This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62009CN0071
Case C-71/09 P: Appeal brought on 17 February 2009 by the Comitato Venezia vuole vivere against the judgment delivered on 28 November 2008 in Joined Cases T-254/00, T-270/00 and T-277/00 Hotel Cipriani SpA and Others v Commission
Cauza C-71/09 P: Recurs introdus la 17 februarie 2009 de Comitato Venezia vuole vivere împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea extinsă) pronunțate la 28 noiembrie 2008 în cauzele conexate T-254/00, T-270/00 și T-277/00, Hotel Cipriani SpA și alții/Comisia
Cauza C-71/09 P: Recurs introdus la 17 februarie 2009 de Comitato Venezia vuole vivere împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea extinsă) pronunțate la 28 noiembrie 2008 în cauzele conexate T-254/00, T-270/00 și T-277/00, Hotel Cipriani SpA și alții/Comisia
JO C 113, 16.5.2009, p. 20–21
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
16.5.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 113/20 |
Recurs introdus la 17 februarie 2009 de Comitato „Venezia vuole vivere” împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea extinsă) pronunțate la 28 noiembrie 2008 în cauzele conexate T-254/00, T-270/00 și T-277/00, Hotel Cipriani SpA și alții/Comisia
(Cauza C-71/09 P)
2009/C 113/41
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurent: Comitato „Venezia vuole vivere” (reprezentant: A. Vianello, avocat)
Celelalte părți în proces: Hotel Cipriani SpA, Società Italiana per il gas SpA (Italgas), Republica Italiană, Coopservice — Servizi di fiducia Soc. coop. rl, Comisia Comunităților Europene
Concluziile recurentului
|
— |
Admiterea prezentei acțiuni; |
|
— |
prin urmare, anularea Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene (Camera a șasea extinsă) din 28 noiembrie 2008 în cauzele conexate T-254/00, T-270/00 și T-277/00, Comitato „Venezia vuole vivere”/Comisia Comunităților Europene, notificată în data de 3 decembrie 2008, precum și anularea Deciziei 2000/394/CE a Comisiei din 25 noiembrie 1999 (1) și, în subsidiar, anularea articolului 5 din această decizie, în măsura în care impune o obligație de recuperare a reducerilor contribuțiilor sociale respective și în care se prevede aplicarea de dobânzi la această sumă pentru perioada avută în vedere; |
|
— |
obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente ambelor grade de jurisdicție. |
Motivele și principalele argumente
Comitato „Venezia vuole vivere” invocă șase motive în susținerea acțiunii.
În cadrul primului motiv, recurentul afirmă că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, încălcând prevederile articolului 87 alineatul (1) CE, și nu și-a respectat obligația de motivare care rezultă din articolul 253 CE. Mai exact, hotărârea atacată nu examinează în mod adecvat și nu motivează pe fond natura compensatorie a ajutoarelor care fac obiectul deciziei și nici influența acestora asupra pieței și încalcă principiul nediscriminării și al egalității de tratament în ceea ce privește examinarea poziției întreprinderilor municipalizate față de întreprinderile recurente.
Al doilea motiv are ca obiect încălcarea articolului 86 alineatul (2) CE și, în special, faptul că nu a fost efectuată examinarea aplicabilității derogării referitoare la gestiunea serviciilor de interes economic general în cazul din speță. Această examinare a fost efectuată în ceea ce privește întreprinderile municipalizate.
Al treilea motiv, având ca obiect încălcarea articolului 87 alineatul (3) litera (c) CE, critică poziția hotărârii atacate cu privire la puterile absolut discreționare ale Comisiei referitoare la aplicabilitatea derogării referitoare la dificultățile regionale și cu privire la lipsa unei examinări adecvate în cauza de față.
În cadrul celui de al patrulea motiv, recurentul invocă încălcarea articolului 87 alineatul (3) litera (d) CE și, în special, admiterea derogării referitoare la finalitatea „culturală” pentru Consorzio Venezia Nuova și lipsa examinării pentru celelalte întreprinderi.
În cadrul celui de al cincilea motiv, recurentul critică faptul că nu a fost luată în considerare continuitatea dintre înlesnirile acordate (ulterioare lunii iunie 1994) și schema precedentă (care începe în 1973), cu încălcarea articolelor 1 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului [88] CE (2).
Al șaselea motiv are ca obiect caracterul automat al deciziei de recuperare, cu încălcarea articolului 14 din Regulamentul nr. 659/1999.
(1) Decizia 2000/394/CE a Comisiei din 25 noiembrie 1999 privind măsurile de ajutor în favoarea întreprinderilor stabilite pe teritoriul Veneției și al Chioggiei, prevăzute de Legile nr. 30/1997 și nr. 206/1995 de instituire a unor reduceri ale contribuțiilor sociale (JO 2000, L 150, p. 50)
(2) JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41.