Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 62018TN0310

    Cauza T-310/18: Acțiune introdusă la 15 mai 2018 – EPSU și Willem Goudriaan/Comisia

    JO C 259, 23.7.2018, p. 44–45 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    201807060661994302018/C 259/593102018TC25920180723RO01ROINFO_JUDICIAL20180515444521

    Cauza T-310/18: Acțiune introdusă la 15 mai 2018 – EPSU și Willem Goudriaan/Comisia

    Top

    C2592018RO4410120180515RO0059441452

    Acțiune introdusă la 15 mai 2018 – EPSU și Willem Goudriaan/Comisia

    (Cauza T-310/18)

    2018/C 259/59Limba de procedură: engleza

    Părțile

    Reclamanți: European Federation of Public Service Unions (EPSU) (Bruxelles, Belgia) și Jan Willem Goudriaan (Bruxelles) (reprezentanți: R. Arthur, solicitor și R. Palmer, barrister)

    Pârâtă: Comisia Europeană

    Concluziile

    Reclamanții solicită Tribunalului:

    —

    anularea deciziei pârâtei din 5 martie 2018 de a nu propune Consiliului ca un acord încheiat de partenerii sociali din Uniunea Europeană la 21 decembrie 2015 privind dreptul la informare şi la consultare al funcţionarilor şi agenţilor administraţiilor guvernelor centrale, încheiat în temeiul articolului 155 alineatul (1) TFUE, să fie pus în aplicare printr-o directivă pe calea adoptării unei decizii a Consiliului în temeiul articolului 155 alineatul (2) TFUE;

    —

    obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

    Motivele și principalele argumente

    În susținerea acțiunii, reclamanții invocă două motive.

    1.

    Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată era un act adoptat cu încălcarea articolului 155 alineatul (2) TFUE. Comisia nu avea competenţa de a refuza să propună punerea în aplicare a acordului printr-o decizie a Consiliului, în lipsa oricărei obiecţiuni fie cu privire la statutul reprezentativ al părţilor la acord, fie cu privire la legalitatea acordului.

    —

    Reclamanţii afirmă că decizia Comisiei de a nu propune Consiliului punerea în aplicare a acordului printr-o decizie a Consiliului încalcă articolul 155 alineatul (2) TFUE şi contravine cerinţei de respectare a autonomiei partenerilor sociali, astfel cum este consacrată la articolul 152 TFUE.

    —

    Reclamanţii afirmă de asemenea că Comisia era obligată să adreseze o propunere Consiliului, cu excepţia cazului în care aceasta ar fi invocat un motiv întemeiat pentru a concluziona că partenerii sociali părţi la acord nu erau suficient de reprezentativi, sau că acordul nu era legal.

    —

    În plus, reclamanţii susţin că Comisia a efectuat o apreciere a oportunităţii acordului, care nu intră în competenţa acesteia.

    2.

    Al doilea motiv, prin intermediul căruia reclamanţii afirmă că decizia atacată este întemeiată pe motive vădit eronate şi nefondate.

    —

    Reclamanţii susţin că motivele invocate de Comisie în decizia atacată nu puteau să justifice refuzul de a adresa o propunere Consiliului în vederea adoptării acordului.

    —

    Reclamanţii afirmă de asemenea să singurele motive care ar fi putut să justifice un refuz ar fi fost o obiecţiune motivată referitoare la caracterul reprezentativ al partenerilor sociali, sau la legalitatea unei decizii a Consiliului de punere în aplicare a acordului sub forma unei directive.

    —

    În plus, reclamanţii susţin că Comisia, în orice caz, nu a efectuat o evaluare a impactului, şi că, prin urmare, aceasta nu poate justifica prin motive de proporţionalitate sau de subsidiaritate orice concluzie de a refuza să propună ca acordul să fie pus în aplicare sub forma unei directive printr-o decizie a Consiliului, chiar dacă în principiu Comisia ar avea dreptul să procedeze astfel.
    Top