This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62012CA0082
Case C-82/12: Judgment of the Court (Third Chamber) of 27 February 2014 (request for a preliminary ruling from the Tribunal Superior de Justicia de Cataluña (Spain)) — Transportes Jordi Besora SL v Generalitat de Catalunya (Indirect taxes — Excise duties — Directive 92/12/EEC — Article 3(2) — Mineral oils — Tax on retail sales — Concept of ‘specific purpose’ — Transfer of powers to the Autonomous Communities — Financing — Predetermined allocation — Health-care and environmental expenditure)
Cauza C-82/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 27 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña – Spania) – Transportes Jordi Besora, SL/Generalitat de Catalunya (Impozitarea indirectă — Accize — Directiva 92/12/CEE — Articolul 3 alineatul (2) — Uleiuri minerale — Taxă pe vânzările cu amănuntul — Noțiunea „scop specific” — Transfer de competențe către comunitățile autonome — Finanțare — Afectare prestabilită — Cheltuieli în legătură cu îngrijirile medicale și cu mediul)
Cauza C-82/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 27 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña – Spania) – Transportes Jordi Besora, SL/Generalitat de Catalunya (Impozitarea indirectă — Accize — Directiva 92/12/CEE — Articolul 3 alineatul (2) — Uleiuri minerale — Taxă pe vânzările cu amănuntul — Noțiunea „scop specific” — Transfer de competențe către comunitățile autonome — Finanțare — Afectare prestabilită — Cheltuieli în legătură cu îngrijirile medicale și cu mediul)
JO C 112, 14.4.2014, p. 3–3
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
14.4.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 112/3 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 27 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña – Spania) – Transportes Jordi Besora, SL/Generalitat de Catalunya
(Cauza C-82/12) (1)
((Impozitarea indirectă - Accize - Directiva 92/12/CEE - Articolul 3 alineatul (2) - Uleiuri minerale - Taxă pe vânzările cu amănuntul - Noțiunea „scop specific” - Transfer de competențe către comunitățile autonome - Finanțare - Afectare prestabilită - Cheltuieli în legătură cu îngrijirile medicale și cu mediul))
2014/C 112/03
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Tribunal Superior de Justicia de Cataluña
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Transportes Jordi Besora, SL
Pârâtă: Generalitat de Catalunya
Obiectul
Cerere de decizie preliminară – Tribunal Superior de Justicia de Cataluña – Interpretarea articolului 3 alineatul (2) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse (JO L 76, p. 1, Ediţie specială, 9/vol. 1, p. 129) – Uleiuri minerale – Taxă specială pe vânzările cu amănuntul ale anumitor uleiuri minerale – Impozite indirecte altele decât acciza care are un scop specific – Taxă având un scop care poate fi atins de o altă taxă armonizată – Taxă stabilită simultan cu acest transfer al anumitor competenţe către regiuni şi urmărind, în parte, să susţină cheltuielile efectuate de regiuni aferente noilor competenţe transferate – Finalitate pur bugetară
Dispozitivul
Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care instituie o taxă pe vânzarea cu amănuntul de uleiuri minerale, cum este taxa pe vânzările anumitor uleiuri minerale (Impuesto sobre las Ventas Minoristas de Determinados Hidrocarburos) în discuție în litigiul principal, o asemenea taxă neputând fi considerată ca urmărind un scop specific în sensul acestei dispoziții, din moment ce această taxă, destinată să finanțeze exercitarea de către colectivitățile teritoriale în cauză a competențelor lor în materie de sănătate și de mediu, nu urmărește, în sine, să asigure protecția sănătății și a mediului.