–

pentru Tänzer & Trasper GmbH, de K. Krietsch, Rechtsanwältin;

–

pentru Altenweddinger Geflügelhof KG, de H. J. Omsels, Rechtsanwalt;

–

pentru guvernul elen, de G. Kanellopoulos, de M. Tassopoulou și de A. Vasilopoulou, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de B. Eggers și de B. Hofstötter, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea punctului 41 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO 2008, L 39, p. 16, rectificare în JO 2009, L 228, p. 47), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 (JO 2008, L 354, p. 34) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 110/2008”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Tänzer & Trasper GmbH, pe de o parte, și Altenweddinger Geflügelhof KG, pe de altă parte, cu privire la denumirea de vânzare „lichior pe bază de ouă” pe care o poartă produse ale acesteia din urmă.

3

Considerentele (2), (4) și (9) ale Regulamentului nr. 110/2008 enunță:

[…]

[…]

4

Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 110/2008 prevede că acesta stabilește norme privind definirea, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

5

Articolul 2 alineatele (1) și (3) din acest regulament are următorul cuprins:

„(1)   În sensul prezentului regulament, «băutură spirtoasă» înseamnă băutura alcoolică:

[…]

[…]

(3)   Concentrația alcoolică minimă prevăzută la alineatul (1) litera (c) nu aduce atingere definiției produsului din categoria 41 din anexa II.”

6

Articolul 4 din regulamentul menționat prevede că băuturile spirtoase se clasifică în categorii în conformitate cu definițiile prevăzute în anexa II la acesta.

7

Articolul 5 alineatul (2) litera (a) din acest regulament prevede:

„Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 15 la 46 în anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă pot:

8

Potrivit articolului 9 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 110/2008:

„(1)   Băuturile spirtoase care îndeplinesc cerințele pentru produsele definite la categoriile 1-46 din anexa II poartă pentru desemnarea, prezentarea și etichetarea lor denumirea de vânzare care le‑a fost atribuită prin respectiva anexă.

(2)   Băuturile spirtoase care corespund definiției stabilite la articolul 2, dar care nu îndeplinesc cerințele necesare pentru a fi incluse în categoriile 1-46 din anexa II, poartă pentru descrierea, prezentarea și etichetarea lor denumirea de vânzare «băutură spirtoasă». Fără a aduce atingere alineatului (5) al prezentului articol, această denumire de vânzare nu poate fi înlocuită sau modificată.”

9

Anexa II la acest regulament este intitulată „Băuturi spirtoase”. Punctele 41 și 42 din aceasta, care figurează în partea acestei anexe referitoare la „Categorii de băuturi spirtoase”, au următorul cuprins:

10

Atât Tänzer & Trasper, cât și Altenweddinger Geflügelhof produc lichioruri în compoziția cărora figurează printre altele ouă și care sunt vândute sub denumirea de vânzare „lichior pe bază de ouă”. Printre lichiorurile vândute sub această denumire de Altenweddinger Geflügelhof figurează o gamă de produse care conțin, pe eticheta aplicată pe versoul sticlelor, indicația „conține lapte”. Este cert că aceste produse conțin efectiv lapte.

11

În fața instanței de trimitere, Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg, Germania), Tänzer & Trasper solicită, în temeiul dispozițiilor coroborate ale dreptului național și al Uniunii, ca Altenweddinger Geflügelhof să fie obligată să înceteze utilizarea denumirii de vânzare „lichior pe bază de ouă” pentru respectiva gamă de produse. Potrivit Tänzer & Trasper, în măsura în care laptele nu este prevăzut la punctul 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 ca ingredient al lichiorului pe bază de ouă, un produs care conține lapte nu poate purta respectiva denumire de vânzare.

12

Altenweddinger Geflügelhof susține, în schimb, că produsele în cauză corespund specificațiilor acestei dispoziții, în măsura în care ingredientele pe care aceasta le enumeră nu constituie decât condiții minime care trebuie îndeplinite pentru ca un produs să poată fi desemnat drept „lichior pe bază de ouă”.

13

În aceste condiții, Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Componentele enumerate la punctul 41 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 sunt componente minime pe care o băutură spirtoasă trebuie să le conțină pentru a putea purta denumirea de vânzare «lichior pe bază de ouă» (specificații minime) sau enumerarea de la punctul 41 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 constituie lista exhaustivă a componentelor autorizate ale unui produs care dorește să poarte denumirea de vânzare «lichior pe bază de ouă»?”

14

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă punctul 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 trebuie interpretat în sensul că, pentru a putea purta denumirea de vânzare „lichior pe bază de ouă”, o băutură spirtoasă nu poate conține alte ingrediente decât cele menționate în această dispoziție.

15

Regulamentul nr. 110/2008 stabilește, potrivit articolului său 1 alineatul (1), norme privind definirea, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Conform articolului 4 din acest regulament, băuturile spirtoase se clasifică în categorii în conformitate cu definițiile prevăzute în anexa II la acesta din urmă.

16

În speță, litigiul principal are ca obiect aspectul dacă Altenweddinger Geflügelhof, pârâtă în acest litigiu, are dreptul de a da produselor sale denumirea „lichior pe bază de ouă”, în condițiile în care acestea, pe lângă ingredientele menționate în dispoziția respectivă, conțin lapte.

17

Trebuie arătat că, în versiunile sale în limbile spaniolă, engleză și franceză, prima teză a literei (a) a punctului 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 este redactată astfel încât din ea reiese fără echivoc că lista ingredientelor menționate în cuprinsul său este exhaustivă.

18

Cu toate acestea, versiunea în limba germană prevede că lichiorul pe bază de ouă este o băutură spirtoasă „care conține”, ca ingrediente, gălbenuș de ou de calitate, albuș de ou și zahăr sau miere. Astfel cum a arătat Comisia Europeană în observațiile sale scrise, acest mod de redactare nu exclude o interpretare potrivit căreia adăugarea altor ingrediente decât acestea din urmă este autorizată.

19

În plus, Altenweddinger Geflügelhof subliniază, în observațiile sale prezentate Curții, că versiunea în limba italiană a tezei menționate califică ingredientele menționate în cuprinsul său drept „caracteristice” („elementi caratteristici”). Astfel, în această versiune lingvistică, textul punctului 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 corespunde celui al punctului 42 din aceeași anexă, care definește băutura spirtoasă denumită „lichior de ouă”.

20

În acest context, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, formularea utilizată în una dintre versiunile lingvistice ale unei dispoziții de drept al Uniunii nu poate constitui singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții și nici nu se poate atribui respectivei formulări un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice. Astfel, dispozițiile dreptului Uniunii trebuie interpretate și aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor existente în toate limbile Uniunii. În caz de neconcordanță între diferitele versiuni lingvistice ale unui text de drept al Uniunii, dispoziția în cauză trebuie să fie interpretată în funcție de contextul și de finalitatea reglementării din care face parte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 1 martie 2016, Alo și Osso, C‑443/14 și C‑444/14, EU:C:2016:127, punctul 27 și jurisprudența citată).

21

În ceea ce privește, în primul rând, contextul dispoziției în cauză, trebuie arătat că din cuprinsul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul nr. 110/2008 reiese că băuturile spirtoase care îndeplinesc cerințele pentru produsele definite la categoriile din anexa II la acest regulament poartă pentru desemnarea, prezentarea și etichetarea lor denumirea de vânzare care le‑a fost atribuită prin respectiva anexă. Articolul 9 alineatul (2) din regulament menționat precizează că, atunci când băuturile spirtoase care corespund definiției stabilite la articolul 2 din acest regulament nu îndeplinesc cerințele necesare pentru a fi incluse în categoriile 1-46 din anexa menționată, ele poartă, pentru descrierea lor, denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”. Din corelarea primelor două alineate ale articolul 9 menționat reiese că definițiile băuturilor spirtoase cuprinse în categoriile din respectiva anexă II la Regulamentul nr. 110/2008 au un caracter precis și exhaustiv.

22

În ceea ce privește, în al doilea rând, finalitatea Regulamentului nr. 110/2008, reiese, în primul rând, din considerentul (4) al acestuia că acest regulament urmărește să asigure o abordare mai sistematică a legislației care reglementează băuturile spirtoase, stabilind criterii bine definite pentru producția, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și cu privire la protecția indicațiilor geografice. În plus, considerentul (9) al acestui regulament arată că acesta din urmă urmărește de asemenea să prevadă măsuri specifice privind desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase destinate printre altele să împiedice utilizarea improprie a termenului „băutură spirtoasă” și a denumirilor băuturilor spirtoase pentru produse care nu respectă definițiile prevăzute în anexa II la acest regulament.

23

Or, definițiile care figurează în anexa menționată constituie tocmai măsuri specifice privind desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase, prevăzute la punctul anterior. În măsura în care aceste definiții ocupă, prin urmare, un loc central în regimul instituit prin Regulamentul nr. 110/2008, iar precizia lor trebuie să susțină obiectivul, de asemenea amintit la punctul anterior, al împiedicării utilizării improprii a denumirilor băuturilor spirtoase, ele trebuie interpretate în mod strict, în caz contrar acest regim fiind slăbit. În aceste condiții, posibilitatea adăugării altor ingrediente la cele enumerate în aceste definiții nu poate fi admisă decât dacă ar fi expres prevăzută în acestea.

24

Acest lucru nu se întâmplă în ceea ce privește punctul 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008, care nu menționează posibilitatea de a adăuga alte ingrediente decât cele enumerate la litera (a) a punctului 41 din această anexă. Astfel, pe lângă aceste ingrediente, numai utilizarea anumitor substanțe și preparate aromatizante este expres prevăzută, și aceasta în condițiile precizate la litera (c) a punctului 41 din anexa menționată. Or, laptele nu poate fi calificat drept „substanță” sau „preparat” aromatizant.

25

Astfel cum arată în esență Tänzer & Trasper și Comisia, interpretarea definiției care figurează la punctul 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 în sensul că ingredientele pe care le enumeră sunt cele pe care lichiorul pe bază de ouă trebuie, minimum, să le conțină ar echivala cu a permite adăugarea, nu numai a laptelui, dar și a oricărui alt produs, ceea ce ar aduce atingere obiectului de a stabili criterii bine definite pentru producția, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor definite în această anexă.

26

În măsura în care Altenweddinger Geflügelhof susține că laptele este utilizat în producția tradițională a lichiorului pe bază de ouă, astfel încât o asemenea utilizare ar corespunde așteptărilor utilizatorilor, este necesar să se arate că posibilitatea de a recurge la metode de producție tradiționale, care este expres prevăzută pentru anumite categorii de băuturi spirtoase care figurează în anexa II la Regulamentul nr. 110/2008, nu este evocată la punctul 41 din această anexă.

27

În ceea ce privește argumentul Altenweddinger Geflügelhof potrivit căruia, conform articolului 5 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menționat, băuturile spirtoase definite în anexa II la acesta din urmă pot fi obținute din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la Tratatul FUE, inclusiv, așadar, laptele, este suficient să se arate că, potrivit termenilor acestei dispoziții, această posibilitate este oferită „[f]ără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 15 la 46 în anexa II [la Regulamentul nr. 110/2008]”.

28

În al doilea rând, din considerentul (2) al Regulamentului nr. 110/2008 reiese că regulamentul menționat urmărește în general atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, prevenirea practicilor dolosive, obținerea transparenței pieței și a unei concurențe loiale, precum și protecția reputației pe care băuturile spirtoase din Uniune și-au creat-o în Uniune și pe piața mondială.

29

Or, interpretarea potrivit căreia lista ingredientelor care figurează la punctul 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 nu ar avea un caracter exhaustiv ar risca să aducă atingere acestor obiective. Astfel, posibilitatea de a adăuga în lichiorul pe bază de ouă alte ingrediente decât cele limitativ prevăzute în această listă ar afecta transparența și i‑ar putea încuraja pe producători să adauge elemente mai ieftine, în detrimentul unei concurențe loiale și al protecției consumatorilor.

30

Având în vedere ceea ce precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că punctul 41 din anexa II la Regulamentul nr. 110/2008 trebuie interpretat în sensul că, pentru a putea purta denumirea de vânzare „lichior pe bază de ouă”, o băutură spirtoasă nu poate conține alte ingrediente decât cele menționate în această dispoziție.

31

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

Punctul 41 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008, trebuie interpretat în sensul că, pentru a putea purta denumirea de vânzare „lichior pe bază de ouă”, o băutură spirtoasă nu poate conține alte ingrediente decât cele menționate în această dispoziție.