This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62008FO0042
Order of the Civil Service Tribunal (First Chamber) of 18 February 2009. # Luigi Marcuccio v Commission of the European Communities. # Public service - Officials - Action for damages - Manifest inadmissibility. # Case F-42/08.
Ordonanța Tribunalului Funcției Publice (camera întâi) din data de 18 februarie 2009.
Luigi Marcuccio împotriva Comisiei Comunităților Europene.
Funcție publică - Funcționari - Acțiune în despăgubiri - Inadmisibilitate vădită.
Cauza F-42/08.
Ordonanța Tribunalului Funcției Publice (camera întâi) din data de 18 februarie 2009.
Luigi Marcuccio împotriva Comisiei Comunităților Europene.
Funcție publică - Funcționari - Acțiune în despăgubiri - Inadmisibilitate vădită.
Cauza F-42/08.
Repertoriul de jurisprudență – Funcția publică 2009 I-A-1-00035; II-A-1-00147
ECLI identifier: ECLI:EU:F:2009:16
ORDONANȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE (Camera întâi)
18 februarie 2009
Cauza F‑42/08
Luigi Marcuccio
împotriva
Comisiei Comunităților Europene
„Funcție publică – Funcționari – Acțiune în despăgubire – Nerespectarea unui termen rezonabil pentru introducerea unei cereri de despăgubiri – Inadmisibilitate vădită”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Marcuccio solicită în esență obligarea Comisiei la a‑l despăgubi pentru prejudiciul care rezultă din faptul că aceasta ar fi trimis o notă la un număr de fax pe care nu ar fi trebuit să îl utilizeze
Decizia: Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă. Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.
Sumarul ordonanței
Funcționari – Acțiune – Termene – Cerere de despăgubiri adresată unei instituții – Respectarea unui termen rezonabil
(Statutul Curții de Justiție, art. 46; Statutul funcționarilor, art. 90)
Revine funcționarilor sau agenților sarcina de a sesiza, într‑un termen rezonabil, instituția cu orice cerere prin care se urmărește obținerea din partea Comunității a unei despăgubiri pentru un prejudiciu care ar fi imputabil acesteia, începând din momentul în care au avut cunoștință de situația în legătură cu care se plâng. Caracterul rezonabil al termenului trebuie apreciat în funcție de circumstanțele proprii fiecărei cauze și în special de miza litigiului pentru persoana interesată, de complexitatea cauzei și de comportamentul părților în speță.
În această privință, trebuie de asemenea să se țină seama de elementul de comparație reprezentat de termenul de prescripție de cinci ani prevăzut în materia acțiunii în răspundere extracontractuală la articolul 46 din Statutul Curții de Justiție. Cu toate acestea, termenul de cinci ani nu poate constitui o limită rigidă și intangibilă în interiorul căreia ar fi admisibilă orice cerere, oricât timp i‑ar fi trebuit reclamantului pentru a sesiza administrația cu cererea sa și oricare ar fi împrejurările speței.
(a se vedea punctele 19-22)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 5 octombrie 2004, Eagle și alții/Comisia, T‑144/02, Rec., p. II‑3381, punctele 65 și 66
Tribunalul Funcției Publice: 1 februarie 2007, Tsarnavas/Comisia, F‑125/05, nepublicată încă în Repertoriu, punctele 76 și 77