Comisia este împuternicită să adopte, până cel târziu la 31 decembrie 2017, acte delegate în vederea stabilirii valorilor implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră, în cazul în care aceste valori nu au fost deja stabilite înainte de 5 octombrie 2015, în ceea ce privește:

(a) combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și folosiți în transport;

(b) captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport.

(7)  În cadrul raportării prevăzute la alineatul (1), statele membre se asigură că furnizorii de combustibil raportează anual autorității desemnate de statul membru căile și volumele de producție pentru biocarburanții produși din materiile prime încadrate în categoriile din partea A din anexa V, precum și emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate generate de biocarburanți în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor. Statele membre raportează aceste date Comisiei.

▼M4

Articolul 7b

Criteriile de durabilitate pentru biocarburanți

(1)  Indiferent dacă materiile prime au fost cultivate pe teritoriul Comunității sau în afara acestuia, energia produsă din biocarburanți este luată în considerare în sensul articolului 7a numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate prevăzute la alineatele (2)-(6) din prezentul articol.

Cu toate acestea, biocarburanții produși din deșeuri și reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească doar criteriul de durabilitate prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol pentru a fi luați în considerare în scopurile menționate la articolul 7a.

▼M7

(2)  Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 60 %, în cazul biocarburanților produși în instalații care vor intra în funcțiune ulterior datei de 5 octombrie 2015. O instalație este considerată a fi în funcțiune atunci când a avut loc producția fizică de biocarburanți.

În cazul instalațiilor care erau în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau anterior acestei date, în scopurile menționate la alineatul (1), biocarburanții trebuie să atingă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 35 % până la 31 decembrie 2017 și de cel puțin 50 % începând cu 1 ianuarie 2018.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților se calculează în conformitate cu articolul 7d alineatul (1).

▼M4

(3)  Biocarburanții care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) nu sunt produși din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, adică de pe terenuri care la sau după ianuarie 2008 dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă acest statut mai este valabil sau nu:

(a) păduri primare și alte terenuri împădurite, cu alte cuvinte pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii clar vizibile ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;

(b) zone desemnate:

(i) de lege sau de autoritățile competente relevante în scopul protecției naturii; sau

(ii) pentru protecția unor ecosisteme sau specii rare, amenințate sau pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în listele întocmite de organizațiile interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate cu dispozițiile articolului 7c alineatul (4) al doilea paragraf,

exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția de materie primă respectivă nu a adus atingere scopurilor de protecție a naturii;

(c) pășuni bogate în diversitate:

(i) care sunt naturale, cu alte cuvinte pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin structura, caracteristicile ecologice și procesele speciilor naturale; sau

(ii) care nu sunt naturale, bogate în diversitate, cu alte cuvinte pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate, dacă nu se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului de pășune.

▼M7 —————

▼M4

(4)  Biocarburanții care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, adică de pe terenuri care dețineau unul dintre următoarele statute în ianuarie 2008 și care nu mai dețin acest statut:

(a) zone umede, adică terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;

(b) suprafețe dens împădurite, adică terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30 %, sau copaci care pot atinge aceste praguri in situ;

(c) terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament mai mare de 10 %-30 %, sau copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi că stocurile de carbon din zona respectivă, înainte și după transformare, au un astfel de nivel, încât, în momentul aplicării metodologiei prevăzute în partea C din anexa IV, ar fi îndeplinite condițiile de la alineatul (2) din prezentul articol.

Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.

(5)  Biocarburanții luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) nu sunt produși din materie primă obținută din terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi că cultivarea și recoltarea materiei prime respective nu implică drenajul unui sol care nu fusese drenat anterior.

(6)  Materiile prime agricole cultivate în Comunitate și utilizate pentru producția biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la articolul 7a se obțin în conformitate cu cerințele și standardele menționate în titlul „Mediu” partea A și la punctul 9 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori ( 20 ) și în conformitate cu cerințele minime pentru bunele condiții agricole și ecologice definite în temeiul articolului 6 alineatul (1) din respectivul regulament.

(7)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind măsurile adoptate la nivel național pentru respectarea criteriilor de durabilitate prevăzute la alineatele (2)-(5) și pentru protecția solului, a apei și a aerului, pentru țările terțe, precum și pentru statele membre care constituie o sursă importantă de biorcarburanți sau de materii prime pentru biocarburanții consumați în interiorul Comunității. Primul raport se prezintă în anul 2012.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind impactul creșterii cererii de biocarburanți asupra durabilității sociale în Comunitate și în țările terțe, precum și impactul politicii comunitare în domeniul biocarburanților asupra disponibilității produselor alimentare la un preț acceptabil, în special pentru populația din țările în curs de dezvoltare, precum și privind alte aspecte mai cuprinzătoare referitoare la dezvoltare. Raportul abordează chestiunea respectării drepturilor de utilizare a terenurilor. Rapoartele precizează, pentru țările terțe, precum și pentru statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de materii prime pentru biocarburanții consumați în interiorul Comunității, dacă acestea au ratificat și pus în aplicare fiecare dintre următoarele convenții ale Organizației Internaționale a Muncii:

 Convenția privind munca forțată sau obligatorie (nr. 29);

 Convenția privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical (nr. 87);

 Convenția privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și de negociere colectivă (nr. 98);

 Convenția privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculine și a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală (nr. 100);

 Convenția privind abolirea muncii forțate (nr. 105);

 Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei (nr. 111);

 Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă (nr. 138);

 Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor (nr. 182).

Aceste rapoarte precizează, pentru țările terțe, precum și pentru statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de materii prime pentru biocarburanții consumați în interiorul Comunității, dacă țara în cauză a ratificat și a pus în aplicare:

 Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea;

 Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție.

Primul raport se prezintă în anul 2012. Comisia propune, după caz, luarea de măsuri corective, în special dacă există dovezi că producția de biocarburanți are un impact considerabil asupra prețurilor produselor alimentare.

(8)  În scopurile menționate la alineatul (1), statele membre nu refuză să ia în considerare, din alte motive legate de durabilitate, biocarburanții care se obțin cu respectarea prezentului articol.

Articolul 7c

Verificarea îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți

(1)  În cazul în care sunt luați în considerare biocarburanți în sensul articolului 7a, statele membre solicită operatorilor economici să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5). În acest sens, statele membre solicită operatorilor economici să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:

(a) permite ca loturile de materii prime sau biocarburanți cu caracteristici de durabilitate diferite să fie amestecate;

(b) prevede ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și mărimea loturilor menționate la litera (a) să rămână valabile pentru amestec; și

(c) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități, ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec.

(2)  În 2010 și 2012, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind funcționarea metodei de verificare bazate pe echilibrul de masă descrisă la alineatul (1) și potențialul acesteia de a permite utilizarea altor metode de verificare referitoare la unele sau toate tipurile de materii prime sau biocarburanți. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare acele metode de verificare în cadrul cărora informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate a mediului nu trebuie să fie asociate în continuare anumitor loturi sau amestecuri. Evaluarea ia în considerare necesitatea menținerii integrității și eficienței sistemului de verificare, simultan cu evitarea impunerii unei sarcini nerezonabile industriei. Acest raport este însoțit, după caz, de propuneri adresate Parlamentului European și Consiliului privind utilizarea altor metode de verificare.

(3)  Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informații sigure și pun la dispoziția statelor membre, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informațiilor. Statele membre solicită operatorilor economici luarea de măsuri în vederea elaborării unui nivel corespunzător de audit independent al informațiilor prezentate de către aceștia și prezentarea de dovezi în acest sens. Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudei. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și caracterul solid al datelor.

Informațiile prevăzute la primul paragraf se referă în special la informații privind respectarea criteriilor de durabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5), la informații adecvate și relevante privind măsurile luate pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse, precum și la informații adecvate și relevante privind măsurile luate pentru a ține seama de aspectele menționate la articolul 7b alineatul (7) al doilea paragraf.

▼M7

Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), pentru a stabili lista informațiilor adecvate și relevante menționate la primele două paragrafe de la prezentul alineat. Comisia se asigură, în special, că furnizarea acestor informații nu constituie o sarcină administrativă excesivă pentru agenții economici în general sau pentru micii agricultori, organizații și cooperative de producție, în particular.

▼M4

Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocarburanții sunt produși în interiorul Comunității sau importați.

Statele membre prezintă Comisiei, în formă agregată, informațiile menționate la primul paragraf. Comisia publică aceste informații în cadrul platformei în materie de transparență menționate la articolul 24 din Directiva 2009/28/CE, în formă rezumativă, păstrând confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(4)  Comunitatea face eforturi să încheie acorduri bilaterale sau multilaterale cu țări terțe care să includă dispoziții privind criteriile de durabilitate care corespund cu cele prevăzute de prezenta directivă. Atunci când Comisia a încheiat acorduri care cuprind dispoziții referitoare la domenii care intră sub incidența criteriilor de durabilitate definite la articolul 7b alineatele (2)-(5), Comisia poate decide că acordurile respective demonstrează că biocarburanții care s-au obținut din materii prime cultivate în țările respective respectă criteriile de durabilitate în cauză. După încheierea acestor acorduri, se va acorda o atenție deosebită măsurilor luate pentru conservarea zonelor care prezintă servicii ecosistemice de bază în situații critice (de exemplu protecția bazinelor hidrografice, combaterea eroziunilor), pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse, precum și altor aspecte prevăzute la articolul 7b alineatul (7) al doilea paragraf.

Comisia poate decide ca regimurile voluntare naționale sau internaționale de stabilire a standardelor de producție a produselor din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 7b alineatul (2) sau să demonstreze că loturile de biocarburanți respectă criteriile de durabilitate stabilite la articolul 7b alineatele (3)-(5). Comisia poate decide ca aceste sisteme să conțină date exacte privind informațiile referitoare la măsurile luate pentru conservarea zonelor care prezintă servicii ecosistemice de bază în situații critice (de exemplu protecția bazinelor hidrografice, combaterea eroziunilor), pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse, precum și referitoare la aspectele menționate la articolul 7b alineatul (7) al doilea paragraf. Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele pentru protecția ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în listele întocmite de organizațiile interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale în sensul articolului 7b alineatul (3) litera (b) punctul (ii).

Comisia poate decide ca sistemele voluntare, naționale sau internaționale de măsurare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră să conțină date exacte în sensul articolului 7b alineatul (2).

Comisia poate decide că terenurile incluse într-un program național sau regional de reconversie a terenurilor în vederea îmbunătățirii terenurilor sever degradate sau grav contaminate respectă criteriile menționate în anexa IV partea C punctul 9.

(5)  Comisia adoptă decizii în temeiul alineatului (4) numai în cazul în care acordul sau regimul în cauză îndeplinește standardele adecvate de fiabilitate, transparență și audit independent. Sistemele de măsurare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să respecte și cerințele metodologice din anexa IV. Listele cuprinzând zone bogate în biodiversitate, astfel cum sunt menționate la articolul 7b alineatul (3) litera (b) punctul (ii), îndeplinesc standarde corespunzătoare de obiectivitate și de coerență în raport cu standardele recunoscute la nivel internațional și prevăd proceduri corespunzătoare privind căile de atac.

▼M7

Sistemele voluntare menționate la alineatul (4) (denumite în continuare „sisteme voluntare”) publică periodic, cel puțin o dată pe an, o listă a organismelor lor de certificare utilizate pentru auditul independent, indicând, pentru fiecare organism de certificare, entitatea sau autoritatea publică națională care l-a recunoscut și entitatea sau autoritatea publică națională care îl monitorizează.

În special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate, pe baza unei analize a riscurilor sau a rapoartelor menționate la alineatul (6) al doilea paragraf din prezentul articol, să detalieze standardele de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.

▼M7

(6)  Deciziile luate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Comisia solicită ca fiecare sistem voluntar, în privința căruia a fost adoptată o decizie în temeiul alineatului (4), să transmită Comisiei până la 6 octombrie 2016 și, ulterior, anual până la data de 30 aprilie, un raport care să trateze fiecare dintre punctele prevăzute la al treilea paragraf din prezentul alineat. În general, raportul acoperă perioada anului calendaristic precedent. Primul raport acoperă o perioadă de cel puțin șase luni de la 9 septembrie 2015. Cerința transmiterii unui raport se aplică numai sistemelor voluntare care au funcționat timp de cel puțin 12 luni.

Până la 6 aprilie 2017, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care analizează rapoartele menționate la al doilea paragraf din prezentul alineat, care examinează funcționarea acordurilor menționate la alineatul (4) sau a sistemelor voluntare pentru care a fost adoptată o decizie în conformitate cu prezentul articol și care identifică cele mai bune practici. Raportul se bazează pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe cele obținute prin consultarea părților interesate, și pe experiența practică acumulată prin aplicarea acordurilor sau sistemelor în cauză. Raportul analizează următoarele:

în general:

(a) independența, modalitatea și frecvența auditurilor, atât în legătură cu cele exprimate în documentația referitoare la sistem la momentul la care sistemul în cauză a fost aprobat de către Comisie, cât și în legătură cu cele mai bune practici ale industriei;

(b) disponibilitatea, experiența și transparența în aplicarea metodelor de identificare și tratare a neconformității, acordând o atenție specială tratării situațiilor sau acuzațiilor de nereguli grave din partea membrilor sistemului;

(c) transparența, în special în legătură cu accesibilitatea sistemului, disponibilitatea traducerilor în limbile aplicabile ale țărilor și regiunilor din care provin materiile prime, accesibilitatea unei liste cuprinzând operatorii autorizați și certificatele corespunzătoare, precum și accesibilitatea rapoartelor auditorilor;

(d) implicarea părților interesate, în special în ceea ce privește consultarea comunităților indigene și locale înaintea luării hotărârilor, în cursul elaborării și reexaminării sistemului, precum și în cursul auditurilor, și reacția oferită în urma contribuțiilor lor;

(e) robustețea globală a sistemului, în special sub aspectul normelor privind acreditarea, calificarea și independența auditorilor, precum și organismele relevante ale sistemului;

(f) actualizările sistemului în funcție de piață, cantitatea de materii prime și biocarburanți certificată, clasificată pe țară de origine și tip, numărul de participanți;

(g) ușurința și eficacitatea punerii în aplicare a unui sistem de urmărire a probelor de conformitate cu criteriile de durabilitate pe care sistemul le acordă unui membru al său, acest sistem fiind destinat să folosească drept mijloc de prevenire a activităților frauduloase, în special în vederea depistării, tratării și urmăririi ulterioare a suspiciunilor de fraudă și de alte nereguli și, după caz, a numărului cazurilor de fraudă sau de nereguli depistate;

și în special:

(h) posibilitatea ca entitățile să fie autorizate să recunoască și să monitorizeze organismele de certificare;

(i) criteriile de recunoaștere sau acreditare a organismelor de certificare;

(j) normele privind desfășurarea monitorizării organismelor de certificare;

(k) modalitățile de facilitare sau îmbunătățire a promovării celor mai bune practici.

Un stat membru poate notifica sistemul său național Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem. Decizia privind conformitatea unui sistem național astfel notificat cu condițiile prevăzute în prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), pentru a facilita recunoașterea reciprocă bilaterală și multilaterală a sistemelor de verificare a îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți. În cazul în care decizia este pozitivă, sistemele instituite în conformitate cu prezentul articol nu refuză recunoașterea reciprocă în raport cu sistemul statului membru respectiv în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de sustenabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5).

▼M4

(7)  În cazul în care un operator economic prezintă dovezi sau date obținute în conformitate cu un acord sau un regim care a făcut obiectul unei decizii adoptate în temeiul alineatului (4), în măsura domeniului de aplicare a deciziei menționate, statele membre nu solicită furnizorului să prezinte alte dovezi de respectare a criteriilor de durabilitate definite la articolul 7b alineatele (2)-(5) sau informații privind măsurile vizate la prezentul articol alineatul (3) al doilea paragraf.

▼M7

(8)  La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia examinează aplicarea articolului 7b cu privire la o sursă de biocarburant și, în termen de șase luni de la primirea unei cereri, decide, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (3), dacă statul membru respectiv poate lua în considerare biocarburantul provenit din respectiva sursă în sensul articolului 7a.

▼M4

(9)  Până la 31 decembrie 2012, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind:

(a) eficacitatea sistemului instituit pentru furnizarea informațiilor privind criteriile de durabilitate; și

(b) în măsura în care acest lucru este fezabil și adecvat, introducerea unor cerințe obligatorii privind protecția aerului, a solului și a apei, ținând seama de cele mai recente dovezi științifice, precum și de obligațiile internaționale ale Comunității.

Dacă este cazul, Comisia propune măsuri corective.

Articolul 7d

Calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți de-a lungul ciclului de viață

(1)  În sensul articolului 7a și al articolului 7b alineatul (2), emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți de-a lungul ciclului de viață se calculează după cum urmează:

(a) pentru biocarburanți, acolo unde este stabilită în anexa IV partea A sau partea B o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție a biocarburanților și acolo unde valoarea el pentru acești biocarburanți, calculată în conformitate cu anexa IV partea C punctul 7, este egală sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;

(b) prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa IV partea C; sau

(c) prin utilizarea unei valori calculate ca fiind suma factorilor formulei menționate la punctul 1 din anexa IV partea C, caz în care valorile implicite detaliate în anexa IV partea D sau E pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa IV partea C, pentru toți ceilalți factori.

(2)  Până la 31 martie 2010, statele membre prezintă Comisiei un raport care include o listă a zonelor de pe teritoriul lor clasificate ca nivel 2 în nomenclatura unităților teritoriale de statistică (NUTS) sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) ( 21 ), în cazul în care se poate anticipa că emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole vor fi mai mici sau egale cu emisiile comunicate la rubrica „Valori implicite detaliate pentru cultură” din anexa IV partea D la prezenta directivă, alături de o descriere a metodei și a datelor utilizate pentru întocmirea listei respective. Metoda trebuie să ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul materiilor prime prevăzute.

▼M7

(3)  Se pot raporta Comisiei emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole incluse în rapoartele menționate la alineatul (2), în cazul statelor membre, și în rapoartele echivalente celor menționate la alineatul (2) și redactate de organisme competente, în cazul teritoriilor aflate în afara Uniunii.

(4)  Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), ca rapoartele menționate la alineatul (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime pentru biocarburanți produse în mod tradițional în zonele respective în sensul articolului 7b alineatul (2).

(5)  Până cel târziu la 31 decembrie 2012 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia întocmește și publică un raport privind estimarea valorilor tipice și implicite prezentate în anexa IV părțile B și E, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și prelucrare.

În eventualitatea în care rapoartele menționate la primul paragraf indică faptul că valorile tipice și implicite estimate din anexa IV părțile B și E ar putea să trebuiască să fie modificate pe baza celor mai recente dovezi științifice, Comisia transmite, după caz, o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.

▼M7 —————

▼M7

(7)  Comisia revizuiește în permanență anexa IV în vederea adăugării, atunci când se justifică, a unor valori pentru alte căi de producție a biocarburanților pentru aceleași materii prime sau pentru altele. În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa IV partea C, mai ales în ceea ce privește:

 metoda de calculare a deșeurilor și a reziduurilor;

 metoda de calculare a coproduselor;

 metoda de calculare a cogenerării; și

 statutul de coproduse al reziduurilor de culturi agricole.

Valorile implicite pentru biomotorina din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală se revizuiesc cât mai curând. În cazul în care revizuirea Comisiei ajunge la concluzia că anexa IV ar trebui să primească adăugiri, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a pentru a adăuga, dar nu pentru a înlătura sau modifica, valorile tipice și implicite estimate din anexa IV părțile A, B, D și E pentru căi de producție a biocarburanților pentru care nu sunt încă incluse valori specifice în anexa respectivă.

▼M4

Orice adaptare sau adăugare la lista valorilor implicite din anexa IV respectă următoarele norme:

(a) în cazul în care contribuția unui anume factor la emisiile globale este mică sau în cazul în care există variații limitate sau în cazul în care este foarte costisitor sau dificil să se stabilească valorile efective, valorile implicite trebuie să fie cele tipice pentru procesele normale de producție;

(b) în toate celelalte cazuri, valorile implicite trebuie să fie conservative în raport cu procesele normale de producție.

▼M7

(8)  Atunci când este necesar pentru a se asigura aplicarea uniformă a anexei IV partea C punctul 9, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc specificații tehnice și definiții detaliate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3).

▼M4

Articolul 7e

Măsurile de executare și rapoartele referitoare la durabilitatea biocarburanților

(1)  Măsurile de executare menționate la articolul 7b alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 7c alineatul (3) al treilea paragraf, articolul 7c alineatul (6), articolul 7c alineatul (8), articolul 7d alineatul (5), articolul 7d alineatul (7) primul paragraf și articolul 7d alineatul (8) iau pe deplin în considerare scopurile Directivei 2009/28/CE.

▼M7

(2)  Rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, menționate la articolul 7b alineatul (7), articolul 7c alineatul (2), articolul 7c alineatul (9), articolul 7d alineatele (4) și (5), precum și rapoartele și informările prezentate în conformitate cu articolul 7c alineatul (3) primul și al cincilea paragraf și cu articolul 7d alineatul (2), se pregătesc și se transmit atât în sensul Directivei 2009/28/CE, cât și în sensul prezentei directive.

▼M2

Articolul 8

Monitorizarea respectării și raportarea

▼M7

(1)  Statele membre monitorizează respectarea cerințelor prevăzute la articolele 3 și 4, în privința benzinei și a motorinei, pe baza metodelor analitice menționate în anexa I și, respectiv, în anexa II.

▼M2

(2)  Statele membre stabilesc un sistem de monitorizare a calității carburanților în conformitate cu cerințele standardului european relevant. Poate fi permisă utilizarea unui sistem alternativ de monitorizare a calității carburanților, cu condiția ca un astfel de sistem să asigure rezultate cu un grad de încredere echivalent.

▼M7

(3)  În fiecare an, până la 31 august, statele membre prezintă un raport conținând informații privind calitatea combustibililor la nivel național pentru anul calendaristic precedent. Comisia stabilește un format comun pentru prezentarea unei sinteze a informațiilor privind calitatea combustibililor la nivel național, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Primul raport este prezentat până la data de 30 iunie 2002. Începând cu 1 ianuarie 2004, formatul pentru raportul respectiv trebuie să fie în concordanță cu cel descris în standardul european relevant. În plus, statele membre trebuie să raporteze volumele totale de benzină și motorină comercializate pe teritoriul lor, precum și volumele comercializate de benzină fără plumb și motorină cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg De asemenea, statele membre raportează anual cu privire la disponibilitatea, pe o bază geografică echilibrată în mod corespunzător, a benzinei și motorinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg care sunt comercializate pe teritoriul lor.

▼M2

(4)  Comisia ia măsuri pentru ca informațiile transmise în conformitate cu alineatul (3) să fie puse la dispoziție cu promptitudine prin mijloace adecvate. Comisia publică anual, iar pentru prima dată până la 31 decembrie 2003, un raport privind calitatea reală a carburanților în diferitele state membre și acoperirea geografică cu carburanți având un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg, în scopul furnizării unei situații generale a datelor referitoare la calitatea carburanților în diferitele state membre.

▼M4

Articolul 8a

Aditivi metalici

(1)  Comisia realizează o evaluare a riscurilor pentru sănătate și mediu datorate utilizării aditivilor metalici în carburanți și elaborează, în acest scop, o metodologie de testare. Comisia prezintă concluziile sale Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2012.

(2)  Până la elaborarea metodei de testare menționate la alineatul (1), prezența aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT) în carburanți este limitată la 6 mg mangan pe litru începând cu 1 ianuarie 2011. Limita este de 2 mg mangan pe litru începând cu 1 ianuarie 2014.

▼M7

(3)  Având în vedere evaluarea realizată cu ajutorul metodologiei de testare menționate la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul pot revizui limita pentru conținutul de MMT al combustibilului specificată la alineatul (2) pe baza unei propuneri legislative a Comisiei.

▼M4

(4)  Statele membre se asigură că o etichetă privind conținutul de aditivi metalici din carburanți este afișată în toate punctele în care un carburant cu aditivi metalici este pus la dispoziția consumatorilor.

(5)  Pe etichetă se menționează următorul text: „Conține aditivi metalici”.

(6)  Eticheta este atașată în locul în care sunt afișate informațiile privind tipul de carburant, într-o poziție vizibilă. Mărimea și caracterele etichetei trebuie să fie vizibile și ușor lizibile.

▼M4

Articolul 9

Raportare

(1)  Cel târziu la 31 decembrie 2012 și ulterior din trei în trei ani, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este cazul, de o propunere de modificare a prezentei directive. Raportul ține seama, în special, de următoarele aspecte:

(a) utilizarea și evoluția tehnologiei auto și, în special, fezabilitatea creșterii conținutului maxim permis de biocarburant din benzină și motorină diesel și necesitatea de a revizui data menționată la articolul 3 alineatul (3);

(b) politica comunitară privind emisiile de CO2 generate de vehiculele de transport rutier;

(c) posibilitatea aplicării cerințelor din anexa II, în special valoarea-limită pentru hidrocarburile aromatice policiclice, la utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), la tractoarele agricole și forestiere și la ambarcațiunile de agrement;

(d) creșterea utilizării detergenților în carburanți;

(e) utilizarea aditivilor metalici, alții decât MMT, în carburanți;

(f) volumul total al componenților utilizați în benzină și motorină diesel având în vedere legislația comunitară din domeniul mediului, inclusiv obiectivele Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei ( 22 ) și ale directivelor derivate;

(g) consecințele obiectivului de reducere a gazelor cu efect de seră, stabilit la articolul 7a alineatul (2), pentru sistemul de comercializare a cotelor de emisii;

(h) necesitatea eventuală de a modifica articolul 2 alineatele (6) și (7) și articolul 7a alineatul (2) litera (b) pentru a evalua posibilele contribuții în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 10 % până în 2020. Aceste considerații se bazează pe potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate, în cadrul Comunității, de carburanți și energie de-a lungul ciclului de viață, luând în considerare, în special, progresele din domeniul tehnologiilor de captare și stocare a carbonului care respectă mediul și din domeniul vehiculelor rutiere electrice, precum și rentabilitatea măsurilor de reducere a emisiilor, astfel cum se menționează la articolul 7a alineatul (2) litera (b);

(i) posibilitatea de a introduce măsuri suplimentare pentru furnizori în vederea reducerii cu 2 % a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie, comparativ cu standardul de carburant menționat la articolul 7a alineatul (5) litera (b), prin utilizarea creditelor achiziționate în conformitate cu mecanismul de dezvoltare curată instituit prin Protocolul de la Kyoto, în condițiile stabilite în Directiva 2003/87/CE, pentru a evalua posibile contribuții viitoare, destinate să îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 10 % până în 2020, astfel cum este stabilit la articolul 7a alineatul (2) litera (c) din prezenta directivă;

(j) o analiză actualizată a rentabilității și a impactului unei reduceri sub 60 kPa a presiunii maxime a vaporilor pentru benzină permise pentru perioada de vară;

▼M7

(k) căile și volumele de producție, precum și emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității, menționate în anexa V, pentru biocarburanții consumați în Uniune. Comisia face publice datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității.

▼M4

(2)  Cel târziu în 2014, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020 menționat la articolul 7a, luând în considerare necesitatea armonizării acestui obiectiv cu cel menționat la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE, în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile de energie din domeniul transporturilor, având în vedere rapoartele menționate la articolul 23 alineatele (8) și (9) din directiva respectivă.

După caz, raportul Comisiei este însoțit de o propunere de modificare a obiectivului.

▼M2

Articolul 9a

Sancțiuni

Statele membre stabilesc sancțiunile aplicabile încălcărilor dispozițiilor de drept intern adoptate în conformitate cu prezenta directivă. Sancțiunile stabilite trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

▼B

Articolul 10

▼M7

Procedura de adaptare a metodelor analitice autorizate și a depășirii autorizate a presiunii vaporilor

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a în măsura necesară pentru adaptarea metodelor analitice autorizate pentru a se asigura conformitatea cu orice revizuire a standardelor europene menționate în anexa I sau în anexa II. De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a pentru a adapta depășirea autorizată a presiunii vaporilor în kPa pentru conținutul de etanol al benzinei stabilită în anexa III în limita stabilită la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf. Actele delegate respective nu aduc atingere depășirilor acordate în temeiul articolului 3 alineatul (4).

▼B

(2)  O astfel de adaptare nu poate cauza nici o modificare directă sau indirectă a valorilor limită stabilite prin prezenta directivă sau nici o modificare a datelor privind punerea lor în aplicare.

▼M7

Articolul 10a

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7a alineatul (6), la articolul 7d alineatul (7) și la articolul 10 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 5 octombrie 2015.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 7a alineatul (6), la articolul 7d alineatul (7) și la articolul 10 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7a alineatul (6), al articolului 7d alineatul (7) și al articolului 10 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

▼M7

Articolul 11

Procedura comitetului

(1)  Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), Comisia este asistată de Comitetul privind calitatea carburanților. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 23 ).

(2)  În cazul chestiunilor referitoare la durabilitatea biocarburanților în sensul articolelor 7b, 7c și 7d, Comisia este asistată de Comitetul privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor menționat la articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetele nu emit un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

▼B

Articolul 12

Abrogarea și modificarea directivelor privind calitatea benzinei și a motorinei

(1)  Directivele 85/210/CEE, 85/536/CEE și 87/441/CEE se abrogă începând cu 1 ianuarie 2000.

(2)  Directiva 93/12/CEE se modifică prin eliminarea articolului 1 alineatul (1) litera (b) și articolului 2 alineatul (1), începând 1 ianuarie 2000.

Articolul 13

Transpunerea în legislația națională

(1)  Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iulie 1999. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 1 ianuarie 2000.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

▼M4 —————

▼B

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 16

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

▼M4




ANEXA I

SPECIFICAȚII DE MEDIU APLICABILE CARBURANȚILOR DE PE PIAȚĂ DESTINAȚI VEHICULELOR ECHIPATE CU MOTOR CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

Tipul: Benzină



Parametrul (1)

Unitatea

Limite (2)

Minime

Maxime

Cifra octanică „research”

 

95 (3)

Cifra octanică „motor”

 

85

Presiunea vaporilor, pe perioada de vară (4)

kPa

60,0 (5)

Distilare:

 

 

 

— procent evaporat la 100 °C

% v/v

46,0

— procent evaporat la 150 °C

% v/v

75,0

Analiza hidrocarburilor:

 

 

 

— olefine

% v/v

18,0

— aromatice

% v/v

35,0

— benzen

% v/v

1,0

Conținutul de oxigen

% m/m

 

3,7

Compuși oxigenați

 

 

 

— Metanol

% v/v

 

3,0

— Etanol (pot fi necesari agenți de stabilizare)

% v/v

 

10,0

— Alcool izopropilic

% v/v

12,0

— Alcool butilic terțiar

% v/v

15,0

— Alcool izobutilic

% v/v

15,0

— Eteri care conțin cinci sau mai mulți atomi de carbon pe moleculă

% v/v

22,0

— Alți compuși oxigenați (6)

% v/v

15,0

Conținutul de sulf

mg/kg

10,0

Conținutul de plumb

g/l

0,005

(1)    ►M6   ◄

(2)   Valorile menționate în specificație sunt „valori reale”. La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare”, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259:2006.

(3)   Statele membre pot decide să permită în continuare introducerea pe piață a benzinei fără plumb cu cifra octanică „motor” (MON) de minimum 81 și cu cifra octanică „research” (COC) de minimum 91.

(4)   Perioada de vară începe nu mai târziu de data de 1 mai și ia sfârșit nu înainte de 30 septembrie. Pentru statele membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii, perioada de vară începe cel târziu la 1 iunie și nu se termină înainte de 31 august.

(5)   În cazul statelor membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii și cărora li se aplică o derogare în conformitate cu articolul 3 alineatele (4) și (5), presiunea vaporilor este de maximum 70,0 kPa. În cazul statelor membre cărora li se aplică o derogare în conformitate cu articolul 3 alineatele (4) și (5) în ceea ce privește benzina cu conținut de etanol, presiunea vaporilor este de maximum 60 kPa, plus depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa III.

(6)    ►M6   ◄




ANEXA II

SPECIFICAȚII DE MEDIU APLICABILE CARBURANȚILOR DE PE PIAȚĂ DESTINAȚI VEHICULELOR ECHIPATE CU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

Tipul: Motorină diesel



Parametrul (1)

Unitatea

Limite (2)

Minime

Maxime

Cifra cetanică

 

51,0

Densitate la 15 °C

Kg/m (3)

845,0

Distilare:

 

 

 

— 95 % v/v recuperat la:

°C

360,0

Hidrocarburi aromatice policiclice

% m/m

8,0

Conținutul de sulf

mg/kg

10,0

Conținut de FAME – EN 14078

% v/v

7,0 (3)

(1)    ►M6   ◄

(2)   Valorile menționate în specificație sunt „valori reale”. La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare”, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259:2006.

(3)   FAME respectă cele menționate în EN 14214.

▼M5




ANEXA III



DEPĂȘIREA AUTORIZATĂ A PRESIUNII VAPORILOR PENTRU BENZINA CARE CONȚINE BIOETANOL

Conținut de bioetanol (% v/v)

Depășirea autorizată a presiunii vaporilor (kPa) (1)

0

0

1

3,7

2

6,0

3

7,2

4

7,8

5

8,0

6

8,0

7

7,9

8

7,9

9

7,8

10

7,8

(1)   Valorile menționate în specificație sunt „valori reale”. La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii standardului EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare”, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în standardul EN ISO 4259:2006.

Atunci când conținutul de bioetanol este cuprins între două valori indicate în tabel, depășirea autorizată a presiunii vaporilor se determină prin interpolare liniară între conținutul de bioetanol imediat superior și cel imediat inferior.

▼M4




ANEXA IV

REGULI DE CALCULARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ GENERATE DE BIOCARBURANȚI PE DURATA CICLULUI DE VIAȚĂ

A.   Valori tipice și implicite pentru carburanții produși fără emisii nete de carbon rezultate în urma schimbării utilizării terenului



Filieră de producție a biocarburanților

Reduceri de emisii tipice de gaze cu efect de seră

Reduceri de emisii implicite de gaze cu efect de seră

etanol din sfeclă de zahăr

61 %

52 %

etanol din grâu (nu se menționează combustibilul de prelucrare)

32 %

16 %

etanol din grâu (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

32 %

16 %

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

45 %

34 %

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

53 %

47 %

etanol din grâu (paie utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

69 %

69 %

etanol din porumb, produs în Comunitate (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

56 %

49 %

etanol din trestie de zahăr

71 %

71 %

partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

45 %

38 %

biomotorină din floarea-soarelui

58 %

51 %

biomotorină din soia

40 %

31 %

biomotorină din ulei de palmier (nu se specifică procedeul)

36 %

19 %

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captarea metanului la presa de ulei)

62 %

56 %

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală (1)

88 %

83 %

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

51 %

47 %

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

65 %

62 %

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (nu se specifică procedeul)

40 %

26 %

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu de captare a metanului la presa de ulei)

68 %

65 %

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

58 %

57 %

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

80 %

73 %

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

84 %

81 %

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

86 %

82 %

(1)   Nu include uleiul de origine animală obținut din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 3 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (2)

(2)   JO L 273, 10.10.2002, p. 1.

B.   Estimări ale valorilor tipice și implicite aferente viitorilor biocarburanți care nu existau pe piață sau care se aflau pe piață doar în cantități neglijabile în ianuarie 2008, dacă aceștia sunt produși fără emisii nete de carbon rezultate în urma schimbării utilizării terenului



Filieră de producție a biocarburanților

Reduceri de emisii tipice de gaze cu efect de seră

Reduceri de emisii implicite de gaze cu efect de seră

etanol din paie de grâu

87 %

85 %

etanol din deșeuri lemnoase

80 %

74 %

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

76 %

70 %

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

95 %

95 %

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

93 %

93 %

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase

95 %

95 %

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

92 %

92 %

metanol din deșeuri lemnoase

94 %

94 %

etanol din deșeuri lemnoase

91 %

91 %

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

C.   Metodologie

1.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea biocarburanților se calculează astfel:

E = eec + el + ep + etd + eu esca eccs eccr eee

unde

E

=

emisiile totale provenite din utilizarea carburantului;

eec

=

emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;

el

=

emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului;

ep

=

emisii provenite din prelucrare;

etd

=

emisii provenite din transport și distribuție;

eu

=

emisii provenite de la carburantul utilizat;

esca

=

reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;

eccs

=

reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a carbonului;

eccr

=

reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea carbonului; precum și

eee

=

reduceri de emisii obținute prin excesul de energie electrică de la cogenerare.

Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare.

2.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la carburanți (E) se exprimă în grame de echivalent de CO2 per MJ de combustibil, g CO2 eq/MJ.

3.

Prin derogare de la punctul 2, valorile calculate în g CO2 eq/MJ se pot adapta pentru a lua în considerare diferențele dintre carburanți în lucrul mecanic util efectuat, exprimat în km/MJ. Aceste adaptări se efectuează doar în cazul în care se prezintă dovezi ale diferențelor în lucrul mecanic util.

4.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocarburanți se calculează prin formula următoare:

REDUCERE = (EF EB )/EF

unde

EB

=

emisiile totale provenite de la biocarburant; și

EF

=

emisiile totale provenite de la carburantul fosil de referință.

5.

Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calculul echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

CO2

:

1

N2O

:

296

CH4

:

23

6.

Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime (eec) includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producția de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se scad reducerile certificate de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la flăcările din șantierele petroliere amplasate oriunde în lume. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate prin cultură pe baza mediilor calculate pentru zone geografice mai mici decât cele utilizate la calcularea valorilor implicite, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

▼M7

7.

Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea utilizării terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB, ( 24 )

unde

el

=

emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea utilizării terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent de CO2 per unitate energetică generată de biocarburant (megajouli)]. „Terenuri cultivate” ( 25 ) și „terenuri cu cultură perenă” ( 26 ) sunt privite ca o singură utilizare a terenurilor;

CSR

=

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării de referință a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Utilizarea de referință a terenurilor reprezintă utilizarea terenurilor în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;

CSA

=

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării curente a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;

P

=

productivitatea culturii (măsurată în energia generată de biocarburant per unitate de suprafață într-un an); și

eB

=

bonus de biocarburant 29 gCO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile prevăzute la punctul 8

▼M4

8.

Bonusul de 29 grame de echivalent de CO2/MJ de combustibil gCO2eq/MJ se atribuie dacă există elemente care să ateste că terenul în chestiune:

(a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și

(b) se încadrează în una dintre următoarele categorii:

(i) teren grav degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole;

(ii) teren grav contaminat.

Bonusul de 29 grame de echivalent de CO2/MJ de combustibil gCO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 10 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (i), și a reducerii contaminării solului, în cazul terenurilor din categoria (ii).

9.

Categoriile menționate la punctul 8 litera (b) se definesc după cum urmează:

(a) „teren grav degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat;

(b) „teren grav contaminat” înseamnă un teren pe care nu se pot cultiva produse alimentare sau furaje din cauza nivelului de contaminare.

Astfel de terenuri includ terenurile care au făcut obiectul unei decizii a Comisiei în conformitate cu articolul 7c alineatul (3) al patrulea paragraf.

10.

Ghidul adoptat în conformitate cu punctul 10 din partea C din anexa V la Directiva 2009/28/CE constituie baza de calcul a stocurilor de carbon din sol, în sensul prezentei directive.

11.

Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep , includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare, din deșeuri și scurgeri, precum și din producția de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare.

La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producere a carburantului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua de energie electrică.

12.

Emisiile provenite din transport și distribuție, etd , includ emisii rezultate din transportul și depozitarea de materii prime și materiale semifinite și din depozitarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul punctului 6 nu sunt acoperite de prezentul punct.

13.

Emisiile provenite de la carburantul utilizat, eu , se consideră ca având valoarea zero pentru biocarburanți.

14.

Reducerea emisiilor prin captarea și stocarea geologică, eccs , care nu au fost deja luate în calcul pentru ep , se limitează la emisiile evitate prin captarea și reținerea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția carburantului.

15.

Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului eccr , se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează la înlocuirea CO2 de origine fosilă, utilizat în produse și servicii comerciale.

16.

Reducerile emisiilor obținute prin excesul de energie electrică de la cogenerare, eee , se iau în considerare în cazul excesului de energie electrică produs de sistemele de producere a carburantului care utilizează cogenerarea, cu excepția cazului în care combustibilul utilizat pentru cogenerare este un coprodus, altul decât un reziduu de recoltă agricolă. La calculul acestui exces de energie electrică se consideră că dimensiunea unității de cogenerare este cea minimă necesară pentru ca unitatea de cogenerare să furnizeze căldura necesară pentru producerea carburantului. Se consideră că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră aferente acestui exces de energie electrică sunt egale cu cantitatea de gaze cu efect de seră care ar fi emisă la generarea unei cantități egale de energie electrică într-o centrală electrică ce utilizează același combustibil ca și unitatea de cogenerare.

17.

În cazul în care, printr-un proces de producție a carburantului, se obține, în combinație, carburantul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între carburant sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară, în cazul unor coproduse altele decât energia electrică).

18.

Pentru scopurile calculului menționat la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el , + acele fracții ale ep , etd și eee care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat întreaga valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului carburant intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.

Toate coprodusele, inclusiv energia electrică care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 16, se iau în considerare în sensul acestui calcul, cu excepția reziduurilor de recolte agricole, inclusiv paie, resturi rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pielițe, sâmburi de fructe și coji de nuci. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut de energie negativ.

Se consideră că deșeurile, reziduurile de recolte agricole, inclusiv paie, reziduurile rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pielițele, sâmburii de fructe și coji de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerină brută (glicerină nerafinată), au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora.

În cazul carburanților produși în rafinării, unitatea de analiză pentru scopurile calculului menționat la punctul 17 este rafinăria.

19.

Pentru scopurile calculului menționat la punctul 4, omologul carburantului fosil (EF) este reprezentat de ultimele emisii medii efective disponibile din partea fosilă din benzina și motorina diesel consumate în Comunitate, în conformitate cu prezenta directivă. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile, valoarea utilizată este de 83,8 gCO2eq/MJ.

D.   Valori implicite detaliate pentru biocarburanți:

Valori implicite detaliate pentru cultură: „eec ”, conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

12

12

etanol din grâu

23

23

etanol din porumb, produs în Comunitate

20

20

etanol din trestie de zahăr

14

14

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

29

29

biomotorină din floarea-soarelui

18

18

biomotorină din soia

19

19

biomotorină din ulei de palmier

14

14

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală (1)

0

0

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

30

30

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

18

18

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat

15

15

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

30

30

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

0

0

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

0

0

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

0

0

(1)   Nu include uleiurile de origine animală produse din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 3 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

Valori implicite detaliate pentru prelucrare (inclusiv energie electrică în exces): „ep eee ”, conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

19

26

etanol din grâu (nu se menționează combustibilul de prelucrare)

32

45

etanol din grâu (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

32

45

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

21

30

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

14

19

etanol din grâu (paie utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

1

1

etanol din porumb, produs în Comunitate (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

15

21

etanol din trestie de zahăr

1

1

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

16

22

biomotorină din floarea-soarelui

16

22

biomotorină din soia

18

26

biomotorină din ulei de palmier (nu se specifică procedeul)

35

49

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

13

18

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală

9

13

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

10

13

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

10

13

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (nu se specifică procedeul)

30

42

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

7

9

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

4

5

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

14

20

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

8

11

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

8

11

Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „etd ”, conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

2

2

etanol din grâu

2

2

etanol din porumb, produs în Comunitate

2

2

etanol din trestie de zahăr

9

9

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

1

1

biomotorină din floarea-soarelui

1

1

biomotorină din soia

13

13

biomotorină din ulei de palmier

5

5

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală

1

1

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

1

1

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

1

1

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat

5

5

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

1

1

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

3

3

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

5

5

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

4

4

Total pentru cultură, prelucrare, transport și distribuție



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

33

40

etanol din grâu (nu se menționează combustibilul de prelucrare)

57

70

etanol din grâu (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

57

70

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

46

55

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

39

44

etanol din grâu (paie utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

26

26

etanol din porumb, produs în Comunitate (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

37

43

etanol din trestie de zahăr

24

24

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

46

52

biomotorină din floarea-soarelui

35

41

biomotorină din soia

50

58

biomotorină din ulei de palmier (nu se specifică procedeul)

54

68

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

32

37

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală

10

14

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

41

44

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

29

32

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (nu se specifică procedeul)

50

62

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

27

29

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

35

36

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

17

23

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

13

16

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

12

15

E.   Estimări ale valorilor implicite detaliate aferente viitorilor biocarburanți, care nu existau pe piață sau care se aflau pe piață doar în cantități neglijabile în ianuarie 2008

Valori detaliate pentru cultivare: „eec ”, conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

3

3

etanol din deșeuri lemnoase

1

1

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

6

6

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

1

1

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

4

4

DME din deșeuri lemnoase

1

1

DME din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

5

5

metanol din deșeuri lemnoase

1

1

etanol din deșeuri lemnoase

5

5

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

Valori detaliate pentru prelucrare (inclusiv excesul de energie electrică): „ep eee ”, conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

5

7

etanol din lemn

12

17

motorină diesel Fischer-Tropsch din lemn

0

0

DME din lemn

0

0

metanol din lemn

0

0

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

Valori detaliate pentru transport și distribuție: „etd ”, conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

2

2

etanol din deșeuri lemnoase

4

4

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

2

2

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

3

3

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

2

2

DME din deșeuri lemnoase

4

4

DME din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

2

2

metanol din deșeuri lemnoase

4

4

etanol din deșeuri lemnoase

2

2

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

11

13

etanol din deșeuri lemnoase

17

22

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

20

25

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

4

4

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

6

6

DME din deșeuri lemnoase

5

5

DME din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

7

7

metanol din deșeuri lemnoase

5

5

etanol din deșeuri lemnoase

7

7

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

▼M7




ANEXA V

Partea A. Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, generate de biocarburanți (gCO2eq/MJ) ( 27 )



Grupul de materii prime

Media (1)

Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (2)

Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon

12

8-16

Culturi de plante zaharoase

13

4-17

Culturi de plante oleaginoase

55

33-66

(1)   Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.

(2)   Intervalul prevăzut aici reflectă 90 % dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 gCO2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 gCO2eq/MJ).

Partea B. Biocombustibili pentru care emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero

Biocombustibilii produși din următoarele categorii de materii prime sunt considerați ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero:

1. materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;

2. materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a utilizării terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene ( 28 ). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a utilizării terenurilor (el) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa IV partea C punctul 7.



( 1 ) JO C 77, 11.3.1997, p. 1 și

JO C 209, 10.7.1997, p. 25.

( 2 ) JO C 206, 7.7.1997, p. 113.

( 3 ) Avizul Parlamentului European din 10 aprilie 1997 (JO C 132, 28.4.1997, p. 170), Poziția comună a Consiliului din 7 octombrie 1997 (JO C 351, 19.11.1997, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 18 februarie 1998 (JO C 80, 16.3.1998, p. 92). Decizia Parlamentului European din 15 septembrie 1998 (JO C 313, 12.10.1998). Decizia Consiliului din 17 septembrie 1998.

( 4 ) JO L 76, 6.4.1970, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 1).

( 5 ) JO L 36, 9.2.1988, p. 33, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 40, 17.2.1996, p. 1).

( 6 ) JO L 100, 19.4.1994, p. 42.

( 7 ) JO L 316, 31.10.1992, p. 12, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/74/CE (JO L 365, 31.12.1994, p. 46).

( 8 ) JO L 204, 21.7.1998, p. 37, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/48/CE (JO L 217, 5.8.1998, p. 18).

( 9 ) JO L 96, 3.4.1985, p. 25, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

( 10 ) JO L 334, 12.12.1985, p. 20, astfel cum a fost modificată prin Directiva 87/441/CEE a Comisiei (JO L 238, 21.8.1987, p. 40).

( 11 ) JO L 74, 27.3.1993, p. 81.

( 12 ) JO C 102, 4.4.1996, p. 1.

( 13 ) Numerotarea acestor coduri NC, conform specificațiilor din TVC, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2031/2001 al Comisiei (JO L 279, 23.10.2001, p. 1).

( 14 ) Numerotarea acestor coduri NC este menționată în Tariful vamal comun (JO L 256, 7.6.1987, p. 1).

( 15 ) JO L 164, 30.6.1994, p. 15.

( 16 ) JO L 59, 27.2.1998, p. 1.

( 17 ) JO L 173, 12.7.2000, p. 1.

( 18 ) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.

( 19 ) JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

( 20 ) JO L 30, 31.1.2009, p. 16.

( 21 ) JO L 154, 21.6.2003, p. 1.

( 22 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

( 23 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

( 24 ) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.

( 25 ) „Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC.

( 26 ) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.

( 27

(+)   Valorile medii raportate aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, dezvoltarea volumului producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita „analiză Monte Carlo”.

( 28

(++) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.

Top