EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 01992L0091-20070627

Consolidated text: Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/91/2007-06-27

1992L0091 — RO — 27.06.2007 — 001.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DIRECTIVA 92/91/CEE A CONSILIULUI

din 3 noiembrie 1992

privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

(JO L 348, 28.11.1992, p.9)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  No

page

date

►M1

DIRECTIVA 2007/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 20 iunie 2007

  L 165

21

27.6.2007




▼B

DIRECTIVA 92/91/CEE A CONSILIULUI

din 3 noiembrie 1992

privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]



CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de înființare a Comunității Economice Europene și, în special, articolul 118a al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ), prezentată în urma consultării Comisiei permanente de securitate și sănătate în domeniul minier și în alte ramuri ale industriei extractive,

în cooperare cu Parlamentul European ( 2 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 3 ),

întrucât articolul 118a din tratat prevede adoptarea de către Consiliu, prin intermediul directivelor, a cerințelor minime de promovare a îmbunătățirii în special a mediului de lucru, pentru a garanta un nivel mai bun de protecție a sănătății și securității lucrătorilor;

întrucât, potrivit articolului menționat anterior, aceste directive trebuie să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare și juridice care ar îngreuna constituirea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;

întrucât îmbunătățirea securității, igienei și sănătății lucrătorilor la locul de muncă reprezintă un obiectiv ce nu trebuie subordonat considerațiilor pur economice;

întrucât Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și de sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ( 4 ) nu se aplică ramurilor industriei extractive;

întrucât respectarea cerințelor minime pentru asigurarea unui nivel mai bun de securitate și sănătate la locurile de muncă din ramurile industriei extractive de foraj este esențială pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor;

întrucât industria extractivă de foraj este un sector de activitate care îi poate expune pe lucrători la riscuri ridicate;

întrucât prezenta directivă este o directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind introducerea de măsuri care vizează promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă ( 5 ); întrucât dispozițiile directivei menționate se aplică în întregime domeniului industriei extractive de foraj, fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive sau speciale conținute în prezenta directivă;

întrucât prezenta directivă constituie un element concret al realizării dimensiunii sociale a pieței interne,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:



SECȚIUNEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

(1)  Prezenta directivă, care este a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, stabilește cerințele minime de protecție în materie de securitate și de sănătate a lucrătorilor din industria extractivă de foraj definite la articolul 2 litera (a).

(2)  Dispozițiile Directivei 89/391/CEE se aplică în întregime domeniului menționat la alineatul (1), fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive sau speciale cuprinse în prezenta directivă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive:

(a) prin industrie extractivă de foraj se înțeleg toate ramurile industriei în care se desfășoară activitățile de:

 extracție, în sensul strict al termenului, de minereuri prin forare de puțuri de sonde și/sau

 prospecțiuni pentru asemenea extracții

 și/sau

 pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase, exclusiv activitățile de prelucrare a materiilor prime extrase;

(b) prin loc de muncă se înțelege ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul activităților și instalațiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activității lor.



SECȚIUNEA II

OBLIGAȚIILE ANGAJATORILOR

Articolul 3

Obligații generale

(1)  Pentru a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor, angajatorul ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a) locurile de muncă sunt proiectate, construite, echipate, date în folosință, exploatate și întreținute în așa fel încât să permită lucrătorilor să efectueze sarcinile de muncă fără a pune în pericol securitatea și sănătatea proprie sau a celorlalți lucrători;

(b) exploatarea locurilor de muncă în prezența lucrătorilor se face sub supravegherea unui responsabil;

(c) activitățile care comportă un risc special sunt încredințate numai personalului competent și se execută conform instrucțiunilor date;

(d) toate instrucțiunile de securitate sunt redactate astfel încât să poată fi înțelese de către toți lucrătorii la care se referă;

(e) sunt prevăzute instalații de prim ajutor adecvate;

(f) toate exercițiile de securitate necesare se efectuează periodic.

(2)  Angajatorul se asigură că este întocmit și ținut la zi un document referitor la securitate și sănătate, denumit în continuare document de securitate și de sănătate, care îndeplinește cerințele arătate la articolele 6, 9 și 10 din Directiva 89/391/CEE.

Documentul de securitate și sănătate face mai ales dovada că:

 sunt determinate și evaluate riscurile la care sunt expuși lucrătorii la locul de muncă;

 se iau măsurile corespunzătoare pentru a se atinge obiectivele prezentei directive;

 proiectarea, utilizarea și întreținerea locului de muncă și ale echipamentelor prezintă siguranță.

Documentul de securitate și de sănătate trebuie întocmit înainte de începerea lucrului și trebuie revizuit dacă locul de muncă suferă modificări majore, extinderi sau transformări.

(3)  Dacă la același loc de muncă sunt prezenți lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator răspunde de toate problemele care țin de responsabilitatea sa.

Angajatorul care, în conformitate cu legislația și/sau practica națională, răspunde pentru acel loc de muncă, coordonează punerea în aplicare a tuturor măsurilor privitoare la securitatea și sănătatea lucrătorilor și înscrie, în documentul de securitate și sănătate, scopul, măsurile și modalitățile de punere în aplicare a acestei coordonări.

Dispozițiile paragrafului precedent nu aduc atingere dispozițiilor referitoare la răspunderea individuală a lucrătorilor prevăzute de Directiva 89/391/CEE.

(4)  Angajatorul trebuie să raporteze fără întârziere autorităților competente orice accident de muncă grav și/sau mortal, precum și orice pericol grav.

Dacă este necesar, angajatorul actualizează documentul de securitate, înregistrând măsurile ce trebuie luate pentru a evita repetarea situației.

Articolul 4

Protecția împotriva incendiilor, exploziilor și atmosferelor nocive

Angajatorul trebuie să ia măsurile și precauțiile adecvate tipului de exploatare:

 pentru a evita, detecta și combate declanșarea și propagarea incendiilor și exploziilor

 și

 pentru a evita formarea atmosferelor explozive sau nocive pentru sănătate.

Articolul 5

Mijloace de evacuare și salvare

Angajatorul trebuie să prevadă și să întrețină mijloace adecvate de evacuare și salvare pentru a asigura, în caz de pericol, evacuarea lucrătorilor de la locurile de muncă, rapid și în deplină securitate.

Articolul 6

Sisteme de comunicare, avertizare și alarmă

Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea sistemelor de alarmă și a altor mijloace de comunicare necesare care să permită, în caz de nevoie, declanșarea imediată a operațiilor de ajutorare, de evacuare și salvare.

Articolul 7

Informarea lucrătorilor

(1)  Fără a aduce atingere articolului 10 din Directiva 89/391/CEE, lucrătorii și/sau reprezentanții lor sunt informați asupra tuturor măsurilor luate cu privire la securitatea și sănătatea la locurile de muncă, și, în special, asupra celor privind punerea în aplicare a articolelor 3-6.

(2)  Informațiile trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor vizați.

Articolul 8

Supravegherea medicală

(1)  Pentru a asigura supravegherea medicală adecvată a lucrătorilor, în funcție de riscurile care privesc securitatea și sănătatea lor la locul de muncă, se iau măsuri în conformitate cu legislația și/sau practica națională.

(2)  Măsurile menționate la alineatul (1) sunt stabilite astfel încât să permită fiecărui lucrător să beneficieze sau să fie supus unui examen medical înainte de începerea activităților prevăzute la articolul 2 și, ulterior, în mod periodic.

(3)  Supravegherea medicală poate fi asigurată în cadrul sistemului național de sănătate.

Articolul 9

Consultarea și participarea lucrătorilor

Pentru problemele reglementate de prezenta directivă, consultarea și participarea lucrătorilor și/sau ale reprezentanților acestora au loc în conformitate cu prevederile articolului 11 din Directiva 89/391/CEE.

Articolul 10

Cerințe minime de securitate și sănătate

(1)  Locurile de muncă date în folosință după data punerii în aplicare a prezentei directive, arătată la articolul 12 alineatul (1), trebuie să îndeplinească cerințele minime de securitate și sănătate prevăzute în anexă.

(2)  Locurile de muncă date deja în folosință la data punerii în aplicare a prezentei directive, arătată la articolul 12 alineatul (1), trebuie să îndeplinească cerințele minime de securitate și sănătate prevăzute în anexă, cât mai curând posibil și în cel mult cinci ani de la această dată.

(3)  Dacă după data punerii în aplicare a prezentei directive, arătată la articolul 12 alineatul (1), locurile de muncă sunt supuse unor modificări, extinderi sau transformări, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca aceste modificări, extinderi și/sau transformări să fie conforme cerințelor minime corespunzătoare cuprinse în anexă.



SECȚIUNEA III

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 11

Adaptarea anexelor

Adaptările de natură strict tehnică ale anexelor în funcție de:

 adoptarea directivelor în domeniul armonizării tehnice și al standardizării cu privire la industria extractivă prin foraj

 și/sau

 progresul tehnic, evoluția reglementărilor sau specificațiilor internaționale ori a noilor descoperiri în domeniul industriei extractive prin foraj

trebuie să fie adoptate în concordanță cu procedura arătată la articolul 17 din Directiva 89/391/CEE.

Articolul 12

Dispoziții finale

(1)  Statele membre adoptă și pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de cel mult 24 de luni de la adoptarea ei. Statele membre informează de îndată Comisia în acest sens.

(2)  În momentul adoptării de către statele membre a dispozițiilor menționate la alineatul (1), acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Metodele prin care se face o astfel de referire sunt hotărâte de către statele membre.

(3)  Statele membre aduc la cunoștința Comisiei textele prevederilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.

▼M1 —————

▼B

Articolul 13

Prezenta directivă se adresează statelor membre.




ANEXĂ

CERINȚE MINIME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 10 DIN PREZENTA DIRECTIVĂ

Observație preliminară

Obligațiile prevăzute în prezenta anexă se aplică ori de câte ori acestea sunt cerute de caracteristicile locului de muncă, de activitate, de împrejurări sau de un risc specific.

PARTEA A

Cerințe minime comune aplicabile sectoarelor de foraj terestru și marin

1.  Stabilitate și soliditate

Locurile de muncă trebuie proiectate, construite, instalate, exploatate, supravegheate și întreținute pentru a putea rezista forțelor exterioare la care pot fi supuse.

Ele trebuie să posede structuri și o soliditate potrivite tipului de utilizare.

2.  Supraveghere și organizare

2.1.  Organizarea locurilor de muncă

2.1.1. Locurile de muncă trebuie să fie astfel organizate încât să asigure o protecție adecvată împotriva riscurilor. Acestea trebuie menținute curate, iar substanțele sau depozitele periculoase trebuie îndepărtate sau ținute sub supraveghere, pentru a nu pune în pericol securitatea și sănătatea lucrătorilor.

2.1.2. Posturile de lucru trebuie să fie proiectate și construite după principii ergonomice, ținând cont de necesitatea lucrătorilor de a putea urmări derularea operațiunilor de la postul lor de lucru.

2.1.3. Zonele în care există riscuri deosebite trebuie delimitate și semnalizate.

2.2.  Responsabilul

La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanență un responsabil care să aibă calitățile și competența necesare acestei funcții, în conformitate cu legislația și/sau practica națională, și care să fi fost desemnat de angajator.

Angajatorul poate să își asume el însuși responsabilitatea pentru locul de muncă la care se face referire în paragraful anterior dacă are calitățile și competența cerute, în conformitate cu legislația și/sau practica națională.

2.3.  Supravegherea

Pentru asigurarea securității și protecției lucrătorilor pe parcursul tuturor operațiilor, trebuie asigurată supravegherea de către persoane care au calitățile și competența cerute de această funcție, în conformitate cu legislația și/sau practica națională, și sunt desemnate de către angajator sau în numele acestuia și care acționează în interesul acestuia.

Angajatorul poate să își asume personal supravegherea la care se face referire în primul și al doilea paragraf dacă are calitățile și competența necesare în acest sens în conformitate cu legislația și/sau practica națională.

2.4.  Lucrători competenți

La fiecare loc de muncă ocupat de lucrători, trebuie să se găsească un număr suficient de lucrători care să aibă calitățile, experiența și pregătirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredințate.

2.5.  Informare, instruire și pregătire

Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire și pregătire sau reciclare profesională, necesare pentru asigurarea securității și sănătății lor.

Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii primesc instrucțiuni pe înțelesul lor, astfel încât să nu pună în pericol propria securitate și sănătate sau pe a celorlalți lucrători.

2.6.  Instrucțiuni scrise

Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucțiuni scrise, care să cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securității și sănătății lucrătorilor și al utilizării în siguranță a utilajelor.

Aceste instrucțiuni trebuie să includă informații cu privire la utilizarea utilajului de intervenție, precum și la măsurile ce trebuie luate la locul de muncă sau în apropierea acestuia, în caz de urgență.

2.7.  Metode sigure de lucru

La fiecare loc de muncă sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode sigure de lucru.

2.8.  Permise de lucru

În cazul în care documentul de securitate și sănătate prevede acest lucru, trebuie introdus un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrărilor periculoase și pentru executarea lucrărilor care nu sunt, în mod normal, periculoase, dar care, în interacțiune cu alte activități, pot genera pericole grave.

Permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de persoana desemnată în acest scop și trebuie să conțină condițiile care trebuie îndeplinite și precauțiile ce trebuie luate înainte, în timpul lucrului și după lucru.

2.9.  Revizuirea periodică a măsurilor de securitate și de sănătate

În sensul prezentei directive, angajatorul asigură revizuirea periodică a măsurilor referitoare la securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securității și sănătății.

3.  Utilaje și instalații mecanice și electrice

3.1.  Generalități

În momentul alegerii, instalării, punerii în funcțiune, exploatării și întreținerii utilajelor mecanice și electrice trebuie să se acorde atenția cuvenită securității și sănătății lucrătorilor, luând în considerare alte prevederi din prezenta directivă și din Directivele 89/392/CEE ( 6 ) și 89/655/CEE ( 7 ).

Dacă utilajele sunt amplasate într-o zonă în care există sau pot să existe riscuri de incendiu sau de explozie datorate aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci acestea trebuie adaptate utilizării într-o astfel de zonă.

Utilajele trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, cu dispozitive de protecție adecvată și sisteme de securitate în caz de avarie.

3.2.  Dispoziții specifice

Utilajele și instalațiile mecanice trebuie să prezinte o rezistență suficientă, fără defecte vizibile și să corespundă scopului în care au fost realizate.

Utilajele și instalațiile electrice trebuie să aibă o capacitate și putere corespunzătoare scopului în care au fost realizate.

4.  Întreținere

4.1.  Întreținere generală

Este necesară stabilirea unui program adecvat privind verificarea sistematică, întreținerea și, dacă este cazul, testarea utilajelor și instalațiilor mecanice și electrice.

Întreținerea, verificarea și testarea oricărei părți a instalației sau utilajului trebuie efectuate de către o persoană competentă.

Procesele-verbale de verificare și testare trebuie întocmite și păstrate în mod corespunzător.

4.2.  Întreținerea echipamentului de protecție

Echipamentul de protecție corespunzător trebuie pregătit pentru utilizare și trebuie să fie în perfectă stare de funcționare în orice moment.

Întreținerea trebuie făcută ținând cont de activitățile exercitate.

5.  Controlul puțurilor

În timpul operațiilor de foraj, trebuie să fie prevăzute echipamente corespunzătoare pentru controlul puțurilor în scopul prevenirii riscurilor de erupție.

La amplasarea acestor echipamente trebuie să se țină cont de caracteristicile puțului forat și de condițiile de exploatare.

6.  Protecția împotriva atmosferelor nocive și a riscurilor de explozie

6.1. Trebuie luate măsuri pentru evaluarea prezenței substanțelor nocive și/sau potențial explozive în atmosferă și pentru măsurarea concentrației acestor substanțe.

Dacă documentul de securitate și sănătate prevede acest lucru, trebuie montate dispozitive de supraveghere care să înregistreze și să măsoare concentrațiile de gaz, automat și continuu, în punctele menționate, dispozitive de alarmă automate, sisteme de decuplare automată a instalațiilor electrice și sisteme de oprire automată a motoarelor cu combustie internă.

Dacă sunt prevăzute măsurători automate, valorile determinate trebuie înregistrate și păstrate în documentul de securitate și de sănătate.

6.2.  Protecția împotriva atmosferelor nocive

6.2.1. Dacă se acumulează sau există riscul să se acumuleze în atmosferă substanțe nocive, trebuie luate măsuri adecvate pentru a asigura reținerea lor la sursă și îndepărtarea lor.

Sistemul trebuie să fie capabil să disperseze aceste substanțe nocive astfel încât să nu prezinte nici un risc pentru lucrători.

6.2.2. Fără a aduce atingere prevederilor Directivei 89/656/CEE ( 8 ), în zonele în care lucrătorii pot fi expuși atmosferelor nocive pentru sănătatea lor, trebuie să existe un număr suficient de aparate respiratorii și echipamente de reanimare corespunzătoare.

În asemenea cazuri, trebuie să fie prezent la locul de muncă un număr suficient de lucrători instruiți să folosească asemenea echipamente.

Echipamentul trebuie să fie depozitat și întreținut corespunzător.

6.2.3. Dacă în atmosferă există sau poate exista hidrogen sulfurat sau alte gaze toxice, trebuie să existe un plan de protecție care să precizeze echipamentele disponibile și măsurile preventive adoptate.

6.3.  Protecția împotriva riscului exploziilor

6.3.1. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru combaterea formării și acumulării atmosferelor explozive.

6.3.2. În interiorul zonelor care prezintă risc de explozie, trebuie luate toate măsurile necesare pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive.

6.3.3. Trebuie stabilit un plan de prevenire a exploziilor, precizând echipamentele și măsurile ce trebuie luate.

7.  Căi și ieșiri de urgență

7.1. Căile și ieșirile de urgență trebuie să fie libere și să conducă în modul cel mai direct spre exterior sau într-o zonă de securitate, la un punct de adunare sau la un post de evacuare sigur.

7.2. În caz de pericol, lucrătorii trebuie să poată evacua rapid și în condiții de securitate maximă toate locurile de muncă.

7.3. Numărul, distribuția și dimensiunile căilor și ieșirilor de urgență depind de folosirea, dotarea și dimensiunile locurilor de muncă, precum și de numărul maxim de persoane prezente.

Încăperile de cazare și de repaus trebuie să aibă cel puțin două ieșiri de urgență separate, situate cât mai departe posibil una de cealaltă și care să conducă spre o zonă sigură, un punct de adunare sigur sau un punct de evacuare sigur.

7.4. Ușile de urgență trebuie să se deschidă spre exterior sau, dacă este imposibil, trebuie să fie glisante.

Ușile de urgență nu trebuie să fie închise astfel încât să nu poată fi deschise ușor și imediat de către persoanele care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgență.

7.5. Căile și ieșirile de urgență speciale trebuie semnalizate în conformitate cu reglementările naționale de aplicare a Directivei 92/58/CEE ( 9 ).

7.6. Ușile de urgență nu trebuie încuiate.

Căile și ieșirile de urgență, precum și căile de circulație și ușile de acces către acestea, trebuie să fie libere astfel încât să poată fi utilizate în orice moment, fără opreliști.

7.7. Căile și ieșirile de urgență care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de intensitate corespunzătoare în caz de urgență, în eventualitatea unei pene de curent.

8.  Aerisirea locurilor de muncă închise

8.1. În locurile de muncă închise, trebuie să se asigure suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru folosite și cerințele fizice impuse lucrătorilor.

Dacă se utilizează o instalație de ventilație, ea trebuie menținută în stare de funcționare.

Orice pană în funcționarea instalației trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.

8.2. Dacă sunt folosite instalații de aer condiționat sau ventilație mecanică, acestea trebuie să funcționeze astfel încât lucrătorii să nu fie expuși curenților de aer care i-ar putea deranja.

Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminată rapid.

9.  Temperatura din încăperi

9.1. Temperatura din încăperile de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman în timpul lucrului, ținând seama de metodele de lucru folosite și de cerințele fizice impuse lucrătorilor.

9.2. Temperatura din încăperile de repaus, din încăperile pentru personalul de serviciu permanent, din grupurile sanitare, din cantine și din încăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinației specifice acestor încăperi.

9.3. Ferestrele, luminatoarele și glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive asupra locurilor de muncă, în funcție de natura muncii și de locul de muncă.

10.  Pardoselile, pereții, plafoanele și acoperișurile încăperilor

10.1. Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminențe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase, ele trebuie să fie fixe, stabile și nealunecoase.

Locurile de muncă în care sunt instalate posturi de lucru trebuie să fie suficient izolate din punct de vedere termic, ținând cont de tipul întreprinderii și de activitatea fizică a lucrătorilor.

10.2. Suprafețele pardoselilor, pereților și plafoanelor din încăperi trebuie să poată fi curățate și renovate la un nivel de igienă adecvat.

10.3. Pereții transparenți sau translucizi, în special cei integral din sticlă, din încăperile sau din apropierea locurilor de muncă și a căilor de acces trebuie să fie clar semnalizați și confecționați din material securizat sau separați de aceste locuri de muncă și de căile de acces astfel încât lucrătorii să nu vină în contact cu aceste glasvanduri sau să fie răniți în cazul spargerii lor.

10.4. Nu trebuie permis accesul pe acoperișurile din materiale insuficient de rezistente, decât dacă se realizează dotarea cu echipamente care să asigure desfășurarea lucrului în deplină securitate.

11.  Iluminarea naturală și artificială

11.1. Fiecare loc de muncă trebuie să dispună de o iluminare suficientă care să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor.

11.2. Locurile de muncă trebuie să primească suficientă lumină naturală și trebuie să fie prevăzute, ținând cont de condițiile de climă, cu dispozitive de iluminare artificială adecvate pentru a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor.

11.3. Instalațiile de iluminat din încăperile de lucru și din căile de acces trebuie să fie amplasate astfel încât tipul iluminării să nu prezinte un risc de accidentare pentru lucrători.

11.4. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuși riscurilor în caz de pană de iluminare artificială trebuie să fie prevăzute cu iluminare de urgență cu o intensitate suficientă.

11.5. Instalațiile de iluminat trebuie să fie proiectate astfel încât să asigure o iluminare adecvată locurilor de control operațional, căilor de ieșire, locurilor de îmbarcare, zonelor periculoase.

Dacă locurile de muncă nu sunt ocupate decât ocazional, obligația la care se referă primul paragraf se limitează la perioada în care lucrătorii sunt prezenți.

12.  Ferestre și luminatoare

12.1. Ferestrele, luminatoarele și sistemele de ventilație prevăzute cu dispozitive de deschidere, reglare și blocare trebuie proiectate astfel încât funcționarea acestora să fie sigură.

Amplasarea lor trebuie să nu constituie un risc pentru lucrători atunci când sunt deschise.

12.2. Ferestrele și luminatoarele trebuie să poată fi curățate fără riscuri.

13.  Uși și porți

13.1. Poziția, numărul și dimensiunile ușilor și porților, precum și materialele din care sunt confecționate, sunt determinate de natura și utilizarea încăperilor sau incintelor.

13.2. Ușile transparente trebuie marcate adecvat la nivelul privirii.

13.3. Ușile și porțile batante trebuie să fie transparente sau să posede panouri transparente.

13.4. Dacă suprafețele transparente sau translucide ale ușilor și porților nu sunt din materiale securizate și dacă există posibilitatea ca lucrătorii să se rănească dacă acestea se sparg, suprafețele trebuie protejate împotriva spargerii.

13.5. Ușile glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de securitate care să le împiedice să iasă de pe șine și să cadă în mod neașteptat.

13.6. Ușile și porțile care se deschid în sus trebuie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedice căderea lor.

13.7. Ușile și porțile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie marcate adecvat.

Ele trebuie să poată fi deschise din interior oricând, cu ușurință, fără ajutor special.

Ele trebuie să poată fi deschise când locurile de muncă sunt ocupate.

13.8. În apropierea imediată a porților destinate în special traficului de vehicule, dacă acestea nu sunt sigure pentru pietoni, trebuie să existe porți pentru pietoni care să fie semnalizate vizibil și degajate în permanență.

13.9. Ușile și porțile mecanice trebuie să funcționeze fără să prezinte un pericol de accidentare pentru lucrători.

Ele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgență accesibile și ușor de identificat care, în cazul în care se blochează datorită unei pene de curent, să poată fi deschise manual.

13.10. Dacă accesul într-un loc este oprit de lanțuri sau dispozitive similare, acestea trebuie să fie vizibile și semnalizate prin panouri de interdicție sau avertizare adecvate.

14.  Căi de circulație

14.1. În caz de urgență, trebuie să fie posibil accesul fără pericol la locul de muncă și evacuarea rapidă și în siguranță.

14.2. Căile de circulație, inclusiv scările, scările fixe, cheiurile și rampele de încărcare trebuie să fie calculate, dimensionate și amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele să le poată utiliza ușor, în deplină securitate și în conformitate cu destinația lor, iar lucrătorii aflați în vecinătatea acestor căi de circulație să nu fie amenințați de nici un pericol.

14.3. Căile utilizate pentru traficul pietonal și/sau traficul de mărfuri trebuie să fie dimensionate în concordanță cu numărul de utilizatori potențiali și cu tipul de întreprindere.

Dacă pe căile de circulație sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanță de securitate corespunzătoare pentru pietoni.

14.4. Între căile de circulație destinate vehiculelor și porți, portaluri, pasaje pentru pietoni, coridoare și scări trebuie să existe o distanță suficientă.

14.5. Traseul căilor de circulație și acces trebuie să fie semnalizat clar pentru a asigura protecția lucrătorilor.

15.  Zone periculoase

15.1. Dacă locurile de muncă cuprind zone periculoase în care, datorită naturii muncii, există riscuri, inclusiv de cădere a lucrătorilor și a obiectelor, locurile de muncă trebuie prevăzute, în măsura posibilităților, cu dispozitive care să împiedice intrarea în zonă a lucrătorilor neautorizați.

15.2. Trebuie luate măsuri adecvate care să protejeze lucrătorii autorizați să intre în zonele de pericol

15.3. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.

16.  Dimensiunile și volumul de aer al încăperilor – libertatea de mișcare la posturile de lucru

16.1. Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafață, înălțime și un volum de aer corespunzătoare, care să permită lucrătorilor să își desfășoare munca fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.

16.2. Dimensiunile suprafeței neocupate de la postul de lucru trebuie să asigure lucrătorilor suficientă libertate de mișcare și să le permită să își desfășoare munca în deplină securitate.

17.  Încăperile de repaus

17.1. Dacă securitatea și sănătatea lucrătorilor necesită acest lucru, în funcție de tipul de activitate sau de efectivele care depășesc un anumit număr de persoane, lucrătorii trebuie să dispună de o cameră de repaus ușor accesibilă.

Această dispoziție nu este aplicabilă dacă lucrătorii își desfășoară activitatea în birouri sau în camere de lucru similare, care oferă posibilitatea de relaxare în timpul pauzelor.

17.2. Încăperile de repaus trebuie să fie destul de mari și să fie dotate cu un număr corespunzător de mese și scaune cu spătar, în funcție de numărul lucrătorilor.

17.3. În încăperile de repaus, trebuie luate măsuri pentru protecția nefumătorilor față de disconfortul creat de fumul de țigară.

17.4. Dacă timpul de muncă este întrerupt cu regularitate și în mod frecvent și nu există cameră de repaus, trebuie puse la dispoziția personalului alte camere în care lucrătorii să poată sta în timpul întreruperilor, ori de câte ori securitatea și sănătatea lucrătorilor o justifică.

Trebuie luate măsuri adecvate pentru protecția nefumătorilor împotriva disconfortului provocat de fumul de țigară.

18.  Locuri de muncă în aer liber

18.1. Posturile de lucru, căile de circulație și alte amplasamente sau instalații în aer liber, care sunt ocupate sau utilizate de către lucrători în decursul activității lor, trebuie să fie astfel organizate ca circulația pietonală sau a vehiculelor să se facă în condiții de securitate.

18.2. Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător cu lumină artificială, în condițiile în care lumina zilei este insuficientă.

18.3. Dacă lucrătorii sunt angajați la posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie să fie, dacă este posibil, amenajate astfel încât lucrătorii:

(a) să fie protejați împotriva influențelor atmosferice, și, dacă este necesar, împotriva căderii de obiecte;

(b) să nu fie expuși la nivele sonore nocive, nici la influențe exterioare nocive (de ex. gaz, vapori, praf);

(c) în caz de pericol, să poată părăsi rapid locul de muncă și să poată fi ajutați rapid;

(d) să nu alunece sau să cadă.

19.  Femei gravide și mame care alăptează

Femeile gravide și mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziție culcată, în condiții adecvate.

20.  Lucrători handicapați

La organizarea locurilor de muncă trebuie să se țină seama de lucrătorii handicapați, dacă este necesar.

Această dispoziție se aplică, mai ales, ușilor, căilor de comunicație, scărilor, dușurilor, chiuvetelor, toaletelor și posturilor de lucru ocupate direct de lucrătorii handicapați.

PARTEA B

Cerințe minime aplicabile sectorului de foraj terestru

1.  Detectarea și stingerea incendiilor

1.1. Oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează, se dau în folosință, se exploatează sau se întrețin locuri de muncă, trebuie luate măsurile adecvate pentru prevenirea declanșării și propagării incendiilor care provin de la sursele identificate în documentul de securitate și sănătate.

Trebuie să fie stabilite prevederi pentru ca orice incendiu să fie stins rapid și eficient.

1.2. Locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive adecvate pentru combaterea incendiului, și, în măsura în care este necesar, cu detectoare de incendiu și sisteme de alarmă.

1.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie să fie accesibile și ușor de manipulat și, dacă este necesar, protejate împotriva riscurilor de deteriorare.

1.4. La locul de muncă trebuie păstrat un plan de pază contra incendiului care să precizeze măsurile de luat, în conformitate cu articolele 3-6 din prezenta directivă, pentru prevenirea, detectarea și combaterea declanșării și propagării incendiilor.

1.5. Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie să fie semnalizat în conformitate cu reglementările naționale de aplicare a Directivei 92/58/CEE.

Aceste semne trebuie să fie amplasate în puncte corespunzătoare și trebuie să fie durabile.

2.  Comanda de la distanță în caz de urgență

Dacă documentul de securitate și sănătate prevede acest lucru, anumite echipamente trebuie, în caz de urgență, să poată fi comandate de la distanță din locuri corect alese.

Asemenea echipament trebuie să includă sisteme de izolare și purjare a puțurilor, instalațiilor și conductelor.

3.  Mijloace de comunicare în situații normale și critice

3.1. Dacă documentul de securitate și sănătate prevede acest lucru, fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să dispună de:

(a) un sistem acustic și optic capabil să transmită, în caz de nevoie, un semnal de alarmare oricărui post de lucru;

(b) un sistem acustic capabil să fie auzit clar în toate punctele instalației ocupate frecvent de lucrători.

3.2. Dispozitivele de declanșare a alarmei trebuie amplasate în locuri adecvate.

3.3. Dacă lucrătorii sunt prezenți în locuri de muncă care nu sunt ocupate în mod obișnuit, trebuie amplasate sisteme de comunicare la îndemână.

4.  Puncte de adunare și registru de apel

Dacă documentul de securitate și sănătate prevede acest lucru, trebuie specificate punctele de adunare și trebuie ținut un registru de apel și luate măsurile necesare în acest sens.

5.  Mijloace de evacuare și salvare

5.1. Lucrătorii trebuie instruiți în acțiuni adecvate în caz de urgență.

5.2. Echipamentele de salvare trebuie plasate în locuri adecvate și accesibile, gata de utilizare.

5.3. Dacă evacuarea urmează un itinerar dificil sau dacă trece printr-o zonă cu atmosferă irespirabilă sau care poate deveni irespirabilă, lucrătorii trebuie să dispună la postul lor de lucru de aparate de autosalvare pentru folosirea imediată.

6.  Exerciții de securitate

La toate locurile de muncă ocupate în mod obișnuit de lucrători trebuie să se efectueze periodic exerciții de securitate.

Scopul principal al acestor exerciții este de a forma și verifica aptitudinile lucrătorilor desemnați să utilizeze, să manipuleze sau să exploateze echipamentul de salvare în caz de pericol, ținând seama de criteriile stipulate în documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1.

Dacă este necesar, lucrătorii trebuie, de asemenea, să exerseze folosirea, manipularea sau exploatarea corectă a acestor echipamente.

7.  Instalații sanitare

7.1.  Vestiare și dulapuri pentru îmbrăcăminte

7.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție vestiare corespunzătoare dacă aceștia trebuie să poarte echipament de lucru special și dacă, din motive de sănătate sau de decență, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spațiu.

Vestiarele trebuie să fie ușor accesibile, să aibă o capacitate suficientă și să fie prevăzute cu scaune.

7.1.2. Vestiarele trebuie să fie de dimensiuni suficient de mari și să aibă dotările care să permită fiecărui lucrător să își țină încuiată îmbrăcămintea în timpul lucrului.

Dacă împrejurările o justifică (de ex. substanțe periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie separate de cele pentru îmbrăcămintea personală.

Trebuie să existe dotările necesare pentru ca fiecare lucrător să își poată pune la uscat echipamentul de lucru.

7.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor de către bărbați și femei.

7.1.4. Dacă vestiarele nu sunt necesare, în conformitate cu punctul 7.1.1, fiecare lucrător trebuie să poată dispune de un loc pentru păstrarea îmbrăcămintei.

7.2.  Dușuri și chiuvete

7.2.1. Trebuie puse la dispoziția lucrătorilor dușuri suficiente și corespunzătoare, ținând seama de tipul de activitate sau din rațiuni de igienă.

Trebuie prevăzute săli de dușuri separate sau utilizarea separată a dușurilor de către bărbați și femei.

7.2.2. Sălile de dușuri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să își facă toaleta fără să fie deranjat și în condiții adecvate de igienă.

Dușurile trebuie prevăzute cu apă curentă rece și caldă.

7.2.3. Dacă, în conformitate cu punctul 7.2.1 primul paragraf, nu sunt necesare dușuri, trebuie să existe chiuvete adecvate și suficiente, cu apă curentă rece și caldă, plasate în apropierea posturilor de lucru și a vestiarelor.

Dacă este necesar, din motive de decență, trebuie prevăzute chiuvete separate sau utilizarea separată a chiuvetelor de către bărbați și femei.

7.2.4. Dacă încăperile cu dușuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale ușoară de comunicare între ele.

7.3.  Toalete și chiuvete

În apropierea posturilor de lucru trebuie prevăzute camere de repaus, vestiare și camere cu dușuri sau chiuvete dotate cu un număr suficient de toalete și chiuvete.

Trebuie prevăzute toalete separate sau utilizarea separată a toaletelor de către femei și bărbați.

8.  Încăperi și echipamente de prim ajutor

8.1. Echipamentul de prim ajutor trebuie să fie adecvat tipului de activitate desfășurată.

Trebuie să existe una sau două încăperi de prim ajutor.

În aceste camere trebuie afișate clar și vizibil instrucțiuni de prim ajutor în caz de accidente.

8.2. Încăperile de prim ajutor trebuie dotate cu instalații și echipamente de prim ajutor indispensabile și trebuie să fie ușor accesibile brancardierilor.

Ele trebuie semnalizate conform reglementărilor naționale de aplicare a Directivei 92/58/CEE.

8.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile de muncă unde condițiile de muncă necesită acest lucru.

Acest echipament este semnalizat corespunzător și este ușor accesibil.

8.4. Un număr suficient de lucrători trebuie să fie instruit cu privire la utilizarea echipamentului de prim ajutor prevăzut.

9.  Căi de comunicație

Dacă vehiculele rutiere au acces la locurile de muncă, trebuie stabilite regulile de circulație necesare.

PARTEA C

Cerințe speciale minime aplicabile sectorului de foraj marin

1.  Observație preliminară

1.1. Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2), angajatorul care, în conformitate cu legislația și/sau practica națională, răspunde de locul de muncă la care se face referire în prezenta parte C, trebuie să se asigure că documentul de securitate și sănătate arată că au fost luate toate măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor atât în situații normale, cât și în situații critice.

În acest sens, documentul trebuie:

(a) să identifice sursele de pericol specifice locului de muncă, inclusiv orice activitate concomitentă care poate cauza accidente ce pot avea consecințe grave pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor afectați;

(b) să evalueze riscurile rezultând din sursele speciale de pericol arătate la litera (a);

(c) să dovedească faptul că au fost luate măsurile adecvate pentru evitarea accidentelor vizate la litera (a), pentru limitarea propagării accidentelor și pentru a permite o evacuare eficientă și controlată a locului de muncă în situații de urgență;

(d) să dovedească faptul că sistemul de gestionare respectă dispozițiile Directivei 89/391/CEE și ale prezentei directive în situațiile normale și critice.

1.2. Angajatorul trebuie să respecte procedurile și modalitățile prevăzute în documentul de securitate și sănătate în timpul planificării și punerii în practică a tuturor fazelor relevante reglementate de prezenta directivă.

1.3. Diferiții angajatori care răspund de diferitele locuri de muncă trebuie să coopereze, dacă este cazul, la întocmirea documentelor de securitate și sănătate și la luarea măsurilor necesare pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor.

2.  Detectarea și stingerea incendiilor

2.1. Trebuie luate măsuri adecvate, definite de documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1, pentru prevenirea, detectarea și stingerea incendiilor și pentru prevenirea extinderii lor.

Dacă este necesar, trebuie prevăzute dispozitive de oprire a focului pentru a izola zonele cu risc de incendiu.

2.2. Trebuie prevăzute sisteme adecvate de detectare a focului și de protecție, precum și sisteme de stingere a incendiilor și alarme, la toate locurile de muncă, în conformitate cu riscurile definite în documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1.

Aceste sisteme pot include, dar nu se limitează la:

 sisteme de detectare a incendiilor;

 sisteme de alarmă în caz de incendiu;

 conducte de apă pentru stingerea incendiilor;

 hidranți și furtune;

 sisteme cu jet de apă și monitoare de apă;

 aspersoare automate;

 sisteme pentru stingerea flăcărilor de gaz;

 sisteme pentru stingere cu spumă;

 stingătoare portabile;

 echipament pentru pompieri.

2.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie să fie ușor accesibile, ușor de manipulat și, dacă este necesar, trebuie să fie protejate împotriva deteriorării.

2.4. La locul de muncă trebuie ținut un plan de protecție contra incendiilor, care să precizeze măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea, detectarea și stingerea incendiilor.

2.5. Sistemele de urgență trebuie izolate și protejate împotriva accidentelor, astfel încât funcțiile lor să rămână operaționale în caz de urgență.

Dacă este cazul, aceste sisteme trebuie dublate.

2.6. Echipamentele trebuie semnalizate conform reglementărilor naționale de aplicare a Directivei 92/58/CEE.

Aceste semnalizări trebuie amplasate în puncte adecvate și trebuie să fie durabile.

3.  Control la distanță în caz de urgență

3.1. Dacă documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1 prevede acest lucru, trebuie stabilit un sistem de control la distanță.

Acest sistem trebuie să dispună de stații de control situate în locuri adecvate și care să poată fi utilizate în caz de urgență având, dacă este necesar, stații de control în puncte de adunare sigure și în stații de evacuare.

3.2. Echipamentele de control la distanță, arătate la punctul 3.1, trebuie să includă cel puțin sisteme de ventilație, dispozitive de oprire urgentă a echipamentelor care pot provoca aprinderi, un sistem de prevenire a scurgerii lichidelor și gazelor inflamabile, sisteme de protecție contra incendiilor și de control al puțurilor.

4.  Mijloace de comunicare în situații normale și în situații de urgență

4.1. Dacă documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1 prevede acest lucru, fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să dispună de:

 un sistem acustic și optic capabil să transmită alarmă în caz de nevoie, în oricare post de lucru ocupat de lucrători;

 un sistem acustic capabil să fie auzit distinct în toate părțile instalației unde lucrătorii sunt prezenți frecvent;

 un sistem capabil să mențină comunicarea cu serviciile de securitate de pe uscat.

4.2. Aceste sisteme trebuie să rămână operaționale în situație de urgență.

Sistemul acustic trebuie să fie completat de sisteme de comunicație care să fie independente de o instalație electrică care nu prezintă siguranță.

4.3. Dispozitivele de declanșare a alarmei trebuie plasate în locuri adecvate.

4.4. Dacă lucrătorii sunt prezenți în locuri de muncă care nu sunt ocupate în mod obișnuit, trebuie pus la dispoziția lor un sistem de comunicații adecvat.

5.  Puncte sigure de adunare și registru de apel

5.1. Trebuie luate măsurile adecvate pentru protejarea punctelor de evacuare și punctelor sigure de adunare, împotriva căldurii, fumului și, în măsura posibilităților, împotriva efectelor unei explozii și pentru a se asigura că drumurile de ieșire spre și dinspre punctele de evacuare și punctele sigure de adunare rămân accesibile.

Aceste măsuri trebuie să ofere protecție lucrătorilor o perioadă suficientă pentru a permite, în caz de nevoie, organizarea și executarea fără risc a operațiunii de evacuare și salvare.

5.2. Dacă documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1 prevede acest lucru, unul din locurile protejate menționate la punctul 5.1 trebuie să fie dotat cu instalații adecvate pentru a permite comanda de la distanță a echipamentelor menționate la punctul 3 din partea C și pentru a comunica cu uscatul și cu serviciile de salvare.

5.3. Punctele sigure de salvare și punctele de evacuare trebuie să fie ușor accesibile din zonele de locuit și de muncă.

5.4. La fiecare punct sigur de adunare este obligatoriu să se țină la zi și să se afișeze o listă cu numele lucrătorilor repartizați la punctul respectiv de adunare.

5.5. O listă a lucrătorilor cu răspundere specială în caz de alertă trebuie întocmită și afișată în puncte corespunzătoare la locul de muncă.

Numele lor trebuie să figureze în instrucțiunile scrise arătate la punctul 3.6 partea A.

6.  Mijloace de evacuare și salvare

6.1. Lucrătorii trebuie instruiți cu privire la măsurile adecvate ce trebuie luate în caz de urgență.

Pe lîngă exercițiul general de salvare, lucrătorii trebuie să primească instrucția specifică locului de muncă, indicată în documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1.

6.2. Lucrătorii trebuie să urmeze un antrenament corespunzător în tehnici de salvare, ținând cont de criteriile stabilite în documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1.

6.3. Fiecare loc de muncă trebuie prevăzut cu un număr suficient de mijloace de salvare care să permită, în caz de urgență, evacuarea directă pe mare.

6.4. Trebuie stabilit un plan de salvare pe mare și de evacuare a locurilor de muncă.

Planul, care trebuie să se bazeze pe documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1, trebuie să prevadă utilizarea de ambarcațiuni de salvare și elicoptere și să conțină criterii privitoare la capacitatea și viteza de reacție a vaselor și elicopterelor de salvare.

Viteza de reacție necesară fiecărei instalații trebuie să fie consemnată în documentul de securitate și sănătate.

Vasele de salvare trebuie să fie proiectate și echipate pentru a satisface cerințele de evacuare și salvare.

6.5. Cerințele minime pentru fiecare ambarcațiune (barcă), plută, colac, vestă de salvare:

 trebuie să fie adaptate și dotate pentru a asigura supraviețuirea un timp suficient;

 trebuie să fie în număr suficient pentru toți lucrătorii care pot fi prezenți;

 trebuie să fie adecvate locului de muncă;

 trebuie să fie din materiale fiabile, avându-se în vedere funcția lor de a salva vieți și circumstanțele în care pot fi utilizate și depozitate gata pentru a fi folosite;

 trebuie să aibă o culoare care să le facă vizibile la folosire și să fie dotate cu echipamente care să-i permită utilizatorului să atragă atenția salvatorilor.

6.6. Echipamentul de salvare adecvat trebuie să fie gata oricând pentru a fi folosit.

7.  Exerciții de securitate

La locurile de muncă în care lucrătorii sunt de obicei prezenți, trebuie organizate periodic exerciții de salvare în cadrul cărora:

 toți lucrătorii, însărcinați cu misiuni precise în caz de pericol necesitând utilizarea, întreținerea și funcționarea echipamentelor de salvare, trebuie instruiți și trebuie verificată aptitudinea lor de a executa sarcinile, conform criteriilor stabilite în documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1.

 Dacă este cazul, lucrătorii trebuie antrenați în folosirea și mânuirea echipamentelor;

 toate echipamentele de salvare folosite în timpul exercițiilor trebuie examinate, curățate și, după caz, reîncărcate sau puse la locul lor;

 funcționarea ambarcațiunilor de salvare trebuie verificată.

8.  Echipamente sanitare

8.1.  Vestiare și dulapuri pentru îmbrăcăminte

8.1.1. Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială și dacă din motive de sănătate și decență nu li se poate cere să se schimbe în alte camere, aceștia trebuie să aibă la dispoziție vestiare corespunzătoare.

Vestiarele trebuie să fie ușor accesibile, să aibă o capacitate suficientă și să fie dotate cu scaune.

8.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de mari și să posede echipamente care să permită fiecărui lucrător să își țină încuiată îmbrăcămintea în timpul lucrului.

În funcție de împrejurări (de ex. substanțe periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie să fie separate de cele pentru îmbrăcămintea personală.

Trebuie luate măsuri pentru uscarea echipamentului de lucru ud.

8.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate sau utilizarea separată a vestiarelor de către bărbați și femei.

8.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul punctului 8.1.1., fiecare lucrător trebuie să poată dispune de un loc pentru a-și păstra îmbrăcămintea.

8.2.  Dușuri și chiuvete

Dacă este necesar, pe lângă echipamentele prevăzute în locurile de cazare, trebuie puse la dispoziția lucrătorilor dușuri și chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de muncă.

8.3.  Toalete și chiuvete

Dacă este necesar, pe lângă echipamentele prevăzute în locurile de cazare, trebuie puse la dispoziția lucrătorilor toalete și chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de muncă.

Trebuie prevăzute toalete separate sau utilizarea separată a toaletelor de către femei și bărbați.

9.  Încăperi și echipament de prim ajutor

9.1. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi destinate acordării primului ajutor, în funcție de dimensiunea instalației și de tipul activității desfășurate.

9.2. Încăperile destinate acordării primului ajutor trebuie dotate cu echipamente, instalații, medicamente adecvate și cu un număr suficient de lucrători instruiți, în funcție de împrejurări, care să acorde primul ajutor sau, când este cazul, să acorde tratament sub îndrumarea unui medic (care poate să fie sau să nu fie de față).

Încăperile trebuie semnalizate conform reglementărilor naționale de aplicare a Directivei 92/58/CEE.

9.3. În plus, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde condițiile de muncă necesită acest lucru.

Acest echipament trebuie să fie ușor accesibil și semnalizat în mod corespunzător.

10.  Loc de cazare

10.1. Dacă natura, importanța și durata operațiilor fac necesar acest lucru, angajatorul trebuie să pună la dispoziția lucrătorilor un loc de cazare care trebuie să fie:

 protejat adecvat împotriva efectelor unei explozii, precum și împotriva infiltrării de fum și gaz, împotriva declanșării și propagării unui incendiu, în conformitate cu documentul de securitate și sănătate arătat la punctul 1.1;

 echipat adecvat cu ventilație, încălzire și iluminat;

 prevăzut la fiecare nivel cu cel puțin două ieșiri independente ducând spre căi de urgență;

 protejat împotriva zgomotului, mirosurilor, fumului provenite din alte zone, care pot fi periculoase pentru sănătate, precum și împotriva intemperiilor;

 separat de orice post de lucru și situat departe de zonele periculoase.

10.2. Aceste locuri de cazare trebuie să conțină suficiente paturi sau locuri în paturi supraetajate pentru numărul de persoane preconizat să doarmă.

Orice încăpere destinată dormitului trebuie să conțină un spațiu adecvat pentru păstrarea îmbrăcăminții ocupanților.

Trebuie asigurate dormitoare separate pentru bărbați și femei.

10.3. Aceste locuri de cazare trebuie să includă un număr suficient de dușuri și de chiuvete cu apă curentă caldă și rece.

Trebuie prevăzute încăperi de duș separate sau folosirea separată a încăperilor de duș de către femei și bărbați.

Încăperile de duș trebuie să fie suficient de spațioase pentru a permite fiecărui lucrător să își facă toaleta nederanjat și în condiții igienice.

10.4. Locul de cazare trebuie prevăzut cu un număr suficient de toalete și chiuvete.

Trebuie prevăzute toalete separate sau utilizarea separată a toaletelor de către bărbați și femei.

10.5. Locurile de cazare și instalațiile lor trebuie menținute la un nivel adecvat de igienă.

11.  Funcționarea elicopterelor

11.1. Dimensiunile și amplasarea punților pentru elicoptere prevăzute la locurile de muncă trebuie să garanteze o accesibilitate optimă astfel ca cel mai mare elicopter să poată folosi puntea în cele mai severe condiții.

Puntea pentru elicoptere trebuie să fie proiectată și construită în mod corespunzător.

11.2. În vecinătatea imediată a zonei de aterizare trebuie să fie pregătit și depozitat echipamentul necesar de folosire în caz de accident de elicopter.

11.3. În cazul instalațiilor unde locuiesc lucrătorii, pe heliport, în timpul manevrelor elicopterelor, trebuie să fie prezent un număr suficient de persoane instruite pentru intervenții de urgență.

12.  Amplasarea instalațiilor pe mare – Securitate și stabilitate

12.1. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în industria extractivă prin foraj, în cazul amplasării instalațiilor de foraj pe mare.

12.2. Activitățile de pregătire a amplasării instalațiilor pe mare trebuie executate astfel încât să asigure securitatea și stabilitatea lor.

12.3. Echipamentele și procedurile folosite la activitățile arătate la punctul 12.1. trebuie să aibă capacitatea de a reduce orice risc pentru lucrătorii din industria extractivă prin forare, ținând cont de condițiile normale și cele critice.



( 1 ) JO C 32, 7.2.1991, p. 7.

( 2 ) JO C 280, 28.10.1991, p. 79 și

JO C 241, 21.9.1992, p. 88.

( 3 ) JO C 191, 22.7.1991, p. 34.

( 4 ) JO L 393, 30.12.1989, p. 1.

( 5 ) JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

( 6 ) JO L 183, 29.6.1989, p. 9, directivă modificată și completată de Directiva 91/368/CEE (JO L 198, 22.7.1991, p. 16).

( 7 ) JO L 393, 30.12.1989, p. 13.

( 8 ) JO L 393, 30.12.1989, p. 18.

( 9 ) JO L 245, 26.8.1992, p. 23.

Top