–

pentru Confederación Nacional de Centros Especiales de Empleo (Conacee), de F. Toll Musteros, Procurador, asistat de L. García Del Río și A. Larrañaga Ysasi‑Ysasmendi, abogados;

–

pentru Diputación Foral de Gipuzkoa, de B. Urizar Arancibia, Procuradora, și de I. Arrue Espinosa, abogado;

–

pentru guvernul spaniol, de J. Rodríguez de la Rúa Puig, în calitate de agent;

–

pentru Comisia Europeană, de M. Jáuregui Gómez, L. Haasbeek și P. Ondrůšek, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 20 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Confederación Nacional de Centros Especiales de Empleo (Conacee) (Confederația Națională a Centrelor Speciale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Spania), pe de o parte, și Diputación Foral de Gipuzkoa (Consiliul Provincial al Provinciei Gipuzkoa, Spania), pe de altă parte, în legătură cu o decizie a consiliului de guvernare al acestui consiliu provincial, din 15 mai 2018, de aprobare a instrucțiunilor destinate autorităților contractante ale acestei instituții cu privire la anumite contracte rezervate.

3

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO 2004, L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116) a fost abrogată la 18 aprilie 2016. Articolul 19 primul paragraf din această directivă prevedea:

„Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice atelierelor protejate sau pot rezerva executarea contractelor în cadrul programelor de ocupare protejate, în cazul în care majoritatea lucrătorilor implicați sunt persoane cu handicap care, din cauza naturii sau gravității deficiențelor, nu pot desfășura o activitate profesională în condiții normale.”

4

Considerentele (1) și (36) ale Directivei 2014/24 au următorul cuprins:

[…]

5

Potrivit articolului 2 alineatul (1) punctele 5 și 10 din această directivă:

„În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

[…]

[…]

6

Articolul 18 din directiva menționată, intitulat „Principii aplicabile achizițiilor”, prevede la alineatul (1) următoarele:

„Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într‑o manieră transparentă și proporționată.

Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici.”

7

Sub titlul „Contracte rezervate”, articolul 20 din aceeași directivă prevede următoarele:

„(1)   Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziții publice unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă cel puțin 30 % dintre angajații atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu dizabilități sau defavorizați.

(2)   Invitația la procedura concurențială de ofertare face trimitere la prezentul articol.”

8

Ley 9/2017 de Contratos del Sector Público, por la que se transponen al ordenamiento jurídico español las Directivas del Parlamento Europeo y del Consejo 2014/23/UE y 2014/24/UE, de 26 de febrero din 2014 (Legea 9/2017 privind achizițiile publice, care transpune în ordinea juridică spaniolă Directivele 2014/23/UE și 2014/24/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului din 26 februarie 2014) din 8 noiembrie 2017 (BOE nr. 272 din 9 noiembrie 2017, p. 107714) (denumită în continuare „Legea privind contractele de achiziții publice”) transpune în dreptul spaniol Directiva 2014/24. A patra dispoziție adițională a acestei legi, intitulată „Contracte rezervate”, prevede următoarele:

„(1) Consiliul de Miniștri sau organul competent în cadrul comunităților autonome și al colectivităților locale stabilește, prin decizie, procentaje minime destinate rezervării dreptului de a participa la procedurile de atribuire a anumitor contracte de achiziții publice sau a anumitor loturi ale acestora centrelor speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social și întreprinderilor de integrare, reglementate de Real Decreto Legislativo 1/2013 por el que se aprueba el Texto Refundido de la Ley General de derechos de las personas con discapacidad y de su inclusión social [(Decretul regal legislativ nr. 1/2013 privind aprobarea reformării Legii generale privind drepturile persoanelor cu dizabilități și integrarea lor socială) din 29 noiembrie 2013 (denumit în continuare „Decretul regal legislativ nr. 1/2013”)] și, respectiv, de Ley 44/2007 para la regulación del régimen de las empresas de inserción [(Legea nr. 44/2007 privind reglementarea regimului întreprinderilor de integrare)] din 13 decembrie 2007, care îndeplinesc condițiile stabilite de reglementarea menționată pentru a putea fi calificate ca atare sau stabilește un procent minim destinat să rezerve executarea acestor contracte de achiziții în cadrul unor programe de angajare protejată, cu condiția ca procentul lucrătorilor cu dizabilități sau aflați în situație de excluziune socială în cadrul centrelor speciale pentru ocuparea forței de muncă, al întreprinderilor de integrare sau al programelor să fie cel prevăzut de cadrul lor normativ de referință și să fie, în orice caz, de cel puțin 30 %.

Prin decizia menționată a Consiliului de Miniștri sau a organismului competent în cadrul comunităților autonome și al colectivităților locale se stabilesc condițiile minime pentru asigurarea respectării dispozițiilor stabilite la alineatul anterior.

[…]

(2) Invitația la procedura concurențială de ofertare face trimitere la prezentul articol.

[…]”

9

A paisprezecea dispoziție finală din Legea privind achizițiile publice, care definește noțiunea de „centre speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social” cărora a patra dispoziție adițională din această lege le rezervă accesul la contractele de achiziții publice prevede următoarele:

„[…] Sunt considerate centre speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social centrele care îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2) [ale articolului 43 din [reformarea Legii generale privind drepturile persoanelor cu dizabilități și integrarea lor socială] care sunt susținute și deținute în proporție de peste 50 %, în mod direct sau indirect, de una sau mai multe entități publice sau private care nu au scop lucrativ sau cărora li se recunoaște caracterul social în actul constitutiv, indiferent dacă este vorba despre asociații, fundații, întreprinderi de drept public, cooperative cu caracter social sau alte entități din economia socială, precum și centrele deținute de societățile comerciale al căror capital social majoritar este deținut, direct sau indirect, de una dintre entitățile menționate mai sus (prin intermediul noțiunii de societate dominantă reglementate la articolul 42 din Codul comercial), cu condiția ca, în toate cazurile, în actele constitutive ale acestora sau în acordul social să fie prevăzută obligația de a reinvesti totalitatea profiturilor lor pentru crearea de oportunități de angajare pentru persoanele cu dizabilități și pentru îmbunătățirea continuă a competitivității și a activității lor de economie socială, având în orice caz posibilitatea de a alege să le reinvestească în propriul centru special pentru ocuparea forței de muncă sau în alte centre speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social.”

10

Articolul 43 din reformarea Legii generale privind drepturile persoanelor cu dizabilități și integrarea lor socială, care definește centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă, prevede la alineatele (1), (2) și (4) următoarele:

„(1)   Centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă au ca obiectiv principal desfășurarea unei activități de producție de bunuri sau de servicii, prin participarea în mod regulat la operațiunile pieței, iar ca scop, garantarea ocupării unui loc de muncă remunerat persoanelor cu dizabilități; acestea reprezintă de asemenea un mijloc de a include cât mai multe asemenea persoane în regimul obișnuit de ocupare a forței de muncă. […]

(2)   Personalul centrelor speciale pentru ocuparea forței de muncă va trebui să fie constituit din cel mai mare număr de lucrători cu dizabilități pe care îl permite natura procesului de producție, aceștia din urmă trebuind, în orice caz, să constituie 70 % din acest personal.

[…]

(4)   [Acest alineat reia definiția centrelor speciale pentru ocuparea forței în muncă cu caracter social, astfel cum figurează aceasta în a paisprezecea dispoziție finală din Legea privind achizițiile publice.]”

11

Conacee este o asociație fără scop lucrativ de drept spaniol ai cărei membri sunt federații și asociații de centre speciale pentru ocuparea forței de muncă.

12

La 23 iulie 2018, Conacee a introdus la Tribunal Superior de Justicia del País Vasco (Curtea Superioară de Justiție a Țării Bascilor, Spania) o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei Diputación Foral de Guipuzkoa din 15 mai 2018 prin care s‑au aprobat instrucțiunile destinate autorităților contractante ale acestei instituții și s‑a rezervat centrelor speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social sau întreprinderilor de integrare dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau a unora dintre loturile lor, precum și executarea unei părți a acestor contracte în cadrul unor programe de angajare protejată.

13

Rezerva de contracte inclusă în aceste instrucțiuni este cea care figurează în a patra dispoziție adițională și în a paisprezecea dispoziție finală din Legea privind achizițiile publice, care transpun în ordinea juridică spaniolă articolul 20 din Directiva 2014/24.

14

Aceste dispoziții ar rezerva accesul la contractele de achiziții publice vizate de acest articol 20 centrelor speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social și întreprinderilor de integrare, excluzând astfel din domeniul de aplicare al dispozițiilor menționate și, în consecință, de la accesul la aceste contracte de achiziții publice rezervate, centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter antreprenorial pe care Conacee le reprezintă la nivel național.

15

Instanța de trimitere arată că, prin delimitarea domeniului de aplicare personal al contractelor de achiziții publice rezervate, dispozițiile menționate impun condiții suplimentare în raport cu cele prevăzute la articolul 20 din Directiva 2014/24. Limitarea domeniului de aplicare al acestui articol exclusiv la „centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social” ar avea drept consecință excluderea de la accesul la contractele rezervate a întreprinderilor sau a operatorilor economici care îndeplinesc totuși condițiile prevăzute la acest articol 20 prin aceea că, pe de o parte, cel puțin 30 % din angajații lor sunt persoane cu dizabilități sau defavorizate și, pe de altă parte, obiectul lor principal de activitate constă în promovarea integrării sociale și profesionale a acestor persoane.

16

În aceste împrejurări, Tribunal Superior de Justicia del País Vasco (Curtea Superioară de Justiție a Țării Bascilor) a suspendat judecarea cauzei și a adresat Curții de Justiție următoarea întrebare preliminară:

„Articolul 20 din Directiva [2014/24] trebuie interpretat în sensul că domeniul de aplicare subiectiv al contractelor rezervate prevăzute la acest articol nu poate fi definit în termeni care, prin stabilirea unor cerințe suplimentare referitoare la înființarea, la natura și la scopurile entităților respective, la activitatea desfășurată sau la investiții sau a unor cerințe de altă natură, exclud din domeniul său de aplicare întreprinderile sau operatorii economici care dovedesc că îndeplinesc cerința ca cel puțin 30 % dintre angajații lor să fie persoane cu dizabilități și care respectă scopul sau obiectivul de integrare socială și profesională a persoanelor respective?”

17

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să impună condiții suplimentare în raport cu cele prevăzute de această dispoziție si să excludă prin aceasta de la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate anumiți operatori economici care îndeplinesc condițiile prevăzute de dispoziția menționată.

18

Articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 conferă statelor membre posibilitatea de a rezerva procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice anumitor entități și o supune îndeplinirii celor două condiții cumulative pe care le enumeră, și anume, pe de o parte, ca participanții la procedură să fie ateliere protejate sau operatori economici al căror obiect principal este integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate și, pe de altă parte, ca cel puțin 30 % din personalul acestor ateliere și al acestor operatori economici să fie constituit din astfel de persoane.

19

Pentru a răspunde la întrebarea adresată, trebuie să se stabilească dacă aceste două condiții sunt enumerate limitativ la articolul 20 alineatul (1) menționat, în sensul că această dispoziție se opune ca statele membre să impună condiții suplimentare și să excludă prin aceasta de la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate, prevăzute de dispoziția menționată, operatorii economici care, deși îndeplinesc condițiile impuse de aceasta, nu îndeplinesc condițiile suplimentare stabilite de dreptul național.

20

Conform unei jurisprudențe constante, cu ocazia interpretării unei dispoziții a dreptului Uniunii trebuie să se ia în considerare atât termenii acesteia, cât și obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte, precum și geneza acestei reglementări (Hotărârea din 15 noiembrie 2018, Verbraucherzentrale Baden‑Württemberg, C‑330/17, EU:C:2018:916, punctul 23 și jurisprudența citată).

21

În primul rând, în ceea ce privește modul de redactare a articolului 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24, trebuie să se constate, primo, că această dispoziție conferă statelor membre posibilitatea de a rezerva unor ateliere protejate și anumitor operatori economici dreptul de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice și prevede condițiile cărora le este supusă această posibilitate. Astfel cum a arătat în esență domnul avocat general la punctele 41 și 42 din concluzii, dispoziția menționată este astfel formulată în termeni care nu indică nicidecum că toate entitățile care îndeplinesc aceste condiții trebuie să beneficieze de acest drept.

22

Secundo, a doua condiție prevăzută de această dispoziție, potrivit căreia cel puțin 30 % din personalul entităților vizate de aceasta trebuie să fie constituit din persoane cu dizabilități sau defavorizate, nu constituie decât o cerință minimă.

23

Tertio, trebuie subliniat că referirea la „operatorii economici” indică, având în vedere definiția acestor termeni care figurează la articolul 2 punctul 10 din această directivă și astfel cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 42 din concluzii, o anumită generalitate și o anumită imprecizie în ceea ce privește entitățile care pot beneficia de procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice prevăzute la acest articol 20 alineatul (1), în măsura în care acești operatori au ca obiect principal integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate.

24

Rezultă astfel din modul de redactare a articolului 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 că, atunci când decid, în temeiul acestei dispoziții, să rezerve anumitor entități dreptul de a participa la proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, statele membre se bucură de o anumită libertate în punerea în aplicare a condițiilor prevăzute de aceeași dispoziție.

25

În al doilea rând, în ceea ce privește obiectivul urmărit de articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24, din considerentul (36) al acestei directive reiese că, pentru ca încadrarea în muncă și munca să contribuie la integrarea în societate și să garanteze șanse egale pentru toți, posibilitatea prevăzută de această dispoziție trebuie utilizată în beneficiul atelierelor protejate și al operatorilor economici al căror principal obiectiv este de a sprijini integrarea socială și profesională sau reintegrarea persoanelor cu dizabilități și a persoanelor dezavantajate, cum ar fi șomerii, membrii minorităților defavorizate sau alte grupuri marginalizate din punct de vedere social, care nu pot obține contracte în condiții de concurență normale.

26

Rezultă că legiuitorul Uniunii a dorit să favorizeze, prin intermediul încadrării în muncă și al muncii, integrarea în societate a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate, permițând statelor membre să rezerve dreptul de a participa la proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice sau a anumitor loturi atelierelor protejate și operatorilor economici care, având în vedere finalitatea socială pe care o urmăresc, intervin pe piață cu un dezavantaj concurențial.

27

Astfel, articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 urmărește un obiectiv de politică socială, referitor la ocuparea forței de muncă. Or, în stadiul actual al dreptului Uniunii, statele membre dispun de o largă marjă de apreciere în definirea măsurilor susceptibile să realizeze un obiectiv determinat în materie de politică socială și de ocupare a forței de muncă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 septembrie 2018, Bedi, C‑312/17, EU:C:2018:734, punctul 59 și jurisprudența citată).

28

În consecință, examinarea obiectivului urmărit de articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 permite confirmarea interpretării care decurge din modul de redactare a acestei dispoziții, în sensul că, având în vedere această marjă de apreciere, statele membre beneficiază de o anumită libertate în punerea în aplicare a dispoziției menționate. Rezultă că articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 nu cuprinde condiții enumerate limitativ, ci lasă statelor membre posibilitatea de a adopta condiții suplimentare, pe care entitățile vizate de această dispoziție trebuie să le îndeplinească pentru a fi autorizate să participe la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate în temeiul dispoziției menționate, cu condiția ca aceste condiții suplimentare să contribuie la garantarea obiectivelor de politică socială și de încadrare în muncă urmărite de aceasta.

29

Această interpretare este de asemenea confirmată, în al treilea rând, de geneza articolului 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24. Astfel, articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2004/18, care era aplicabil contractelor rezervate până la abrogarea acestei directive prin Directiva 2014/24, stabilea cerințe mai stricte în ceea ce privește participarea la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice care puteau fi rezervate de statele membre, atât în ceea ce privește entitățile autorizate să participe la aceste proceduri, care erau limitate la atelierele protejate, cât și persoanele angajate de aceste entități, care trebuiau să fie în majoritate persoane cu dizabilități, care, din cauza naturii sau a gravității deficiențelor lor, nu puteau desfășura o activitate profesională în condiții normale.

30

Or, trebuie arătat că din Directiva 2014/24 sau din geneza acesteia nu reiese că, atunci când a extins domeniul de aplicare personal al procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate prin articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24, legiuitorul Uniunii ar fi avut intenția de a face ca operatorii economici vizați de această dispoziție, care angajează un procent mai redus de persoane cu dizabilități sau defavorizate, să treacă în fața operatorilor economici care îndeplineau condițiile mai stricte prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2004/18. Un asemenea rezultat ar fi, de altfel, contrar obiectivului urmărit prin articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24, care, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 26 din prezenta hotărâre, urmărește integrarea în societate, prin intermediul încadrării în muncă și al muncii, a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate.

31

Cu toate acestea, astfel cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 51 din concluzii, tocmai acest lucru s‑ar întâmpla dacă statele membre ar fi obligate să accepte participarea tuturor operatorilor economici care îndeplinesc condițiile stabilite la acest articol 20 alineatul (1) la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate. Astfel, ar exista riscul ca, într‑o asemenea situație, operatori economici care îndeplinesc cerințele mai stricte prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2004/18 să fie obligați să concedieze anumiți lucrători cu dizabilități sau defavorizați dintre cei mai puțin productivi, pentru a fi în măsură să participe la aceste proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice pe poziție de egalitate concurențială cu operatorii economici al căror personal este constituit numai în proporție de 30 % din lucrători cu dizabilități sau defavorizați.

32

În consecință, articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că condițiile pe care le enumeră nu sunt limitative și că statele membre au posibilitatea de a impune, dacă este cazul, condiții suplimentare pe care entitățile prevăzute de această dispoziție trebuie să le îndeplinească pentru a fi autorizate să participe la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate.

33

Cu toate acestea, trebuie arătat că, utilizând această posibilitate, statele membre trebuie să respecte normele fundamentale ale Tratatului FUE, în special pe cele privind libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor, precum și principiile care decurg din acestea, precum cele ale egalității de tratament și proporționalității (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 octombrie 2019, Irgita, C‑285/18, EU:C:2019:829, punctul 48 și jurisprudența citată), care sunt reflectate, de altfel, la articolul 18 din Directiva 2014/24.

34

Astfel, instanța de trimitere va trebui să examineze conformitatea cu aceste principii a reglementării naționale în discuție în litigiul principal, potrivit căreia, în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate, prevăzute la articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24, centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă trebuie, pe de o parte, să fie, în mod direct sau indirect, susținute și deținute în proporție de peste 50 % de entități fără scop lucrativ și, pe de altă parte, să reinvestească integral beneficiile în propria unitate sau într‑un alt centru de aceeași natură.

35

Pentru a furniza acestei instanțe elementele necesare pentru efectuarea unei astfel de examinări, este necesar să se arate următoarele.

36

În primul rând, trebuie amintit că principiul egalității de tratament, care face parte din principiile fundamentale ale dreptului Uniunii, impune ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 decembrie 2020, Centraal Israëlitisch Consistorie van België și alții, C‑336/19, EU:C:2020:1031, punctul 85, precum și jurisprudența citată).

37

În special, în domeniul dreptului Uniunii în materie de achiziții publice, principiul egalității de tratament, care constituie temeiul normelor Uniunii referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, înseamnă printre altele că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate în momentul în care își pregătesc ofertele și are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 iulie 2019, Telecom Italia, C‑697/17, EU:C:2019:599, punctele 32 și 33, precum și jurisprudența citată).

38

Astfel, în speță instanța de trimitere va trebui printre altele să determine dacă centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social se află în aceeași situație ca centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter antreprenorial în ceea ce privește obiectivul urmărit de articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24.

39

În vederea acestei determinări, instanța menționată va trebui să țină seama în special, pe de o parte, de faptul că din reglementarea națională reiese că un centru special pentru ocuparea forței de muncă, indiferent dacă are caracter social sau antreprenorial, are ca finalitate garantarea unui loc de muncă remunerat persoanelor cu dizabilități și este considerat ca fiind un mijloc de a include cât mai multe din aceste persoane în regimul de obișnuit de ocupare a forței de muncă și că, pe de altă parte, un centru special pentru ocuparea forței de muncă include în personalul său, în proporție de cel puțin 70 %, persoane cu dizabilități.

40

Rezultă, sub rezerva verificărilor instanței de trimitere, că centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter antreprenorial par să se afle, la fel ca centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social, într‑o situație în care nu ar fi în măsură să participe la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice în condiții normale de concurență.

41

Cu toate acestea, instanța menționată va trebui să verifice de asemenea dacă, astfel cum a indicat în esență guvernul spaniol în observațiile sale scrise, centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social sunt, datorită caracteristicilor proprii, în măsură să pună în aplicare într‑un mod mai eficient obiectivul de integrare socială urmărit de articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24, ceea ce ar putea justifica în mod obiectiv o diferență de tratament în raport cu centrele speciale cu caracter antreprenorial. În această privință, guvernul menționat precizează că centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social maximizează valoarea socială, iar nu economică, dat fiind, în primul rând, că nu au un scop lucrativ și că își reinvestesc toate beneficiile pentru obiectivele lor sociale, în al doilea rând, că se caracterizează prin adoptarea unor principii democratice și participative în guvernanța lor și, în al treilea rând, că reușesc astfel ca activitatea lor să aibă un impact social mai mare, furnizând locuri de muncă de o calitate mai bună și posibilități mai mari de integrare socială și de reintegrare socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate.

42

În al doilea rând, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, potrivit principiului proporționalității, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii, normele stabilite de statele membre sau de autoritățile contractante în cadrul punerii în aplicare a dispozițiilor Directivei 2014/24, precum normele menite să precizeze condițiile de aplicare a articolului 20 alineatul (1) din această directivă, nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite de această directivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 30 ianuarie 2020, Tim, C‑395/18, EU:C:2020:58, punctul 45 și jurisprudența citată).

43

În această privință, este necesar să se arate că atât condiția referitoare la susținerea și la deținerea, directă sau indirectă, în proporție de peste 50 %, de către entități fără scop lucrativ, cât și cea referitoare la obligația de a reinvesti toate beneficiile în centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social, citate la punctul 34 din prezenta hotărâre, sunt de natură să garanteze că astfel de centre speciale pentru ocuparea forței de muncă au ca obiect principal integrarea persoanelor cu dizabilități sau defavorizate, astfel cum impune articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24.

44

[Astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanța din 6 decembrie 2021] În ceea ce privește aspectul dacă aceste cerințe nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă atât faptul că o entitate cu scop lucrativ deține, direct sau indirect, o participație majoritară într‑un centru special pentru ocuparea forței de muncă, cât și reinvestirea numai a unei părți din beneficii în centrele menționate ar fi de natură să asigure că acestea din urmă pot atinge obiectivul menționat fel de eficient ca prin aplicarea condițiilor menționate la punctul precedent.

45

În al treilea rând, trebuie adăugat, asemenea guvernului spaniol și Comisiei Europene, că din analiza reglementării spaniole, prezentată de acest guvern ca răspuns la întrebările adresate de Curte, nu pare să reiasă că operatorii economici constituiți în conformitate cu dreptul altor state membre ar fi excluși de la dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate, prevăzut de această reglementare spaniolă, cu condiția ca acești operatori să îndeplinească condițiile prevăzute în mod expres, în reglementarea menționată, pentru centrele speciale pentru ocuparea forței de muncă cu caracter social. Revine însă instanței de trimitere sarcina de a efectua verificările necesare în această privință.

46

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să impună condiții suplimentare în raport cu cele prevăzute de această dispoziție si să excludă prin aceasta de la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate anumiți operatori economici care îndeplinesc condițiile prevăzute de dispoziția menționată, sub rezerva respectării de către acest stat membru a principiilor egalității de tratament și proporționalității.

47

Întrucât, în privința părților din litigiul principale, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:

Articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să impună condiții suplimentare în raport cu cele prevăzute de această dispoziție si să excludă prin aceasta de la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice rezervate anumiți operatori economici care îndeplinesc condițiile prevăzute de dispoziția menționată, sub rezerva respectării de către acest stat membru a principiilor egalității de tratament și proporționalității.