1

Prin recursul formulat, Xellia Pharmaceuticals ApS (denumită în continuare „Xellia”) și Alpharma LLC solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 8 septembrie 2016, Xellia Pharmaceuticals și Alpharma/Comisia (T‑471/13, nepublicată, EU:T:2016:460), prin care acesta a respins acțiunea lor privind anularea în parte a Deciziei C(2013) 3803 final a Comisiei din 19 iunie 2013 privind o procedură de aplicare a articolului 101 [TFUE] și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cauza AT/39226 – Lundbeck) (denumită în continuare „decizia în litigiu”) și cererea lor de reducere a cuantumului amenzii aplicate prin această decizie.

2

Prin înscrisul depus la grefa Curții la 28 iulie 2017, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a formulat o cerere de intervenție în cauza C‑611/16 P, în susținerea concluziilor Comisiei Europene.

3

În urma notificării către părți a cererii de intervenție depuse de Regatul Unit de către grefierul Curții conform articolului 131 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Curții, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, Xellia și Alpharma au prezentat observații cu privire la această cerere, fără a menționa înscrisurile sau documentele secrete sau confidențiale a căror comunicare către acest stat membru ar fi de natură să le prejudicieze.

4

Prin înscrisul depus la grefa Curții la 17 august 2017, Xellia și Alpharma au arătat că cererea de intervenție formulată de Regatul Unit trebuia respinsă pe motiv de tardivitate, întrucât aceasta a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la articolul 190 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, precum și ca urmare a lipsei justificării cererii respective. De asemenea, acestea au susținut că faptul că statul membru respectiv nu a depus cererea de intervenție în termenul stabilit și nici nu a motivat‑o nu permitea președintelui Curții să aprecieze motivele care ar justifica admiterea unei asemenea intervenții tardive și să se asigure că, prin aceasta, statul membru respectiv nu ar urmări să obțină un avantaj procedural. Acestea au indicat că o asemenea cerere aducea atingere drepturilor lor procedurale, dat fiind că motivele pe care se întemeiază nu le fuseseră comunicate. În consecință, acestea nu ar fi în măsură să conteste nici motivele amintite și nici argumentele pe care același stat membru le poate prezenta în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor.

5

În această privință trebuie amintit, mai întâi, că, în temeiul articolului 129 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, se poate lua în considerare o cerere de intervenție depusă după expirarea termenului prevăzut la articolul 190 alineatul (2) din acest regulament, aplicabil recursurilor, dar înainte de a se decide deschiderea fazei orale a procedurii, precum în speță.

6

Circumstanța că o asemenea cerere de intervenție este prezentată tardiv privează doar intervenientul de posibilitatea de a depune un memoriu în intervenție, prevăzută la articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, însă îi lasă posibilitatea de a prezenta observații în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor, dacă aceasta se organizează.

7

Trebuie să se arate, în continuare, că, în aplicarea articolului 40 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, statele membre pot interveni în litigiile supuse Curții fără a trebui să dovedească un interes în soluționarea litigiului înaintat acesteia.

8

Prin urmare, în orice caz, Regatul Unit nu trebuia să prezinte motivele pentru care a formulat cererea de intervenție în prezentul litigiu, inclusiv atunci când cererea de intervenție este prezentată după expirarea termenului prevăzut la articolul 190 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

9

În sfârșit, în ceea ce privește afirmațiile Xellia și Alpharma referitoare la atingerea adusă drepturilor procedurale ca urmare a imposibilității de a prevedea conținutul argumentației pe care Regatul Unit o poate prezenta în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor, dacă aceasta se organizează, este suficient să se arate, în orice caz, că, potrivit articolului 129 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, observațiile unei părți interveniente nu pot să aibă alt obiect decât susținerea, în tot sau în parte, a concluziilor uneia dintre părțile principale, în speță a celor ale Comisiei.

10

În consecință, conform articolului 40 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și articolului 131 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, este necesară admiterea intervenției Regatului Unit.

11

Cu toate acestea, având în vedere faptul că cererea de intervenție a Regatului Unit a fost prezentată după expirarea termenului prevăzut la articolul 190 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, aplicabil recursurilor, și înainte de a se decide deschiderea fazei orale a procedurii, este necesar, conform articolului 40 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și articolului 129 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, să se permită acestui stat membru să prezinte observații doar în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor, dacă aceasta se organizează.

12

În plus, este necesar să se amintească faptul că, prin Ordonanța președintelui Curții din 5 iulie 2017, Lundbeck/Comisia (C‑591/16 P, nepublicată, EU:C:2017:532), un regim confidențial a fost aplicat deja în raport cu Regatul Unit, la cererea reclamantei din acea cauză și a Comisiei, versiunii confidențiale a deciziei în litigiu, versiune care figurează și în anexa 2 la cererea de recurs formulată de Xellia și de Alpharma.

13

Având în vedere ordonanța menționată, trebuie să se decidă din oficiu, în circumstanțele speței și în lipsa unei cereri din partea părților în acest sens, în special din partea Comisiei, că, în acest stadiu al prezentei proceduri, doar versiunea publică a deciziei respective, publicată de Comisie la 19 ianuarie 2015 pe pagina sa de internet, va fi comunicată Regatului Unit, conform articolului 131 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta.

14

În conformitate cu articolul 137 din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din acesta, în hotărârea sau în ordonanța prin care se finalizează judecata se dispune cu privire la cheltuielile de judecată.

15

Prin urmare, este necesar ca cererea cu privire la cheltuielile de judecată legate de intervenția Regatului Unit să fie soluționată o dată cu fondul.

Pentru aceste motive, președintele Curții dispune: