22.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 68/34

—

anularea Deciziei 2015/1781/PESC a Consiliului din 5 octombrie 2015 de modificare a Deciziei 2014/119 a Consiliului privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1777 al Consiliului din 5 octombrie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina;

—

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant.

1.

Prin intermediul primului motiv se susține că nu s-a identificat de către Consiliu un temei juridic adecvat. Articolul 29 TUE nu a constituit un temei juridic adecvat pentru decizia atacată întrucât în plângerea formulată împotriva reclamantului acesta nu a fost identificat ca o persoană care a subminat statul de drept sau drepturile omului în Ucraina [în sensul articolului 21 alineatul (2) TUE și al articolului 23 TUE]. Din moment ce decizia nu era validă, Consiliul nu se putea întemeia pe articolul 215 alineatul (2) TFUE pentru a adopta regulamentul atacat. La momentul impunerii măsurilor restrictive, nu exista nicio acuzație împotriva reclamantului în contextul unor proceduri judiciare în sensul că activitățile sale ar fi amenințat să submineze statul de drept sau ar fi încălcat drepturile omului în Ucraina. Măsurile restrictive menționate aprobă de fapt o încălcare a statului de drept de către autoritățile ucrainene, săvârșită prin tratamentul aplicat reclamantului.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv se susține că, prin faptul că a concluzionat că reclamantul întrunea criteriul pentru includerea pe listă, Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere. Observațiile prezentate Consiliului de procurorul general erau excesiv de generice și nesusținute de nicio probă (cu atât mai puțin de o probă „concretă”) a vreunei proceduri judiciare împotriva reclamantului. Reclamantul a evidențiat erorile din observații înainte de adoptarea măsurilor restrictive, iar Consiliul nu a obținut răspunsuri și probele necesare de la autoritățile ucrainene. Consiliul a săvârșit o eroare prin faptul că a acceptat observațiile ca atare, fie și numai pentru lipsa în Ucraina a unui proces judiciar care să corespundă standardelor europene.

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv se susține că dreptul la apărare al reclamantului și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost încălcate de către Consiliu. Într-un caz de redesemnare, Consiliul are o obligație sporită de a realiza investigații complete la autoritățile solicitante și de a furniza informațiile rezultate persoanei desemnate. Această obligație a fost încălcată în speță.

4.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv se susține că reclamantului nu i s-au oferit de către Consiliu motive suficiente pentru includerea sa. Motivele oferite au fost insuficient de detaliate și de precise.

5.

Prin intermediul celui de al cincilea motiv se susține că drepturile fundamentale ale reclamantului de proprietate și la reputație au fost grav încălcate de către Consiliu. Măsurile restrictive au fost impuse fără garanții adecvate care să îi permită reclamantului să își susțină în mod efectiv cauza în fața Consiliului. Măsurile restrictive nu sunt limitate la o anumită proprietate despre care se susține că reprezintă fonduri de stat deturnate, nici cel puțin limitate la sumele din astfel de fonduri pretins deturnate.

6.

Prin intermediul celui de al șaselea motiv se susține că, în măsura în care este corectă aprecierea Consiliului în sensul că criteriile de desemnare pot fi extinse la orice investigație neconectată cu proceduri judiciare, criteriile sunt disproporționate și nelegale.