EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 01992L0043-20070101

Consolidated text: Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/2007-01-01

1992L0043 — RO — 01.01.2007 — 005.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DIRECTIVA 92/43/CEE A CONSILIULUI

din 21 mai 1992

privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

(JO L 206, 22.7.1992, p.7)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  No

page

date

 M1

Council Directive 97/62/EC of 27 October 1997 (*)

  L 305

42

8.11.1997

►M2

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003

  L 284

1

31.10.2003

►M3

Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006

  L 363

368

20.12.2006


Astfel cum a fost modificat prin:

 A1

Actul de aderare a Austriei, a Suediei şi a Finlandei

  C 241

21

29.8.1994

 A2

Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor care stau la baza Uniunii Europene

  L 236

33

23.9.2003



(*)

Acest act nu a fost publicat niciodată în limba română.




▼B

DIRECTIVA 92/43/CEE A CONSILIULUI

din 21 mai 1992

privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică



CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 130s,

având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ),

având în vedere avizul Parlamentului European ( 2 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 3 ),

întrucât conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes general, în conformitate cu articolul 130r din tratat;

întrucât politicile Comunității Europene și programul de acțiune în domeniul mediului (1987-1992) ( 4 ) dispun adoptarea unor măsuri de conservare a naturii și a resurselor naturale;

întrucât, scopul său principal fiind să promoveze menținerea biodiversității luând în considerare aspectele economice, sociale, culturale și regionale, prezenta directivă contribuie la atingerea obiectivului mai general al dezvoltării durabile; întrucât respectiva menținere a biodiversității presupune uneori menținerea sau chiar încurajarea activităților umane;

întrucât, pe teritoriul european al statelor membre, habitatele naturale continuă să se deterioreze și din ce în ce mai multe specii sălbatice sunt periclitate; întrucât habitatele și speciile amenințate fac parte din patrimoniul natural al Comunității, iar pericolele care le amenință sunt adesea de natură transfrontalieră, trebuie adoptate reglementări comunitare de conservare a acestora;

întrucât, în ceea ce privește anumite tipuri de habitate naturale și anumite specii amenințate, trebuie găsit un mod de a le desemna ca priorități, astfel încât măsurile de conservare a lor să poată fi puse în aplicare cât mai repede;

întrucât, pentru a menține sau a readuce habitatele naturale sau speciile sălbatice de importanță comunitară la un stadiu corespunzător de conservare, trebuie desemnate arii speciale de conservare, astfel încât să se creeze o rețea ecologică europeană coerentă, conform unui program bine stabilit;

întrucât toate ariile desemnate, inclusiv cele clasificate în prezent sau de acum înainte ca arii de protecție specială în conformitate cu Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice ( 5 ), vor trebui incluse în rețeaua ecologică europeană coerentă;

întrucât, în fiecare arie desemnată, trebuie puse în aplicare măsurile necesare în conformitate cu obiectivele de conservare urmărite;

întrucât, deși statele membre propun siturile candidate la statutul de arii speciale de conservare, trebuie prevăzută, cu toate acestea, o procedură excepțională permițând desemnarea unui sit care, chiar dacă nu a fost propus de statul membru, este considerat esențial de către Comunitate în ceea ce privește menținerea ori supraviețuirea unui habitat natural prioritar sau a unei specii prioritare;

întrucât orice plan sau program care ar putea afecta în mod considerabil obiectivele de conservare a unui sit desemnat sau care urmează să fie desemnat trebuie evaluate cu mare atenție;

întrucât este știut faptul că toate statele membre au responsabilitatea comună de a adopta măsuri de promovare a conservării habitatelor naturale prioritare și a speciilor prioritare de importanță comunitară; întrucât acest fapt ar putea să creeze dificultăți financiare excesive anumitor state membre, date fiind, pe de o parte, distribuția neuniformă a habitatelor și speciilor respective pe teritoriul Comunității și, pe de altă parte, faptul că principiul „poluatorul plătește” nu se poate aplica decât în unele cazuri de conservare a naturii;

întrucât, în consecință, este stabilit faptul că, în acest caz excepțional, trebuie acordată o contribuție sub forma unei cofinanțări comunitare, în limitele resurselor disponibile potrivit deciziilor comunitare;

întrucât politicile de amenajare și dezvoltare a teritoriului ar trebui să încurajeze gestionarea acelor caracteristici ale peisajului care au o importanță majoră pentru fauna și flora sălbatică;

întrucât trebuie instituit un sistem de evaluare a stadiului de conservare a habitatelor naturale și a speciilor prevăzute în prezenta directivă;

întrucât, pentru a completa Directiva 79/409/CEE, trebuie instituit un sistem general de protecție pentru anumite specii de floră și faună; întrucât trebuie adoptate măsuri de gestionare pentru anumite specii, dacă stadiul lor de conservare impune acest lucru, măsuri care pot include interzicerea anumitor metode de capturare sau de ucidere, oferind în același timp posibilitatea de derogare în anumite condiții;

întrucât, pentru a monitoriza punerea în aplicare a prezentei directive, Comisia pregătește periodic un raport complex întocmit, între altele, pe baza informațiilor trimise de statele membre în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive;

întrucât evoluția cunoștințelor științifice și tehnice este foarte importantă pentru punerea în aplicare a prezentei directive; întrucât, în consecință, trebuie susținută munca de cercetare științifică necesară;

întrucât evoluția tehnică și științifică poate impune adaptarea prevederilor din anexe; întrucât trebuie prevăzută o procedură în conformitate cu care Consiliul să poată modifica anexele;

întrucât trebuie instituit un comitet de reglementare care să asiste Comisia la punerea în aplicare a prezentei directive, mai ales în cazurile în care se adoptă decizii de cofinanțare comunitară;

întrucât trebuie prevăzute dispoziții suplimentare care să reglementeze reintroducerea anumitor specii indigene de faună și floră și, eventual, introducerea unor specii alogene;

întrucât, pentru o aplicare eficientă a prezentei directive, este foarte important să se asigure informarea și educarea corespunzătoare a opiniei publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:



Definiții

Articolul 1

În sensul prezentei directive:

(a)  conservare înseamnă o serie de măsuri necesare pentru a menține sau a readuce un habitat natural și populațiile de faună și floră sălbatică la un stadiu corespunzător, în conformitate cu definițiile de la litera (e) și (i);

(b)  habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale;

(c)  tipuri de habitate naturale de importanță comunitară înseamnă habitatele care, în cadrul teritoriului prevăzut la articolul 2:

(i) sunt pe cale de dispariție în aria lor de extindere naturală

sau

(ii) au o arie de extindere naturală redusă, datorată regresiei sau dimensiunilor mici intrinseci ale teritoriului lor

sau

▼M3

(iii) exemple remarcabile actuale de caracteristici tipice ale uneia sau mai multor dintre următoarele nouă regiuni biogeografice: alpină, atlantică, a Mării Negre, boreală, continentală, macaroneziană, mediteraneeană, panonică și stepică.

▼B

Aceste tipuri de habitate sunt sau ar putea fi menționate în anexa I;

(d)  tipuri de habitate naturale prioritare înseamnă habitatele naturale amenințate cu dispariția, prezente pe teritoriul prevăzut la articolul 2 și a căror conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere procentul din aria lor de extindere naturală care intră în teritoriul prevăzut la articolul 2; aceste tipuri de habitate naturale prioritare sunt evidențiate printr-un asterisc (*) în anexa I;

(e)  stadiul de conservare a unui habitat natural înseamnă efectul unui ansamblu de factori care influențează habitatul natural și speciile sale specifice, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a habitatului, structura și funcțiile acestuia, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale specifice pe teritoriul prevăzut la articolul 2.

Stadiul de conservare a unui habitat natural este considerat „corespunzător” dacă:

 aria sa de extindere naturală și teritoriile care se încadrează în această arie sunt stabile sau în creștere;

 structura și funcțiile sale specifice, necesare pentru menținerea sa pe termen lung, există și vor continua, probabil, să existe în viitorul apropiat și

 stadiul de conservare a speciilor sale specifice este corespunzător, în conformitate cu definiția de la litera (i);

(f)  habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici și biotici specifici, în care se regăsește o specie la orice stadiu al ciclului său biologic;

(g)  specii de importanță comunitară înseamnă speciile care, pe teritoriul prevăzut la articolul 2, sunt:

(i) amenințate cu dispariția, cu excepția acelor specii a căror arie de extindere naturală este doar marginală în cadrul respectivului teritoriu și care nu sunt în pericol sau vulnerabile în regiunea palearctică occidentală;

(ii) vulnerabile, adică specii care vor trece, foarte probabil, într-un viitor apropiat, în categoria speciilor amenințate dacă factorii care le amenință continuă să acționeze;

(iii) rare, adică au populații mici care nu sunt deocamdată amenințate sau vulnerabile, dar riscă să ajungă în această situație. Speciile respective trăiesc pe arii geografice reduse sau sunt răspândite în număr mic pe suprafețe întinse

sau

(iv) endemice și au nevoie de o atenție deosebită prin natura specială a habitatului lor și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra habitatului propriu și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra stadiului de conservare a speciei.

Aceste specii sunt sau ar putea fi enumerate în anexa II și/sau în anexele IV sau V;

(h)  specii prioritare înseamnă speciile prevăzute la litera (g) punctul (i), a căror conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere procentul din aria lor de extindere naturală care intră în teritoriul prevăzut la articolul 2; aceste specii prioritare sunt evidențiate printr-un asterisc (*) în anexa II;

(i)  stadiul de conservare a unei specii înseamnă efectul unui ansamblu de factori care influențează specia respectivă, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a speciei și abundența populației acesteia pe teritoriul prevăzut la articolul 2.

Stadiul de conservare este considerat „corespunzător” dacă:

 datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale;

 aria de extindere naturală a speciei nu se reduce și nici nu amenință să se reducă în viitorul apropiat și

 specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;

(j)  sit înseamnă o arie geografică definită, cu suprafață bine delimitată;

(k)  sit de importanță comunitară înseamnă un sit care, în cadrul regiunii sau regiunilor biogeografice cărora le aparține, contribuie în mod semnificativ la menținerea sau readucerea unui habitat din anexa I sau a unei specii din anexa II la un stadiu corespunzător de conservare și, în același timp, la coerența sistemului Natura 2000 menționat la articolul 3, precum și/sau la menținerea diversității biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice respective.

Pentru speciile de faună cu arii mari de extindere, siturile de importanță comunitară corespund acelor teritorii din aria de extindere a respectivelor specii care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea lor;

(l)  arie specială de conservare înseamnă un sit de importanță comunitară desemnat de către un stat membru prin acte administrative sau clauze contractuale, în care se aplică măsurile de conservare necesare pentru menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și/sau a populațiilor din speciile pentru care a fost desemnat respectivul sit;

(m)  specimen înseamnă orice plantă sau animal, mort sau viu, din speciile enumerate în anexele IV și V, orice parte a sau produs obținut din planta sau animalul respectiv, precum și orice alt bun de consum care pare să fie, conform documentului justificativ, ambalajului, etichetei, marcajului sau oricărui alt element, parte a sau produs obținut din animalele sau plantele speciilor respective;

(n)  comitet înseamnă comitetul instituit în temeiul articolului 20.

Articolul 2

(1)  Obiectul prezentei directive este să contribuie la menținerea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică tratatul.

(2)  În temeiul prezentei directive, se adoptă măsuri de menținere sau readucere la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de importanță comunitară.

(3)  Măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale.



Conservarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor

Articolul 3

(1)  Se instituie o rețea ecologică europeană coerentă, care să reunească ariile speciale de conservare, cu denumirea de Natura 2000. Compusă din situri care adăpostesc tipurile de habitate naturale enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II, această rețea permite menținerea sau, după caz, readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor respective.

Sistemul Natura 2000 va include arii speciale de protejare clasificate de statele membre în temeiul Directivei 79/409/CEE.

(2)  Fiecare stat membru contribuie la punerea în aplicare a sistemului Natura 2000 proporțional cu gradul de reprezentare a tipurilor de habitate naturale sau a habitatelor speciilor prevăzute la alineatul (1) pe teritoriul său. În acest sens, fiecare stat membru desemnează anumite situri, în conformitate cu articolul 4, ca arii speciale de conservare, ținând seama de obiectivele stabilite la alineatul (1).

(3)  Dacă este necesar, statele membre contribuie la îmbunătățirea coerenței ecologice a sistemului Natura 2000, prin menținerea și, după caz, dezvoltarea acelor elemente de peisaj care sunt de o importanță majoră pentru flora și fauna sălbatică, în conformitate cu articolul 10.

Articolul 4

(1)  Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 1) și a informațiilor științifice pertinente, fiecare stat membru propune o listă de situri de pe teritoriul său, indicând, pentru fiecare dintre ele, tipurile de habitate naturale din anexa I și speciile indigene din anexa II adăpostite de respectivul sit. Pentru speciile de faună cu arii mari de extindere, siturile corespund acelor teritorii din aria de extindere a respectivelor specii care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea lor. Pentru speciile acvatice cu arii mari de extindere, siturile sunt propuse doar dacă se poate delimita clar teritoriul care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea respectivelor specii. După caz, statul membru propune adaptarea listei în funcție de rezultatele controlului prevăzut la articolul 11.

Lista este transmisă Comisiei în termen de trei ani de la notificarea prezentei directive, însoțită de informații despre fiecare sit. Informațiile respective trebuie să includă harta sitului, numele și localizarea acestuia, întinderea și datele rezultate din aplicarea criteriilor enumerate în anexa III (Etapa 1), înscrise într-un formular pe care Comisia urmează să-l stabilească în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.

(2)  Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 2) și, atât în cadrul fiecăreia dintre cele ►M3  nouă ◄ regiuni biogeografice prevăzute la articolul 1 litera (c) punctul (iii), cât și al ansamblului teritoriului prevăzut la articolul 2 alineatul (1), Comisia stabilește, prin acord cu fiecare stat membru, un proiect de listă a siturilor de importanță comunitară, pornind de la listele întocmite de statele membre și punându-le în evidență pe acelea care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.

Statele membre ale căror situri adăpostind unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare și specii prioritare reprezintă mai mult de 5 % din teritoriul lor național pot, prin acord cu Comisia, să solicite o aplicare mai flexibilă a criteriilor enumerate în anexa III (Etapa 2) la selectarea siturilor de importanță comunitară de pe teritoriul lor.

Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, lista siturilor selectate ca situri de importanță comunitară, cu evidențierea celor care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.

(3)  Lista menționată la alineatul (2) se întocmește în termen de șase ani de la notificarea prezentei directive.

(4)  După adoptarea unui sit de importanță comunitară în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), statul membru respectiv desemnează situl ca arie specială de conservare cât mai curând posibil, în termen de maximum șase ani, stabilind prioritățile în funcție de importanța siturilor pentru menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a unui habitat natural din anexa I sau a unei specii din anexa II ori pentru coerența sistemului Natura 2000 și în funcție de pericolele de degradare sau distrugere ce amenință respectivele situri.

(5)  De îndată ce este inclus în lista menționată la alineatul (2) paragraful al treilea, orice sit este supus dispozițiilor articolului 6 alineatele (2), (3) și (4).

Articolul 5

(1)  În cazurile excepționale în care Comisia constată că un sit care adăpostește un tip de habitat natural prioritar sau o specie prioritară și pe care îl consideră esențial pentru menținerea respectivului tip de habitat natural prioritar sau pentru supraviețuirea respectivei specii prioritare, pe baza unor date științifice corecte și pertinente, nu a fost inclus în lista națională prevăzută la articolul 4 alineatul (1), se inițiază o procedură consultativă bilaterală între Comisie și statul membru respectiv, cu scopul de a compara datele științifice folosite de fiecare.

(2)  Dacă, până la expirarea unei perioade de consultare care nu trebuie să depășească șase luni, diferendul rămâne nerezolvat, Comisia propune Consiliului să selecteze situl respectiv ca sit de importanță comunitară.

(3)  Consiliul, hotărând în unanimitate, ia o decizie în termen de trei luni de la data înaintării propunerii de către Comisie.

(4)  În timpul perioadei de consultare și până când Consiliul ia o decizie, situl respectiv este supus prevederilor articolului 6 alineatul (2).

Articolul 6

(1)  Pentru ariile speciale de conservare, statele membre adoptă măsurile de conservare necesare, inclusiv, după caz, planuri de gestionare adecvate, speciale sau incluse în alte planuri de dezvoltare, precum și actele administrative sau clauzele contractuale adecvate în conformitate cu necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale din anexa I sau ale speciilor din anexa II prezente pe teritoriul respectivelor situri.

(2)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în măsura în care perturbările respective ar putea fi relevante în sensul obiectivelor prezentei directive.

(3)  Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcție de concluziile evaluării respective și în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), autoritățile naționale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrității sitului respectiv și, după caz, după ce au consultat opinia publică.

(4)  Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului și în lipsa unei soluții alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.

În cazul în care situl respectiv adăpostește un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranța publică, de anumite consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei, de alte motive cruciale de interes public major.

Articolul 7

Obligațiile care decurg din articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) din prezenta directivă înlocuiesc orice obligații rezultând de la articolul 4 alineatul (4) prima teză din Directiva 79/409/CEE în ceea ce privește ariile clasificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă sau recunoscute în mod similar în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), începând cu data punerii în aplicare a prezentei directive sau cu data clasificării sau recunoașterii de către statul membru în conformitate cu Directiva 79/409/CEE, dacă aceasta din urmă are loc după prima.

Articolul 8

(1)  O dată cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adăpostind tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, statele membre trimit, după caz, Comisiei, estimări privind cofinanțarea comunitară pe care o consideră necesară pentru a-și putea îndeplini obligațiile care decurg din articolul 6 alineatul (1).

(2)  Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determină, pentru siturile de importanță comunitară pentru care se solicită cofinanțare, măsurile esențiale de menținere sau de restabilire a unui stadiu corespunzător de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare și a speciilor prioritare în siturile respective, precum și costurile totale aferente acestor măsuri.

(3)  Comisia evaluează, prin acord cu statele membre respective, finanțarea (inclusiv cofinanțarea) necesară pentru aplicarea măsurilor menționate la alineatul (2), ținând seama, printre altele, de densitatea, pe teritoriul statului membru respectiv, a tipurilor de habitate naturale prioritare și/sau a speciilor prioritare, precum și de obligațiile financiare impuse de aceste măsuri.

(4)  În funcție de rezultatele evaluării menționate la alineatele (2) și (3), Comisia adoptă, ținând seama de sursele de finanțare disponibile în cadrul instrumentelor comunitare corespunzătoare și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, un cadru de acțiune structurat în funcție de priorități și cuprinzând măsuri de cofinanțare aplicabile la desemnarea sitului în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).

(5)  Măsurile care nu au fost incluse în cadrul de acțiune menționat anterior din cauza fondurilor insuficiente sau măsurile incluse în cadru, dar care au beneficiat doar parțial de sau nu au primit cofinanțarea necesară sunt reexaminate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, în cadrul examinării bienale a cadrului de acțiune, iar statele membre le pot amâna, între timp, până la efectuarea respectivei reexaminări. Examinarea ia în considerare, după caz, noua situație a sitului respectiv.

(6)  Statele membre se abțin de la aplicarea oricărei măsuri care ar putea duce la deteriorarea ariilor pentru care măsurile de cofinanțare au fost amânate.

Articolul 9

Comisia reexaminează periodic, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, contribuția sistemului Natura 2000 la realizarea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3. În acest sens, o arie specială de conservare poate fi declasată dacă acest lucru se justifică printr-o evoluție naturală constatată în urma programului de control prevăzut la articolul 11.

Articolul 10

Dacă este necesar, statele membre încurajează, prin politicile de amenajare și dezvoltare a teritoriului, în special pentru a mări coerența ecologică a sistemului Natura 2000, gestionarea acelor caracteristici ale peisajului care au o importanță majoră pentru fauna și flora sălbatică.

Aceste caracteristici sunt cele care, prin structura lor liniară și continuă (râurile cu malurile lor sau sistemele tradiționale de delimitare a câmpurilor) sau prin rolul lor de puncte de trecere (iazurile sau crângurile), sunt elemente esențiale pentru migrarea, răspândirea și schimbul genetic al speciilor sălbatice.

Articolul 11

Statele membre pun în aplicare programe de control al stadiului de conservare a habitatelor naturale și a speciilor menționate la articolul 2, acordând o atenție deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare și speciilor prioritare.



Protejarea speciilor

Articolul 12

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de animale enumerate în anexa IV litera (a) în aria lor de extindere, interzicând:

(a) orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii în natură;

(b) perturbarea deliberată a speciilor respective, în special în timpul perioadei de reproducere, cuibărire, hibernare și migrare;

(c) distrugerea deliberată sau culegerea ouălor din natură;

(d) deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihnă.

(2)  Pentru speciile respective, statele membre interzic deținerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor luate din natură, cu excepția celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.

(3)  Interdicțiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) și la alineatul (2) se aplică în toate stadiile de viață ale animalelor care se supun prevederilor prezentului articol.

(4)  Statele membre instituie un sistem de control al capturii și uciderii accidentale a animalelor din speciile enumerate în anexa IV litera (a). Pe baza informațiilor astfel obținute, statele membre iau măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile sau capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.

Articolul 13

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de plante enumerate în anexa IV litera (b), interzicând:

(a) culesul, colecționarea, tăierea, smulgerea sau distrugerea deliberată a acestor plante în natură, în aria lor de extindere naturală;

(b) deținerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor din respectivele specii, luate din natură, cu excepția celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.

(2)  Interdicțiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) se aplică în toate stadiile ciclului biologic al plantelor care se supun prevederilor prezentului articol.

Articolul 14

(1)  Pe baza informațiilor obținute în urma controlului prevăzut la articolul 11 și când consideră acest lucru necesar, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că prelevarea din natură și exploatarea specimenelor din speciile de faună și floră sălbatică enumerate în anexa V nu afectează negativ menținerea lor la un stadiu corespunzător de conservare.

(2)  Dacă măsurile respective sunt considerate necesare, ele trebuie să continue programele de control prevăzute la articolul 11. Măsurile mai pot să cuprindă, în special:

 reglementarea accesului la anumite arii;

 interzicerea, limitată în timp sau spațiu, a prelevării specimenelor din natură și a exploatării anumitor populații;

 reglementarea perioadelor și/sau metodelor de prelevare a specimenelor;

 în cazul prelevării de specimene, aplicarea unor norme cinegetice și halieutice care să protejeze conservarea respectivelor populații;

 stabilirea unui sistem de autorizații sau de cote pentru prelevarea de specimene;

 reglementarea achiziționării, vânzării, oferirii spre vânzare, deținerii sau transportului în vederea vânzării a specimenelor;

 creșterea în captivitate a speciilor de animale și propagarea artificială a speciilor de plante, în condiții de supraveghere strictă, pentru a reduce prelevarea specimenelor din natură;

 evaluarea măsurilor adoptate.

Articolul 15

În ceea ce privește capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică enumerate în anexa V litera (a) și în cazurile în care se aplică derogări, în conformitate cu articolul 16, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor enumerate în anexa IV litera (a), statele membre interzic folosirea oricărei metode neselective care ar putea duce la dispariția localizată sau la perturbarea gravă a respectivelor specii, mai ales:

(a) folosirea metodelor de capturare și ucidere enumerate în anexa VI litera (a),

(b) orice formă de capturare și ucidere practicată din mijloacele de transport enumerate în anexa VI litera (b).

Articolul 16

(1)  Statele membre pot deroga de la dispozițiile articolelor 12, 13, 14 și 15 literele (a) și (b), cu condiția ca derogarea să nu afecteze negativ menținerea populațiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri:

(a) pentru a proteja fauna și flora sălbatică și pentru a conserva habitatele naturale;

(b) pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploatațiilor piscicole, apelor și altor forme de proprietate;

(c) în folosul sănătății și siguranței publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic și în situații care ar avea efecte benefice de importanță majoră asupra mediului;

(d) în scopuri educative și de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum și pentru operațiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor;

(e) pentru a permite, în condiții de strictă supraveghere, după criterii selective și la un nivel limitat, prelevarea sau deținerea de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV, în număr limitat, stabilit de autoritățile naționale competente.

(2)  La fiecare doi ani, statele membre transmit Comisiei un raport conform cu formularul stabilit de Comitet pentru derogările acordate în temeiul alineatului (1). Comisia eliberează un aviz în legătură cu aceste derogări în termen de maximum 12 luni de la primirea raportului și informează Comitetul în această privință.

(3)  Raportul trebuie să menționeze:

(a) speciile pentru care se acordă derogarea și motivele de acordare a acesteia, inclusiv natura riscului și, după caz, alternativele la derogare respinse și baza științifică folosită;

(b) mijloacele, dispozitivele și metodele de capturare sau ucidere a animalelor autorizate și motivele pentru care sunt folosite;

(c) situațiile pentru care se acordă respectivele derogări;

(d) autoritatea împuternicită să declare și să verifice respectarea condițiilor de derogare impuse și să decidă ce mijloace, dispozitive și metode se pot folosi, în ce limite și de către care instituții, precum și persoanele care execută operațiunile;

(e) măsurile de supraveghere aplicate și rezultatele obținute.



Informarea

Articolul 17

(1)  La fiecare șase ani începând cu data expirării perioadei prevăzute la articolul 23, statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul prezentei directive. Acest raport trebuie să cuprindă în special informații referitoare la măsurile de conservare prevăzute la articolul 6 alineatul (1), la evaluarea impactului acestor măsuri asupra stadiului de conservare a tipurilor de habitate naturale din anexa I și a speciilor din anexa II, precum și la rezultatele principale ale controalelor prevăzute la articolul 11. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de comitet, este transmis Comisiei și adus la cunoștința publicului.

(2)  Comisia întocmește un raport complex pe baza rapoartelor menționate la alineatul (1). Raportul Comisiei cuprinde o evaluare corespunzătoare a progreselor realizate, în special a contribuției sistemului Natura 2000 la atingerea obiectivelor stabilite la articolul 3. Partea raportului care cuprinde informații transmise de un anumit stat membru trebuie trimisă respectivului stat membru sub formă de proiect, pentru confirmare. După consultarea Comitetului, Comisia publică versiunea finală a raportului, în termen de cel mult doi ani de la primirea rapoartelor menționate la alineatul (1), și o transmite statelor membre, Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social.

(3)  Statele membre pot marca ariile desemnate în conformitate cu prezenta directivă cu ajutorul unor panouri prevăzute de Comitet în acest scop.



Cercetarea

Articolul 18

(1)  Statele membre și Comisia încurajează lucrările științifice și de cercetare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 2 și a obligației prevăzute la articolul 11. Statele membre și Comisia trebuie să facă un schimb de informații pentru a asigura o bună coordonare a cercetării la nivelul statelor membre cu cercetarea comunitară.

(2)  Trebuie acordată o atenție deosebită lucrărilor științifice necesare pentru punerea în aplicare a articolul 4 și 10 și trebuie încurajată cercetarea comună interstatală a statelor membre.



Procedura de modificare a anexelor

Articolul 19

Modificările necesare ale anexelor I, II, III, V și VI în funcție de evoluția tehnică și științifică sunt adoptate de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei.

Modificările necesare ale anexei IV în funcție de evoluția tehnică și științifică sunt adoptate de Consiliu, care hotărăște în unanimitate la propunerea Comisiei.



Comitetul

▼M2

Articolul 20

Comisia este asistată de un comitet.

Articolul 21

(1)  Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE ( 6 ), cu respectarea dispozițiilor articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(2)  Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

▼B



Dispoziții suplimentare

Articolul 22

Pentru a pune în aplicare dispozițiile prezentei directive, statele membre:

(a) evaluează avantajele reintroducerii speciilor din anexa IV în teritoriul lor nativ, dacă această măsură poate contribui la conservarea lor, cu condiția efectuării unei anchete care, ținând seama și de experiența altor state membre sau țări terțe, a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător și că operațiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat;

(b) se asigură că introducerea deliberată în natură a unei specii neindigene pentru un anumit teritoriu este reglementată astfel încât să nu afecteze negativ speciile de faună și floră sălbatică sau habitatele naturale în aria lor de extindere naturală și, dacă este necesar, interzic introducerea respectivă. Rezultatele evaluării efectuate în acest sens sunt transmise comitetului, spre informare;

(c) iau măsuri de educație și de informare asupra necesității de a proteja speciile de faună și floră sălbatică și de a conserva habitatele acestora și habitatele naturale.



Dispoziții finale

Articolul 23

(1)  Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, în termen de doi ani de la data notificării acesteia. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)  Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 24

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

▼M3




ANEXA I

TIPURI DE HABITATE NATURALE DE INTERES COMUNITAR A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Interpretare

Orientări referitoare la interpretarea tipurilor de habitat sunt furnizate în „Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană”, astfel cum a fost aprobat de către comitetul constituit în temeiul articolului 20 („Comitetul privind habitatele”) și publicat de către Comisia Europeană ( 7 ).

Codul corespunde codului NATURA 2000.

Semnul „*” indică tipurile de habitate prioritare.

1.   HABITATE DE COASTĂ ȘI CU VEGETAȚIE HALOFITĂ

11.   Mare liberă și zone afectate de maree

1110

Bancuri de nisip acoperite în permanență slab de apă marină

1120

* Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae)

1130

Estuare

1140

Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă marină la reflux

1150

* Lagune de coastă

1160

Golfuri mici largi și golfuri puțin adânci

1170

Recifuri

1180

Structuri submarine provocate de scurgeri de gaze

12.   Faleze ale mării și plaje cu galeți sau stâncoase

1210

Vegetație anuală la limita mareei

1220

Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase

1230

Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice și baltice

1240

Faleze cu vegetație de Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene

1250

Faleze cu floră endemică de pe coastele macaroneziene

13.   Mlaștini sărate și pășuni udate de apa mării, atlantice și continentale

1310

Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase și nisipoase

1320

Pajiștile Spartina (Spartinion maritimae)

1330

Pășuni atlantice udate de apa mării (Glauco-Puccinellietalia maritimae)

1340

* Pășuni continentale udate de apa mării

14.   Mlaștini sărate și pășuni udate de apa mării, mediteraneene și termo-atlantice

1410

Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi)

1420

Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi)

1430

Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea)

15.   Stepe continentale sărăturate și gipsofile

1510

* Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia)

1520

* Vegetație gipsofilă iberică (Gypsophiletalia)

1530

* Stepe și mlaștini sărate panonice

16.   Zonele de arhipelag, costiere și de suprafețe emergente ale Balticii boreale

1610

Insule esker baltice, cu vegetație a plajelor nisipoase, stâncoase și cu galeți, precum și cu vegetație sublitorală

1620

Insulițe și insule mici din Baltica boreală

1630

* Pășuni de coastă din Baltica boreală

1640

Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetație perenă

1650

Golfuri mici înguste din Baltica boreală

2.   DUNE DE NISIP DE COASTĂ ȘI DUNE CONTINENTALE

21.   Dune maritime de pe coastele Atlanticului, ale Mării Nordului și ale Mării Baltice

2110

Dune mobile cu vegetație embrionară

2120

Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria („dune albe”)

2130

* Dune de coastă fixe cu vegetație erbacee („dune gri”)

2140

* Dune fixe decalcificate cu Empetrum nigrum

2150

* Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea)

2160

Dune cu Hyppophaë rhamnoides

2170

Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae)

2180

Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală și boreală

2190

Depresiuni intradunale umede

21A0

Machair (*habitat specific irlandez)

22.   Dune maritime de pe coastele mediteraneene

2210

Dune de pe litoral fixate cu Crucianellion maritimae

2220

Dune cu Euphorbia terracina

2230

Dune cu vegetație ierboasă Malcolmietalia

2240

Dune cu vegetație ierboasă Brachypodietalia cu specii anuale

2250

* Dune de coastă cu Juniperus spp.

2260

Dune cu tufărișuri sclerofile Cisto-Lavenduletalia

2270

* Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster

23.   Dune continentale, vechi și decalcificate

2310

Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Genista

2320

Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum

2330

Vegetație psamofilă uscată cu pășuni deschise de Corynephorus și Agrostis

2340

* Dune continentale panonice

3.   HABITATE DE APĂ DULCE

31.   Ape stătătoare

3110

Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae)

3120

Ape oligotrofe în general din solurile nisipoase vest-mediteraneene, cu un conținut foarte redus de minerale, cu Isoetes spp.

3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea

3140

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp.

3150

Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3160

Lacuri și iazuri distrofice naturale

3170

* Iazuri temporare mediteraneene

3180

* Turlough

3190

Lacuri de carst de gips

31A0

* Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuși

32.   Ape curgătoare – sectoare ale cursurilor de apă cu dinamică naturală sau seminaturală (bazine minore, medii și majore) a căror calitate a apei nu a suferit deteriorări semnificative

3210

Râuri naturale fino-scandinave

3220

Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora

3230

Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica

3240

Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos

3250

Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum

3260

Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

3270

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

3280

Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba

3290

Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion

4.   PAJIȘTI ȘI TUFĂRIȘURI DIN ZONA TEMPERATĂ

4010

Pajiști umede nord-atlantice cu Erica tetralix

4020

* Pajiști umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix

4030

Pajiști uscate

4040

* Pajiști uscate atlantice de coastă cu Erica vagans

4050

* Pajiști macaroneziene cu vegetație endemică

4060

Pajiști alpine și boreale

4070

* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti)

4080

Tufărișuri subarctice cu Salix spp.

4090

Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă

40A0

* Tufărișuri subcontinentale peripanonice

40B0

Tufișuri de Rhodope Potentilla fruticosa

40C0

* Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice

5.   TUFĂRIȘURI SCLEROFILE (MATORRAL)

51.   Tufărișuri submediteraneene și temperate

5110

Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.)

5120

Formațiuni montane de Cytisus purgans

5130

Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase

5140

* Formațiuni de Cistus palhinhae pe lande maritime umede

52.   Matorral arborescenți mediteraneeni

5210

Matorral arborescenți cu Juniperus spp.

5220

* Matorral arborescenți cu Zyziphus

5230

* Matorral arborescenți cu Laurus nobilis

53.   Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-stepă

5310

Tufișuri de Laurus nobilis

5320

Formațiuni scunde de Euphorbia în apropierea falezelor

5330

Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert

54.   Phrygana

5410

Phrygana din Mediterana de Vest de pe vârfurile falezelor (Astragalo-Plantaginetum subulatae)

5420

Sarcopoterium spinosum phryganas

5430

Phrygana endemică cu Euphorbio-Verbascion

6.   FORMAȚIUNI IERBOASE NATURALE ȘI SEMINATURALE

61.   Pajiști naturale

6110

* Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi

6120

* Pajiști calcaroase din nisipuri xerice

6130

Pajiști calaminariene cu Violetalia calaminariae

6140

Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia

6150

Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios

6160

Pajiști oro-iberice cu Festuca indigesta

6170

Pajiști alpine și subalpine calcaroase

6180

Pajiști mezofile macaroneziene

6190

Pajiști panonice carstice (Stipo-Festucetalia pallentis)

62.   Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri

6210

Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)

6220

* Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea

6230

* Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală)

6240

* Pajiști stepice subpanonice

6250

* Pajiști stepice panonice pe loess

6260

* Stepe panonice nisipoase

6270

* Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică

6280

* Alvar nordic și șisturi calcaroase precambriene

62A0

Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae)

62B0

* Pajiști serpentinofile din Cipru

62C0

* Stepe ponto-sarmatice

62D0

Pajiști acidofile oro-moezice

63.   Păduri sclerofile pășunate (dehesas)

6310

Dehesas cu Quercus spp. perene

64.   Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte

6410

Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae)

6420

Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion

6430

Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin

6440

Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii

6450

Pajiști aluvionare boreale nordice

6460

Pajiști de turbă din Troodos

65.   Pajiști mezofile

6510

Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

6520

Fânețe montane

6530

* Pajiști din zone de pădure fino-scandinave

7.   MLAȘTINI OLIGOTROFE, TURBĂRII ȘI MLAȘTINI ALCALINE

71.   Turbării acide cu spagnum

7110

* Turbării active

7120

Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală

7130

Turbării de acoperire (*exclusiv pentru turbării active)

7140

Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare

7150

Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion

7160

Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale

72.   Mlaștini calcaroase

7210

* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae

7220

* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

7230

Mlaștini alcaline

7240

* Formațiuni pioniere alpine de Caricion bicoloris-atrofuscae

73.   Turbării boreale

7310

* Turbării Aapa

7320

* Turbării Palsa

8.   HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI

81.   Grohotișuri

8110

Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)

8120

Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii)

8130

Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene

8140

Grohotișuri est-mediteraneene

8150

Grohotișuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă

8160

* Grohotișuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar și montan

82.   Pante stâncoase cu vegetație casmofită

8210

Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită

8220

Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită

8230

Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii

8240

* Lespezi calcaroase

83.   Alte habitate stâncoase

8310

Peșteri inaccesibile publicului

8320

Câmpuri de lavă și excavații naturale

8330

Peșteri marine scufundate complet sau parțial

8340

Ghețari permanenți

9.   PĂDURI

Vegetație de păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formațiuni de copaci înalți, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariție și/sau adăpostesc specii de interes comunitar

90.   Păduri din Europa boreală

9010

* Taiga vestică

9020

* Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite

9030

* Păduri naturale în etape succesive primare ale suprafețelor emergente de coastă

9040

Păduri nordice subalpine/subarctice cu Betula pubescens ssp. czerepanovii

9050

Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies

9060

Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea

9070

Pășuni din zone de pădure fino-scandinave

9080

* Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave

91.   Păduri din Europa temperată

9110

Păduri de fag Luzulo-Fagetum

9120

Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion)

9130

Păduri de fag Asperulo-Fagetum

9140

Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius

9150

Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion

9160

Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli

9170

Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum

9180

* Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion

9190

Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase

91A0

Păduri de stejar sesil bătrân cu Ilex și Blechnum în Insulele Britanice

91B0

Păduri termofile cu Fraxinus angustifolia

91C0

* Păduri caledoniene

91D0

* Mlaștini împădurite

91E0

* Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91F0

Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91G0

* Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus

91H0

* Păduri panonice cu Quercus pubescens

91I0

* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

91J0

* Păduri de Taxus baccata din Insulele Britanice

91K0

Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

91L0

Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion)

91M0

Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil

91N0

* Tufărișuri panonice ale dunelor de nisip continentale (Junipero-Populetum albae)

91P0

Păduri de brad Holy Cross (Abietetum polonicum)

91Q0

Păduri calcicole cu Pinus sylvestris din Carpații Occidentali

91R0

Păduri de pin scoțian din Dolomiții dinarici (Genisto januensis-Pinetum)

91S0

* Păduri de fag vest-pontice

91T0

Păduri central-europene de pin scoțian cu licheni

91U0

Păduri de pin din stepa sarmatică

91V0

Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion)

91W0

Păduri de fag moezice

91X0

* Păduri de fag dobrogene

91Y0

Păduri de stejar și de carpen dacice

91Z0

Păduri de tei argintiu moezice

91AA

* Păduri de stejar alb estice

91BA

Păduri de brad argintiu moezice

91CA

Păduri de pini scoțieni din masivele Balcanilor și Rodopilor

92.   Păduri mediteraneene caducifoliate

9210

* Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex

9220

* Păduri de fag din Apenini cu Abies alba și păduri de fag cu Abies nebrodensis

9230

Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus robur și Quercus pyrenaica

9240

Păduri iberice de Quercus faginea și Quercus canariensis

9250

Păduri de Quercus trojana

9260

Păduri de Castanea sativa

9270

Păduri de fag elene cu Abies borisii-regis

9280

Păduri de Quercus frainetto

9290

Păduri de Cupressus (Acero-Cupression)

92A0

Galerii de Salix alba și de Populus alba

92B0

Formațiuni riverane pe cursurile de apă mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Rhododendron ponticum, Salix și altele

92C0

Păduri de Platanus orientalis și Liquidambar orientalis (Platanion orientalis)

92D0

Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)

93.   Păduri sclerofile mediteraneene

9310

Păduri de Quercus brachyphylla din zona Mării Egee

9320

Păduri de Olea și Ceratonia

9330

Păduri de Quercus suber

9340

Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia

9350

Păduri de Quercus macrolepis

9360

* Păduri macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea)

9370

* Plantații de palmieri Phoenix

9380

Păduri de Ilex aquifolium

9390

* Tufărișuri și vegetație forestieră joasă cu Quercus alnifolia

93A0

Păduri cu Quercus infectoria (Anagyro foetidae-Quercetum infectoriae)

94.   Păduri montane temperate de conifere

9410

Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea)

9420

Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra

9430

Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros)

95.   Păduri de conifere mediteraneene și macaroneziene montane

9510

* Păduri de Abies alba din Apeninii sudici

9520

Păduri de Abies pinsapo

9530

* Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici

9540

Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici

9550

Păduri de pin endemic canariene

9560

* Păduri endemice cu Juniperus spp.

9570

* Păduri de Tetraclinis articulata

9580

* Păduri mediteraneene de Taxus baccata

9590

* Păduri de Cedrus brevifolia (Cedrosetum brevifoliae)

95A0

Păduri de pin oro-mediteraneene de altitudine




ANEXA II

SPECII ANIMALE ȘI VEGETALE DE INTERES COMUNITAR A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Interpretare

(a)

În completarea anexei I, anexa II contribuie la instituirea unei rețele coerente de arii speciale de conservare.

(b)

Speciile menționate în prezenta anexă sunt identificate:

 prin numele speciei sau al subspeciei sau

 prin ansamblul speciilor care aparțin unui taxon superior sau unei părți determinate din acel taxon.

Abrevierea „spp.” după numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin acelei familii sau acelui gen.

(c)

Simboluri

Un asterisc (*) înainte de numele unei specii indică faptul că este vorba despre o specie prioritară.

Majoritatea speciilor enumerate în prezenta anexă sunt menționate, de asemenea, în anexa IV. Atunci când o specie apare în prezenta anexă, dar nu și în anexa IV sau V, numele speciei este urmat de simbolul (o); atunci când o specie care apare în prezenta anexă apare și în anexa V, dar nu apare în anexa IV, numele său este urmat de simbolul (V).

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Talpidae

Galemys pyrenaicus

CHIROPTERA

Rhinolophidae

Rhinolophus blasii

Rhinolophus euryale

Rhinolophus ferrumequinum

Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus mehelyi

Vespertilionidae

Barbastella barbastellus

Miniopterus schreibersii

Myotis bechsteinii

Myotis blythii

Myotis capaccinii

Myotis dasycneme

Myotis emarginatus

Myotis myotis

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Myomimus roachi

Sciuridae

* Marmota marmota latirostris

* Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

* Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Castoridae

Castor fiber (cu excepția populațiilor estoniene, letone, lituaniene, finlandeze și suedeze)

Cricetidae

Mesocricetus newtoni

Microtidae

Microtus cabrerae

* Microtus oeconomus arenicola

* Microtus oeconomus mehelyi

Microtus tatricus

Zapodidae

Sicista subtilis

CARNIVORA

Canidae

* Alopex lagopus

* Canis lupus (cu excepția populației estoniene; populațiile din Grecia: numai cele la sud de paralela 39o; populațiile spaniole: numai cele de la sud de Duero; populațiile din Letonia, Lituania și Finlanda).

Ursidae

* Ursus arctos (cu excepția populațiilor din Estonia, Finlanda și Suedia)

Mustelidae

* Gulo gulo

Lutra lutra

Mustela eversmanii

* Mustela lutreola

Vormela peregusna

Felidae

Lynx lynx (cu excepția populațiilor din Estonia, Letonia și Finlanda)

* Lynx pardinus

Phocidae

Halichoerus grypus (V)

* Monachus monachus

Phoca hispida bottnica (V)

* Phoca hispida saimensis

Phoca vitulina (V)

ARTIODACTYLA

Cervidae

* Cervus elaphus corsicanus

Rangifer tarandus fennicus (o)

Bovidae

* Bison bonasus

Capra aegagrus (populații naturale)

Capra aegagrus (natural populations)

* Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populații naturale – Corsica și Sardinia)

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (natural — Corsica and Sardinia)

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

* Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Rupicapra rupicapra balcanica

* Rupicapra rupicapra tatrica

CETACEA

Phocoena phocoena

Tursiops truncatus

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

Testudo graeca

Testudo hermanni

Testudo marginata

Cheloniidae

* Caretta caretta

* Chelonia mydas

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Lacerta monticola

Lacerta schreiberi

Gallotia galloti insulanagae

* Gallotia simonyi

Podarcis lilfordi

Podarcis pityusensis

Scincidae

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Gekkonidae

Phyllodactylus europaeus

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

* Coluber cypriensis

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

* Natrix natrix cypriaca

Viperidae

* Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri)

Vipera ursinii (cu excepția Vipera ursinii rakosiensis)

* Vipera ursinii rakosiensis

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

* Salamandra aurorae (Salamandra atra aurorae)

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Triturus montandoni

Triturus vulgaris ampelensis

Proteidae

* Proteus anguinus

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Hydromantes (Speleomantes) strinatii

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

ANURA

Discoglossidae

* Alytes muletensis

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus „jeanneae”)

Discoglossus montalentii

Discoglossus sardus

Ranidae

Rana latastei

Pelobatidae

* Pelobates fuscus insubricus

PEȚTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Eudontomyzon spp. (o)

Lampetra fluviatilis (V) (cu excepția populațiilor din Finlanda și Suedia)

Lampetra planeri (o) (cu excepția populațiilor din Estonia, Finlanda și Suedia)

Lethenteron zanandreai (V)

Petromyzon marinus (o) (cu excepția populațiilor din Suedia)

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

* Acipenser naccarii

* Acipenser sturio

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp. (V)

SALMONIFORMES

Salmonidae

Hucho hucho (populații naturale) (V)

Salmo macrostigma (o)

Salmo marmoratus (o)

Salmo salar (numai în ape dulci) (V) (cu excepția populațiilor din Finlanda)

Coregonidae

Coregonus oxyrhynchus (populații anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Umbridae

Umbra krameri (o)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Alburnus albidus (o) (Alburnus vulturius)

Anaecypris hispanica

Aspius aspius (V) (cu excepția populațiilor din Finlanda)

Barbus comiza (V)

Barbus meridionalis (V)

Barbus plebejus (V)

Chalcalburnus chalcoides (o)

Chondrostoma genei (o)

Chondrostoma lusitanicum (o)

Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C. willkommi)

Chondrostoma soetta (o)

Chondrostoma toxostoma (o)

Gobio albipinnatus (o)

Gobio kessleri (o)

Gobio uranoscopus (o)

Iberocypris palaciosi (o)

* Ladigesocypris ghigii (o)

Leuciscus lucumonis (o)

Leuciscus souffia (o)

Pelecus cultratus (V)

Phoxinellus spp. (o)

* Phoxinus percnurus

Rhodeus sericeus amarus (o)

Rutilus pigus (V)

Rutilus rubilio (o)

Rutilus arcasii (o)

Rutilus macrolepidotus (o)

Rutilus lemmingii (o)

Rutilus frisii meidingeri (V)

Rutilus alburnoides (o)

Scardinius graecus (o)

Cobitidae

Cobitis elongata (o)

Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C. Willkommi)

Cobitis trichonica (o)

Misgurnus fossilis (o)

Sabanejewia aurata (o)

Sabanejewia larvata (o) (Cobitis larvata și Cobitis conspersa)

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis (V)

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Aphanius iberus (o)

Aphanius fasciatus (o)

* Valencia hispanica

* Valencia letourneuxi (Valencia hispanica)

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus baloni

Gymnocephalus schraetzer (V)

* Romanichthys valsanicola

Zingel spp. [(o) cu excepția Zingel asper și Zingel zingel (V)]

Gobiidae

Knipowitschia (Padogobius) panizzae (o)

Padogobius nigricans (o)

Pomatoschistus canestrini (o)

SCORPAENIFORMES

Cottidae

Cottus gobio (o) (cu excepția populațiilor din Finlanda)

Cottus petiti (o)

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Decapoda

Austropotamobius pallipes (V)

* Austropotamobius torrentium (V)

Isopoda

* Armadillidium ghardalamensis

INSECTA

Coleoptera

Agathidium pulchellum (o)

Bolbelasmus unicornis

Boros schneideri (o)

Buprestis splendens

Carabus hampei

Carabus hungaricus

* Carabus menetriesi pacholei

* Carabus olympiae

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Cerambyx cerdo

Corticaria planula (o)

Cucujus cinnaberinus

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Duvalius hungaricus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Leptodirus hochenwarti

Limoniscus violaceus (o)

Lucanus cervus (o)

Macroplea pubipennis (o)

Mesosa myops (o)

Morimus funereus (o)

* Osmoderma eremita

Oxyporus mannerheimii (o)

Pilemia tigrina

* Phryganophilus ruficollis

Probaticus subrugosus

Propomacrus cypriacus

* Pseudogaurotina excellens

Pseudoseriscius cameroni

Pytho kolwensis

Rhysodes sulcatus (o)

* Rosalia alpina

Stephanopachys linearis (o)

Stephanopachys substriatus (o)

Xyletinus tremulicola (o)

Hemiptera

Aradus angularis (o)

Lepidoptera

Agriades glandon aquilo (o)

Arytrura musculus

* Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria (o)

Catopta thrips

Chondrosoma fiduciarium

Clossiana improba (o)

Coenonympha oedippus

Colias myrmidone

Cucullia mixta

Dioszeghyana schmidtii

Erannis ankeraria

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia medusa polaris (o)

Eriogaster catax

Euphydryas (Eurodryas, Hypodryas) aurinia (o)

Glyphipterix loricatella

Gortyna borelii lunata

Graellsia isabellae (V)

Hesperia comma catena (o)

Hypodryas maturna

Leptidea morsei

Lignyoptera fumidaria

Lycaena dispar

Lycaena helle

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanargia arge

* Nymphalis vaualbum

Papilio hospiton

Phyllometra culminaria

Plebicula golgus

Polymixis rufocincta isolata

Polyommatus eroides

Pseudophilotes bavius

Xestia borealis (o)

Xestia brunneopicta (o)

* Xylomoia strix

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Coenagrion hylas (o)

Coenagrion mercuriale (o)

Coenagrion ornatum (o)

Cordulegaster heros

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhinia pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Orthoptera

Baetica ustulata

Brachytrupes megacephalus

Isophya costata

Isophya harzi

Isophya stysi

Myrmecophilus baronii

Odontopodisma rubripes

Paracaloptenus caloptenoides

Pholidoptera transsylvanica

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

ARACHNIDA

Pseudoscorpiones

Anthrenochernes stellae (o)

MOLUȘTE

GASTROPODA

Anisus vorticulus

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Chilostoma banaticum

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Gibbula nivosa

* Helicopsis striata austriaca (o)

Hygromia kovacsi

Idiomela (Helix) subplicata

Lampedusa imitatrix

* Lampedusa melitensis

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

* Paladilhia hungarica

Sadleriana pannonica

Theodoxus transversalis

Vertigo angustior (o)

Vertigo genesii (o)

Vertigo geyeri (o)

Vertigo moulinsiana (o)

BIVALVIA

Unionoida

Margaritifera durrovensis (Margaritifera margaritifera) (V)

Margaritifera margaritifera (V)

Unio crassus

Dreissenidae

Congeria kusceri

(b)   PLANTE

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium jahandiezii (Litard.) Rouy

Asplenium adulterinum Milde

BLECHNACEAE

Woodwardia radicans (L.) Sm.

DICKSONIACEAE

Culcita macrocarpa C. Presl

DRYOPTERIDACEAE

Diplazium sibiricum (Turcz. ex Kunze) Kurata

* Dryopteris corleyi Fraser-Jenk.

Dryopteris fragans (L.) Schott

HYMENOPHYLLACEAE

Trichomanes speciosum Willd.

ISOETACEAE

Isoetes boryana Durieu

Isoetes malinverniana Ces. & De Not.

MARSILEACEAE

Marsilea batardae Launert

Marsilea quadrifolia L.

Marsilea strigosa Willd.

OPHIOGLOSSACEAE

Botrychium simplex Hitchc.

Ophioglossum polyphyllum A. Braun

GYMNOSPERMAE

PINACEAE

* Abies nebrodensis (Lojac.) Mattei

ANGIOSPERMAE

ALISMATACEAE

* Alisma wahlenbergii (Holmberg) Juz.

Caldesia parnassifolia (L.) Parl.

Luronium natans (L.) Raf.

AMARYLLIDACEAE

Leucojum nicaeense Ard.

Narcissus asturiensis (Jordan) Pugsley

Narcissus calcicola Mendonça

Narcissus cyclamineus DC.

Narcissus fernandesii G. Pedro

Narcissus humilis (Cav.) Traub

* Narcissus nevadensis Pugsley

Narcissus pseudonarcissus L. subsp. nobilis (Haw.) A. Fernandes

Narcissus scaberulus Henriq.

Narcissus triandrus L. subsp. capax (Salisb.) D. A. Webb.

Narcissus viridiflorus Schousboe

ASCLEPIADACEAE

Vincetoxicum pannonicum (Borhidi) Holub

BORAGINACEAE

* Anchusa crispa Viv.

Echium russicum J.F.Gemlin

* Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes

Myosotis lusitanica Schuster

Myosotis rehsteineri Wartm.

Myosotis retusifolia R. Afonso

Omphalodes kuzinskyanae Willk.

* Omphalodes littoralis Lehm.

* Onosma tornensis Javorka

Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci

* Symphytum cycladense Pawl.

CAMPANULACEAE

Adenophora lilifolia (L.) Ledeb.

Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm.

* Campanula bohemica Hruby

* Campanula gelida Kovanda

Campanula romanica Săvul.

* Campanula sabatia De Not.

* Campanula serrata (Kit.) Hendrych

Campanula zoysii Wulfen

Jasione crispa (Pourret) Samp. subsp. serpentinica Pinto da Silva

Jasione lusitanica A. DC.

CARYOPHYLLACEAE

Arenaria ciliata L. subsp. pseudofrigida Ostenf. & O.C. Dahl

Arenaria humifusa Wahlenberg

* Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter

Arenaria provincialis Chater & Halliday

* Cerastium alsinifolium Tausch

Cerastium dinaricum G. Beck & Szysz.

Dianthus arenarius L. subsp. arenarius

* Dianthus arenarius subsp. bohemicus (Novak) O.Schwarz

Dianthus cintranus Boiss. & Reuter subsp. cintranus Boiss. & Reuter

* Dianthus diutinus Kit.

* Dianthus lumnitzeri Wiesb.

Dianthus marizii (Samp.) Samp.

* Dianthus moravicus Kovanda

* Dianthus nitidus Waldst. et Kit.

Dianthus plumarius subsp. regis-stephani (Rapcs.) Baksay

Dianthus rupicola Biv.

* Gypsophila papillosa P. Porta

Herniaria algarvica Chaudhri

* Herniaria latifolia Lapeyr. subsp. litardierei Gamis

Herniaria lusitanica (Chaudhri) subsp. berlengiana Chaudhri

Herniaria maritima Link

* Minuartia smejkalii Dvorakova

Moehringia jankae Griseb. ex Janka

Moehringia lateriflora (L.) Fenzl.

Moehringia tommasinii Marches.

Moehringia villosa (Wulfen) Fenzl

Petrocoptis grandiflora Rothm.

Petrocoptis montsicciana O. Bolos & Rivas Mart.

Petrocoptis pseudoviscosa Fernández Casas

Silene furcata Rafin. subsp. angustiflora (Rupr.) Walters

* Silene hicesiae Brullo & Signorello

Silene hifacensis Rouy ex Willk.

* Silene holzmanii Heldr. ex Boiss.

Silene longicilia (Brot.) Otth.

Silene mariana Pau

* Silene orphanidis Boiss

* Silene rothmaleri Pinto da Silva

* Silene velutina Pourret ex Loisel.

CHENOPODIACEAE

* Bassia (Kochia) saxicola (Guss.) A. J. Scott

* Cremnophyton lanfrancoi Brullo et Pavone

* Salicornia veneta Pignatti & Lausi

CISTACEAE

Cistus palhinhae Ingram

Halimium verticillatum (Brot.) Sennen

Helianthemum alypoides Losa & Rivas Goday

Helianthemum caput-felis Boiss.

* Tuberaria major (Willk.) Pinto da Silva & Rozeira

COMPOSITAE

* Anthemis glaberrima (Rech. f.) Greuter

Artemisia campestris L. subsp. bottnica A.N. Lundström ex Kindb.

* Artemisia granatensis Boiss.

* Artemisia laciniata Willd.

Artemisia oelandica (Besser) Komaror

* Artemisia pancicii (Janka) Ronn.

* Aster pyrenaeus Desf. ex DC

* Aster sorrentinii (Tod) Lojac.

Carlina onopordifolia Besser

* Carduus myriacanthus Salzm. ex DC.

* Centaurea alba L. subsp. heldreichii (Halacsy) Dostal

* Centaurea alba L. subsp. princeps (Boiss. & Heldr.) Gugler

* Centaurea akamantis T. Georgiadis & G. Chatzikyriakou

* Centaurea attica Nyman subsp. megarensis (Halacsy & Hayek) Dostal

* Centaurea balearica J. D. Rodriguez

* Centaurea borjae Valdes-Berm. & Rivas Goday

* Centaurea citricolor Font Quer

Centaurea corymbosa Pourret

Centaurea gadorensis G. Blanca

* Centaurea horrida Badaro

Centaurea immanuelis-loewii Degen

Centaurea jankae Brandza

* Centaurea kalambakensis Freyn & Sint.

Centaurea kartschiana Scop.

* Centaurea lactiflora Halacsy

Centaurea micrantha Hoffmanns. & Link subsp. herminii (Rouy) Dostál

* Centaurea niederi Heldr.

* Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph.

* Centaurea pinnata Pau

Centaurea pontica Prodan & E. I. Nyárády

Centaurea pulvinata (G. Blanca) G. Blanca

Centaurea rothmalerana (Arènes) Dostál

Centaurea vicentina Mariz

Cirsium brachycephalum Juratzka

* Crepis crocifolia Boiss. & Heldr.

Crepis granatensis (Willk.) B. Blanca & M. Cueto

Crepis pusilla (Sommier) Merxmüller

Crepis tectorum L. subsp. nigrescens

Erigeron frigidus Boiss. ex DC.

* Helichrysum melitense (Pignatti) Brullo et al

Hymenostemma pseudanthemis (Kunze) Willd.

Hyoseris frutescens Brullo et Pavone

* Jurinea cyanoides (L.) Reichenb.

* Jurinea fontqueri Cuatrec.

* Lamyropsis microcephala (Moris) Dittrich & Greuter

Leontodon microcephalus (Boiss. ex DC.) Boiss.

Leontodon boryi Boiss.

* Leontodon siculus (Guss.) Finch & Sell

Leuzea longifolia Hoffmanns. & Link

Ligularia sibirica (L.) Cass.

* Palaeocyanus crassifolius (Bertoloni) Dostal

Santolina impressa Hoffmanns. & Link

Santolina semidentata Hoffmanns. & Link

Saussurea alpina subsp. esthonica (Baer ex Rupr) Kupffer

* Senecio elodes Boiss. ex DC.

Senecio jacobea L. subsp. gotlandicus (Neuman) Sterner

Senecio nevadensis Boiss. & Reuter

* Serratula lycopifolia (Vill.) A.Kern

Tephroseris longifolia (Jacq.) Griseb et Schenk subsp. moravica

CONVOLVULACEAE

* Convolvulus argyrothamnus Greuter

* Convolvulus fernandesii Pinto da Silva & Teles

CRUCIFERAE

Alyssum pyrenaicum Lapeyr.

* Arabis kennedyae Meikle

Arabis sadina (Samp.) P. Cout.

Arabis scopoliana Boiss

* Biscutella neustriaca Bonnet

Biscutella vincentina (Samp.) Rothm.

Boleum asperum (Pers.) Desvaux

Brassica glabrescens Poldini

Brassica hilarionis Post

Brassica insularis Moris

* Brassica macrocarpa Guss.

Braya linearis Rouy

* Cochlearia polonica E. Fröhlich

* Cochlearia tatrae Borbas

* Coincya rupestris Rouy

* Coronopus navasii Pau

Crambe tataria Sebeok

Diplotaxis ibicensis (Pau) Gómez-Campo

* Diplotaxis siettiana Maire

Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm.

Draba cacuminum Elis Ekman

Draba cinerea Adams

Draba dorneri Heuffel.

Erucastrum palustre (Pirona) Vis.

* Erysimum pieninicum (Zapal.) Pawl.

* Iberis arbuscula Runemark

Iberis procumbens Lange subsp. microcarpa Franco & Pinto da Silva

* Jonopsidium acaule (Desf.) Reichenb.

Jonopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang.

Rhynchosinapis erucastrum (L.) Dandy ex Clapham subsp. cintrana (Coutinho) Franco & P. Silva (Coincya cintrana (P. Cout.) Pinto da Silva)

Sisymbrium cavanillesianum Valdés & Castroviejo

Sisymbrium supinum L.

Thlaspi jankae A.Kern.

CYPERACEAE

Carex holostoma Drejer

* Carex panormitana Guss.

Eleocharis carniolica Koch

DIOSCOREACEAE

* Borderea chouardii (Gaussen) Heslot

DROSERACEAE

Aldrovanda vesiculosa L.

ELATINACEAE

Elatine gussonei (Sommier) Brullo et al

ERICACEAE

Rhododendron luteum Sweet

EUPHORBIACEAE

* Euphorbia margalidiana Kuhbier & Lewejohann

Euphorbia transtagana Boiss.

GENTIANACEAE

* Centaurium rigualii Esteve

* Centaurium somedanum Lainz

Gentiana ligustica R. de Vilm. & Chopinet

Gentianella anglica (Pugsley) E. F. Warburg

* Gentianella bohemica Skalicky

GERANIACEAE

* Erodium astragaloides Boiss. & Reuter

Erodium paularense Fernández-González & Izco

* Erodium rupicola Boiss.

GLOBULARIACEAE

* Globularia stygia Orph. ex Boiss.

GRAMINEAE

Arctagrostis latifolia (R. Br.) Griseb.

Arctophila fulva (Trin.) N. J. Anderson

Avenula hackelii (Henriq.) Holub

Bromus grossus Desf. ex DC.

Calamagrostis chalybaea (Laest.) Fries

Cinna latifolia (Trev.) Griseb.

Coleanthus subtilis (Tratt.) Seidl

Festuca brigantina (Markgr.-Dannenb.) Markgr.- Dannenb.

Festuca duriotagana Franco & R. Afonso

Festuca elegans Boiss.

Festuca henriquesii Hack.

Festuca summilusitana Franco & R. Afonso

Gaudinia hispanica Stace & Tutin

Holcus setiglumis Boiss. & Reuter subsp. duriensis Pinto da Silva

Micropyropsis tuberosa Romero — Zarco & Cabezudo

Poa granitica Br.-Bl. subsp. disparilis (E. I. Nyárády) E. I. Nyárády

* Poa riphaea (Ascher et Graebner) Fritsch

Pseudarrhenatherum pallens (Link) J. Holub

Puccinellia phryganodes (Trin.) Scribner + Merr.

Puccinellia pungens (Pau) Paunero

* Stipa austroitalica Martinovsky

* Stipa bavarica Martinovsky & H. Scholz

Stipa danubialis Dihoru & Roman

* Stipa styriaca Martinovsky

* Stipa veneta Moraldo

* Stipa zalesskii Wilensky

Trisetum subalpestre (Hartman) Neuman

GROSSULARIACEAE

* Ribes sardoum Martelli

HIPPURIDACEAE

Hippuris tetraphylla L. Fil.

HYPERICACEAE

* Hypericum aciferum (Greuter) N.K.B. Robson

IRIDACEAE

Crocus cyprius Boiss. et Kotschy

Crocus hartmannianus Holmboe

Gladiolus palustris Gaud.

Iris aphylla L. subsp. hungarica Hegi

Iris humilis Georgi subsp. arenaria (Waldst. et Kit.) A. et D.Löve

JUNCACEAE

Juncus valvatus Link

Luzula arctica Blytt

LABIATAE

Dracocephalum austriacum L.

* Micromeria taygetea P. H. Davis

Nepeta dirphya (Boiss.) Heldr. ex Halacsy

* Nepeta sphaciotica P. H. Davis

Origanum dictamnus L.

Phlomis brevibracteata Turril

Phlomis cypria Post

Salvia veneris Hedge

Sideritis cypria Post

Sideritis incana subsp. glauca (Cav.) Malagarriga

Sideritis javalambrensis Pau

Sideritis serrata Cav. ex Lag.

Teucrium lepicephalum Pau

Teucrium turredanum Losa & Rivas Goday

* Thymus camphoratus Hoffmanns. & Link

Thymus carnosus Boiss.

* Thymus lotocephalus G. López & R. Morales (Thymus cephalotos L.)

LEGUMINOSAE

Anthyllis hystrix Cardona, Contandr. & E. Sierra

* Astragalus algarbiensis Coss. ex Bunge

* Astragalus aquilanus Anzalone

Astragalus centralpinus Braun-Blanquet

* Astragalus macrocarpus DC. subsp. lefkarensis

* Astragalus maritimus Moris

Astragalus peterfii Jáv.

Astragalus tremolsianus Pau

* Astragalus verrucosus Moris

* Cytisus aeolicus Guss. ex Lindl.

Genista dorycnifolia Font Quer

Genista holopetala (Fleischm. ex Koch) Baldacci

Melilotus segetalis (Brot.) Ser. subsp. fallax Franco

* Ononis hackelii Lange

Trifolium saxatile All.

* Vicia bifoliolata J.D. Rodríguez

LENTIBULARIACEAE

* Pinguicula crystallina Sm.

Pinguicula nevadensis (Lindb.) Casper

LILIACEAE

Allium grosii Font Quer

* Androcymbium rechingeri Greuter

* Asphodelus bento-rainhae P. Silva

* Chionodoxa lochiae Meikle in Kew Bull.

Colchicum arenarium Waldst. et Kit.

Hyacinthoides vicentina (Hoffmans. & Link) Rothm.

* Muscari gussonei (Parl.) Tod.

Scilla litardierei Breist.

* Scilla morrisii Meikle

Tulipa cypria Stapf

Tulipa hungarica Borbas

LINACEAE

* Linum dolomiticum Borbas

* Linum muelleri Moris (Linum maritimum muelleri)

LYTHRACEAE

* Lythrum flexuosum Lag.

MALVACEAE

Kosteletzkya pentacarpos (L.) Ledeb.

NAJADACEAE

Najas flexilis (Willd.) Rostk. & W.L. Schmidt

Najas tenuissima (A. Braun) Magnus

OLEACEAE

Syringa josikaea Jacq. Fil. ex Reichenb.

ORCHIDACEAE

Anacamptis urvilleana Sommier et Caruana Gatto

Calypso bulbosa L.

* Cephalanthera cucullata Boiss. & Heldr.

Cypripedium calceolus L.

Dactylorhiza kalopissii E.Nelson

Gymnigritella runei Teppner & Klein

Himantoglossum adriaticum Baumann

Himantoglossum caprinum (Bieb.) V.Koch

Liparis loeselii (L.) Rich.

* Ophrys kotschyi H.Fleischm. et Soo

* Ophrys lunulata Parl.

Ophrys melitensis (Salkowski) J et P Devillers-Terschuren

Platanthera obtusata (Pursh) subsp. oligantha (Turez.) Hulten

OROBANCHACEAE

Orobanche densiflora Salzm. ex Reut.

PAEONIACEAE

Paeonia cambessedesii (Willk.) Willk.

Paeonia clusii F.C. Stern subsp. rhodia (Stearn) Tzanoudakis

Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rachel) Soo

Paeonia parnassica Tzanoudakis

PALMAE

Phoenix theophrasti Greuter

PAPAVERACEAE

Corydalis gotlandica Lidén

Papaver laestadianum (Nordh.) Nordh.

Papaver radicatum Rottb. subsp. hyperboreum Nordh.

PLANTAGINACEAE

Plantago algarbiensis Sampaio (Plantago bracteosa (Willk.) G. Sampaio)

Plantago almogravensis Franco

PLUMBAGINACEAE

Armeria berlengensis Daveau

* Armeria helodes Martini & Pold

Armeria neglecta Girard

Armeria pseudarmeria (Murray) Mansfeld

* Armeria rouyana Daveau

Armeria soleirolii (Duby) Godron

Armeria velutina Welw. ex Boiss. & Reuter

Limonium dodartii (Girard) O. Kuntze subsp. lusitanicum (Daveau) Franco

* Limonium insulare (Beg. & Landi) Arrig. & Diana

Limonium lanceolatum (Hoffmans. & Link) Franco

Limonium multiflorum Erben

* Limonium pseudolaetum Arrig. & Diana

* Limonium strictissimum (Salzmann) Arrig.

POLYGONACEAE

Persicaria foliosa (H. Lindb.) Kitag.

Polygonum praelongum Coode & Cullen

Rumex rupestris Le Gall

PRIMULACEAE

Androsace mathildae Levier

Androsace pyrenaica Lam.

* Cyclamen fatrense Halda et Sojak

* Primula apennina Widmer

Primula carniolica Jacq.

Primula nutans Georgi

Primula palinuri Petagna

Primula scandinavica Bruun

Soldanella villosa Darracq.

RANUNCULACEAE

* Aconitum corsicum Gayer (Aconitum napellus subsp. corsicum)

Aconitum firmum (Reichenb.) Neilr subsp. moravicum Skalicky

Adonis distorta Ten.

Aquilegia bertolonii Schott

Aquilegia kitaibelii Schott

* Aquilegia pyrenaica D.C. subsp. cazorlensis (Heywood) Galiano

* Consolida samia P.H. Davis

* Delphinium caseyi B.L.Burtt

Pulsatilla grandis Wenderoth Pulsatilla patens (L.) Miller

* Pulsatilla pratensis (L.) Miller subsp. hungarica Soo

* Pulsatilla slavica G.Reuss.

* Pulsatilla subslavica Futak ex Goliasova

Pulsatilla vulgaris Hill. subsp. gotlandica (Johanss.) Zaemelis & Paegle

Ranunculus kykkoensis Meikle

Ranunculus lapponicus L.

* Ranunculus weyleri Mares

RESEDACEAE

*Reseda decursiva Forssk.

ROSACEAE

Agrimonia pilosa Ledebour

Potentilla delphinensis Gren. & Godron

Potentilla emilii-popii Nyárády

* Pyrus magyarica Terpo

Sorbus teodorii Liljefors

RUBIACEAE

Galium cracoviense Ehrend.

* Galium litorale Guss.

Galium moldavicum (Dobrescu) Franco

* Galium sudeticum Tausch

* Galium viridiflorum Boiss. & Reuter

SALICACEAE

Salix salvifolia Brot. subsp. australis Franco

SANTALACEAE

Thesium ebracteatum Hayne

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga berica (Beguinot) D.A. Webb

Saxifraga florulenta Moretti

Saxifraga hirculus L.

Saxifraga osloënsis Knaben

Saxifraga tombeanensis Boiss. ex Engl.

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum charidemi Lange

Chaenorrhinum serpyllifolium (Lange) Lange subsp. lusitanicum R. Fernandes

* Euphrasia genargentea (Feoli) Diana

Euphrasia marchesettii Wettst. ex Marches.

Linaria algarviana Chav.

Linaria coutinhoi Valdés

Linaria loeselii Schweigger

* Linaria ficalhoana Rouy

Linaria flava (Poiret) Desf.

* Linaria hellenica Turrill

Linaria pseudolaxiflora Lojacono

* Linaria ricardoi Cout.

Linaria tonzigii Lona

* Linaria tursica B. Valdés & Cabezudo

Odontites granatensis Boiss.

* Pedicularis sudetica Willd.

Rhinanthus oesilensis (Ronniger & Saarsoo) Vassilcz

Tozzia carpathica Wol.

Verbascum litigiosum Samp.

Veronica micrantha Hoffmanns. & Link

* Veronica oetaea L.-A. Gustavsson

SOLANACEAE

*Atropa baetica Willk.

THYMELAEACEAE

* Daphne arbuscula Celak

Daphne petraea Leybold

* Daphne rodriguezii Texidor

ULMACEAE

Zelkova abelicea (Lam.) Boiss.

UMBELLIFERAE

* Angelica heterocarpa Lloyd

Angelica palustris (Besser) Hoffm.

* Apium bermejoi Llorens

Apium repens (Jacq.) Lag.

Athamanta cortiana Ferrarini

* Bupleurum capillare Boiss. & Heldr.

* Bupleurum kakiskalae Greuter

Eryngium alpinum L.

* Eryngium viviparum Gay

* Ferula sadleriana Lebed.

Hladnikia pastinacifolia Reichenb.

* Laserpitium longiradium Boiss.

* Naufraga balearica Constans & Cannon

* Oenanthe conioides Lange

Petagnia saniculifolia Guss.

Rouya polygama (Desf.) Coincy

* Seseli intricatum Boiss.

Seseli leucospermum Waldst. et Kit

Thorella verticillatinundata (Thore) Briq.

VALERIANACEAE

Centranthus trinervis (Viv.) Beguinot

VIOLACEAE

Viola delphinantha Boiss.

* Viola hispida Lam.

Viola jaubertiana Mares & Vigineix

Viola rupestris F.W. Schmidt subsp. relicta Jalas

PLANTE INFERIOARE

BRYOPHYTA

Bruchia vogesiaca Schwaegr. (o)

Bryhnia novae-angliae (Sull & Lesq.) Grout (o)

* Bryoerythrophyllum campylocarpum (C. Müll.) Crum. (Bryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. O. Hill) (o)

Buxbaumia viridis (Moug.) Moug. & Nestl. (o)

Cephalozia macounii (Aust.) Aust. (o)

Cynodontium suecicum (H. Arn. & C. Jens.) I. Hag. (o)

Dichelyma capillaceum (Dicks) Myr. (o)

Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb. (o)

Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o)

Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus (Mitt.) Warnst. (o)

Encalypta mutica (I. Hagen) (o)

Hamatocaulis lapponicus (Norrl.) Hedenäs (o)

Herzogiella turfacea (Lindb.) I. Wats. (o)

Hygrohypnum montanum (Lindb.) Broth. (o)

Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o)

Mannia triandra (Scop.) Grolle (o)

* Marsupella profunda Lindb. (o)

Meesia longiseta Hedw. (o)

Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o)

Ochyraea tatrensis Vana (o)

Orthothecium lapponicum (Schimp.) C. Hartm. (o)

Orthotrichum rogeri Brid. (o)

Petalophyllum ralfsii (Wils.) Nees & Gott. (o)

Plagiomnium drummondii (Bruch & Schimp.) T. Kop. (o)

Riccia breidleri Jur. (o)

Riella helicophylla (Bory & Mont.) Mont. (o)

Scapania massolongi (K. Müll.) K. Müll. (o)

Sphagnum pylaisii Brid. (o)

Tayloria rudolphiana (Garov) B. & S. (o)

Tortella rigens (N. Alberts) (o)

SPECII PENTRU MACARONEZIA

PTERIDOPHYTA

HYMENOPHYLLACEAE

Hymenophyllum maderensis Gibby & Lovis

DRYOPTERIDACEAE

* Polystichum drepanum (Sw.) C. Presl.

ISOETACEAE

Isoetes azorica Durieu & Paiva ex Milde

MARSILEACEAE

* Marsilea azorica Launert & Paiva

ANGIOSPERMAE

ASCLEPIADACEAE

Caralluma burchardii N. E. Brown

* Ceropegia chrysantha Svent.

BORAGINACEAE

Echium candicans L. fil.

* Echium gentianoides Webb & Coincy

Myosotis azorica H. C. Watson

Myosotis maritima Hochst. in Seub.

CAMPANULACEAE

* Azorina vidalii (H. C. Watson) Feer

Musschia aurea (L. f.) DC.

* Musschia wollastonii Lowe

CAPRIFOLIACEAE

* Sambucus palmensis Link

CARYOPHYLLACEAE

Spergularia azorica (Kindb.) Lebel

CELASTRACEAE

Maytenus umbellata (R. Br.) Mabb.

CHENOPODIACEAE

Beta patula Ait.

CISTACEAE

Cistus chinamadensis Banares & Romero

* Helianthemum bystropogophyllum Svent.

COMPOSITAE

Andryala crithmifolia Ait.

* Argyranthemum lidii Humphries

Argyranthemum thalassophylum (Svent.) Hump.

Argyranthemum winterii (Svent.) Humphries

* Atractylis arbuscula Svent. & Michaelis

Atractylis preauxiana Schultz.

Calendula maderensis DC.

Cheirolophus duranii (Burchard) Holub

Cheirolophus ghomerytus (Svent.) Holub

Cheirolophus junonianus (Svent.) Holub

Cheirolophus massonianus (Lowe) Hansen & Sund.

Cirsium latifolium Lowe

Helichrysum gossypinum Webb

Helichrysum monogynum Burtt & Sund.

Hypochoeris oligocephala (Svent. & Bramw.) Lack

* Lactuca watsoniana Trel.

* Onopordum nogalesii Svent.

* Onorpordum carduelinum Bolle

* Pericallis hadrosoma (Svent.) B. Nord.

Phagnalon benettii Lowe

Stemmacantha cynaroides (Chr. Son. in Buch) Ditt

Sventenia bupleuroides Font Quer

* Tanacetum ptarmiciflorum Webb & Berth

CONVOLVULACEAE

* Convolvulus caput-medusae Lowe

* Convolvulus lopez-socasii Svent.

* Convolvulus massonii A. Dietr.

CRASSULACEAE

Aeonium gomeraense Praeger

Aeonium saundersii Bolle

Aichryson dumosum (Lowe) Praeg.

Monanthes wildpretii Banares & Scholz

Sedum brissemoretii Raymond-Hamet

CRUCIFERAE

* Crambe arborea Webb ex Christ

Crambe laevigata DC. ex Christ

* Crambe sventenii R. Petters ex Bramwell & Sund.

* Parolinia schizogynoides Svent.

Sinapidendron rupestre (Ait.) Lowe

CYPERACEAE

Carex malato-belizii Raymond

DIPSACACEAE

Scabiosa nitens Roemer & J. A. Schultes

ERICACEAE

Erica scoparia L. subsp. azorica (Hochst.) D. A. Webb

EUPHORBIACEAE

* Euphorbia handiensis Burchard

Euphorbia lambii Svent.

Euphorbia stygiana H. C. Watson

GERANIACEAE

* Geranium maderense P. F. Yeo

GRAMINEAE

Deschampsia maderensis (Haeck. & Born.) Buschm.

Phalaris maderensis (Menezes) Menezes

GLOBULARIACEAE

* Globularia ascanii D. Bramwell & Kunkel

* Globularia sarcophylla Svent.

LABIATAE

* Sideritis cystosiphon Svent.

* Sideritis discolor (Webb ex de Noe) Bolle

Sideritis infernalis Bolle

Sideritis marmorea Bolle

Teucrium abutiloides L'Hér.

Teucrium betonicum L'Hér.

LEGUMINOSAE

* Anagyris latifolia Brouss. ex. Willd.

Anthyllis lemanniana Lowe

* Dorycnium spectabile Webb & Berthel

* Lotus azoricus P. W. Ball

Lotus callis-viridis D. Bramwell & D. H. Davis

* Lotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell & al.

* Teline rosmarinifolia Webb & Berthel.

* Teline salsoloides Arco & Acebes.

Vicia dennesiana H. C. Watson

LILIACEAE

* Androcymbium psammophilum Svent.

Scilla maderensis Menezes

Semele maderensis Costa

LORANTHACEAE

Arceuthobium azoricum Wiens & Hawksw.

MYRICACEAE

* Myrica rivas-martinezii Santos.

OLEACEAE

Jasminum azoricum L.

Picconia azorica (Tutin) Knobl.

ORCHIDACEAE

Goodyera macrophylla Lowe

PITTOSPORACEAE

* Pittosporum coriaceum Dryand. ex. Ait.

PLANTAGINACEAE

Plantago malato-belizii Lawalree

PLUMBAGINACEAE

* Limonium arborescens (Brouss.) Kuntze

Limonium dendroides Svent.

*Limonium spectabile (Svent.) Kunkel & Sunding

*Limonium sventenii Santos & Fernández Galván

POLYGONACEAE

Rumex azoricus Rech. fil.

RHAMNACEAE

Frangula azorica Tutin

ROSACEAE

* Bencomia brachystachya Svent.

Bencomia sphaerocarpa Svent.

* Chamaemeles coriacea Lindl.

Dendriopoterium pulidoi Svent.

Marcetella maderensis (Born.) Svent.

Prunus lusitanica L. subsp. azorica (Mouillef.) Franco

Sorbus maderensis (Lowe) Dode

SANTALACEAE

Kunkeliella subsucculenta Kammer

SCROPHULARIACEAE

* Euphrasia azorica H.C. Watson

Euphrasia grandiflora Hochst. in Seub.

* Isoplexis chalcantha Svent. & O'Shanahan

Isoplexis isabelliana (Webb & Berthel.) Masferrer

Odontites holliana (Lowe) Benth.

Sibthorpia peregrina L.

SOLANACEAE

* Solanum lidii Sunding

UMBELLIFERAE

Ammi trifoliatum (H. C. Watson) Trelease

Bupleurum handiense (Bolle) Kunkel

Chaerophyllum azoricum Trelease

Ferula latipinna Santos

Melanoselinum decipiens (Schrader & Wendl.) Hoffm.

Monizia edulis Lowe

Oenanthe divaricata (R. Br.) Mabb.

Sanicula azorica Guthnick ex Seub.

VIOLACEAE

Viola paradoxa Lowe

PLANTE INFERIOARE

BRYOPHYTA

* Echinodium spinosum (Mitt.) Jur. (o)

* Thamnobryum fernandesii Sergio (o).

▼B




ANEXA III

CRITERII DE SELECȚIE A SITURILOR ELIGIBILE PENTRU IDENTIFICARE CA SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ȘI PENTRU DESEMNARE CA ARII SPECIALE DE CONSERVARE

ETAPA 1:    Evaluarea la nivel național a siturilor relativ importante pentru fiecare habitat natural din anexa I și fiecare specie din anexa II (inclusiv tipurile de habitate naturale prioritare și speciile prioritare)

A.    Criterii de evaluare a siturilor pentru un anumit tip de habitat natural din anexa I

(a) Gradul de reprezentativitate al sitului pentru respectivul habitat.

(b) Raportul dintre suprafața sitului acoperită de tipul respectiv de habitat natural și suprafața totală de pe teritoriul național acoperită de respectivul habitat natural.

(c) Gradul de conservare a structurii și funcțiilor tipului respectiv de habitat natural și posibilitățile de regenerare ale acestuia.

(d) Evaluarea globală a importanței sitului pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.

B.    Criterii de evaluare a siturilor pentru o anumită specie din anexa II

(a) Raportul dintre dimensiunea și densitatea populației din respectiva specie prezentă în sit și ale populației prezente pe teritoriul național.

(b) Gradul de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specia respectivă și posibilitățile de regenerare.

(c) Gradul de izolare a populației prezente în sit față de aria de extindere naturală a speciei.

(d) Evaluarea globală a importanței sitului pentru conservarea speciei respective.

C.

Pe baza acestor criterii, statele membre clasifică siturile și le înscriu pe o listă de situri eligibile pentru identificare ca situri de importanță comunitară, în funcție de valoarea pe care o prezintă pentru conservarea fiecărui tip de habitat natural din anexa I sau a fiecărei specii din anexa II.

D.

În lista respectivă trebuie evidențiate siturile care conțin tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, selectate de statele membre pe baza criteriilor de la punctul (A) și B de mai sus.

ETAPA 2:    Evaluarea importanței comunitare a siturilor incluse pe listele naționale

1.

Toate siturile identificate de statele membre conform etapei 1 și care conțin tipuri de habitate naturale și/sau specii prioritare sunt considerate situri de importanță comunitară.

2.

La evaluarea importanței comunitare a altor situri de pe listele naționale ale statelor membre, de exemplu din punctul de vedere al contribuției respectivelor situri la menținerea sau readucerea unui habitat natural din anexa I sau unei specii din anexa II la un stadiu corespunzător de conservare și/sau la coerența rețelei Natura 2000, se ține seama de următoarele criterii:

(a) valoarea relativă a sitului la nivel național;

(b) localizarea geografică a sitului față de rutele de migrație ale speciilor din anexa II și situațiile în care situl aparține unui ecosistem continuu, situat de o parte și de cealaltă a uneia sau mai multor frontiere interne ale Comunității;

(c) suprafața totală a sitului;

(d) numărul de habitate naturale din anexa I și de specii din anexa II prezente în sit;

(e) evaluarea ecologică globală a importanței pe care o prezintă situl pentru ariile biogeografice respective și/sau pentru întreg teritoriul menționat la articolul 2, atât în ceea ce privește caracteristicile sale cu caracter unic, cât și felul în care acestea se combină.

▼M3




ANEXA IV

SPECIILE ANIMALE ȘI VEGETALE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ CARE NECESITĂ PROTECȚIE STRICTĂ

Speciile menționate în prezenta anexă sunt indicate:

 prin numele speciei sau al subspeciei sau

 prin ansamblul speciilor care aparțin unui taxon superior sau unei părți bine determinate din acel taxon.

Abrevierea „spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin acelei familii sau acelui gen.

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Erinaceidae

Erinaceus algirus

Soricidae

Crocidura canariensis

Crocidura sicula

Talpidae

Galemys pyrenaicus

MICROCHIROPTERA

Toate speciile

MEGACHIROPTERA

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Toate speciile cu excepția Glis glis și Eliomys quercinus

Sciuridae

Marmota marmota latirostris

Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Sciurus anomalus

Castoridae

Castor fiber (cu excepția populațiilor din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia)

Cricetidae

Cricetus cricetus (cu excepția populațiilor din Ungaria)

Mesocricetus newtoni

Microtidae

Microtus cabrerae

Microtus oeconomus arenicola

Microtus oeconomus mehelyi

Microtus tatricus

Zapodidae

Sicista betulina

Sicista subtilis

Hystricidae

Hystrix cristata

CARNIVORA

Canidae

Alopex lagopus

Canis lupus (cu excepția populațiilor din Grecia la nord de paralela 39°; populațiile din Estonia, populațiile din Spania de la nord de Duero; populațiile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și populațiile din Finlanda din cadrul ariei de gestionare a renilor astfel cum este definită la alineatul (2) din Actul nr. 848/90 al Finlandei din 14 septembrie 1990 cu privire la gestionarea renilor)

Ursidae

Ursus arctos

Mustelidae

Lutra lutra

Mustela eversmanii

Mustela lutreola

Vormela peregusna

Felidae

Felis silvestris

Lynx lynx (cu excepția populațiilor din Estonia)

Lynx pardinus

Phocidae

Monachus monachus

Phoca hispida saimensis

ARTIODACTYLA

Cervidae

Cervus elaphus corsicanus

Bovidae

Bison bonasus

Capra aegagrus (populații naturale)

Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populații naturale – Corsica și Sardinia)

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Rupicapra rupicapra balcanica

Rupicapra rupicapra tatrica

CETACEA

Toate speciile

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

Testudo graeca

Testudo hermanni

Testudo marginata

Cheloniidae

Caretta caretta

Chelonia mydas

Lepidochelys kempii

Eretmochelys imbricata

Dermochelyidae

Dermochelys coriacea

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Algyroides fitzingeri

Algyroides marchi

Algyroides moreoticus

Algyroides nigropunctatus

Gallotia atlantica

Gallotia galloti

Gallotia galloti insulanagae

Gallotia simonyi

Gallotia stehlini

Lacerta agilis

Lacerta bedriagae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Lacerta monticola

Lacerta danfordi

Lacerta dugesi

Lacerta graeca

Lacerta horvathi

Lacerta schreiberi

Lacerta trilineata

Lacerta viridis

Lacerta vivipara pannonica

Ophisops elegans

Podarcis erhardii

Podarcis filfolensis

Podarcis hispanica atrata

Podarcis lilfordi

Podarcis melisellensis

Podarcis milensis

Podarcis muralis

Podarcis peloponnesiaca

Podarcis pityusensis

Podarcis sicula

Podarcis taurica

Podarcis tiliguerta

Podarcis wagleriana

Scincidae

Ablepharus kitaibelii

Chalcides bedriagai

Chalcides ocellatus

Chalcides sexlineatus

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Chalcides viridianus

Ophiomorus punctatissimus

Gekkonidae

Cyrtopodion kotschyi

Phyllodactylus europaeus

Tarentola angustimentalis

Tarentola boettgeri

Tarentola delalandii

Tarentola gomerensis

Agamidae

Stellio stellio

Chamaeleontidae

Chamaeleo chamaeleon

Anguidae

Ophisaurus apodus

OPHIDIA

Colubridae

Coluber caspius

Coluber cypriensis

Coluber hippocrepis

Coluber jugularis

Coluber laurenti

Coluber najadum

Coluber nummifer

Coluber viridiflavus

Coronella austriaca

Eirenis modesta

Elaphe longissima

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

Natrix natrix cetti

Natrix natrix corsa

Natrix natrix cypriaca

Natrix tessellata

Telescopus falax

Viperidae

Vipera ammodytes

Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri) Vipera seoanni (cu excepția populațiilor din Spania)

Vipera ursinii

Vipera xanthina

Boidae

Eryx jaculus

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Euproctus asper

Euproctus montanus

Euproctus platycephalus

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

Salamandra atra

Salamandra aurorae

Salamandra lanzai

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Triturus italicus

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Triturus marmoratus

Triturus montandoni

Triturus vulgaris ampelensis

Proteidae

Proteus anguinus

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Hydromantes (Speleomantes) strinatii (Hydromantes (Speleomantes) italicus)

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

ANURA

Discoglossidae

Alytes cisternasii

Alytes muletensis

Alytes obstetricans

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus „jeanneae”)

Discoglossus montalentii

Discoglossus pictus

Discoglossus sardus

Ranidae

Rana arvalis

Rana dalmatina

Rana graeca

Rana iberica

Rana italica

Rana latastei

Rana lessonae

Pelobatidae

Pelobates cultripes

Pelobates fuscus

Pelobates syriacus

Pelobates syriacus

Bufonidae

Bufo calamita

Bufo viridis

Hylidae

Hyla arborea

Hyla meridionalis

Hyla sarda

PEȘTI

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Acipenser naccarii

Acipenser sturio

SALMONIFORMES

Coregonidae

Coregonus oxyrhynchus (populații anadrome în anumite sectoare din Marea Nordului, cu excepția populațiilor din Finlanda)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Anaecypris hispanica

Phoxinus percnurus

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Valencia hispanica

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus baloni

Romanichthys valsanicola

Zingel asper

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Isopoda

Armadillidium ghardalamensis

INSECTA

Coleoptera

Bolbelasmus unicornis

Buprestis splendens

Carabus hampei

Carabus hungaricus

Carabus olympiae

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Cerambyx cerdo

Cucujus cinnaberinus

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Duvalius hungaricus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Leptodirus hochenwarti

Pilemia tigrina

Osmoderma eremita

Phryganophilus ruficollis

Probaticus subrugosus

Propomacrus cypriacus

Pseudogaurotina excellens

Pseudoseriscius cameroni

Pytho kolwensis

Rosalia alpina

Lepidoptera

Apatura metis

Arytrura musculus

Catopta thrips

Chondrosoma fiduciarium

Coenonympha hero

Coenonympha oedippus

Colias myrmidone

Cucullia mixta

Dioszeghyana schmidtii

Erannis ankeraria

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia sudetica

Eriogaster catax

Fabriciana elisa

Glyphipterix loricatella

Gortyna borelii lunata

Hypodryas maturna

Hyles hippophaes

Leptidea morsei

Lignyoptera fumidaria

Lopinga achine

Lycaena dispar

Lycaena helle

Maculinea arion

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanargia arge

Nymphalis vaualbum

Papilio alexanor

Papilio hospiton

Parnassius apollo

Parnassius mnemosyne

Phyllometra culminaria

Plebicula golgus

Polymixis rufocincta isolata

Polyommatus eroides

Proserpinus proserpina

Pseudophilotes bavius

Xylomoia strix

Zerynthia polyxena

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Aeshna viridis

Cordulegaster heros

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhinia albifrons

Leucorrhinia caudalis

Leucorrhinia pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Stylurus flavipes

Sympecma braueri

Orthoptera

Baetica ustulata

Brachytrupes megacephalus

Isophya costata

Isophya harzi

Isophya stysi

Myrmecophilus baronii

Odontopodisma rubripes

Paracaloptenus caloptenoides

Pholidoptera transsylvanica

Saga pedo

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

ARACHNIDA

Araneae

Macrothele calpeiana

MOLUȘTE

GASTROPODA

Anisus vorticulus

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Chilostoma banaticum

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discula testudinalis

Discula turricula

Discus defloratus

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Gibbula nivosa

Hygromia kovacsi

Idiomela (Helix) subplicata

Lampedusa imitatrix

Lampedusa melitensis

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

Paladilhia hungarica

Patella ferruginea

Sadleriana pannonica

Theodoxus prevostianus

Theodoxus transversalis

BIVALVIA

Anisomyaria

Lithophaga lithophaga

Pinna nobilis

Unionoida

Margaritifera auricularia

Unio crassus

Dreissenidae

Congeria kusceri

ECHINODERMATA

Echinoidea

Centrostephanus longispinus

(b)   PLANTE

Anexa IV (b) conține toate speciile de plante enumerate în anexa II partea (b) ( 8 ) plus speciile menționate mai jos:

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium hemionitis L.

ANGIOSPERMAE

AGAVACEAE

Dracaena draco (L.) L.

AMARYLLIDACEAE

Narcissus longispathus Pugsley

Narcissus triandrus L.

BERBERIDACEAE

Berberis maderensis Lowe

CAMPANULACEAE

Campanula morettiana Reichenb.

Physoplexis comosa (L.) Schur.

CARYOPHYLLACEAE

Moehringia fontqueri Pau

COMPOSITAE

Argyranthemum pinnatifidum (L.f.) Lowe subsp. succulentum (Lowe) C. J. Humphries

Helichrysum sibthorpii Rouy

Picris willkommii (Schultz Bip.) Nyman

Santolina elegans Boiss. ex DC.

Senecio caespitosus Brot.

Senecio lagascanus DC. subsp. lusitanicus (P. Cout.) Pinto da Silva

Wagenitzia lancifolia (Sieber ex Sprengel) Dostal

CRUCIFERAE

Murbeckiella sousae Rothm.

EUPHORBIACEAE

Euphorbia nevadensis Boiss. & Reuter

GESNERIACEAE

Jankaea heldreichii (Boiss.) Boiss.

Ramonda serbica Pancic

IRIDACEAE

Crocus etruscus Parl.

Iris boissieri Henriq.

Iris marisca Ricci & Colasante

LABIATAE

Rosmarinus tomentosus Huber-Morath & Maire

Teucrium charidemi Sandwith

Thymus capitellatus Hoffmanns. & Link

Thymus villosus L. subsp. villosus L.

LILIACEAE

Androcymbium europaeum (Lange) K. Richter

Bellevalia hackelli Freyn

Colchicum corsicum Baker

Colchicum cousturieri Greuter

Fritillaria conica Rix

Fritillaria drenovskii Degen & Stoy.

Fritillaria gussichiae (Degen & Doerfler) Rix

Fritillaria obliqua Ker-Gawl.

Fritillaria rhodocanakis Orph. ex Baker

Ornithogalum reverchonii Degen & Herv.-Bass.

Scilla beirana Samp.

Scilla odorata Link

ORCHIDACEAE

Ophrys argolica Fleischm.

Orchis scopulorum Simsmerh.

Spiranthes aestivalis (Poiret) L. C. M. Richard

PRIMULACEAE

Androsace cylindrica DC.

Primula glaucescens Moretti

Primula spectabilis Tratt.

RANUNCULACEAE

Aquilegia alpina L.

SAPOTACEAE

Sideroxylon marmulano Banks ex Lowe

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga cintrana Kuzinsky ex Willk.

Saxifraga portosanctana Boiss.

Saxifraga presolanensis Engl.

Saxifraga valdensis DC.

Saxifraga vayredana Luizet

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum lopesianum Rothm.

Lindernia procumbens (Krocker) Philcox

SOLANACEAE

Mandragora officinarum L.

THYMELAEACEAE

Thymelaea broterana P. Cout.

UMBELLIFERAE

Bunium brevifolium Lowe

VIOLACEAE

Viola athois W. Becker

Viola cazorlensis Gandoger




ANEXA V

SPECII DE ANIMALE ȘI DE PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ALE CĂROR PRELEVARE ÎN NATURĂ ȘI EXPLOATARE POT FACE OBIECTUL UNOR MĂSURI DE GESTIONARE

Speciile menționate în prezenta anexă sunt indicate:

 prin numele speciei sau al subspeciei sau

 prin ansamblul speciilor care aparțin unui taxon superior sau unei părți bine determinate din acel taxon.

Abrevierea „spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin acelei familii sau acelui gen.

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

RODENTIA

Castoridae

Castor fiber (populațiile din Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia și Polonia)

Cricetidae

Cricetus cricetus (populațiile din Ungaria)

CARNIVORA

Canidae

Canis aureus

Canis lupus (populațiile din Spania la nord de Duero; populațiile din Grecia la nord de paralela de 39o; populațiile din Finlanda din cadrul ariei de gestionare a renilor astfel cum a fost definită la alineatul (2) din Actul nr. 848/90 al Finlandei din 14 septembrie 1990 cu privire la gestionarea renilor, populațiile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Slovacia)

Mustelidae

Martes martes

Mustela putorius

Felidae

Lynx lynx (populația din Estonia)

Phocidae

Toate speciile nemenționate în anexa IV

Viverridae

Genetta genetta

Herpestes ichneumon

DUPLICIDENTATA

Leporidae

Lepus timidus

ARTIODACTYLA

Bovidae

Capra ibex

Capra pyrenaica (cu excepția Capra pyrenaica pyrenaica)

Rupicapra rupicapra (cu excepția Rupicapra rupicapra balcanica, Rupicapra rupicapra ornata și Rupicapra rupicapra tatrica)

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

Rana esculenta

Rana perezi

Rana ridibunda

Rana temporaria

PEȘTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Lampetra fluviatilis

Lethenteron zanandrai

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Toate speciile nemenționate în anexa IV

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp.

SALMONIFORMES

Salmonidae

Thymallus thymallus

Coregonus spp. (cu excepția Coregonus oxyrhynchus - populații anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Hucho hucho

Salmo salar (numai în ape dulci)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Aspius aspius

Barbus spp.

Pelecus cultratus

Rutilus friesii meidingeri

Rutilus pigus

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus schraetzer

Zingel zingel

NEVERTEBRATE

COELENTERATA

CNIDARIA

Corallium rubrum

MOLLUSCA

GASTROPODA — STYLOMMATOPHORA

Helix pomatia

BIVALVIA — UNIONOIDA

Margaritiferidae

Margaritifera margaritifera

Unionidae

Microcondylaea compressa

Unio elongatulus

ANNELIDA

HIRUDINOIDEA — ARHYNCHOBDELLAE

Hirudinidae

Hirudo medicinalis

ARTHROPODA

CRUSTACEA — DECAPODA

Astacidae

Astacus astacus

Austropotamobius pallipes

Austropotamobius torrentium

Scyllaridae

Scyllarides latus

INSECTA — LEPIDOPTERA

Saturniidae

Graellsia isabellae

(b)   PLANTE

ALGAE

RHODOPHYTA

CORALLINACEAE

Lithothamnium coralloides Crouan frat.

Phymatholithon calcareum (Poll.) Adey & McKibbin

LICHENES

CLADONIACEAE

Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.) Vain.

BRYOPHYTA

MUSCI

LEUCOBRYACEAE

Leucobryum glaucum (Hedw.) AAngstr.

SPHAGNACEAE

Sphagnum L. spp. (except Sphagnum pylaisii Brid.)

PTERIDOPHYTA

Lycopodium spp.

ANGIOSPERMAE

AMARYLLIDACEAE

Galanthus nivalis L.

Narcissus bulbocodium L.

Narcissus juncifolius Lagasca

COMPOSITAE

Arnica montana L.

Artemisia eriantha Tem

Artemisia genipi Weber

Doronicum plantagineum L. subsp. tournefortii (Rouy) P. Cout.

Leuzea rhaponticoides Graells

CRUCIFERAE

Alyssum pintadasilvae Dudley.

Malcolmia lacera (L.) DC. subsp. graccilima (Samp.) Franco

Murbeckiella pinnatifida (Lam.) Rothm. subsp. herminii (Rivas-Martinez) Greuter & Burdet

GENTIANACEAE

Gentiana lutea L.

IRIDACEAE

Iris lusitanica Ker-Gawler

LABIATAE

Teucrium salviastrum Schreber subsp. salviastrum Schreber

LEGUMINOSAE

Anthyllis lusitanica Cullen & Pinto da Silva

Dorycnium pentaphyllum Scop. subsp. transmontana Franco

Ulex densus Welw. ex Webb.

LILIACEAE

Lilium rubrum Lmk

Ruscus aculeatus L.

PLUMBAGINACEAE

Armeria sampaio (Bernis) Nieto Feliner

ROSACEAE

Rubus genevieri Boreau subsp. herminii (Samp.) P. Cout.

SCROPHULARIACEAE

Anarrhinum longipedicelatum R. Fernandes

Euphrasia mendonçae Samp.

Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.

Scrophularia berminii Hoffmanns & Link

Scrophularia sublyrata Brot.

▼B




ANEXA VI

METODE, DISPOZITIVE ȘI MIJLOACE INTERZISE DE TRANSPORT, CAPTURARE ȘI UCIDERE

(a)    Mijloace neselective

MAMIFERE

 Animale oarbe sau mutilate folosite ca momeală vie

 Casetofoane

 Dispozitive electrice sau electronice capabile să ucidă sau să amețească

 Surse de lumină artificiale

 Oglinzi și alte dispozitive de orbire

 Dispozitive de iluminare a țintelor

 Dispozitive de ochire pentru tir de noapte cu lunetă electronică sau convertizor de imagine

 Explozivi

 Plase neselective prin principiul de construire sau prin condițiile de utilizare

 Capcane neselective prin principiul de construire sau prin condițiile de utilizare

 Arbalete

 Otravă și momeli otrăvite sau anesteziante

 Gazare sau fumigare

 Arme automate sau semiautomate cu încărcătoare care pot conține mai mult de două cartușe

PEȘTI

 Otravă

 Explozivi

(b)    Mijloace de transport

 Aeronave

 Vehicule cu motor în mișcare



( 1 ) JO C 247, 21.9.1988, p. 3 și

JO C 195, 3.8.1990, p. 1.

( 2 ) JO C 75, 20.3.1991, p. 12.

( 3 ) JO C 31, 6.2.1991, p. 25.

( 4 ) JO C 328, 7.12.1987, p. 1.

( 5 ) JO L 103, 25.4.1979, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/244/CEE (JO L 115, 8.5.1991, p. 4).

( 6 ) Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).

( 7 ) „Manual de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană, versiunea EUR 15/2” adoptat de Comitetul privind habitatele la 4 octombrie 1999 și „Modificările la «Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană» în vederea extinderii UE” (Hab. 01/11b-rev. 1) adoptate de Comitetul privind habitatele la 24 aprilie 2002, în urma consultării scrise, Comisia Europeană, Direcția Generală Mediu.

( 8 ) Cu excepția briofitelor din anexa II partea (b).

Top