COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.9.2026
COM(2026) 681 final
2026/0286(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind menținerea unor spații digitale pe internet responsabile și de încredere pentru copii („EU KIDS ACT”)
{SWD(2026) 681 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
(1)CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Doar jumătate din copiii cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani din Europa declară că se simt în siguranță în mediul online. Riscurile cu care se confruntă minorii în mediul online sunt reale și urgente și le afectează sănătatea, dezvoltarea și bunăstarea - de exemplu, reducerea activității fizice, riscul crescut de miopie și scăderea numărului de ore de somn, stări de depresie și anxietate, scăderea stimei de sine, impactul negativ asupra învățării și dezvoltării cognitive, tulburările de alimentație, lipsa de empatie, singurătatea și manifestări de dependență. În mediul online minorii se confruntă, de asemenea, cu riscul de hărțuire cibernetică (cyberbullying), de abuz sexual și de racolare în scopuri sexuale (grooming).
Protecția minorilor în mediul online este o prioritate politică pentru Comisie. În discursul său din 2025 privind starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, anunța că va desemna un grup de experți care să-i poată oferi consiliere cu privire la cea mai bună abordare pentru Europa în ceea ce privește siguranța copiilor în mediul online. După o serie de acțiuni în prima jumătate a anului 2026 la care au participat experți din diferite domenii, precum și reprezentanți ai industriei, ai părinților și ai tineretului, în iulie 2026 copreședinții Grupului special i-au prezentat președintei recomandările lor. Aceste recomandări trasează o cale clară către îmbunătățirea siguranței minorilor în mediul online și garantarea funcționării pieței unice. În special, acestea prevăd o restricționare a accesului la nivelul UE, măsuri armonizate de siguranță integrate începând din faza de proiectare, precum și sisteme proporționale de asigurare a vârstei care să protejeze viața privată. Nu în ultimul rând, se recomandă acoperirea serviciilor digitale dincolo de platformele de comunicare socială, inclusiv magazinele de aplicații, companionii IA și unele jocuri video și platforme de partajare a materialelor video care prezintă funcționalități riscante.
În octombrie 2025, în Declarația din Iutlanda, semnată de 25 de state membre, s-a solicitat verificarea vârstei și un mediu online mai sigur pentru minori. În concluziile sale din martie 2026 și din octombrie 2025, Consiliul European a subliniat, de asemenea, importanța protejării minorilor în mediul online, inclusiv printr-o vârstă a majoratului digital. În raportul său din noiembrie 2025 privind protecția minorilor în mediul online, Parlamentul European a solicitat stabilirea unei limite de vârstă de 16 ani în mediul online, armonizată la nivel european, pentru accesul la platformele de comunicare socială, la platformele de partajare a materialelor video și la companionii IA, cu excepția cazului în care aceștia primesc acordul părinților sau al titularilor autorității părintești. De asemenea, a solicitat stabilirea unei limite de vârstă de 13 ani în mediul online, armonizată la nivel european, sub care niciun minor să nu poată accesa platformele de comunicare socială. Parlamentul European a recunoscut, de asemenea, necesitatea unei legislații suplimentare privind proiectarea adecvată vârstei și siguranța din faza de proiectare. Acesta a solicitat, de asemenea, o abordare europeană în ceea ce privește măsurile de asigurare a vârstei, care să asigure securitate juridică.
În întreaga Uniune Europeană, statele membre discută sau propun acte legislative naționale pentru a spori siguranța minorilor în mediul online. Italia, Franța, Norvegia, Grecia, Austria, Polonia și Belgia au notificat în 2025 și 2026 proiectele lor legislative privind limitarea accesului minorilor sub o anumită vârstă la anumite servicii digitale. În mai 2026, Norvegia și-a notificat, de asemenea, legislația. În aproape toate celelalte state membre, consultările sunt în curs, proiectele legislative sunt în dezbatere în parlamentele naționale sau au fost deja anunțate de autorități. Propunerile de proiecte legislative naționale înaintate diferă în ceea ce privește domeniul de aplicare, limitele de vârstă și tipurile de restricții impuse, riscând să fragmenteze piața unică, să reducă securitatea juridică și să crească costurile de asigurare a conformității, oferind în același timp un nivel inegal de protecție a minorilor la nivelul Uniunii Europene.
Mediul online actual este conceput fără a ține cont de minori. Deși există deja acte legislative pentru a crea un mediu online mai sigur, nicio legislație nu ia ca punct de plecare copiii și siguranța și responsabilizarea acestora. Pe baza principiilor-cheie prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2065 și în Regulamentul (UE) 2024/1689, această propunere urmărește să-i protejeze pe minori împotriva unor servicii online și sisteme de IA riscante, să susțină piața unică digitală și să mențină pentru protecția minorilor în mediul online coerența cadrului de reglementare și a structurii de asigurare a respectării legii.
Propunerea recunoaște riscurile la care sunt expuși minorii în cadrul anumitor servicii de rețele de socializare online și pe anumite platforme de partajare a materialelor video și, prin urmare, limitează în aceste cazuri posibilitatea de a crea un cont autonom de către copiii cu vârsta sub 15 ani. Prin stabilirea unei vârste unice în întreaga Uniune Europeană, se armonizează normele naționale divergente, eliminând obstacolele din calea punerii în aplicare a pieței unice digitale, asigurând securitatea juridică și un nivel similar de protecție pentru toți copiii din Uniunea Europeană. La aceasta se adaugă norme care recunosc rolul părinților și al titularilor autorității părintești în sprijinirea dezvoltării în condiții de siguranță a minorilor în mediul online, prin crearea de conturi cu funcționalități limitate pentru minori începând cu 13 ani, precum și norme menite să creeze un mediu de servicii și sisteme sigur pentru copiii foarte mici, cu supraveghere parentală strictă și care să țină seama de dezvoltarea acestora. În conformitate cu abordarea evolutivă recomandată de copreședinții Grupului special privind siguranța copiilor în mediul online, minorii cu vârsta sub 13 ani nu ar trebui să aibă acces la platforme de servicii de socializare online și la platforme de servicii de partajare a materialelor video care au un caracter dăunător.
Propunerea stabilește cerințe clare de siguranță din faza de proiectare pentru serviciile de rețele de socializare online, serviciile oferite de platformele de partajare a materialelor video, jocurile online, companionii IA și chatboții conversaționali generali, precum și magazinele de aplicații software. Pe baza recomandărilor copreședinților Grupului special, aceasta armonizează și extinde cerințele respective, asigurând securitatea juridică în cadrul pieței unice digitale și un nivel ridicat de protecție a minorilor în mediul online, ținând seama de faptul că modelele de afaceri se schimbă în mod constant în acest domeniu dinamic și că trebuie evitate eventuale lacune.
Pentru a favoriza amânarea acordării accesului și punerea în aplicare a cerințelor de siguranță din faza de proiectare, propunerea stabilește un cadru clar pentru asigurarea vârstei, care să prevadă criterii și garanții clare pentru utilizarea și implementarea acestor sisteme. Prin stabilirea cerințelor privind utilizarea metodelor de asigurare a vârstei, propunerea asigură faptul că utilizarea acestor metode va fi proporțională, eficace, fiabilă și va proteja viața privată. Aceasta prevede, de asemenea, criterii comune pentru asigurarea vârstei, asigurând funcționarea pieței unice.
O aplicare rapidă, eficace și solidă este esențială pentru protecția minorilor în mediul online și pentru funcționarea pieței unice. Prin urmare, propunerea stabilește un cadru de executare care se bazează pe structurile existente, prevăzând în același timp o procedură accelerată.
•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat
Propunerea se bazează pe cadrul legislativ existent privind protecția minorilor în mediul online, asigurând funcționarea pieței unice. Bazându-se pe Regulamentul (UE) 2022/2065 și pe Regulamentul (UE) 2024/1689, propunerea asigură continuitatea și coerența cu cadrul de reglementare al UE privind serviciile digitale și sistemele de IA și, în același timp, stabilește cerințe specifice referitoare la protecția minorilor în mediul online, luând în calcul, ca punct de plecare, evoluția capacităților lor, precum și siguranța și responsabilizarea acestora.
Această propunere de regulament nu aduce atingere Regulamentului privind serviciile digitale și se bazează pe dispozițiile prevăzute în acesta, în special pe articolul 28 în ceea ce privește obligația anumitor furnizori de platforme online de a lua măsuri adecvate pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori. Instrumentul propus, în special dispozițiile sale referitoare la măsurile de siguranță din faza de proiectare, a stabilit în instrumentele juridice obligatorii specificațiile pe care Comisia le-a inclus deja în Orientările privind protecția minorilor în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065. În acest sens, regulamentul precizează obligațiile prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2022/2065, în cazul în care acestea se referă la cerințele privind siguranța din faza de proiectare și asigurarea vârstei. Prin urmare, rămân neafectate cazurile în curs legate de aceste obligații în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065, în special al articolului 28. De asemenea, această propunere de regulament nu aduce atingere Regulamentului (UE) 2024/1689 și se bazează pe cadrul stabilit de acesta, în special pe normele generale bazate pe risc. Propunerea de regulament este complementară și nu afectează interdicțiile și alte obligații și cerințe în ceea ce privește sistemele de IA și modelele de IA de uz general deja stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1689.
Strategia „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+) sprijină punerea în aplicare a acestui cadru legislativ, în special a Regulamentului (UE) 2022/2065. În cadrul BIK+, rețeaua de centre pentru un internet mai sigur, cofinanțată de UE, oferă sesiuni de formare, linii de asistență telefonică și linii telefonice de urgență și desfășoară activități de sensibilizare. Rețeaua consultă periodic copiii și tinerii cu privire la nevoile lor și opinia lor referitoare la siguranța online. În februarie 2026, Comisia a adoptat Planul de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice pentru a preveni acest fenomen, pentru a sensibiliza opinia publică, pentru a facilita raportarea și pentru a garanta că victimele primesc un sprijin adecvat. Propunerea este în concordanță cu aceste acțiuni fără caracter legislativ și se bazează pe ele pentru a le oferi copiilor din Europa cel mai bun sprijin atunci când se află în mediul online.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Propunerea de regulament introduce un cadru orizontal pentru protecția minorilor în mediul online. Acest regulament nu aduce atingere normelor stabilite de alte acte juridice ale Uniunii care reglementează alte aspecte ale furnizării de servicii intermediare pe piața internă, în special normele privind serviciile mass-media audiovizuale, protecția consumatorilor și siguranța produselor, și privind protecția datelor cu caracter personal.
Propunerea va fi completată prin inițiative ulterioare în deplină conformitate cu regulamentul, printre care evaluarea în curs și viitoarea revizuire a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, care va analiza, în plus, aspectele legate de protecția minorilor în calitate de telespectatori și va prevedea ca aceștia să fie protejați în mod adecvat atunci când vizionează conținut audiovizual. Având în vedere noile amenințări și riscuri, Comisia va examina dacă sunt necesare specificații suplimentare privind conceptul de conținut audiovizual dăunător și ce măsuri sunt necesare pentru a garanta că minorii nu sunt expuși la un astfel de conținut.
În plus, viitorul act legislativ privind echitatea digitală (DFA) urmărește să consolideze legislația privind protecția consumatorilor și să o facă adecvată scopului, inclusiv în mediul digital, în deplină conformitate cu obligațiile prevăzute în acest regulament. Legislația privind protecția consumatorilor joacă un rol important în asigurarea faptului că consumatorii, inclusiv copiii în rolul lor de consumatori, nu sunt expuși unor practici neloiale sau înșelătoare. Directiva privind practicile comerciale neloiale (UCPD) recunoaște în special copiii drept consumatori vulnerabili care au nevoie de o protecție sporită; de asemenea, interzice îndemnul direct adresat copiilor de a cumpăra produsele promovate sau de a convinge părinții sau alți adulți să le cumpere. În plus, ca parte a revizuirii legislației existente în materie de protecție a consumatorilor, Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (CPC) va fi, de asemenea, revizuit pentru a consolida actualul sistem de coordonare privind asigurarea respectării legislației de către autoritățile naționale și pentru a-i conferi Comisiei competențe directe de investigare și de asigurare a respectării legislației în cazuri specifice.
În plus, modificările recente aduse Regulamentului (UE) 2024/1689 care interzic sistemele de IA care generează materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, adoptarea în curs a Regulamentului privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, împreună cu reformarea recent adoptată a Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor, consolidează cadrul UE de combatere a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor, atât online, cât și offline. Acestea vor îmbunătăți prevenirea, investigarea și sprijinirea victimelor.
De asemenea, propunerea este întru totul conformă cu inițiativele actuale și viitoare privind responsabilizarea și sprijinirea minorilor și garantarea bunăstării lor în mediul onine, inclusiv cu Strategia UE privind drepturile copilului8, Recomandarea Comisiei privind dezvoltarea și consolidarea unor sisteme integrate de protecție a copilului în interesul superior al copilului9, Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027)12 și viitoarea foaie de parcurs din 2030 privind viitorul educației și al competențelor digitale.
Siguranța copiilor în mediul online este o provocare globală care necesită o cooperare internațională. Propunerea este în concordanță cu politicile externe ale Uniunii, inclusiv cu Strategia digitală internațională (2025), prin care UE își extinde și aprofundează cooperarea la nivel bilateral, regional și multilateral. Propunerea armonizează legislația la nivelul UE, ceea ce va sprijini eficacitatea cooperării externe a UE și influența sa pe plan global în ceea ce privește siguranța copiilor în mediul online.
(2)TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Temeiul juridic al propunerii este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede stabilirea de măsuri care să asigure funcționarea pieței interne. Această propunere vizează apropierea normelor cu scopul de a stabili funcționarea pieței interne și, în conformitate cu articolul 114 alineatul (3), de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și siguranței copiilor în întreaga Uniune Europeană, având în vedere noile evoluții tehnologice.
Principalul obiectiv al acestei propuneri este de a institui dispoziții armonizate pentru a proteja minorii în mediul online. Pe măsură ce statele membre discută sau adoptă noi măsuri de restricționare a accesului la anumite platforme online considerate riscante pentru copiii sub o anumită vârstă, piața UE riscă să devină din ce în ce mai fragmentată. Prin urmare, această propunere urmărește să asigure buna funcționare a pieței interne, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii transfrontaliere de rețea de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de magazine de aplicații software, de companionii IA și de chatboții conversaționali generali, precum și de jocuri online. O astfel de abordare armonizată asigură, de asemenea, un nivel la fel de ridicat de protecție a minorilor în toată Uniunea Europeană.
În plus, această propunere precizează și completează dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE) 2022/2065 în ceea ce privește protecția minorilor și completează Regulamentul (UE) 2024/1689 în ceea ce privește cerințele de siguranță specifice copiilor pentru companionii IA și chatboții conversaționali generali. Întrucât atât Regulamentul (UE) 2022/2065, cât și Regulamentul (UE) 2024/1689 au ca temei juridic articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, această propunere urmează aceeași abordare.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Ținând seama de faptul că serviciile digitale și sistemele de IA sunt, prin natura lor, transfrontaliere, eforturile legislative la nivel național menționate mai sus pentru amânarea acordării accesului împiedică furnizarea de servicii și sisteme digitale la nivel transfrontalier, creează insecuritate juridică și obstacole în calea punerii în aplicare a pieței unice, costuri ridicate de asigurare a conformității și un nivel inegal de protecție a minorilor în întreaga Europă.
Consecințele potențiale în absența unei acțiuni imediate necesită, de asemenea, acțiuni urgente. Statele membre adoptă deja propria legislație. În 2025 și 2026, au fost primite mai multe notificări TRIS (Italia, Franța, Norvegia, Grecia, Polonia, Austria, Belgia) cu privire la restricțiile de vârstă pentru anumite tipuri de servicii digitale. În aproape toate celelalte state membre, consultările sunt în curs, proiectele legislative sunt în dezbatere în parlamentele naționale sau au fost deja anunțate de autorități. Legislațiile naționale diferă în ceea ce privește domeniul de aplicare, limitele de vârstă și tipurile de restricții impuse. Acestea propun definiții sau criterii diferite pentru tipurile de servicii digitale al căror acces urmează să fie limitat, limite de vârstă diferite (de la 13 la 16 ani), accesul depinzând în cele din urmă de consimțământul părinților. În anumite cazuri, legislațiile naționale aflate în dezbatere includ obligații suplimentare privind siguranța din faza de proiectare. Proliferarea legislațiilor naționale, cu obligații juridice diferite, riscă să fragmenteze în mod semnificativ piața unică, să reducă securitatea juridică și să crească costurile de asigurare a conformității pentru furnizorii de servicii digitale, oferind în același timp un nivel inegal de protecție a minorilor în întreaga Uniune Europeană.
Normele privind protecția minorilor și asigurarea unui mediu online sigur pentru aceștia ar trebui să fie armonizate la nivelul Uniunii, oferind astfel previzibilitate și certitudine, reducând costurile de asigurare a conformității în toată Europa și garantând că toți minorii, indiferent de locul în care trăiesc, beneficiază de un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate online.
•Proporționalitatea
Propunerea urmărește să asigure un cadru solid și coerent de protecție a minorilor în mediul online, prin limitarea la nivelul UE a accesului la platformele de comunicare socială+ pentru tinerii sub 13 ani. Această abordare le permite părinților să creeze conturi specifice pentru copiii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani. Se prevede un acces armonizat la servicii sigure de socializare în rețea și la platforme de partajare a materialelor video începând cu vârsta de 15 ani, la care se adaugă obligații clare în materie de siguranță începând din faza de proiectare și cerințe și criterii clare pentru utilizarea metodelor de asigurare a vârstei.
Propunerea ia ca punct de plecare raportul copreședinților Grupului special privind siguranța copiilor, care stabilește în mod clar riscurile cu care se confruntă minorii în mediul online. În acest context, propunerea instituie un cadru care abordează riscurile la adresa serviciilor menționate în raport, fără a afecta în mod disproporționat drepturile fundamentale (a se vedea secțiunea de mai jos).
Aspectele-cheie ale propunerii limitează domeniul de aplicare al regulamentului la ceea ce este strict necesar pentru atingerea acestor obiective. În special, propunerea stabilește obligații privind diferite tipuri de servicii și sisteme digitale, în funcție de natura serviciului sau a sistemului, pentru a garanta că acestea sunt specifice și proporționale. Această abordare vizează problemele identificate, fără a împovăra excesiv furnizorii care nu fac obiectul acestor problematici. Obligațiile de fond se limitează la serviciile de rețele de socializare online, la serviciile oferite de platformele de partajare a materialelor video, la jocurile online și la furnizorii de magazine de aplicații software. Urmând o abordare bazată pe coreglementare, acestea se bazează pe inițiative de coreglementare pentru serviciile care intră în domeniul de aplicare al acestui regulament, inclusiv în ceea ce privește magazinele de aplicații software și jocurile online. În ceea ce privește sistemele de IA, propunerea se limitează la companionii IA și la chatboții conversaționali generali care pot prezenta riscuri grave pentru sănătatea, siguranța și bunăstarea minorilor și care sunt în afara cerințelor de siguranță din faza de proiectare menite în mod specific să abordeze aceste riscuri pentru minori în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1689.
În același timp, întreprinderile mici și microîntreprinderile nu sunt exceptate de la aplicarea acestui regulament, deoarece pot aduce, de asemenea, prejudicii minorilor. Excluderea acestora din domeniul de aplicare ar submina obiectivul acestei propuneri.
Sunt excluse din domeniul de aplicare deoarece este puțin probabil să aducă prejudicii minorilor enciclopediile online non-profit, registrele, serviciile și sistemele educaționale și științifice non-profit care sunt concepute în scopuri pur educaționale și exploatate în cadrul instituțiilor sau organizațiilor de învățământ, platformele de dezvoltare și partajare de software cu sursă deschisă, cu excepția cazului în care platforma în sine constituie un sistem de IA care intră în domeniul de aplicare al acestui regulament și al Regulamentului (UE) 2024/1689, serviciile și sistemele dezvoltate și exploatate în mod specific exclusiv în scopul cercetării și dezvoltării științifice, precum și serviciile și sistemele proiectate, dezvoltate și exploatate de autoritățile publice și care sunt destinate să fie utilizate exclusiv de către autoritățile publice respective sau în numele acestora.
Stabilind un cadru clar, alături de cooperarea între statele membre și de coreglementare, această propunere urmărește să sporească securitatea juridică, să garanteze funcționarea pieței unice și să sporească nivelurile de încredere.
•Alegerea instrumentului
Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene oferă legiuitorului posibilitatea de a adopta regulamente și directive.
Comisia a decis să prezinte o propunere de regulament pentru a asigura un nivel coerent de protecție a minorilor în toată Uniunea și pentru a preveni divergențele care împiedică libera prestare a serviciilor și funcționarea sistemelor relevante în cadrul pieței interne. Acest lucru este necesar pentru a oferi securitate juridică și transparență atât pentru operatorii economici, cât și pentru copii și părinți.
(3)REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Consultarea cu părțile interesate
Propunerea dă curs în mod direct recomandărilor copreședinților Grupului special privind siguranța copiilor în mediul online. Acționând în mod independent, acest grup special a examinat riscurile și oportunitățile pentru copii în ceea ce privește serviciile digitale, precum și cadrul de reglementare existent și lacunele acestuia. A colectat o serie amplă de date și cunoștințe de specialitate. Acest proces independent a reunit experți din întreaga Uniune Europeană din diferite domenii, printre care sănătatea, psihologia și psihiatria infantilă, informatica, tehnologia digitală și mass-media, științele sociale și drepturile copiilor. La reuniune au participat, de asemenea, reprezentanți ai grupurilor de tineret, ai grupului de părinți și ai organizațiilor pentru drepturile copiilor. Alte părți interesate au furnizat contribuții pe parcursul întregului proces, cum ar fi OHCHR, grupuri de reflecție specializate, reprezentanți ai industriei, precum și Comitetul european pentru protecția datelor.
Tinerii au fost, de asemenea, consultați în pregătirea acestei propuneri. În cadrul reuniunii sale din decembrie 2026, Consiliul consultativ al tinerilor pe lângă președinte a discutat despre siguranța și bunăstarea copiilor în mediul online, reunind opiniile copiilor din toate cele 27 de state membre ale UE. Acest consiliu consultativ reunește peste 30 de reprezentanți ai tinerilor, câte unul din fiecare consiliu național al tineretului din fiecare stat membru, unul din partea Forumului European de Tineret, precum și observatori din țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE. În decembrie 2025, Forumul pentru un internet mai sigur, care a implicat peste 200 de copii, tineri și reprezentanți ai societății civile, ai industriei și ai autorităților naționale, a purtat discuții pe tema „De ce este importantă vârsta: protejarea și responsabilizarea minorilor într-o lume digitală”. Ambasadorii tinerilor pentru strategia „Un internet mai bun pentru copii” și reprezentanții tinerilor de pe platformele de participare a copiilor au fost, de asemenea, implicați în mod activ în acest grup special. În cadrul grupurilor, reprezentanții tinerilor au subliniat responsabilitatea serviciilor digitale în ceea ce privește furnizarea de servicii sigure și adecvate vârstei. Ei au subliniat necesitatea unor cerințe de siguranță începând din faza de proiectare, inclusiv setări implicite, sisteme de recomandare și o proiectare a interfețelor adecvate vârstei.
În completarea acestui proces consultativ, Comisia are contacte cu părțile interesate din domeniul siguranței copiilor în mediul online, cum ar fi procesele consultative întreprinse în contextul punerii în aplicare și al asigurării respectării Regulamentului privind serviciile digitale, precum și a strategiei „Un internet mai bun pentru copii” și a rețelei sale de centre pentru un internet mai sigur și de ambasadori ai tineretului. În contextul adoptării orientărilor privind protecția minorilor în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065, cererea de contribuții din 2024, care a primit peste 170 de răspunsuri, și consultarea publică din 2025, cu peste 300 de contribuții, au permis colectarea de informații detaliate de la o gamă largă de părți interesate, inclusiv cercetători, societatea civilă, industrie și autorități publice, cu privire la bunele practici și măsurile privind platformele online care permit crearea unui serviciu online sigur pentru copii. Majoritatea respondenților au exprimat o opinie pozitivă cu privire la măsurile introduse de aceste orientări, care sunt în mare parte codificate de prezenta propunere. De asemenea, aceștia au solicitat clarificări suplimentare cu privire la natura juridică a orientărilor și situațiile în care este oportun să se verifice și să se estimeze vârsta.
În perioada martie-aprilie 2026, Comisia a efectuat un sondaj Eurobarometru privind impactul timpului excesiv petrecut în fața ecranelor și pe platformele de comunicare socială asupra sănătății mintale a tinerilor, colectând date de la peste 26 000 de tineri cu vârste între 13 și 18 ani și de la peste 12 000 de părinți din toate cele 27 de state membre. Rezultatele arată că timpul petrecut de adolescenți în fața ecranelor reprezintă o parte importantă din zi, ceea ce prezintă riscuri majore: nouă din zece adolescenți au declarat că s-au confruntat cel puțin o dată cu un conținut online dăunător sau deranjant în ultimele trei luni, existând preocupări și în ceea ce privește afectarea relațiilor interpersonale și hărțuirea cibernetică. 54 % din părinți și 45 % din copiii cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani consideră că amânarea acordării accesului reprezintă o soluție eficace, iar 47 % din părinți și 48 % din adolescenți solicită o mai bună punere în aplicare a normelor existente de către furnizorii de servicii digitale.
În plus, Comisia primește în mod constant dovezi suplimentare din partea Comitetului european pentru servicii digitale și a coordonatorilor naționali de servicii digitale, care sunt responsabili cu supravegherea platformelor online mai mici, pentru a garanta faptul că acestea le oferă minorilor un mediu sigur, și cu buna monitorizare a acestui sector pe teren.
Alte procese consultative au fost, de asemenea, realizate în cadrul unor inițiative europene conexe, cum ar fi Actul legislativ privind echitatea digitală și Directiva serviciilor mass-media audiovizuale. Consultarea și cererea de contribuții referitoare la Actul legislativ privind echitatea digitală au fost deschise timp de 12 săptămâni începând cu 17 iulie 2025 - cetățenii, autoritățile publice și alte părți interesate au furnizat dovezi relevante privind proiectarea de produse digitale care urmărește dependența și proiectarea de interfețe înșelătoare sau manipulatoare, inclusiv impactul acestor practici asupra minorilor. De exemplu, în cadrul Strategiei UE privind drepturile copilului, pe Platforma UE de participare a copiilor au fost consultați 5 000 de copii cu privire la echitatea digitală. În plus, la 10 februarie 2026, Comisia a lansat o consultare publică pentru evaluarea impactului Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, colectând feedback de la o gamă la fel de largă de părți interesate, inclusiv cu privire la cele mai bune modalități de consolidare a protecției minorilor în mediul online. Ambele procese consultative au furnizat dovezi relevante în sensul acestei propuneri.
•Evaluarea impactului
Cele mai importante elemente ale acestei propuneri se bazează pe un set de dovezi din surse foarte diferite, inclusiv evaluări ale impactului care stau la baza altor inițiative legislative, deja adoptate sau viitoare.
Prin urmare, regulamentul propus și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei („SWD”) privind impactul propunerii se bazează pe dovezi solide.
În primul rând, Grupul special privind siguranța copiilor în mediul online a reunit peste 60 de experți din diferite domenii, inclusiv sănătate, psihologia și psihiatria infantilă, informatică și științe sociale, precum și reprezentanți ai grupurilor de tineret, ai grupurilor de părinți și ai organizațiilor pentru drepturile copiilor, iar copreședinții s-au întâlnit, de asemenea, cu OHCHR, cu grupuri de reflecție specializate, cu industria și cu Comitetul european pentru protecția datelor.
În al doilea rând, analiza specifică a efectelor prezentată în documentul de lucru al serviciilor Comisiei se bazează pe evaluările existente ale impactului, inclusiv în ceea ce privește Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind piețele digitale, Regulamentul privind IA, propunerea de regulament privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor și Directiva reformată privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, precum și viitorul act legislativ privind echitatea digitală și Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV).
În al treilea rând, dovezile și datele sunt colectate prin punerea în aplicare și asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale, în special cele 10 constatări preliminare referitoare la protecția minorilor, inclusiv în ceea ce privește proiectarea care urmărește dependența, conturile sigure și asigurarea vârstei, precum și studii, rapoarte de evaluare a riscurilor și implicarea părților interesate, în special în cursul elaborării orientărilor privind protecția minorilor, care a implicat o cerere de contribuții, o consultare publică, interacțiunea cu copiii și tinerii și reuniuni cu Comitetul european pentru servicii digitale. În acest context, colaborarea cu autoritățile naționale în contextul cadrului de supraveghere și de asigurare a respectării Regulamentului privind serviciile digitale, aflat în curs de desfășurare, oferă prețioase contribuții, colectate în urma investigațiilor; multe state membre, de exemplu Suedia și Germania, au efectuat anchete și consultări cu privire la proiectele lor naționale de lege privind protecția minorilor.
În al patrulea rând, implicarea și cooperarea pe plan internațional reprezintă, de asemenea, alte surse de dovezi din partea autorităților publice și a autorităților de reglementare. Comisia cooperează îndeaproape cu alte autorități de reglementare, inclusiv din Australia și Regatul Unit, care au efectuat evaluări și studii de impact, precum și din Brazilia și Japonia.
În al cincilea rând, studiile suplimentare includ un set vast de lucrări de cercetare academică, un sondaj Eurobarometru privind impactul timpului excesiv petrecut în fața ecranelor și pe platformele de comunicare socială asupra sănătății mintale a tinerilor, realizat în 2026, și un studiu comandat de Comisie privind impactul metodelor de asigurare a vârstei asupra drepturilor fundamentale și costurile economice aferente.
Comisia a pregătit un document de lucru analitic însoțitor al serviciilor Comisiei, inclusiv (i) definiția problemei, (ii) explicarea abordării urmate și (iii) evaluarea impactului. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei se bazează pe raportul copreședinților grupului special, precum și pe dovezile și datele colectate în contextul punerii în aplicare și al asigurării respectării Regulamentului privind serviciile digitale și pe pregătirea evaluărilor impactului, în special pentru Regulamentul privind echitatea digitală și revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale.
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei prezintă principalele efecte sociale și economice ale propunerii. În ceea ce privește impactul social, sănătatea minorilor ar trebui îmbunătățită, atât ca impact direct, cât și ca impact indirect al propunerii. Prin amânarea acordării accesului la anumite servicii specifice și prin furnizarea de garanții pentru servicii digitale adecvate vârstei, mediul online va deveni un loc mai sigur pentru minori, limitând riscurile cu care se confruntă aceștia în mediul online și impactul asupra dezvoltării lor cognitive, precum și asupra sănătății lor fizice și mintale.
Referitor la impactul economic, costurile marginale care rezultă din această propunere ar urma să rămână relativ limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a majorității cerințelor de siguranță integrate începând din faza de proiectare, deoarece acestea erau deja prezente în Orientările privind protecția minorilor în temeiul articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale. Cerințele de a elabora planuri de conformitate și de a se baza pe audituri sunt deja incluse în mare parte în evaluările riscurilor și în dispozițiile în materie de audit din Actul legislativ privind serviciile digitale. Acestea se referă, de asemenea, la furnizorii cu foarte mulți utilizatori (45 de milioane de utilizatori activi lunar), ceea ce ar trebui să limiteze impactul asupra IMM-urilor, deoarece, în principiu, acestea nu ating un nivel de utilizatori echivalent cu cel al platformelor online foarte mari. Punerea în aplicare a măsurilor de asigurare a vârstei și a instrumentelor de control parental va genera costuri suplimentare pentru furnizorii de servicii digitale. Aceste costuri nu pot fi cuantificate cu exactitate și nu poate stabili incidența lor, în special pentru numărul potențial mare de furnizori mici și microfurnizori de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video și de jocuri video care nu făceau anterior obiectul articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale. Însă aceste costuri sunt atenuate odată cu dezvoltarea soluției UE de verificare a vârstei și cu dezvoltarea sporită preconizată a pieței pentru soluții sigure de proiectare și ținând cont de faptul că există deja cerințe similare în legislația UE și, din ce în ce mai mult, în țările terțe. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare faptul că mulți furnizori de servicii digitale s-ar putea confrunta cu multe din aceste costuri de mai multe ori pentru a se conforma cu legislațiile naționale - așadar, adoptarea de măsuri la nivelul UE fi în interesul acestor furnizori, putând beneficia de norme armonizate.
•Drepturile fundamentale
Propunerea vizează îmbunătățirea, promovarea și sprijinirea respectării drepturilor copilului în mediul online, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”). Obiectivul măsurilor de amânare a acordării accesului este de a garanta că sunt respectate toate drepturile de care beneficiază copiii în mediul online, inclusiv drepturile la protecția necesară pentru bunăstarea, sănătatea și securitatea lor, viața privată, participarea, exprimarea liberă a opiniilor, în funcție de vârsta și maturitatea lor, ținând seama în primul rând de interesul lor superior, asigurând dreptul lor la dezvoltare și autodeterminare, fără riscurile și prejudiciile generate de anumite servicii și sisteme online. Deși serviciile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea și securitatea copiilor, acestea le permit, de asemenea, copiilor să își exprime în mod liber opiniile și să primească și să comunice idei - aceste drepturi sunt protejate de articolul 24 alineatul (1) și de articolul 11 alineatul (1) din cartă. Prin urmare, amânarea acordării accesului se limitează strict la crearea de conturi într-un set foarte bine definit de servicii și sisteme digitale care utilizează anumite caracteristici de proiectare și pun la dispoziția minorilor anumite funcționalități care se dovedesc a fi dăunătoare pentru sănătatea și siguranța acestora. Se garantează astfel faptul că această limitare a dreptului copilului la libertatea de exprimare rămâne proporțională și necesară pentru îndeplinirea obiectivului de interes general, astfel cum se prevede în cartă. Nu ar trebui să fie limitat accesul la servicii sigure, adecvate vârstei, concepute pentru copii și care permit controlul parental și o supraveghere corespunzătoare. În plus, sunt prevăzute excepții de la amânarea acordării accesului pentru a asigura accesul la informații, materiale educaționale și servicii publice.
Conform Comentariului general nr. 25 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului, sunt stabilite cerințe privind siguranța integrată începând din faza de proiectare pentru a asigura respectarea drepturilor copilului în mediul online. Setările sigure le vor oferi copiilor mai multă confidențialitate, în timp ce limitarea contactelor cu persoane străine va diminua riscurile de hărțuire cibernetică și de racolare în scopuri sexuale.
Părinții și titularii autorității părintești joacă, de asemenea, un rol important în creșterea și dezvoltarea copiilor lor, astfel cum se recunoaște la articolul 24 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a comunicării este garantată de articolul 7 din cartă. În baza articolului 14 alineatul (3) din cartă, libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora, asigurând în același timp respectarea altor drepturi fundamentale consacrate în cartă, inclusiv a articolului 21 privind nediscriminarea și a articolului 24 privind drepturile copiilor, interesul superior al acestora fiind considerat primordial.
Recunoscând rolul important al părinților și al titularilor autorității părintești, propunerea impune instrumente pentru titularii autorității părintești și le oferă părinților posibilitatea de a crea într-un mediu sigur conturi de utilizator pentru minorii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani. Aceste instrumente trebuie să evolueze în funcție de capacitățile copiilor, garantându-se respectarea drepturilor lor la viață privată.
De asemenea, acest regulament asigură respectarea drepturilor copiilor prin consolidarea autonomiei acestora. Regulamentul le impune furnizorilor de servicii și sisteme digitale care intră în domeniul său de aplicare să pună la dispoziție sisteme de raportare ușor de accesat și adaptate copiilor. Acestea trebuie să se asigure că semnalările din partea minorilor și a titularilor autorității părintești sunt tratate cu prioritate. Regulamentul permite, de asemenea, un control suplimentar în ceea ce privește setările utilizate pentru minori. În plus, propunerea îi ajută pe copii în ceea ce privește educația și alfabetizarea digitală și sprijinul pe care îl primesc părinții, îngrijitorii, cadrele didactice și educatorii, oferind statelor membre posibilitatea de a elabora strategii naționale pentru a sprijini obiectivele de protecție a copiilor în mediul online.
Sistemele de asigurare a vârstei și cerința de a verifica vârsta utilizatorilor pot avea implicații importante în ceea ce privește dreptul la viață privată, libertatea de exprimare și participarea și nediscriminarea utilizatorilor. Propunerea stabilește cerințe clare privind implementarea și utilizarea sistemelor de asigurare a vârstei, precum și garanții și măsuri tranzitorii pentru a limita impactul asupra acestor drepturi fundamentale la ceea ce este strict necesar pentru a proteja sănătatea și siguranța minorilor în mediul online. Aceste criterii includ un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, robustețe, securitate, nediscriminare și neintruziune. Urmând o abordare bazată pe riscuri și asigurând proporționalitatea, verificarea vârstei este obligatorie pentru punerea în aplicare a măsurilor de amânare a acordării accesului și se limitează la conturile nou create; în cazul conturilor existente, verificarea vârstei este necesară numai atunci când furnizorul nu poate stabili cu un grad ridicat de siguranță că titularul contului depășește pragul de vârstă prevăzut. Prin consacrarea acestor criterii în legislație, propunerea prevede standarde juridice clare pentru utilizarea și implementarea sistemelor de asigurare a vârstei, garantând un nivel ridicat de protecție a datelor pentru utilizarea acestora. Astfel, se va promova realizarea unei piețe inovatoare a soluțiilor de asigurare a vârstei în cadrul pieței unice digitale, care să respecte drepturile fundamentale.
(4)IMPLICAȚII BUGETARE
Pentru a desfășura activitățile prevăzute în acest regulament, Comisia trebuie să dispună de personal suficient. Acest lucru este deosebit de important deoarece, în exercitarea sarcinilor sale, Comisia va trebui să supravegheze câteva din cele mai puternice din punct de vedere financiar și mai sofisticate din punct de vedere tehnologic întreprinderi din lume. Supravegherea acestor întreprinderi va necesita personal cu înaltă calificare și cu profiluri specializate. Comisia s-ar putea confrunta cu un risc politic ridicat dacă nu dispune de resurse suficiente pentru a asigura punerea în aplicare a acestor norme. Apelurile la acțiuni rapide pentru protejarea copiilor din Europa în mediul online sunt în creștere; pentru a garanta că generația viitoare este protejată în mod eficace este nevoie de personal adecvat, inclusiv pentru a realiza punerea în aplicare rapidă care va fi impusă de acest regulament.
În acest scop, Comisia se va baza pe taxa de supraveghere stabilită la articolul 43 din Regulamentul privind serviciile digitale. Întrucât această propunere decurge din Regulamentul privind serviciile digitale, resursele acestuia ar trebui să se bazeze, de asemenea, pe taxa de supraveghere prevăzută în acest act. Mai multe detalii privind implicațiile bugetare sunt prezentate în fișa financiară legislativă și digitală.
(5)ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Propunerea va fi evaluată în mod riguros, în special în ceea ce privește eficacitatea amânării accesului, domeniul de aplicare personal și proporționalitatea acestora, precum și cerințele privind siguranța din faza de proiectare. Această evaluare ține seama de experiența dobândită în punerea în aplicare a propunerii, precum și de evoluțiile tehnologice, juridice și ale pieței.
Evaluarea va veni în completarea monitorizării prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale.
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Capitolul I stabilește dispozițiile generale, inclusiv obiectul și domeniul de aplicare al regulamentului (articolele 1 și 2) și definițiile termenilor-cheie utilizați în cadrul regulamentului (articolul 3). Această secțiune stabilește, de asemenea, norme privind prevenirea eludării pentru furnizorii care intră în domeniul de aplicare al acestui regulament (articolul 4) și obligații pentru categoriile de furnizori indicate de a notifica un plan de conformitate și de a-l supune unui audit independent (articolul 5).
Capitolul II conține dispoziții privind amânarea acordării accesului minorilor la platformele de comunicare socială, impunându-le furnizorilor de servicii care au caracteristici specifice și care constituie servicii de socializare în rețea sau servicii de platforme de partajare a materialelor video, sau ambele, să nu le permit minorilor cu vârsta sub 15 ani să își creeze un cont autonom. În plus, furnizorii acestor servicii le pot permite titularilor autorității părintești să creeze conturi pentru minorii cu vârsta de peste 13 ani, cu caracteristici limitate și adecvate vârstei, care să le permită să acceseze serviciul (articolul 6). Dacă pot demonstra că serviciul pe care îl propun este adecvat vârstei, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video le pot permite titularilor autorității părintești, în mod excepțional, să permită și accesul minorilor cu vârsta sub 13 ani prin intermediul unor conturi create și supravegheate chiar de către aceștia (articolul 7).
Capitolul III stabilește dispoziții privind siguranța din faza de proiectare aplicabile furnizorilor de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platforme de partajare a materialelor video, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali și de jocuri online.
Secțiunea 1 stabilește dispoziții generale aplicabile furnizorilor de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali, de jocuri online și de magazine de aplicații software. Această secțiune precizează că cerințele prevăzute în prezentul capitol se aplică, de asemenea, destinatarilor neînregistrați ai serviciului sau utilizatorilor sistemului și că este posibil să se deroge de la aceste cerințe numai atunci când s-a stabilit că destinatarul serviciului sau utilizatorul sistemului este un adult, utilizând o metodă de asigurare a vârstei în conformitate cu capitolul V (articolul 8).
Secțiunea 2 stabilește dispoziții aplicabile serviciilor de rețele de socializare online și serviciilor de platformă de partajare a materialelor video. În special, acestor servicii li se interzice să își proiecteze, să își organizeze sau să își exploateze serviciile într-un mod care este destinat să încurajeze sau care poate anticipa în mod rezonabil că va încuraja utilizarea compulsivă sau excesivă a serviciului de către minori și ar trebui să instituie instrumente eficace de gestionare a timpului, care să protejeze orele obișnuite de somn și programul școlar al minorilor (articolul 9). Furnizorii care utilizează sisteme de recomandare sunt obligați să proiecteze informațiile sugerate și optimizarea sistemelor lor de recomandare pentru minori într-un mod care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a acestora (articolul 10). În plus, furnizorii respectivi trebuie să instituie măsuri adecvate și proporționate pentru a se asigura că setările implicite garantează un nivel ridicat de confidențialitate, securitate și siguranță a minorilor, care nu pot fi schimbate decât dacă minorii și-au exprimat în mod explicit consimțământul pentru astfel de modificări. Furnizorii respectivi se asigură că minorii nu au acces la caracteristici sau setări care au efecte negative reale sau previzibile asupra confidențialității, siguranței și securității minorilor (articolul 11). Aceste servicii de rețele de socializare online și de platformă de partajare a materialelor video sunt, de asemenea, obligate să instituie măsuri care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor în ceea ce privește interacțiunea minorilor cu alți destinatari ai serviciului (articolul 12). Nu în ultimul rând, acești furnizori se asigură că, înainte de a realiza o tranzacție economică, minorului i se aduce la cunoștință în mod transparent că este vorba despre o tranzacție economică și că alfabetizarea comercială a minorului, aflată încă în dezvoltare, nu este exploatată prin opțiuni de proiectare, organizare sau operare care pot duce la cheltuieli excesive, impulsive sau nedorite, evitându-se expunerea minorilor la sisteme de recompense variabile (articolul 13).
Secțiunea 3 stabilește dispoziții aplicabile companionilor IA și chatboților conversaționali generali. În special, această secțiune obligă furnizorii să pună în aplicare dispoziții privind siguranța din faza de proiectare legate de proiectarea care urmărește dependența, setările de siguranță și transparența tranzacțiilor comerciale prevăzute la articolele 9, 11 și 13 din secțiunea 2, precum și norme specifice adaptate pentru aceste sisteme (articolul 14). Aceste norme le impun furnizorilor de companioni IA și de chatboți conversaționali generali să instituie măsuri solide de protecție a siguranței copiilor, inclusiv prin proiectarea sistemelor astfel încât minorii să nu fie expuși la caracteristici care ar putea crea dependențe emoționale, prin prevenirea interacțiunilor dăunătoare și prin efectuarea de teste și de monitorizări ulterioare introducerii pe piață pentru a identifica și a atenua riscurile la adresa siguranței, sănătății, drepturilor fundamentale, bunăstării și dezvoltării minorilor. În cazul în care astfel de sisteme sunt implementate ca funcționalitate a unor servicii de rețele de socializare online, a unor servicii de platformă de partajare a materialelor video sau a unui joc online, furnizorii serviciilor respective ar trebui să se asigure că companionii IA și chatboții conversaționali generali nu sunt activați automat, că minorii au posibilitatea de a renunța la utilizarea lor, atunci când acest lucru este posibil, și că nu sunt încurajați să le utilizeze.
Secțiunea 4 stabilește dispoziții aplicabile jocurilor online. În special, această secțiune obligă furnizorii să pună în aplicare dispoziții privind siguranța din faza de proiectare legate de proiectarea care urmărește dependența și setările sigure prevăzute la articolele 9, 11 și 12 din secțiunea 2, precum și norme specifice adaptate jocurilor online (articolul 15). Aceste norme prevăd că jocurile online trebuie să pună în aplicare garanții pentru a preveni faptul că acestea sunt utilizate pentru a încuraja minorii să inițieze contacte cu privire la alte servicii care pot prezenta un risc pentru viața lor privată, siguranța și securitatea lor. În cazul în care furnizorii de platforme de jocuri video le permit destinatarilor să creeze jocuri video, furnizorul implementează software-ul și măsurile organizatorice necesare pentru ca aceste jocuri video să respecte obligațiile prevăzute la articolul 15 alineatele (1) și (2) și la articolele 18 și 20.
Secțiunea 5 stabilește dispoziții privind accesul adecvat vârstei aplicabile furnizorilor de magazine de aplicații software. Această secțiune obligă furnizorii respectivi să instituie un sistem de clasificare în funcție de vârstă pentru a stabili caracterul adecvat vârstei al aplicațiilor software și pentru a evalua vârsta destinatarului serviciului prin asigurarea vârstei. În cazul în care o aplicație software nu este considerată adecvată vârstei, furnizorul magazinului de aplicații software nu le va permite minorilor accesul la aplicațiile software care sunt inadecvate vârstei (articolul 16). Nu în ultimul rând, această secțiune încurajează elaborarea de coduri de conduită pentru a contribui la stabilirea și aplicarea armonizată a sistemelor de clasificare în funcție de vârstă (articolul 17).
Secțiunea 6 stabilește obligații generale suplimentare privind capacitatea de acțiune a minorilor și instrumentele pentru capacitarea minorilor și a titularilor autorității părintești, aplicabile furnizorilor de servicii de rețele de socializare, de servicii de platforme de partajare a materialelor video, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali, de platforme de jocuri video și de jocuri. Această secțiune precizează că furnizorii respectivi sunt obligați să se asigure că toate caracteristicile, comunicarea, informațiile, instrumentele și mecanismele de control de către utilizator a serviciului și a sistemului, avertismentele și orice alte informații menționate în capitolul III sunt ușor accesibile tuturor minorilor și sunt prezentate într-un mod pe care minorii îl pot înțelege. Furnizorii de platforme online foarte mari, în sensul articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 trebuie să se asigure că aceste informații sunt prezentate în limba (limbile) oficială (oficiale) a (le) statului membru (statelor membre) în care este furnizat serviciul. În plus, furnizorii de servicii de socializare în rețea, de servicii de platforme de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, precum și de platforme de jocuri video sunt obligați să furnizeze instrumente care să le permită minorilor să controleze conținutul, setările acestora și să ofere feedback care ar trebui să aibă un efect durabil asupra conținutului recomandat (articolul 18). Această secțiune precizează, de asemenea, că furnizorii respectivi sunt obligați să instituie mecanisme de raportare adaptate copiilor și instrumente de sprijin pentru minori (articolul 19), precum și instrumente eficace și ușor de utilizat pentru titularii autorității părintești. În plus, această secțiune îi obligă pe furnizorii de servicii de socializare în rețea, de servicii de platforme de partajare a materialelor video, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali și de jocuri online să încurajeze introducerea acestor instrumente și le impune furnizorilor de platforme online foarte mari în sensul articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 să se asigure că instrumentele pentru titularii autorității părintești sunt interoperabile cu instrumentele pentru titularii autorității părintești furnizate de terți, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2022/1925 (articolul 20). Nu în ultimul rând, această secțiune prevede că minorii și titularii autorității părintești au dreptul de a depune o plângere la autoritatea competentă împotriva furnizorilor de servicii de rețele de socializare, de servicii de platforme de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, precum și de jocuri online, invocând o încălcare a prezentului regulament și că minorii și titularii autorității părintești au dreptul de a mandata un organism, o organizație sau o asociație să exercite drepturile conferite de prezentul regulament în numele minorului sau al titularului autorității părintești al acestuia (articolul 21).
Secțiunea 7 conține alte dispoziții privind diligența necesară pentru un mediu online sigur. Aceasta stabilește obligațiile de monitorizare pentru platformele online foarte mari (articolul 22), dispozițiile privind elaborarea de coduri de conduită (articolul 23) și obligația ca serviciile să aibă reprezentanți legali (articolul 24). Nu în ultimul rând, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa măsurile enumerate în prezentul capitol pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor în cadrul serviciului lor (articolul 25).
Capitolul IV conține obligația de a verifica autoritatea părintească (articolul 26).
Capitolul V conține dispoziții privind asigurarea vârstei.
Secțiunea 1 stabilește principiile generale pentru asigurarea vârstei. Această secțiune precizează că, în cazul în care furnizorii care intră sub incidența capitolelor II și III trebuie să pună în aplicare soluții de asigurare a vârstei, aceștia trebuie să garanteze un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, robustețe, neintruziune, confidențialitate și nediscriminare și că declarația pe proprie răspundere nu este suficientă pentru asigurarea respectării prezentului regulament (articolul 27); aceasta stabilește, de asemenea, normele specifice privind protecția datelor în momentul asigurării vârstei (articolul 28).
Secțiunea 2 completează aceste prevederi cu obligații specifice pentru asigurarea vârstei, stabilind că, în scopul respectării articolelor 5 și 6, furnizorii ar trebui să instituie metode de verificare a vârstei și, în scopul respectării capitolului III, pot utiliza atât soluții de verificare a vârstei, cât și alte soluții de asigurare a vârstei în condiții specifice (articolul 29), la care se adaugă împuternicirea acordată Comisiei de a putea specifica detaliile prevăzute în capitolul privind asigurarea vârstei (articolul 30). În plus, această secțiune le impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a garanta disponibilitatea diferitelor mijloace pentru a obține un atestat de vârstă pentru a verifica vârsta minimă și să pună la dispoziție cel puțin o soluție de verificare a vârstei (articolul 31). Nu în ultimul rând, această secțiune conține măsuri privind verificarea vârstei pentru conturile existente (articolul 32).
Capitolul VI conține o dispoziție privind măsurile pe care trebuie să le ia statele membre pentru a pregăti și a sprijini minorii pe măsură ce prezentul regulament devine realitate (articolul 33).
Capitolul VII conține dispozițiile privind competențele, supravegherea și asigurarea respectării dispozițiilor din prezenta propunere care se bazează pe structurile și cadrele de asigurare a respectării legislației existente în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065 și al Regulamentului (UE) 2024/1689, pentru a evita suprapunerile și pentru a asigura coerența cu normele existente pentru serviciile intermediare și sistemele de IA (articolul 34). În cazul în care inițiază proceduri pentru servicii și sisteme care intră în sfera sa de competență exclusivă, Comisia va depune eforturi pentru a adopta o decizie finală în termen de 90 de zile și va comunica constatările preliminare furnizorului în cauză în termen de 30 de zile de la inițierea procedurii (articolul 35). Nu în ultimul rând, acest capitol conține o dispoziție privind finanțarea activităților de supraveghere și de asigurare a respectării legislației de către Comisie în temeiul prezentului regulament (articolul 36) și dispoziții privind dezvoltarea expertizei și a unor mecanisme de reacție la incidente (articolele 37 și 38).
Capitolul VIII conține dispozițiile privind actele de punere în aplicare și actele delegate (articolele 39 și 40), iar capitolul IX conține dispozițiile finale, inclusiv cele privind revizuirea regulamentului, includerea acestui regulament în anexa la Directiva privind acțiunile în reprezentare (articolul 41) și intrarea în vigoare și aplicarea (articolele 42 și 43).
2026/0286 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind menținerea unor spații digitale pe internet responsabile și de încredere pentru copii („EU KIDS ACT”)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Serviciile de rețele de socializare online, serviciile de platformă de partajare a materialelor video, companionii de inteligență artificială („IA”), chatboții conversaționali generali, jocurile online și magazinele de aplicații software au devenit o parte importantă a vieții de zi cu zi a minorilor. Aceste servicii ale societății informaționale și sisteme IA deschid oportunități pentru minori în ceea ce privește dezvoltarea identității, învățarea, educația, participarea civică, dezvoltarea relațiilor, comunicarea, conectarea și creativitatea. În același timp, unele dintre aceste servicii și sisteme, inclusiv din cauza felului în care sunt proiectate, pot crea riscuri pentru viața privată, siguranța și securitatea minorilor. Printre aceste riscuri se numără, de exemplu, expunerea la conținut ilegal și riscurile care rezultă din hărțuirea cibernetică sau din faptul că minorii pot fi contactați de persoane care încearcă să le facă rău. Minorii se pot confrunta, de asemenea, cu riscuri în calitate de consumatori vulnerabili din cauza unor practici comerciale care pot fi manipulatoare și care pot duce la cheltuieli nedorite și la comportamente compulsive sau care favorizează dependența. Aceste riscuri pot proveni din experiența directă a minorului cu serviciile de rețele de socializare online, cu serviciile de platformă de partajare a materialelor video, cu companionii IA, cu chatboții conversaționali generali, cu jocurile online și cu magazinele de aplicații software sau din acțiunile altor utilizatori pe platforma sau în sistemele respective.
(2)A fost instituit un grup special de experți privind siguranța copiilor în mediul online (denumit în continuare „grupul special”) pentru a oferi consiliere Comisiei cu privire la o abordare europeană a siguranței copiilor în mediul online. Raportul copreședinților grupului special a fost prezentat în iulie 2026 și se bazează pe șase principii directoare: o abordare care ia în considerare dezvoltarea copiilor, egalitatea și diversitatea, protecția minorilor, responsabilitatea serviciilor digitale și drepturile consumatorilor, capacitarea și educația în domeniul mass-mediei, precum și drepturile și participarea copiilor. Mai precis, raportul recomandă restricții de acces la platformele de comunicare socială la nivelul întregii UE, norme armonizate în ceea ce privește siguranța prin proiectare (safety-by-design) pentru platformele de comunicare socială, alte servicii digitale, jocurile online și anumite sisteme de IA accesibile minorilor, precum și sisteme de asigurare a vârstei care să fie proporționale și să protejeze viața privată. Intenția este de a acoperi întregul mediu digital pentru a asigura o protecție eficace și cuprinzătoare a minorilor în mediul online (platformele de comunicare socială+).
(3)Din ce în ce mai multe state membre introduc sau au în vedere introducerea de acte legislative naționale pentru a stabili o vârstă minimă de la care minorii să aibă acces la anumite servicii online. Aceste acte legislative naționale divergente au un impact negativ asupra pieței interne care, în temeiul articolului 26 din TFUE, cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în care sunt asigurate libera circulație a mărfurilor și a serviciilor și libertatea de stabilire, dată fiind natura intrinsec transfrontalieră a internetului și a serviciilor și sistemelor online. Condițiile care le permit furnizorilor să restricționeze accesul minorilor la anumite servicii și sisteme, precum și obligațiile privind proiectarea serviciilor și sistemelor lor necesită armonizare, astfel încât să se creeze în întreaga Uniune securitate juridică pentru furnizorii care oferă servicii și sisteme accesibile minorilor și să se asigure un nivel armonizat de protecție a minorilor, indiferent de locul în care se află în Uniune.
(4)Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește un cadru orizontal de obligații de diligență pentru furnizorii de servicii intermediare, inclusiv obligații specifice privind protecția minorilor în mediul online. În special articolul 28 din regulamentul respectiv prevede obligații ale furnizorilor de platforme online accesibile minorilor de a institui măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor în utilizarea serviciilor lor. Orientările Comisiei privind măsurile de asigurare a unui nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori în mediul online stabilesc o listă neexhaustivă de măsuri pe care furnizorii de platforme online accesibile minorilor trebuie să le instituie pentru a respecta obligația care le revine în temeiul articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(5)Prezentul regulament precizează și completează dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE) 2022/2065 în ceea ce privește protecția minorilor, în special pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor, ținând seama de orientările și de raportul elaborat de copreședinții grupului special. În acest scop, prezentul regulament stabilește norme privind o vârstă minimă armonizată pentru crearea unui cont de acces la servicii de rețele de socializare online și servicii de platformă de partajare a materialelor video, precum și norme privind cerințe armonizate de proiectare pentru astfel de servicii și pentru asigurarea vârstei.
(6)În acest scop, dispozițiile care stabilesc o vârstă minimă armonizată pentru crearea unui cont de acces la servicii de rețele de socializare online și servicii de platformă de partajare a materialelor video, cerințe armonizate de siguranță pentru serviciile de rețele de socializare online, pentru serviciile de platformă de partajare a materialelor video, pentru serviciile platformelor de jocuri video și pentru magazinele de aplicații software, precum și norme armonizate privind asigurarea vârstei online și privind autoritatea părintească, în măsura în care acestea operaționalizează obligația de a institui un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor, aduc precizări dispozițiilor articolului 28 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(7)Nicio dispoziție a prezentului regulament nu ar trebui interpretată ca impunând o obligație generală de monitorizare sau o obligație generală de cercetare activă a faptelor sau o obligație generală a furnizorilor de servicii intermediare de a lua măsuri proactive în privința conținutului ilegal.
(8)Prezentul regulament completează, de asemenea, Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului, care stabilește un cadru cuprinzător, bazat pe riscuri, pentru reglementarea IA în Uniune. Regulamentul (UE) 2024/1689 interzice anumite practici legate de IA, inclusiv exploatarea dăunătoare a vulnerabilităților minorilor și manipularea acestora. În plus, acesta stabilește cerințe pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc, cerințe de transparență pentru sistemele de IA interactive și generative și obligații pentru furnizorii celor mai avansate modele de IA de uz general de a evalua și atenua riscurile sistemice, inclusiv riscurile la adresa siguranței și bunăstării minorilor. Fără a aduce atingere cerințelor și obligațiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1689, prezentul regulament urmărește să abordeze riscurile specifice pe care le prezintă pentru minori companionii IA și chatboții conversaționali generali și să precizeze măsurile armonizate pe care furnizorii respectivelor sisteme de IA trebuie să le adopte pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și siguranței minorilor și pentru a sprijini bunăstarea și dezvoltarea lor fizică, mentală și emoțională.
(9)Prezentul regulament ar trebui văzut ca făcând parte din eforturile globale ale UE de a proteja utilizatorii, inclusiv copiii și alte grupuri vulnerabile, împotriva expunerii la conținut ilegal online. Printre textele care contribuie la aceste eforturi se numără Directiva (UE) 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care criminalizează partajarea neconsensuală de imagini cu caracter intim sau de materiale manipulate, discursurile de incitare la ură pe criterii de gen, hărțuirea pe internet și urmărirea cibernetică, inclusiv atunci când aceste acțiuni vizează minorii.
(10)Prezentul regulament nu aduce atingere normelor prevăzute în Directiva 2010/13/UE care reglementează alte aspecte ale furnizării acestor servicii acoperite de prezentul regulament, mai precis nu aduce atingere normelor privind protecția minorilor în calitate de vizualizatori ai conținutului audiovizual. În cazul în care alte instrumente ale dreptului Uniunii reglementează aspecte similare, dar nu mai specifice, ale prestării de servicii care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, acesta din urmă ar trebui să prevaleze.
(11)Fiind bazat pe definiții care acoperă mediul digital, prezentul regulament ar trebui să se aplice anumitor servicii ale societății informaționale, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului, adică oricărui serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui beneficiar. Mai precis, prezentul regulament ar trebui să se aplice furnizorilor de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video. Prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, anumitor sisteme de IA în sensul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1689 care sunt accesibile minorilor și care se califică drept companioni IA sau chatboți conversaționali generali. În plus, prezentul regulament ar trebui să se aplice furnizorilor de sisteme de operare, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2022/1925, precum și furnizorilor de magazine de aplicații software, astfel cum sunt definite în Regulamentul 2022/1925, acestea fiind un tip de serviciu de intermediere online care se axează pe aplicațiile software ca produs sau serviciu intermediat. Pentru a evita orice îndoială, prezentul regulament se aplică, de asemenea, serviciilor de rețele de socializare online, platformelor de partajare a materialelor video și magazinelor de aplicații software care sunt desemnate drept platforme online foarte mari în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(12)Jocurile video au devenit o parte importantă a mediului digital la care participă minorii și în care interacționează cu alți utilizatori pentru a se distra sau a atinge anumite obiective. Anumite platforme de jocuri video permit atât diseminarea și schimbul de conținut generat de utilizatori către un număr nedeterminat de destinatari ai serviciului, cât și facilitarea contactului între acești destinatari. Astfel de jocuri online se încadrează în definiția platformelor online menționată în Regulamentul (UE) 2022/2065 și ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În același timp, și unele jocuri online care nu permit diseminarea de informații către un număr nedeterminat de destinatari ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Acesta este cazul oricărui joc care poate fi jucat pe un calculator, pe un dispozitiv mobil sau pe o consolă de jocuri, indiferent dacă software-ul care stă la baza jocului este executat ulterior la nivel local, la distanță, de exemplu prin intermediul unui suport durabil, și indiferent dacă serviciul este furnizat gratuit, în schimbul unei plăți sau în schimbul unei remunerații hibride care implică achiziții integrate în serviciu (sau în aplicație). Jocurile online care sunt accesibile sau care pot fi achiziționate exclusiv prin mijloace fizice, care nu au nicio componentă online care să permită accesarea, distribuția sau achiziționarea lor, nu sunt considerate jocuri online în sensul prezentului regulament. Pentru a se evita orice îndoială, în cazul în care un joc online are și anumite caracteristici care corespund unei platforme de partajare a materialelor video, acesta este considerat joc online în sensul prezentului regulament.
(13)Pentru a asigura proporționalitatea prezentului regulament, acesta nu ar trebui să se aplice serviciilor sau sistemelor care, prin natura lor necomercială, educațională, științifică sau de interes public, prezintă un risc în mod vădit foarte scăzut pentru minori. Această excludere din domeniul de aplicare ar trebui să acopere enciclopediile online fără scop lucrativ, arhivele educative și științifice fără scop lucrativ, serviciile și sistemele care sunt proiectate în principal în scopuri educative și exploatate de instituții sau organizații de învățământ ori pentru acestea; platformele, serviciile și sistemele de dezvoltare și partajare de software cu sursă deschisă dezvoltate și exploatate în mod specific în scopul unic al cercetării și dezvoltării științifice, precum și serviciile și sistemele proiectate, dezvoltate și exploatate de autoritățile publice și pentru uzul exclusiv al autorităților publice respective sau în numele acestora.
(14)În cazul în care furnizorii de servicii care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament fac, de asemenea, obiectul obligației de a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate în temeiul articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065, aceste obligații sunt specificate pentru aspectele reglementate de prezentul regulament. Cu toate acestea, respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să fie considerată suficientă în sine pentru a constitui dovada respectării de către respectivii furnizori a articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 și, prin urmare, nu ar trebui să aducă atingere măsurilor de atenuare suplimentare pe care acești furnizori ar putea fi obligați să le instituie pentru aspecte care nu sunt reglementate de prezentul regulament, de exemplu cele legate de asigurarea securității. De asemenea, articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 ar trebui să rămână aplicabil platformelor online care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(15)În sensul prezentului regulament, este necesar să se stabilească o definiție comună a minorului sau a copilului. Prin „minor” sau „copil” ar trebui să se înțeleagă orice persoană fizică cu vârsta sub 18 ani, indiferent de orice alte dispoziții de drept intern care prevăd obținerea mai devreme sau mai târziu a majorității legale. În plus, deși furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de magazine de aplicații software și de sisteme de IA rămân principalii responsabili pentru siguranța serviciilor și a sistemelor lor atunci când sunt utilizate de minori, părinții și titularii legali ai autorității părintești pot juca un rol în ghidarea minorilor în experiența pe care aceștia o trăiesc online. Noțiunea de titular al autorității părintești în sensul prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe definiția răspunderii părintești din Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului.
(16)În sensul prezentului regulament, se aplică definiția termenului „sistem de IA” prevăzută la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1689. În plus, este oportun să se definească anumite tipuri de sisteme de IA care se califică drept companioni IA sau chatboți conversaționali generali și care fac obiectul obligațiilor complementare în temeiul prezentului regulament. Atunci când în prezentul regulament se face trimitere la un furnizor de companion IA sau de chatbot conversațional general, noțiunea de furnizor ar trebui înțeleasă astfel cum este definită la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2024/1689.
(17)Definițiile referitoare la asigurarea vârstei, inclusiv „verificarea vârstei”, „asigurarea vârstei”, „lista UE a furnizorilor de atestate UE de vârstă”, „lista UE a furnizorilor de soluții UE de verificare a vârstei”, „sistemul UE de verificare a vârstei” și „atestatul de vârstă” ar trebui înțelese ca bazându-se pe cadrul Uniunii instituit prin Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1183, precum și pe Recomandarea (UE) 2026/1035 a Comisiei din 29 aprilie 2026 privind stabilirea unui cadru comun pentru tehnologiile de verificare a vârstei la nivelul UE și pe Orientările conexe ale Comisiei privind protecția minorilor în mediul online și ca fiind interpretate în concordanță cu acestea.
(18)Pentru a garanta un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori, este important ca obligațiile să fie aplicate efectiv și să nu fie eludate. În consecință, furnizorii nu ar trebui să adopte comportamente care ar submina eficacitatea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. Astfel de comportamente includ proiectarea serviciului sau a sistemului, prezentarea opțiunilor către destinatarii serviciului sau utilizatorul sistemului într-un mod care nu este neutru, sau utilizarea structurii, a funcției sau a modului de operare ale unei interfețe pentru utilizatori sau a unei părți a acesteia pentru a submina sau a afecta autonomia, procesul de decizie sau alegerea utilizatorului. De exemplu, minorilor nu ar trebui să li se solicite să reducă nivelul setărilor sensibile la crearea contului, cum ar fi accesul la geolocalizare sau la camera video. De asemenea, nu ar trebui să li se ofere tentația să eludeze obligațiile privind accesul amânat. Furnizorii ar trebui, de asemenea, să limiteze crearea, de către minori, a unor conturi secundare menite să eludeze măsurile de siguranță prin proiectare.
(19)Pentru a se asigura că serviciile pe care le accesează minorii oferă cel mai înalt nivel de confidențialitate, siguranță și securitate, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video care au fost desemnați drept platforme online foarte mari în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 ar trebui să notifice Comisiei măsurile pe care intenționează să le ia pentru a asigura respectarea efectivă a obligațiilor, cum ar fi accesul amânat la servicii și siguranța prin proiectare. Acest lucru ar trebui să permită Comisiei să verifice, în urma unei evaluări efectuate de auditori independenți cu expertiză specifică, dacă furnizorii supuși obligațiilor prevăzute în capitolele II-V din prezentul regulament au luat măsurile necesare pentru a se conforma acestora. Comisia ar trebui să răspundă la respectivul plan de conformitate, fără a aduce atingere competențelor sale de supraveghere și de asigurare a respectării legii, în special competenței de a iniția proceduri în temeiul articolului 34 din prezentul regulament. Acest mecanism de notificare este necesar și proporțional, având în vedere obiectivul pe care îl urmărește, și respectă drepturile fundamentale următoare: libertatea de a desfășura o activitate comercială, consacrată la articolul 16 din cartă, și libertatea de a primi și de a transmite informații, prevăzută la articolul 11 din cartă.
(20)În parcursul evolutiv al unui minor, anii cuprinși între 0 și 15 sunt deosebit de importanți pentru dezvoltarea sa cognitivă, emoțională și socială, precum și pentru dezvoltarea personalității, a identității și a sistemelor sale de valori. Din dovezile științifice de care dispunem reiese faptul că anumite servicii de rețele de socializare online și servicii de platformă de partajare a materialelor video prezintă un risc deosebit de grav pentru viața privată, siguranța și securitatea minorilor care nu au împlinit încă 15 ani, din cauza caracteristicilor și a funcționalităților lor specifice. Cercetările revelează impactul asupra sănătății mintale și vulnerabilitatea deosebită a copiilor cu vârsta sub 13 ani, enumerând o varietate de riscuri: de la cele reprezentate de statutul de utilizatori pasivi în mediul online al copiilor care au sub 3 ani, când timpul petrecut în fața ecranelor poate înlocui îngrijirea, afectând capacitatea de concentrare a copiilor, dobândirea limbajului și dezvoltarea lor socioemoțională, la riscuri de necorelare între expunerea continuă la stimularea externă, pe de o parte, și capacitățile în evoluție și percepția de sine emergentă ale copiilor, pe de altă parte, la riscuri de convergență a sensibilităților în dezvoltare și de amplificare a conținuturilor și a interacțiunilor prin mecanismele platformelor. Până la 15 ani, o vârstă la care se produce tranziția adolescenților către autonomie, pe măsură ce supravegherea de către îngrijitori și educatori devine mai puțin eficace, riscurile sunt modelate din ce în ce mai mult de elementele sociale ale serviciilor digitale mai degrabă decât de comportamentele individuale, iar adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani se află în cea mai vulnerabilă etapă a dezvoltării lor. Prin urmare, este esențial să se asigure faptul că dreptul lor la dezvoltare și la autodeterminare poate fi exercitat fără impactul substanțial pe care riscurile și prejudiciile generate de anumite servicii online îl pot avea asupra minorilor. Pentru a asigura un grad egal de protecție a minorilor care locuiesc în Uniune, este necesară introducerea unei restricții de acces la platformele de comunicare socială+ la nivelul UE pentru copiii cu vârsta sub 13 ani. Pentru a evita fragmentarea pieței interne prin legislații naționale divergente, ar trebui stabilită o vârstă minimă armonizată, și anume 15 ani, pentru crearea de conturi autonome de acces la serviciile de rețele de socializare online și la serviciile de platformă de partajare a materialelor video care prezintă caracteristici sau funcționalități deosebit de dăunătoare pentru minorii care nu au împlinit încă această vârstă. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere legislației Uniunii sau legislațiilor naționale în conformitate cu dreptul Uniunii care stabilesc o vârstă minimă mai mare pentru anumite categorii de conținut, cum ar fi conținutul pornografic sau conținutul legat de jocuri de noroc.
(21)Caracteristicile și funcționalitățile despre care se consideră că prezintă un risc pentru viața privată, siguranța și securitatea minorilor cu vârsta sub 15 ani corespund clasificărilor recunoscute la nivel mondial ale riscurilor în mediul online, inclusiv expunerea minorilor la conținuturi sau contacte inadecvate vârstei, precum și la comportamentele dăunătoare ale altor utilizatori sau la alte riscuri comerciale ori transversale, cum ar fi utilizarea excesivă. Așadar, printre acestea se numără caracteristici și funcționalități care permit consumul și diseminarea anumitor conținuturi dăunătoare, precum și interacțiuni sau comportamente dăunătoare. În special, serviciile care facilitează diseminarea de către destinatari a unui conținut în timp real către un număr nedeterminat de persoane expun minorii la riscuri pentru viața lor privată, precum și la conținuturi inadecvate, cum ar fi conținutul pornografic; faptul de a le permite minorilor să interacționeze cu utilizatori necunoscuți îi expune riscurilor unor contacte inadecvate inițiate de anumiți adulți, dar și riscurilor de comportamente abuzive sau de alte tipuri de comportamente dăunătoare din partea altor utilizatori; sugerarea automată de conținut sau de contacte supune minorii riscului de expunere la conținut dăunător sau la așa-numitele „spirale de distrageri” ale conținutului dăunător, precum și riscului de a intra în contact potențial dăunător cu utilizatori rău-intenționați; implementarea unor funcționalități, modele de interfețe sau caracteristici care pot duce la o utilizare compulsivă sau excesivă, cum ar fi notificările de tip push sau fluxurile de conținut nesfârșite, expune minorul riscurilor de a dezvolta comportamente care dăunează sănătății sale mintale și bunăstării sale, inclusiv comportamente de dependență. Aceste funcționalități sunt oferite, de regulă, numai destinatarilor serviciului care accesează serviciul respectiv prin intermediul unui cont. Prin urmare, este just proporționat, ținând seama de dreptul minorului la libertatea de exprimare, să se amâne accesul la serviciul respectiv la momentul creării și utilizării unor astfel de conturi, deoarece utilizarea aceluiași serviciu fără a avea un cont prezintă un risc mai scăzut pentru minori.
(22)Recunoscând rolul părinților și al titularilor legali ai autorității părintești în sprijinirea dezvoltării autonome și sigure în continuă evoluție a minorilor în mediul online, este oportun să li se permită furnizorilor să deroge în mod excepțional de la vârsta minimă necesară pentru accesul autonom prevăzută în prezentul regulament, până la o vârstă minimă mai mică, respectiv de 13 ani, pentru a-i permite titularului autorității părintești să creeze un cont cu funcționalități limitate pentru copiii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani. Contul respectiv ar trebui să fie al titularului autorității părintești, nu al minorului. Derogarea sus-menționată ar trebui să facă obiectul verificării autorității părintești și nu ar trebui să submineze obiectivul urmărit de prezentul regulament, ținând seama de dreptul copiilor la protecție și la viață privată și luând în considerare cu precădere interesul superior al copilului. În fine, derogarea respectivă nu ar trebui să fie posibilă în cazul în care furnizorii, în condițiile fixate de ei pentru utilizarea serviciului, restricționează accesul la serviciul propus și utilizarea acestui serviciu pentru utilizatorii cu o vârstă minimă mai mare de 13 ani.
(23)În cazul în care un serviciu de platformă de partajare a materialelor video este conceput special pentru minorii cu vârsta sub 13 ani, un titular al autorității părintești îi poate permite în mod excepțional unui astfel de minor să aibă acces la serviciul respectiv în condițiile prevăzute la articolul 7, exclusiv prin intermediul contului propriu al titularului autorității părintești și sub controlul și supravegherea acestuia. Un astfel de acces controlat de titularul autorității părintești nu implică crearea sau utilizarea unui cont de către minor și, prin urmare, nu reprezintă un acces prin intermediul unui cont creat pentru minor sau atribuit acestuia în sensul articolului 6 alineatul (1). Accesul controlat de către titularul autorității părintești poate fi organizat prin setări sau profiluri specifice pentru copii în cadrul contului titularului autorității părintești; aceste setări sau profiluri nu constituie conturi ale minorului.
(24)Nicio dispoziție din prezentul regulament nu impune vreunui furnizor să își pună serviciul la dispoziția minorilor care nu au împlinit încă 13 ani și nici nu afectează termenele și condițiile aferente serviciilor care exclud astfel de minori, care rămân pe deplin supuși obligațiilor prevăzute în prezentul regulament referitoare la împiedicarea accesului acestora. Cerințele legate de experiența adecvată vârstei pe platformele de partajare a materialelor video se referă numai la serviciile ai căror furnizori au ales în mod deliberat să ofere un mediu conceput special pentru copii și supun această alegere unor condiții stricte.
(25)Este esențial ca minorii să beneficieze de experiențe online sigure și adecvate vârstei lor, pentru a fi protejați într-un mediu online tot mai prezent. Pentru a se asigura că minorii pot beneficia de un mediu digital sigur, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali și de magazine de aplicații software ar trebui să instituie măsuri adecvate și proporționate pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor atunci când utilizează serviciul sau sistemul furnizorilor respectivi. În acest scop, furnizorii ar trebui să își modeleze serviciile și sistemele încă din faza de proiectare într-un mod care să privilegieze bunăstarea minorilor prin integrarea încă de la început a protecției vieții private, a siguranței și a securității în proiectarea și funcționarea respectivelor servicii și sisteme, ținând seama de capacitățile în continuă evoluție ale minorilor. În cazul în care serviciul sau sistemul este accesibil fără a fi nevoie de înregistrare sau de autentificare, furnizorii ar trebui, în mod implicit, să configureze proiectarea și setările pentru orice utilizator neînregistrat sau neautentificat într-un mod care să garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor. Furnizorii ar trebui să deroge de la aceste cerințe numai după ce au stabilit că destinatarul sau utilizatorul este adult, prin utilizarea asigurării vârstei în conformitate cu prezentul regulament.
(26)În ceea ce privește serviciile de rețele de socializare online și serviciile de platformă de partajare a materialelor video, măsurile luate de furnizorii serviciilor respective pentru a se conforma obligațiilor prevăzute în prezentul regulament ar trebui să asigure faptul că, odată ce minorii și-au creat propriul cont pentru a utiliza serviciul, aceștia continuă să beneficieze de un mediu digital sigur. Chiar dacă aceste măsuri atenuează riscurile care decurg din funcționalitățile și caracteristicile specifice ale unor astfel de servicii pentru minorii cu vârsta de peste 15 ani, serviciile de rețele de socializare online și platformele de partajare a materialelor video rămân totuși inadecvate pentru minorii care nu au împlinit încă acea vârstă. Prin urmare, respectarea acestor obligații nu ar trebui să afecteze restricția generală impusă minorilor de a-și crea propriul cont înainte de a fi împlinit vârsta respectivă.
(27)Anumite caracteristici de proiectare aferente serviciilor de rețele de socializare online și serviciilor de platformă de partajare a materialelor video pot exploata vulnerabilitățile minorilor și pot contribui la o utilizare de lungă durată sau excesivă a serviciului, la modele comportamentale compulsive sau la comportamente asemănătoare dependenței, cu efecte nocive asupra bunăstării mintale, emoționale și fizice a minorilor. Astfel de caracteristici pot include consumul neîntrerupt de conținut fără momente de oprire efectivă, redarea automată, derularea automată, reluarea automată, derularea infinită, notificările programate artificial pentru a recâștiga atenția, mecanismele de recompensare care încurajează interacțiunile repetate sau mecanismele care penalizează destinatarul serviciului pentru că nu revine la intervale regulate. Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video nu ar trebui, prin urmare, să expună minorii la caracteristici de proiectare manipulatoare sau persuasive, menite în principal să maximizeze interacțiunea, atunci când aceste caracteristici pot afecta viața privată, siguranța sau securitatea minorilor sau le pot submina autonomia. Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video nu ar trebui să submineze decizia unui minor de a întrerupe utilizarea sau absența deciziei de a utiliza serviciul, cum ar fi prin notificări care nu sunt declanșate de interacțiunea sau de activitatea minorului în cadrul serviciului sau care nu sunt direct legate de aceasta. Această prevedere ar trebui să acopere situațiile în care platforma își schimbă comportamentul față de utilizatori atunci când utilizatorii nu utilizează serviciul propus. Ca atare, aceasta ar viza caracteristicile care încearcă să capteze din nou atenția utilizatorilor care și-au pierdut interesul, cum ar fi trimiterea de notificări referitoare la recompense pentru continuarea utilizării serviciului. Furnizorii respectivi nu ar trebui să stimuleze nici interacțiunea la intervale regulate sau cu o frecvență mai mare, inclusiv prin penalizări sau prin pierderea beneficiilor pentru neimplicarea în mod regulat sau la intervale de timp specificate. Furnizorii ar trebui să implementeze instrumente adecvate vârstei de gestionare a timpului și de consolidare a capacității de acțiune, inclusiv instrucțiuni, atenționări și alte măsuri vizibile menite să sprijine utilizarea deliberată și în cunoștință de cauză a serviciului, permițând întreruperea efectivă a utilizării serviciului respectiv. Întrucât instrumentele de gestionare a timpului sunt adesea ignorate de către minori, furnizorii ar trebui să se asigure că aceste măsuri sunt eficace în ceea ce privește reducerea utilizării serviciului de către minori și nu sunt ușor de eludat. Astfel de instrumente ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că nevoile de somn ale minorilor nu sunt afectate de utilizarea serviciului. Printre acestea ar trebui să se numere împiedicarea efectivă a minorilor să utilizeze serviciul în timpul programului școlar și în timpul orelor obișnuite de somn, care ar trebui să fie adecvate vârstei, în conformitate cu recomandările științifice. Prin „ore obișnuite de somn” se înțelege perioada din timpul nopții în care este de așteptat în mod normal ca minorii să doarmă, cuprinzând cel puțin opt ore consecutive între orele 22:00 și 08:00, ora locului în care se află minorul. Timpul aferent programului școlar ar trebui înțeles ca perioada în care este de așteptat în mod normal ca minorii să meargă la școală sau să participe în alt mod la activități educaționale obligatorii, în conformitate cu legislația sau cu practica națională aplicabilă și sub rezerva ajustării de către titularii autorității părintești.
(28)Un aspect esențial al proiectării și al funcționării serviciilor de rețele de socializare online și a serviciilor de platformă de partajare a materialelor video este modul în care sunt prioritizate și prezentate informațiile pe interfața online a serviciului, ceea ce poate influența în mod semnificativ accesul, interacțiunea și expunerea minorilor la informații. Pentru a se asigura că minorii sunt protejați în mod eficace în mediul online, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video care utilizează sisteme de recomandare ar trebui să își proiecteze sistemele de recomandare astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor. În acest scop, furnizorii ar trebui să utilizeze indicatori de evaluare care să capteze rezultatele în materie de calitate, siguranță și sănătate mintală a minorilor, respectiv indicatori care să măsoare dacă sistemul de recomandare selectează și prioritizează conținutul adecvat pentru vârsta și stadiul de dezvoltare al unui minor, să evalueze eficacitatea sistemului în prevenirea expunerii la materiale ilegale, dăunătoare sau nesigure și să capteze indicatori ai bunăstării psihologice pentru a evalua impactul asupra sănătății mintale a minorilor. Acești indicatori ar trebui să stea la baza considerentelor de optimizare pe care se întemeiază proiectarea obiectivelor aferente recomandărilor platformelor online. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ar trebui să acorde prioritate și importanță preferințelor explicite furnizate de utilizatori atunci când recomandă conținut, cum ar fi feedbackul din partea utilizatorilor și interacțiunile care indică preferințele explicite ale utilizatorilor, atât pozitive, cât și negative, inclusiv selectarea declarată și deliberată a subiectelor de interes, sondajele, raportarea și alte semnale bazate pe calitate. În plus, pentru a se asigura că minorii dispun de o capacitate de acțiune mai mare în ceea ce privește informațiile care le sunt sugerate, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ar trebui să dezactiveze din oficiu recomandarea de informații sugerate de sistemul de recomandare pe baza semnalelor implicite bazate pe interacțiunile utilizatorului cu platforma din comportamentul online al minorilor. „Semnalele implicite bazate pe interacțiunile utilizatorului cu platforma” trebuie înțelese ca semnalele și datele care deduc preferințele utilizatorului din activitățile acestuia (comportamentul de navigare pe o platformă), cum ar fi timpul petrecut pentru vizualizarea conținutului și ratele de accesare. Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ar trebui să se asigure că sistemele de recomandare nu se bazează pe colectarea de date cu caracter personal captate din afara serviciului. Furnizorii respectivi ar trebui, de asemenea, să se asigure că minorii nu sunt expuși la conținuturi care devin dăunătoare prin repetare, ceea ce ar trebui înțeles ca incluzând așa-numitele „spirale de distragere” sau „bule de filtrare” aferente unor conținuturi care pot prezenta un risc pentru siguranța și securitatea lor. Efectul unei „spirale de distragere” se referă la amplificarea progresivă a unor recomandări similare de conținut, determinând destinatarii serviciului să recurgă la succesiuni nesfârșite de conținut, care ar putea fi extreme și dăunătoare pentru minori. Efectul unei „bule de filtrare” se referă la amplificarea progresivă a conținutului prin care un minor este expus în mod predominant la conținuturi sau la informații care reduc expunerea minorilor la conținuturi sau la informații diversificate. Minorii ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a se implica în sistemele lor de recomandare și de a controla conținutul recomandat prin intermediul unor instrumente specifice. Minorilor ar trebui să li se ofere o modalitate ușoară de a-și reseta sistemele de recomandare prin ștergerea tuturor preferințelor identificate anterior și de a putea alege o opțiune care să nu fie bazată pe crearea de profiluri, indiferent dacă sunt înregistrați sau nu, astfel cum se prevede la articolul 38 din Regulamentul (UE) 2022/2065, indiferent dacă furnizorul în cauză este sau nu un furnizor al unei platforme online foarte mari în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065. Pentru a asigura eficacitatea unei astfel de măsuri, furnizorii respectivi ar trebui să le reamintească periodic minorilor opțiunea de a-și reseta fluxurile și să se asigure că această opțiune nu este concepută într-un mod care să îi determine pe minori să aleagă opțiunea bazată pe crearea de profiluri.
(29)Proiectarea setărilor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate este importantă pentru a reduce la minimum riscurile în mediul online pentru minori prin diminuarea probabilității ca minorii să fie expuși la conținuturi, interacțiuni sau funcționalități care pot fi dăunătoare, inclusiv în situațiile în care copiii nu sunt înregistrați în cadrul serviciului. În acest scop, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ar trebui să se asigure că setările, cum ar fi cele care permit urmărirea destinatarilor serviciului sau localizarea acestora, care permit accesul la microfon, la contacte și la camera video sau care recomandă alte conturi minorilor, sunt dezactivate din oficiu pentru minori. Atunci când sunt activate, unele setări cu implicații semnificative în ceea ce privește viața privată, cum ar fi accesul la datele privind localizarea, ar trebui dezactivate după încheierea sesiunii și, în orice caz, minorii ar trebui să fie întotdeauna informați despre activarea respectivelor setări. În plus, notificările de tip push ar trebui să fie dezactivate din oficiu și ar trebui să fie proiectate astfel încât să nu afecteze nevoile de somn ale minorilor și timpul pe care aceștia îl petrec la școală. În acest scop, notificările de tip push nu ar trebui trimise niciodată copiilor în timpul programului școlar și al orelor obișnuite de somn, cu excepția cazului în care astfel de notificări sunt declanșate în urma unor alerte de securitate urgente – de exemplu, legate de securitatea contului – sau a interacțiunii cu titularii autorității părintești. Notificările de tip push sunt notificări care apar pe un dispozitiv pentru a informa destinatarul serviciului cu privire la activitățile în curs din cadrul serviciului, indiferent dacă serviciul este utilizat în mod activ sau nu, încurajând astfel utilizatorii să continue utilizarea serviciului respectiv. În plus, în cazul în care unele setări și caracteristici pot fi deosebit de dăunătoare pentru minori, furnizorii ar trebui să le facă inaccesibile pentru minori. Astfel de caracteristici dăunătoare pot fi filtre care afectează bunăstarea mintală a minorilor, de exemplu prin înfrumusețarea, denaturarea sau idealizarea în mod disproporționat a imaginii unui copil – excluzând filtrele inofensive, cum ar fi cele care imită animalele – precum și caracteristici care accentuează comparația socială, permițându-le copiilor să vadă numărul de reacții la conținutul pe care l-au postat.
(30)Minorii ar trebui să fie protejați de riscurile legate de contact, inclusiv de violența psihologică cibernetică și de hărțuire, precum și de persoanele care încearcă să ademenească, să abuzeze sexual sau să extorcheze minori, de traficanții de persoane și de persoanele care încearcă să recruteze minorii în bande infracționale sau să promoveze violența, radicalizarea, extremismul violent și terorismul, deoarece infractorii utilizează adesea spațiul digital pentru a ajunge la copii. În consecință, interacțiunile dintre minori și destinatarii neînregistrați ai serviciului, precum și destinatarii necunoscuți ai serviciului, în special adulții, ar trebui să fie supuse unor sisteme de protecție solide. Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ar trebui să se asigure că informațiile referitoare la un minor, cum ar fi informațiile de profil, biografia, activitățile, lista prietenilor, urmăritorii și informațiile similare, nu pot fi accesate de către destinatarii serviciului din oficiu și, în orice caz, de către destinatarii serviciului care nu dețin un cont. Minorii ar trebui să fie abilitați să exercite un control efectiv asupra vizibilității informațiilor lor cu caracter personal, cum ar fi fotografia de profil, informațiile de profil, conținutul partajat, contactele, activitățile și istoricul sau orice alte date partajate cu privire la contul sau la profilul lor. Datele de contact ale minorilor – inclusiv, printre altele, adresa, adresa de e-mail și numărul de telefon – nu ar trebui comunicate altor destinatari ai serviciului. Minorii ar trebui să poată bloca orice alt destinatar al serviciului, să gestioneze conținutul partajat și să controleze interacțiunea și indicatorii aferenți, cum ar fi aprecierile și numărul de urmăritori. Găzduirea streamingurilor în direct sau a altor transmisii în timp real ar trebui să fie dezactivată din oficiu, la fel ca și accesul destinatarilor serviciului care nu au fost acceptați în mod explicit la informațiile privind contul minorului. Pentru a se asigura că posibilitatea de a activa aceste setări rămâne proporționată, acest lucru ar trebui să depindă de vârsta și de capacitățile evolutive ale minorului, de exemplu prin asigurarea faptului că conturile publice și posibilitatea de a găzdui streaminguri în direct ar trebui să fie accesibile numai copiilor care au depășit vârsta minimă și cu acordul explicit al titularului autorității părintești.
(31)Practicile comerciale iau diverse forme în cadrul serviciilor digitale și pot avea efecte deosebit de persuasive asupra minorilor, care sunt confruntați cu tactici diverse, dinamice și personalizate, de exemplu prin publicitate, plasare de produse, utilizarea monedelor virtuale, marketing realizat prin influențatori, sponsorizare sau tehnici de orientare a comportamentului potențate de inteligența artificială. În conformitate cu cadrul juridic orizontal existent și fără a aduce atingere acestuia, în special cu Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului, care este pe deplin aplicabilă tuturor practicilor comerciale, inclusiv față de minori în calitatea lor de consumatori, și cu normele Regulamentului (UE) 2022/2065 privind publicitatea [articolul 26, articolul 28 alineatul (2) și articolul 39] și elementele de design manipulator (dark patterns) (articolul 25). În cazul particular al elementelor de design manipulator, Regulamentul (UE) 2022/2065 are rol de „plasă de siguranță” care completează Directiva 2005/29/CE. Tranzacțiile economice pot dăuna siguranței și securității minorilor atunci când utilizează serviciul, în special în cazul în care aceștia nu înțeleg consecințele tranzacției pe care o efectuează. Prin urmare, minorii ar trebui să fie informați în mod clar cu privire la tranzacțiile economice care au loc online. În acest scop, achizițiile efectuate în cadrul serviciului ar trebui să fie etichetate ca tranzacție economică într-un mod ușor de înțeles și în timp real. Monedele virtuale și alte tokenuri pot cauza, de asemenea, cheltuieli nedorite; prin urmare, toate tipurile de achiziții ar trebui afișate în moneda națională a reședinței obișnuite a minorului. În plus, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ar trebui să se asigure că minorii, în calitate de consumatori vulnerabili, nu sunt exploatați și nu ar trebui să își conceapă platforma de așa manieră încât să poată duce la cheltuieli excesive, impulsive sau nedorite. Acest lucru ar trebui să includă, în special, introducerea unei separări sau fricțiuni între conținut și achiziționarea de produse conexe, precum și prevenirea expunerii minorilor la „cutii de pradă” și la alte produse, care oferă rezultate aleatorii sau imprevizibile sau au caracteristici similare jocurilor de noroc.
(32)Având în vedere vulnerabilitățile specifice ale minorilor și riscurile pe care companionii IA și chatboții conversaționali generali le pot prezenta pentru sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale și bunăstarea lor, furnizorii de astfel de sisteme de IA ar trebui să pună în aplicare măsuri de siguranță integrate începând din faza de proiectare, care să fie adaptate la caracteristicile și riscurile specifice care decurg din aceste sisteme, pentru a le oferi minorilor o experiență adecvată vârstei. Măsurile de siguranță ar trebui să includă setări sigure și interdicții privind elementele de proiectare care urmăresc dependența. În plus, minorii nu ar trebui să fie expuși unor caracteristici ale sistemului care afișează comportamente sau simulează emoții ori relații interpersonale care sunt susceptibile să creeze dependențe emoționale și de altă natură, inclusiv atunci când astfel de dependențe pot avea un impact negativ asupra relațiilor cu alți oameni și asupra dezvoltării minorului. Pentru a împiedica astfel de sisteme să colecteze date sensibile ale minorilor și, eventual, să consolideze modelele de interacțiune dăunătoare de-a lungul timpului, memoria conversațională persistentă a interacțiunilor cu minorii ar trebui dezactivată în mod implicit, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru a le proteja siguranța. Companionii IA și chatboții conversaționali generali accesibili minorilor ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor teste și evaluări adecvate înainte de a fi introduși pe piață sau puși în funcțiune, precum și ulterior, la intervale regulate.
(33)Furnizorii de companioni IA și de chatboți conversaționali generali accesibili minorilor ar trebui, de asemenea, să implementeze o monitorizare ulterioară introducerii pe piață pentru a identifica și a atenua riscurile la adresa sănătății, siguranței și drepturilor fundamentale ale minorilor și a bunăstării și dezvoltării lor mintale, fizice și emoționale și pentru a evalua eficacitatea măsurilor instituite, cu excepția cazului în care furnizorul este o microîntreprindere sau o întreprindere mică. În acest context, ar trebui să se țină seama de faptul că, în cazul în care companionul IA sau chatbotul conversațional general se bazează pe un model de IA de uz general cu risc sistemic, un astfel de model face deja obiectul unor obligații specifice de gestionare a riscurilor în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1689. Gestionarea riscurilor sistemice efectuată de furnizorii modelelor respective ar trebui să includă evaluarea și, dacă este necesar, atenuarea riscurilor la adresa siguranței și bunăstării minorilor, inclusiv a riscurilor pentru minori generate de utilizarea legitimă a modelului de către aceștia și de utilizarea modelului de către alte persoane care le pot face rău minorilor. În consecință, este adecvat ca măsurile de atenuare relevante puse în aplicare în cadrul gestionării riscurilor sistemice în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) 2024/1689 să fie utilizate de furnizorii de companioni IA și de chatboți conversaționali generali ca parte a eforturilor lor de a respecta cerințele prezentului regulament. În mod similar, evaluările riscurilor și măsurile de atenuare a acestora puse în aplicare în temeiul articolelor 34 și 35 din Regulamentul (UE) 2022/2065 pot fi, de asemenea, luate în considerare atunci când sunt efectuate de un furnizor de companion IA sau de chatbot conversațional general care este implementat ca funcționalitate a unui serviciu de rețele de socializare online sau a unui serviciu de platformă de partajare a materialelor video la furnizarea serviciului respectiv. Cu toate acestea, astfel de măsuri de atenuare nu ar trebui să fie considerate suficiente pentru respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament.
(34)În cazul în care un companion IA sau un chatbot conversațional general este implementat ca funcționalitate a unei platforme online sau a unui motor de căutare online, obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2065 ar trebui să se aplice în continuare furnizorului serviciilor intermediare respective, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea acestora. În special, implementarea unor astfel de funcționalități nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor privind evaluarea și atenuarea riscurilor sistemice, inclusiv a riscurilor care decurg din proiectarea, funcționarea sau utilizarea funcționalităților respective, în măsura în care acestea fac parte din serviciul oferit de platforma online sau de motorul de căutare online. Pentru a asigura transparența în ceea ce privește interacțiunile cu astfel de sisteme, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video și de jocuri online care utilizează companioni IA sau chatboți conversaționali generali ca funcționalitate în furnizarea serviciului lor ar trebui să pună în aplicare și măsuri care să le permită minorilor să aleagă în cunoștință de cauză dacă să utilizeze respectivii companioni sau chatboți și să poată alege să nu îi utilizeze. Acest lucru ar trebui să includă obligații pentru furnizorii respectivi de a se asigura că minorii nu sunt îndemnați să utilizeze sistemele respective prin tehnici de proiectare, ca de exemplu prin afișarea companionilor IA și a chatboților conversaționali generali în fruntea listei de contacte a minorului. În plus, ar trebui să se aplice măsuri de siguranță cu privire la companionii IA și chatboții conversaționali generali atunci când aceștia sunt implementați ca funcționalitate în furnizarea unui joc online, joc în cadrul căruia se pot face achiziții.
(35)Jocurile online pot lua forme foarte diferite și pot fi împărțite în categorii precum de acțiune, de aventură, jocuri de rol, de strategie, de sport, simulare sau puzzle și sunt jucate de obicei pe un PC, pe un dispozitiv mobil sau pe o consolă. Jocurile online le pot oferi minorilor nu numai divertisment, ci și medii online de comunicare și interacțiune socială, inclusiv pentru minorii cu handicap. Jocurile online cu mai mulți jucători le permit minorilor să interacționeze cu alte persoane și să creeze legături sociale între diferite grupe de vârstă și locații geografice. Jocurile online pot contribui, de asemenea, la învățarea de către minori a coordonării, a cooperării și a unor subiecte precum științele, matematica și limbile străine. Platformele de jocuri video le permit utilizatorilor să se joace și să își creeze propriul conținut sau propriile jocuri și să le disemineze publicului. Atât jocurile video, cât și platformele de jocuri video pot prezenta diverse riscuri pentru minori. Acest lucru a fost evidențiat și de raportul copreședinților Grupului special privind siguranța copiilor în mediul online, care a subliniat că jocurile video pot expune copiii la practici comerciale dăunătoare sau la contacte periculoase, iar sistemele de clasificare în funcție de vârstă le pot oferi orientări și informații părinților și îngrijitorilor cu privire la ratingurile jocurilor.
(36)Având în vedere vulnerabilitățile specifice ale minorilor și riscurile pe care jocurile online le pot prezenta pentru viața lor privată, siguranța și securitatea lor, este important ca furnizorii de jocuri online să pună în aplicare măsuri de siguranță din faza de proiectare, care să fie adaptate la caracteristicile și riscurile specifice care decurg din aceste jocuri online, pentru a le oferi minorilor o experiență adecvată vârstei. Astfel de riscuri se referă în special la comunicări nesolicitate în cadrul jocurilor video, la conținut inadecvat vârstei și la mecanisme de proiectare care pot duce la comportamente de dependență și la o utilizare excesivă. Jocurile online cu comunicare deschisă expun minorii la riscuri legate de contact, inclusiv la violență psihologică cibernetică, la hărțuire, la persoane care încearcă să ademenească, să abuzeze sexual sau să extorcheze minori, la traficanți de persoane și la persoane care încearcă să recruteze minorii în bande infracționale sau să promoveze violența, radicalizarea, extremismul violent și terorismul, deoarece infractorii utilizează adesea spațiul digital pentru a ajunge la copii. În mod similar, anumite setări pot expune minorii la conținut, interacțiuni sau funcționalități care pot fi dăunătoare, chiar și atunci când copiii nu sunt înregistrați în cadrul serviciului respectiv. Furnizorii de jocuri online ar trebui, prin urmare, să pună în aplicare măsuri de siguranță pentru a preveni utilizarea serviciului pentru a încuraja minorii să inițieze contacte pe alte servicii care pot prezenta un risc pentru viața lor privată, siguranța și securitatea lor. Astfel de măsuri ar putea consta în restricționarea linkurilor către servicii externe, în cazul în care acestea ar prezenta un risc pentru minori, și în afișarea de mesaje de avertizare pentru minori. Platformele de jocuri video pot duce, de asemenea, la creșterea riscului ca minorii să fie expuși la conținut inadecvat vârstei. În cazul în care platformele de jocuri video le permit destinatarilor serviciului să creeze jocuri video individuale, furnizorul platformei de jocuri video ar trebui să implementeze măsurile software și organizaționale necesare pentru a permite furnizorului jocului video nou-creat să respecte normele aplicabile.
(37)Anumite caracteristici de proiectare ale jocurilor online pot exploata vulnerabilitățile minorilor și pot contribui la o utilizare de lungă durată sau excesivă a serviciului, la modele comportamentale compulsive sau la comportamente similare dependenței, cu efecte negative asupra bunăstării mintale, emoționale și fizice a minorilor. Prin urmare, jocurile online nu ar trebui să expună minorii la caracteristici care subminează decizia minorului de a întrerupe utilizarea sau absența deciziei acestuia de a juca jocul online ori la caracteristici sau recompense care stimulează utilizatorul să joace jocul în mod regulat sau cu o frecvență mai mare, inclusiv prin sancțiuni sau prin pierderea beneficiilor în cazul în care utilizatorul nu joacă jocul respectiv în mod regulat sau în intervale de timp specificate.
(38)Furnizorii de magazine de aplicații software se află într-o poziție unică în ceea ce privește modul în care pot fi oferite destinatarilor serviciile care prezintă un risc pentru minori. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori în mediul online, furnizorii de magazine de aplicații software ar trebui să pună în aplicare un sistem de clasificare în funcție de vârstă pentru a permite stabilirea caracterului adecvat vârstei al aplicațiilor software diseminate prin intermediul serviciului lor. Un astfel de sistem de clasificare în funcție de vârstă ar trebui să se aplice fiecărei aplicații software și ar trebui să țină seama în mod corespunzător de drepturile și interesul superior al copilului, inclusiv de evoluția capacităților minorilor și de nivelurile diferite de maturitate ale acestora. Furnizorii de magazine de aplicații software ar trebui să împiedice minorii să acceseze sau să achiziționeze aplicații clasificate ca fiind inadecvate vârstei lor. În plus, pentru a asigura respectarea dreptului aplicabil al Uniunii și a dreptului intern aplicabil adoptat în conformitate cu dreptul Uniunii, în cazul în care furnizorul unui magazin de aplicații software ia cunoștință de faptul că prin intermediul serviciului său sunt diseminate aplicații software care sunt sau care constau în principal într-un conținut la care pot avea acces utilizatori cu o vârstă minimă mai mică în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii sau al dreptului intern aplicabil, furnizorul nu ar trebui să le permită minorilor care au vârsta mai mică decât vârsta minimă respectivă din statul membru în cauză să acceseze sau să achiziționeze aplicațiile software respective prin intermediul serviciului său. În acest sens, furnizorii de magazine de aplicații software ar trebui să evalueze vârsta destinatarului serviciului în conformitate cu capitolul V din prezentul regulament. Pentru a asigura transparența și răspunderea, furnizorii de magazine de aplicații software ar trebui să pună la dispoziția publicului, în termeni clari și accesibili, informații privind metodologia, criteriile și sursele care stau la baza sistemelor lor de clasificare în funcție de vârstă.
(39)Codurile de conduită pot fi un instrument important de protecție a minorilor în mediul online. În acest context, Comisia ar trebui să încurajeze elaborarea sau dezvoltarea în continuare a unor coduri de conduită voluntare la nivelul Uniunii, care să stabilească metodologii și criterii comune pentru sistemele de clasificare în funcție de vârstă, pentru a contribui la exploatarea armonizată a unor astfel de sisteme în aplicarea prezentului regulament, inclusiv de către furnizorii de magazine de aplicații software. Codurile de conduită ar trebui, în special, să faciliteze recunoașterea reciprocă și aplicarea consecventă a clasificărilor în funcție de vârstă în toate statele membre, să definească criterii, metodologii și surse de informații adecvate pentru evaluarea caracterului adecvat vârstei al celor mai relevante tipuri de conținut, inclusiv conținutul violent, sexual, legat de jocuri de noroc și legat de autovătămare, precum și al achizițiilor integrate în aplicații, al riscurilor de contact și al caracteristicilor de proiectare care urmărește dependența, precum și să stabilească căile de atac și mecanismele reparatorii necesare și să asigure transparența, combinată cu monitorizarea și evaluarea periodice, transparente și independente ale realizării obiectivelor vizate. Refuzul unui prestator de servicii, fără explicații adecvate, de a da curs invitației Comisiei de a participa la aplicarea unui astfel de cod de conduită ar putea fi luat în considerare, după caz, atunci când se stabilește dacă prestatorul de servicii în cauză a încălcat obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Simpla participare la un anumit cod de conduită și aplicare a acestuia nu ar trebui considerate în mod automat un indiciu al respectării prezentului regulament. Sistemul paneuropean de rating de vârstă (PEGI) și Codul de conduită PEGI stabilesc un criteriu de referință pentru întreprinderile participante în ceea ce privește etichetarea, promovarea și marketingul în funcție de vârstă și reflectă angajamentul industriei jocurilor video de a furniza informații publicului într-un mod responsabil. Normele privind codurile de conduită prevăzute de prezentul regulament ar putea servi drept bază pentru ca eforturile de coreglementare deja stabilite la nivelul Uniunii să fie integrate ca și cod de conduită. Acest lucru include, printre altele, sistemul PEGI de rating de vârstă, cu condiția ca acesta să asigure un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori, astfel cum se prevede în prezentul regulament.
(40)Minorii care joacă jocuri online ar trebui să beneficieze, în ceea ce privește tranzacțiile economice, de aceeași protecție ca și în cazul serviciilor de rețele de socializare online și al serviciilor de partajare a materialelor video, inclusiv de transparență în ceea ce privește valoarea monetară reală a tranzacțiilor efectuate prin monede virtuale și de protecție împotriva expunerii la sisteme de recompense variabile, a căror asociere cu comportamentele legate de jocurile de noroc și compulsive este bine documentată. Codurile de conduită din domeniul jocurilor online ar trebui să se bazeze pe cadrele paneuropene de clasificare și autoreglementare sau pe sistemele de clasificare în funcție de vârstă existente la nivelul statelor membre, inclusiv pe recenta extindere a acestora la categoriile de riscuri interactive și la practicile de monetizare, și ar trebui să actualizeze aceste cadre în lumina evoluțiilor științifice și tehnologice și a riscurilor emergente pentru minori. Aderarea la un cod de conduită evaluat de Comisie ca fiind adecvat poate servi drept indiciu al respectării obligațiilor bazate pe măsuri prevăzute în prezentul regulament, dar nu poate deroga de la interdicțiile prevăzute de acesta.
(41)Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori în mediul digital, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, precum și de jocuri online ar trebui să țină seama de capacitățile, interesele și vulnerabilitățile în continuă evoluție ale copiilor pe tot parcursul proiectării, dezvoltării și funcționării serviciului lor. Prin urmare, măsurile puse în aplicare ar trebui să fie cel puțin adaptate copiilor, ușor de înțeles și ușor accesibile tuturor minorilor, inclusiv celor cu handicap sau cu nevoi suplimentare în materie de accesibilitate. Platformele online foarte mari în sensul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 trebuie să se asigure că aceste informații sunt prezentate în limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statelor membre în care este furnizat serviciul. Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, precum și de jocuri online ar trebui, de asemenea, să le permită minorilor să transmită feedback cu privire la conținut, la rezultatele căutării și la prompturile care le sunt recomandate în cadrul serviciului. Un astfel de feedback ar trebui să fie luat în considerare și să aibă un impact iminent și durabil asupra experienței copiilor în cadrul serviciului. În plus, minorii ar trebui să capete treptat posibilitatea de a înțelege și gestiona setările implicite. În cazul în care un minor modifică o setare de protecție, furnizorii ar trebui să îi transmită avertismente clare și să îi ofere o modalitate ușoară de a reveni la setarea inițială, inclusiv opțiunea de a modifica temporar setarea și de a reveni la setările implicite printr-un singur clic. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori, furnizorii nu ar trebui să îi îndemne sau să îi ademenească în mod repetat pe minori să își reducă nivelul de protecție.
(42)Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori, este necesar să se instituie mecanisme eficace, vizibile și adaptate copiilor de raportare și de sprijinire a minorilor în raportarea de conținuturi, conturi, grupuri, caracteristici și comportamente care le pot afecta viața privată, siguranța și securitatea atunci când utilizează serviciul. Acest lucru include raportarea conturilor deținute de utilizatori cu vârsta mai mică decât cea minimă, în temeiul prezentului regulament. Astfel de mecanisme nu ar trebui să aducă atingere aplicării articolului 16 din Regulamentul (UE) 2022/2065. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori, astfel de mecanisme ar trebui, după caz, să le permită minorilor să transmită un raport scris cu propriile cuvinte și ar trebui să asigure faptul că identitatea minorului rămâne în mod implicit confidențială față de alți destinatari ai serviciului sau utilizatori ai sistemului. Rapoartele transmise de minori ar trebui tratate cu prioritate. În plus, minorii ar trebui să primească o confirmare de primire, împreună cu informații adecvate vârstei privind etapele următoare, termenele orientative și rezultatele posibile. Orice restricții impuse de furnizori în urma unor astfel de raportări din partea minorilor ar trebui considerate o restricționare a vizibilității în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2022/2065, dacă este cazul. În plus, minorii ar trebui să poată avea acces la un sprijin amplu și adecvat atunci când sunt puși în fața unui conținut și a unor activități ilegale și dăunătoare. În acest sens, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, precum și de servicii de platformă de jocuri video ar trebui să pună la dispoziție instrumente de sprijin care să fie ușor accesibile și adaptate la nevoile minorilor și care să permită direcționarea sau conectarea la serviciile naționale de sprijin, inclusiv la centrele pentru un internet mai sigur, la liniile de asistență și la liniile telefonice de urgență pentru copii, la serviciile de protecție a copilului și, după caz, la datele de contact ale autorităților de aplicare a legii. Aceste instrumente de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie conectate la aplicațiile naționale de siguranță online, cum ar fi aplicația 3018 furnizată de e-Enfance, în cazul în care există astfel de aplicații, precum și la Aplicația europeană pentru siguranța online, atunci când este disponibilă. Pentru a se asigura faptul că minorii sunt conștienți de riscurile din mediul online, aceștia ar trebui să fie informați cu privire la riscurile specifice înainte de a posta conținut sau de a spori vizibilitatea anumitor conținuturi, de exemplu prin repostarea conținutului postat de alți destinatari. În acest sens, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, precum și de jocuri online ar trebui, după caz, să implementeze mesaje de avertizare sau alte măsuri adecvate menite să informeze minorii înainte ca aceștia să întreprindă vreo acțiune.
(43)Titularii autorității părintești au un rol important în viața minorilor, inclusiv din perspectiva asigurării faptului că minorii au o experiență de navigare în mediul online sigură și informată. Acesta este motivul pentru care ar trebui să se pună la dispoziția titularilor autorității părintești o serie de instrumente care să le faciliteze această sarcină. Aceste instrumente pentru titularii autorității părintești sunt programe informatice, elemente de proiectare, funcționalități sau aplicații menite să îi ajute pe titularii autorității părintești să acompanieze activitatea minorilor în mediul online, să le protejeze viața privată, siguranța și bunăstarea, respectându-le totodată capacitatea de acțiune și viața privată. Instrumentele pentru titularii autorității părintești ar trebui considerate ca fiind complementare altor măsuri de siguranță integrate începând din faza de proiectare, dar nu ar trebui să înlocuiască niciodată responsabilitatea furnizorilor înșiși de a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori. Întrucât supravegherea parentală nu este întotdeauna posibilă din cauza realităților legate de situația locativă a copiilor și întrucât titularii autorității părintești pot să fie absenți sau să nu se implice, asigurarea respectării normelor nu ar trebui să fie exclusiv responsabilitatea titularilor autorității părintești. Instrumentele pentru titularii autorității părintești ar trebui să includă cel puțin elemente de proiectare care să permită raportarea conținutului în numele copilului, stabilirea unor limite de timp petrecut în fața ecranelor, vizualizarea conturilor cu care comunică minorul și primirea de notificări cu privire la acestea, gestionarea setărilor contului, precum și alte elemente de supraveghere a utilizărilor serviciilor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care ar putea aduce atingere vieții private, siguranței și securității minorului. Astfel de elemente de proiectare pot include avertismente prin care titularii autorității părintești sunt informați cu privire la eventualele căutări repetate ale minorilor legate de sinucidere, autovătămare sau tulburări de alimentație sau cu privire la tentativele de inițiere a contactului sau solicitările de prietenie ale minorilor, inclusiv în cazul în care conturile cu care aceștia interacționează aparțin unor adulți. În cazul în care titularii autorității părintești gestionează setările conturilor minorilor, aceștia ar trebui să poată alege perioada de timp pentru care intenționează să modifice setările respective. Aceste instrumente ar trebui să fie adaptate vârstei minorilor și să țină seama în mod corespunzător de dezvoltarea graduală a acestora. Instrumentele pentru titularii autorității părintești ar trebui să fie adecvate vârstei, ușor de accesat și de activat, eficace și nu ușor de eludat și să respecte totodată drepturile minorilor la viață privată, la acces la informații și la o autonomie tot mai mare, în conformitate cu capacitățile lor în continuă evoluție. De exemplu, aceste instrumente ar trebui să fie astfel concepute încât titularii autorității părintești să le poată utiliza fără să creeze un cont găzduit de serviciul respectiv, iar eventualele modificări să poată fi efectuate numai cu un nivel de autorizare echivalent cu cel cerut pentru activarea inițială a instrumentelor. Minorii ar trebui să fie informați în mod clar atunci când sunt activate astfel de instrumente și ar trebui, în special în cazul în care se utilizează funcționalități de monitorizare, să primească o indicație clară în acest sens în timp real. În cazul platformelor online foarte mari, în sensul articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065, interoperabilitatea cu instrumentele pentru titularii autorității părintești furnizate de terți ar trebui să sporească și mai mult ușurința de utilizare și eficacitatea acestor instrumente, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2022/1925. În conformitate cu articolul 290 din TFUE, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în vederea completării prezentului regulament prin stabilirea normelor și a criteriilor tehnice necesare pentru instrumentele pentru titularii autorității părintești.
(44)Anumite organisme, organizații și asociații dețin o expertiză și competențe deosebite în ceea ce privește detectarea și semnalarea suspiciunilor de încălcare a prezentului regulament, iar plângerile lor pot avea un impact pozitiv asupra libertății de exprimare și a libertății de informare în general. Prin urmare, titularii autorității părintești și minorii ar trebui să aibă dreptul de a împuternici un astfel de organism ori o astfel de organizație sau asociație, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 86 din Regulamentul (UE) 2022/2065, să exercite drepturile care le sunt conferite prin prezentul regulament în numele minorilor. Pe lângă dreptul de a depune o plângere în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul (UE) 2022/2065, minorii și titularii autorității părintești care sunt destinatari ai serviciului și utilizatori ai sistemelor, precum și orice organism, organizație sau asociație ar trebui să aibă dreptul de a depune o plângere împotriva furnizorilor care fac obiectul prevederilor prezentului regulament. Astfel de plângeri ar trebui depuse la autoritatea competentă, stabilită în conformitate cu articolul 27, din statul membru în care se află sau este stabilit destinatarul serviciului, în conformitate cu principiile naționale ale bunei administrări. Pentru companionii IA și chatboții conversaționali generali, ar trebui să se aplice articolul 85 din Regulamentul (UE) 2024/1689. Posibilitatea de a contesta deciziile furnizorilor de platforme online nu ar trebui să afecteze în niciun fel posibilitatea de a introduce căi de atac judiciare în conformitate cu legislația statului membru în cauză și, așadar, nici exercitarea dreptului la o cale de atac eficientă în temeiul articolului 47 din Cartă.
(45)Asigurarea unui nivel înalt de protecție a minorilor se bazează nu numai pe măsurile implementate de furnizori, ci și, în cazul furnizorilor de platforme online foarte mari, pe capacitatea acestora de a demonstra, printr-o monitorizare, testare și evaluare adecvate, eficacitatea măsurilor puse în aplicare în conformitate cu capitolul III, care ar trebui să facă parte din evaluările riscurilor efectuate în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2022/2065. Furnizorii ar trebui să ia în considerare, pentru evaluarea respectivă, cele mai recente informații disponibile și cunoștințe obținute din surse științifice și academice. Pentru a monitoriza și a evalua eficacitatea măsurilor în timp, furnizorii ar trebui să păstreze toate documentele justificative referitoare la evaluarea efectuată timp de cel puțin trei ani.
(46)Pentru a sprijini aplicarea corespunzătoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să încurajeze și să faciliteze elaborarea, punerea în aplicare, revizuirea periodică și adaptarea de coduri de conduită voluntare la nivelul Uniunii, cooptând, după caz, în acest proces, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali, precum și autoritățile competente, organizațiile societății civile și alte părți interesate relevante. Aceste coduri de conduită ar trebui să definească obiective clare, să includă angajamente specifice și mecanisme de raportare proporționale cu dimensiunea și capacitatea furnizorilor și să reflecte în mod corespunzător caracteristicile specifice ale serviciilor în cauză și nevoile și interesele tuturor părților, în special ale minorilor. După consultarea Comitetului european pentru servicii digitale și a Comitetului european pentru inteligența artificială, în limitele competențelor lor respective, Comisia ar trebui să analizeze, să monitorizeze și să evalueze dacă aceste coduri sunt adecvate pentru a asigura respectarea prezentului regulament.
(47)Din rațiuni de claritate, simplitate și eficacitate și pentru a asigura aplicarea eficace și respectarea prezentului regulament, furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali care nu sunt stabiliți în Uniune ar trebui să desemneze un reprezentant legal într-un stat membru în care își oferă serviciile sau sistemele. În scopul simplificării, în cazul în care astfel de furnizori și-au desemnat deja un reprezentant legal în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065 sau al Regulamentului (UE) 2024/1689, ei ar trebui să fie în măsură să-și îndeplinească această obligație prin extinderea mandatului reprezentantului respectiv astfel încât acesta să includă toate aspectele legate de primirea, respectarea și executarea deciziilor emise în temeiul prezentului regulament.
(48)Având în vedere caracterul evolutiv al riscurilor transversale la care pot fi expuși minorii în mediul online, care este determinat de inovarea constantă, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a modifica (i) interdicțiile privind practicile destinate să încurajeze sau care se poate anticipa în mod rezonabil că vor încuraja utilizarea compulsivă sau excesivă a serviciului de către minori, (ii) măsurile care să asigure faptul că sistemele de recomandare sunt concepute astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor, (iii) setările implicite astfel încât să se asigure faptul că conturile minorilor sunt astfel configurate încât să garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate, (iv) măsurile care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor în ceea ce privește contactele dintre minori și alți destinatari ai serviciului, (v) măsurile care să limiteze vizibilitatea oricăror informații partajate de minori și interacțiunile acestora cu alți destinatari ai serviciului, (vi) măsurile care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății, a siguranței, a drepturilor fundamentale și a bunăstării minorilor care pot accesa companioni IA și sisteme de chatboți conversaționali generali, (vii) măsurile care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor în cadrul jocurilor online, precum și măsurile prin care să se asigure capacitatea de acțiune a minorilor. Scopul este de a se asigura faptul că măsurile de siguranță integrate începând din faza de proiectare sunt în continuare eficace și țin pasul cu practicile. Astfel de modificări ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a răspunde preocupărilor legate de protecția vieții private, siguranța și securitatea minorilor.
(49)Pentru a verifica autoritatea părintească în scopul creării unui cont de către un titular al autorității părintești în beneficiul unui minor, furnizorii ar trebui să poată utiliza semnale obținute din bazele de date accesibile publicului de la nivelul statelor membre, cum ar fi cele legate de sistemul de învățământ sau de registrele publice de nașteri, din care să reiasă faptul că adultul respectiv este titularul autorității părintești pentru minorul în cauză. În plus, în anumite cazuri, furnizorii pot avea deja un semnal că un adult este titularul autorității părintești în relația cu un minor, de exemplu în cazul în care minorul în cauză și adultul respectiv au avut interacțiuni anterioare cu serviciul. În plus, adulții ar trebui să aibă posibilitatea de a declara pe propria răspundere că ei sunt cei care dețin autoritatea părintească. În cazul în care se face o astfel de declarație pe proprie răspundere, furnizorii ar trebui să depună eforturi rezonabile pentru a verifica dacă adultul în cauză este într-adevăr titularul autorității părintești pentru minorul respectiv. O astfel de verificare ar trebui efectuată într-un mod care să respecte principiile de protecție a datelor, în special principiul de reducere la minimum a datelor prin utilizarea așa-numitului „protocol de verificare fără divulgare de informații”, și nu ar trebui să ducă la o prelucrare suplimentară a datelor cu caracter personal care să permită stabilirea identității sau urmărirea adultului ori a minorului în cauză. Această verificare nu aduce atingere măsurilor pe care furnizorul ar trebui să le poată lua pentru a-și respecta obligația care îi revine în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2022/2065. Ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în vederea modificării prezentul regulament prin precizarea dovezilor și a semnalelor care ar putea indica autoritatea părintească. Comisia ar trebui să poată să exploreze în continuare cerințe tehnice și operaționale pentru a putea include verificarea vârstei la nivelul UE ca instrument de verificare a autorității părintești.
(50)Evaluarea vârstei utilizatorului este necesară pentru punerea în aplicare eficace a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește înregistrarea ca utilizator al serviciilor de rețele de socializare online, al platformelor de partajare a materialelor video care impun o vârstă minimă, accesul la aplicații software inadecvate vârstei și asigurarea unui nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate pentru minori prin măsuri de siguranță integrate începând din faza de proiectare. Metodele utilizate ar trebui să fie precise (acuratețea ar trebui să fie evaluată periodic, în condiții reale, în raport cu indicatori adecvați, clari și disponibili publicului și să permită identificarea corectă a unui utilizator care îndeplinește condiția privind pragul de vârstă), fiabile (pentru ca o metodă să fie fiabilă, aceasta trebuie să provină dintr-o sursă fiabilă, să fie disponibilă în mod continuu în orice moment și să dea rezultate în circumstanțe reale diferite), robuste (nu ar trebui să fie ușor de eludat) și nu ar trebui să fie intruzive (nu ar trebui să li se solicite destinatarilor serviciului să își divulge identitatea, vârsta exactă sau alte date cu caracter personal atunci când stabilirea faptului că a fost atins un prag de vârstă relevant este suficientă) și nici discriminatorii (metoda aleasă ar trebui să fie adecvată și disponibilă pentru toți utilizatorii, indiferent de handicap, limbă, etnie, gen, religie sau apartenența la o minoritate). În cazul în care soluțiile de asigurare a vârstei nu îndeplinesc aceste cerințe, ele ar trebui să fie considerate neconforme cu prezentul regulament. Simpla declarație pe proprie răspundere a destinatarilor serviciului nu este o soluție suficientă de asigurare a vârstei în scopul asigurării respectării prezentului regulament și nu ar trebui să fie considerată, în sine, o măsură adecvată sau eficace în situațiile în care protecția minorilor necesită o stabilire fiabilă a vârstei.
(51)Cerințele din prezentul regulament referitoare la asigurarea vârstei nu ar trebui să aducă atingere aplicării Regulamentului (UE) 2016/679, în special principiului limitărilor legate de scop și principiului reducerii la minimum a datelor, prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (b) și (c), și nici cerințelor privind protecția datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit. În special, cerințele din prezentul regulament nu ar trebui să ducă la o situație în care furnizorii de servicii care intră în domeniul său de aplicare păstrează, obțin sau prelucrează mai multe date cu caracter personal decât este strict necesar din punct de vedere tehnic pentru a evalua dacă destinatarul serviciului este minor. În plus, furnizorii de servicii care intră în domeniul de aplicare al regulamentului nu ar trebui să prelucreze ulterior aceste informații sau să le combine cu date suplimentare în niciun alt scop. Obligațiile în materie de protecție a datelor ar trebui să se aplice atât furnizorilor de servicii care intră în domeniul de aplicare al regulamentului, cât și oricărei părți terțe implicate în asigurarea vârstei, cum ar fi furnizorii de soluții de asigurare a vârstei. Pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a vieții private și a datelor, soluțiile de asigurare a vârstei utilizate ar trebui să se bazeze pe tehnologii de ultimă generație și pe protocoale de verificare fără divulgare de informații.
(52)Pentru a evita complicații inutile pentru utilizatori și pentru a limita situațiile în care este nevoie să se evalueze vârsta utilizatorilor, furnizorii de magazine de aplicații software și furnizorii de servicii și sisteme care fac obiectul obligațiilor prevăzute în capitolul III ar trebui să poată să stocheze, în legătură cu un cont, un semnal de vârstă care să confirme faptul că utilizatorul a atins deja un anumit prag de vârstă. Pentru furnizorii de aplicații software, acest lucru înseamnă că nu este nevoie să se inițieze o procedură de asigurare a vârstei în cazul utilizatorilor care au dovedit deja că au atins pragul de vârstă atunci când aceștia încearcă să aibă acces sau să achiziționeze aplicații software pentru care se aplică un prag de vârstă echivalent sau inferior. Datele cu caracter personal prelucrate în aceste semnale de vârstă ar trebui să se limiteze la ceea ce este strict necesar pentru scopul menționat și nu ar trebui utilizate în niciun alt scop.
(53)Asigurarea vârstei este un termen generic care acoperă diferite metode de asigurare a vârstei, ce includ atât verificarea vârstei, cât și estimarea vârstei. Pentru a se asigura că destinatarii serviciului au împlinit vârsta minimă sau în cazul în care serviciul se referă la un serviciu adaptat copiilor, furnizorii de servicii de rețele de socializare online sau de servicii de platformă de partajare a materialelor video supuse obligației de amânare a acordării accesului ar trebui să dezvolte soluții adecvate de verificare a vârstei în momentul creării contului. Pentru a facilita respectarea normelor și a promova în întreaga Uniune o abordare a verificării vârstei care să fie de încredere, interoperabilă și care să protejeze viața privată, furnizorii ar trebui să utilizeze exclusiv soluții UE de verificare a vârstei care să se bazeze pe atestate UE de vârstă certificate ca fiind conforme cu cerințele sistemului UE de verificare a vârstei instituit prin Recomandarea (UE) 2026/1035 a Comisiei și care sunt enumerate în lista UE a soluțiilor UE de verificare a vârstei și în lista UE a furnizorilor de atestate UE de vârstă. Soluția UE de verificare a vârstei pe care se bazează furnizorii ar trebui să fie furnizată de o parte terță independentă. Standardele și criteriile necesare pentru o verificare foarte eficace a vârstei sunt descrise în sistemul UE de verificare a vârstei și ar trebui să se considere că orice parte terță care a fost certificată ca fiind conformă cu acest sistem a furnizat în acest sens dovezi valide ale vârstei. Pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a vieții private, de securitate, acuratețe, fiabilitate și lipsă a caracterului intruziv, se consideră că nicio altă soluție de verificare a vârstei nu respectă obligațiile prevăzute în regulament pentru evaluarea vârstei în afară de soluțiile UE de verificare a vârstei care folosesc atestate UE de vârstă. Aceste soluții UE de verificare a vârstei și atestate UE de vârstă ar trebui să respecte cerințele sistemului UE de verificare a vârstei, cum ar fi utilizarea protocolului de verificare fără divulgare de informații pentru a împiedica urmărirea identității și posibilitatea corelării activităților online ale unei persoane. Odată ce se stabilește că furnizorii de atestate de vârstă și de soluții de verificare a vârstei îndeplinesc aceste cerințe și statele membre notifică acest lucru, furnizorii respectivi ar trebui să fie incluși pe lista UE de atestate de vârstă și pe lista UE a soluțiilor UE de verificare a vârstei.
(54)În scopul respectării cerințelor privind siguranța din faza de proiectare prevăzute în capitolul III, furnizorilor ar trebui să li se permită, de asemenea, să utilizeze soluții alternative de asigurare a vârstei în locul verificării vârstei, în cazul în care soluțiile respective oferă un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, securitate, robustețe, lipsă a caracterului intruziv, protecție a vieții private și nediscriminare.
(55)În cazurile în care destinatarii serviciilor și ai sistemelor menționate la alineatele (1) și (4) consideră că rezultatul asigurării vârstei este incorect, aceștia ar trebui să aibă acces la un mecanism intern eficace de soluționare a plângerilor. Acest mecanism ar trebui să permită depunerea de plângeri prin mijloace electronice și în mod gratuit și ar trebui să fie ușor accesibil și ușor de utilizat. Pentru a asigura posibilitatea introducerii unor căi de atac eficace, furnizorii ar trebui să trateze astfel de plângeri cu diligență, imparțialitate și fără întârzieri nejustificate. În cazul în care un furnizor al unui sistem de operare a obținut, în conformitate cu prezentul regulament, un semnal de vârstă cu privire la un utilizator, furnizorul respectiv ar trebui, cu consimțământul utilizatorului, să permită partajarea semnalului de vârstă respectiv cu furnizorii care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în cazul în care acest lucru este necesar pentru asigurarea respectării prezentului regulament. Acest lucru nu ar trebui să conducă la prelucrarea altor date suplimentare decât cele strict necesare pentru asigurarea respectării prezentului regulament. Această obligație impusă furnizorilor de sisteme de operare nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor furnizorilor de a evalua și a verifica vârsta pentru a se asigura că semnalul de vârstă a fost obținut în conformitate cu cerințele stabilite în prezentul regulament.
(56)În scopul asigurării unor condiții uniforme de aplicare a sistemului UE de verificare a vârstei în întreaga Uniune, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili specificațiile necesare ca punct de plecare pentru funcționarea sistemului UE de verificare a vârstei, inclusiv procedurile pentru demonstrarea și evaluarea conformității soluțiilor UE de verificare a vârstei și a atestatelor UE de vârstă de către autoritățile publice.
(57)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru aplicarea soluțiilor alternative de asigurare a vârstei, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a completa prezentul regulament prin specificarea cerințelor și a specificațiilor necesare pentru a se asigura faptul că o soluție de asigurare a vârstei oferă un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, securitate, robustețe, lipsă a caracterului intruziv, protecție a vieții private și nediscriminare și prin specificarea cerințelor necesare pentru a asigura partajarea securizată, interoperabilă și care protejează viața privată a semnalelor de vârstă.
(58)Exercitarea efectivă a posibilității de creare a unui cont parental în beneficiul unui minor și pentru utilizarea eficace a instrumentelor pentru titularii autorității părintești în temeiul prezentului regulament impune obligația ca adulții care dețin autoritatea părintească să aibă acces la mijloacele necesare pentru a dovedi că sunt într-adevăr titularii autorității părintești. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă obligația de a dezvolta cel puțin un mijloc electronic de protejare a vieții private prin care titularul autorității părintești să poată obține și prezenta un atestat de autoritate părintească cu privire la un minor. Atunci când fac acest lucru, statele membre ar trebui să se asigure că astfel de mijloace se bazează pe surse autentice stabilite în temeiul dreptului intern, sunt gratuite pentru titularii autorității părintești și nu implică, în afară de confirmarea autorității părintești, accesul furnizorilor sau al publicului la informații privind autoritatea părintească. Astfel de mijloace electronice care asigură protecția vieții private ar trebui să fie accesibile efectiv tuturor titularilor autorității părintești și minorilor care își au reședința pe teritoriul lor, inclusiv persoanelor cu handicap, persoanelor cu acces digital limitat sau cu competențe digitale limitate și persoanelor aflate în situații vulnerabile, cum ar fi familiile refugiate și strămutate.
(59)Niciun minor nu ar trebui să fie privat de protecția acordată în temeiul prezentului regulament și niciun titular al autorității părintești de mijloacele de a exercita această protecția din cauza situației administrative, sociale sau locative a familiei. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că atestatele de autoritate părintească pot fi obținute și de familiile a căror situație nu este reflectată în actele obișnuite de stare civilă, inclusiv de familiile refugiate și strămutate și de titularii autorității părintești ai minorilor neînsoțiți numiți în mod legal în acest rol, pe baza deciziilor autorităților competente sau a atestatelor emise de acestea.
(60)Verificarea efectivă a vârstei în întreaga Uniune impune ca destinatarii serviciului să aibă acces la mijloace adecvate de obținere a atestatelor de vârstă. În cazul în care nu sunt disponibile atestate de vârstă, destinatarii serviciului sunt împiedicați să aibă acces la acesta exclusiv din cauza faptului că nu au acces la un mijloc de verificare a vârstei lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea pe teritoriul lor a diferitelor mijloace de obținere a atestatelor de vârstă, cum ar fi prin intermediul cărților de identitate și al pașapoartelor biometrice, al sistemelor de identitate digitală, al aplicațiilor unor terți sau prin verificarea vârstei în persoană. Statele membre ar trebui să se asigure că aceste mijloace de obținere a atestatului de vârstă vor permite destinatarilor să dovedească faptul că îndeplinesc condițiile de vârstă stabilite de prezentul regulament. Ar trebui să fie incluse atestate de vârstă și pentru copiii mai mici. Mai mult, statele membre trebuie să se asigure că soluțiile UE de verificare a vârstei sunt disponibile în mod gratuit. Statele membre ar trebui să desemneze autorități publice în scopul certificării soluțiilor UE de verificare a vârstei și a atestatelor UE de vârstă. În acest scop, statele membre ar trebui să comunice Comisiei denumirile și adresele autorităților publice desemnate pe teritoriul lor, precum și orice modificări ulterioare, iar Comisia ar trebui să pună aceste informații la dispoziția publicului. Statele membre ar trebui, de asemenea, să notifice Comisiei, fără întârzieri nejustificate, soluțiile UE de verificare a vârstei și atestatele UE de vârstă certificate ca fiind conforme cu cerințele sistemului UE de verificare a vârstei, împreună cu certificatul de conformitate corespunzător, precum și orice suspendare sau retragere ulterioară a unui astfel de certificat. Pentru a garanta aplicarea eficace și uniformă a prezentului regulament în întreaga Uniune, toate statele membre ar trebui să recunoască o soluție UE de verificare a vârstei sau un atestat UE al vârstei care a fost certificată și care a fost inclusă în listele menționate la articolul 30 alineatul (1). Prin urmare, statele membre nu ar trebui să restricționeze sau să împiedice utilizarea pe teritoriul lor a unei soluții UE de verificare a vârstei care a fost deja inclusă pe lista respectivă în urma desemnării de către un alt stat membru.
(61)Cerințele privind vârsta stabilite prin prezentul regulament ar trebui să se aplice efectiv atât conturilor noi, cât și celor existente. Furnizorii de servicii și de sisteme pentru care există o vârstă minimă ar trebui, prin urmare, să stabilească, într-o perioadă de timp corespunzătoare, dacă destinatarii serviciilor sau utilizatorii sistemelor care dețin deja conturi au atins vârsta minimă aplicabilă. Furnizorilor nu ar trebui să li se solicite să efectueze o nouă verificare a vârstei în cazul în care pot stabili cu un grad ridicat de încredere că vârsta minimă aplicabilă a fost deja atinsă, inclusiv, după caz, pe baza datei la care a fost creat contul existent. Același principiu ar trebui să se aplice în cazul în care furnizorii au obligația de a evalua vârsta pentru a distinge adulții de minori în scopul stabilirii autorității părintești și pentru ca furnizorii de magazine de aplicații software să poată împiedica accesarea sau achiziționarea de către minori de aplicații inadecvate vârstei lor sau în temeiul legislației aplicabile a Uniunii sau a legislației naționale adoptate în scopul de a respecta restricțiile de vârstă ale Uniunii în ceea ce privește aplicațiile. Această abordare este menită să evite cerința ca toți destinatarii serviciului să fie supuși verificării vârstei sau asigurării vârstei în cazul în care există deja un grad ridicat de încredere că utilizatorul este adult, de exemplu pe baza unor informații fiabile, cum ar fi pe baza datelor cărții de credit obținute anterior în mod legitim. Gradul ridicat de încredere ar trebui să se întemeieze pe performanța preconizată în practică la nivelul întregii baze de utilizatori. Pentru a facilita supravegherea eficace a punerii în aplicare a acestor cerințe de către furnizorii de platforme online foarte mari, furnizorii respectivi ar trebui să stabilească în prealabil modul în care intenționează să respecte aceste cerințe în ceea ce privește conturile existente și, după caz, modul în care intenționează să se bazeze pe excepțiile relevante.
(62)Pentru a se asigura conformitatea conturilor existente cu obligațiile privind vârsta minimă, furnizorii de platforme online foarte mari ar trebui să prezinte autorității competente, înainte de expirarea perioadei de șase luni, un plan detaliat de punere în aplicare care să confirme gradul ridicat de încredere cerut. În acest scop, planul ar trebui să ofere o descriere schematică a întregului proces utilizat pentru a determina vârsta utilizatorilor existenți, împreună cu o descriere clară a fiecărui instrument sau a fiecărei măsuri tehnice și a normelor de decizie care stau la baza acestora. După caz, planul ar trebui să fie susținut de dovezi solide de performanță în condiții reale, obținute dintr-un eșantion statistic reprezentativ al bazei complete de utilizatori – este necesar să se demonstreze reprezentativitatea eșantionului în ceea ce privește semnalele de vârstă relevante – și ar trebui să prezinte acuratețe, precizie și sensibilitate în ceea ce privește destinatarii minori, precum și o matrice completă de confuzie cu intervale de vârstă detaliate, împreună cu o descriere a modului în care au fost obținute eșantionul și etichetele de vârstă. În cazul în care anul creării contului este invocat ca derogare, planul ar trebui să furnizeze, în plus, dovezi empirice și încrederea statistică potrivit căreia acest semnal unic este suficient pentru a deduce că utilizatorul a atins vârsta minimă aplicabilă. Planul ar trebui, de asemenea, să prezinte modul în care furnizorul va monitoriza atingerea performanței preconizate, de exemplu printr-un audit realizat ulterior punerii în aplicare. În fine, planul ar trebui să demonstreze că măsurile propuse respectă principiile generale privind asigurarea vârstei prevăzute de prezentul regulament, inclusiv acuratețea, fiabilitatea, securitatea, robustețea, lipsa caracterului intruziv, confidențialitatea și nediscriminarea.
(63)Recunoscând că protecția eficace a minorilor necesită nu numai măsuri de reglementare, ci și sensibilizare, educație și capacitare, statele membre ar trebui să stabilească strategii naționale pe baza Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană «Un internet mai bun pentru copii (BIK+)»” din 11 mai 2022 și utilizând rețeaua aferentă de centre pentru un internet mai sigur, care oferă activități de sensibilizare, linii de asistență telefonică pentru copii, titulari ai autorității părintești și educatori și linii telefonice de urgență pentru raportarea conținutului suspectat a fi ilegal. În special, statele membre ar trebui să promoveze dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală ale minorilor, astfel încât, la atingerea vârstei minime, aceștia să fie în măsură să înțeleagă riscurile mediului online reglementate de prezentul regulament, să utilizeze serviciile și sistemele digitale în condiții de siguranță și în mod critic și să utilizeze în cunoștință de cauză măsurile de protecție, setările și instrumentele pe care furnizorii sunt obligați să le pună la dispoziție. Minorii și titularii autorității părintești asupra acestora ar trebui să aibă acces ușor, gratuit și confidențial la nivel național la canale prin care minorii să poată solicita asistență în legătură cu activitățile dăunătoare prevăzute de prezentul regulament, inclusiv în legătură cu contacte nedorite și hărțuire cibernetică, în conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Plan de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice «Un mediu online mai sigur - împreună suntem mai puternici»” din 10 februarie 2026. Aceste canale ar trebui să completeze instrumentele de raportare și de sprijin furnizate în temeiul prezentului regulament, să fie capabile să ofere asistență în mod rapid și să îndrume minorii și către alte surse de sprijin disponibile la nivel național. Ar trebui să fie posibilă sprijinirea acestor activități, inclusiv a celor desfășurate de centrele pentru un internet mai sigur, prin finanțare din partea Uniunii pusă la dispoziție în cadrul programelor și instrumentelor relevante ale Uniunii instituite în temeiul cadrului financiar multianual, cum ar fi planurile de parteneriat național și regional. Pentru a sprijini punerea în aplicare eficace, statele membre ar trebui să comunice Comisiei măsurile luate, iar Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre.
(64)Prezentul regulament ar trebui să precizeze anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) 2022/2065. Pentru a asigura eficacitatea supravegherii și a asigurării respectării prezentului regulament, capitolul IV din Regulamentul (UE) 2022/2065 ar trebui să se aplice în măsura în care dispozițiile relevante reglementează furnizorii de servicii intermediare care intră în domeniul de aplicare al regulamentului respectiv. Comisia ar trebui să aibă competențe exclusive de a supraveghea și de a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament care se aplică furnizorilor de platforme online foarte mari în sensul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(65)În mod similar, pentru a evita suprapunerile și a asigura coerența cu cadrul orizontal existent aplicabil sistemelor de IA în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1689, asigurarea respectării cerințelor specifice de siguranță prevăzute în prezentul regulament pentru companionii IA și chatboții conversaționali generali ar trebui să se bazeze pe cadrul și procedurile de supraveghere și de asigurare a respectării legii prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1689.
(66)Furnizorii de jocuri online care sunt platforme de jocuri video fac obiectul structurii de supraveghere și de asigurare a respectării legii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065. Pentru a asigura coerența cu asigurarea respectării legislației în temeiul prezentului regulament, autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea furnizorilor de jocuri online care sunt platforme de jocuri video ar trebui să fie o autoritate competentă a statului membru în care furnizorul își are sediul principal.
(67)Pentru a asigura securitatea juridică și aplicarea consecventă în întreaga Uniune și pentru a evita fragmentarea pieței interne care rezultă din interpretări naționale divergente, autoritățile statelor membre nu ar trebui să adopte decizii care contravin unei decizii luate de Comisie în temeiul prezentului regulament. Comisia, coordonatorii serviciilor digitale și autoritățile competente, după caz, ar trebui să lucreze în strânsă cooperare și să își coordoneze acțiunile de asigurare a respectării legislației pentru a asigura aplicarea coerentă, eficace și complementară a prezentului regulament, pe de o parte, și a Regulamentelor (UE) 2022/2065 și 2024/1689, pe de altă parte, inclusiv prin utilizarea mecanismelor de cooperare și de asigurare a coerenței stabilite în capitolul IV din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(68)Comisia ar trebui să vizeze adoptarea unei decizii finale în termen de 90 de zile de la inițierea procedurii pentru încălcări presupuse ale prezentului regulament. De asemenea, aceasta ar trebui să își comunice constatările preliminare furnizorului în cauză în termen de 30 de zile de la inițierea procedurii.
(69)Comisia ar trebui să beneficieze de toate resursele necesare, în termeni de personal, cunoștințe de specialitate și mijloace financiare, pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile care îi revin în temeiul prezentului regulament. Pentru a asigura disponibilitatea resurselor necesare pentru supravegherea adecvată la nivelul Uniunii în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să perceapă o taxă anuală de supraveghere, al cărei nivel ar trebui să fie stabilit pe o bază anuală, de la furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de magazine de aplicații software și de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, pe care are competența de a-i supraveghea în ceea ce privește respectarea capitolelor II-V din prezentul regulament și care sunt desemnați drept platforme online foarte mari în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065. Taxa anuală de supraveghere percepută pentru asigurarea respectării prezentului regulament în ceea ce privește furnizorii respectivi ar trebui să fie integrată în taxa de supraveghere percepută de la acești furnizori de platforme online foarte mari în temeiul articolului 43 din Regulamentul (UE) 2022/2065. În mod similar taxei de supraveghere respective, veniturile alocate externe care rezultă din taxa anuală de supraveghere în temeiul prezentului regulament ar trebui să acopere resursele umane suplimentare din cadrul Comisiei, inclusiv funcționarii, agenții contractuali și experții naționali. În fine, plafonul taxei de supraveghere introduse de prezentul regulament ar trebui să fie luat în considerare împreună cu plafonul prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/2065 și ar trebui să asigure faptul că resursele globale ale Comisiei sunt suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2022/2065.
(70)Cuantumul total al taxei anuale de supraveghere în temeiul prezentului regulament ar trebui să includă costurile legate de exercitarea competențelor și sarcinilor specifice ale Comisiei de supraveghere, monitorizare, investigare și asigurare a respectării legislației în ceea ce privește furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare foarte mari care intră sub incidența prezentului regulament. În special, acesta ar trebui să includă costurile legate de instituirea, întreținerea și funcționarea sistemului UE de verificare a vârstei, inclusiv finanțarea activităților privind punerea în aplicare a soluției UE de verificare a vârstei în întreaga UE și dezvoltarea expertizei și a capacităților în temeiul articolului 36. Cu toate acestea, taxa individuală anuală de supraveghere nu ar trebui să depășească un plafon global pentru fiecare furnizor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari, ținând seama de capacitatea economică a furnizorului serviciului sau serviciilor desemnate.
(71)La perceperea taxei anuale de supraveghere în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să aplice normele și principiile prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(72)Având în vedere importanța protejării copiilor, Comisia, în cooperare cu coordonatorii serviciilor digitale și cu comitetul, ar trebui să dezvolte expertiza și capacitățile Uniunii în ceea ce privește supravegherea serviciilor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(73)Dată fiind importanța impactului serviciilor și sistemelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament asupra protecției minorilor, incapacitatea furnizorilor de a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate și de a respecta obligațiile specifice care le sunt aplicabile poate afecta rapid și grav un număr semnificativ de minori care utilizează serviciile sau sistemele lor în diferite state membre și poate cauza daune substanțiale; astfel de deficiențe pot fi, de asemenea, foarte dificil de identificat și de abordat în timp util. Comisia, în cooperare cu autoritățile competente, ar trebui să dezvolte expertiza și capacitățile Uniunii în domeniu, inclusiv prin crearea unor rețele de schimb de cunoștințe, pentru a răspunde rapid la astfel de incidente care afectează protecția minorilor. Astfel de incidente ar trebui înțelese ca situații cu evoluție rapidă care au loc în interiorul sau în afara UE, cu o dimensiune online și o legătură presupusă cu domeniul de aplicare al prezentului regulament, care afectează grav și negativ viața privată, siguranța, securitatea sau sănătatea și bunăstarea minorilor care utilizează serviciul în Uniune și care necesită un răspuns imediat, cum ar fi provocările periculoase sau dăunătoare care circulă în rândul minorilor și care îi pun în pericol imediat. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie în măsură să coordoneze și să se bazeze pe cunoștințele de specialitate și pe resursele autorităților competente, de exemplu analizând, în mod permanent sau temporar, tendințele sau aspectele specifice care apar în ceea ce privește aceste situații cu evoluție rapidă care afectează sănătatea, bunăstarea, viața privată, siguranța și securitatea minorilor. Statele membre ar trebui să coopereze cu Comisia la dezvoltarea unor astfel de capacități, inclusiv prin detașarea de personal, dacă este cazul, să contribuie la crearea unei capacități comune de supraveghere a Uniunii și la elaborarea unui acord administrativ prin care să se stabilească procedurile de facilitare a unui răspuns rapid în cazul unui incident care afectează protecția minorilor. Statele membre ar trebui să stabilească niveluri minime de pregătire pentru ca autoritățile naționale să asigure canale de comunicare sistematică între autoritățile naționale relevante și părțile terțe și să cartografieze și, după caz, să elaboreze protocoale de reacție la incidente la nivel național.
(74)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale, inclusiv drepturile copiilor, recunoscute de Cartă, și drepturile fundamentale care constituie principii generale ale dreptului Uniunii. În mod corespunzător, prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat în conformitate cu drepturile fundamentale menționate, inclusiv respectarea vieții private și de familie consacrată la articolul 7 din Cartă, protecția datelor cu caracter personal, consacrată la articolul 8 din Cartă, libertatea de exprimare și de informare, inclusiv libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, consacrate la articolul 11 din Cartă, nediscriminarea, consacrată la articolul 21 din Cartă, respectarea drepturilor copilului, consacrată la articolul 24 din Cartă. Atunci când își exercită competențele prevăzute în prezentul regulament, toate autoritățile publice implicate ar trebui să atingă, în situațiile în care drepturile fundamentale relevante intră în conflict, un echilibru just între drepturile în cauză, în conformitate cu principiul proporționalității.
(75)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a contribui la buna funcționare a pieței interne și de a asigura un grad ridicat de protecție a vieții private, a siguranței și a securității copiilor, nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, deoarece acestea nu pot realiza, acționând singure, armonizarea și cooperarea necesare, dar, având în vedere domeniul de aplicare la nivel teritorial și personal, aceste obiective pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, aceasta putând adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(76)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului () și a emis un aviz la [DATA].
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I – DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1 – Obiect
Prezentul regulament contribuie la buna funcționare a pieței interne și asigură un nivel ridicat de protecție în mediul online a minorilor din Uniune prin stabilirea unor norme armonizate pentru un mediu online sigur și capacitant pentru minori, inclusiv din perspectiva principiului protecției consumatorilor. Acesta aduce precizări Regulamentului (UE) 2022/2065, pe care îl și completează și completează, de asemenea, Regulamentul (UE) 2024/1689. În special, prezentul regulament stabilește:
(a)o vârstă minimă armonizată pentru crearea unui cont de acces la servicii de rețele de socializare online și servicii de platformă de partajare a materialelor video;
(b)cerințe de siguranță armonizate pentru serviciile de rețele de socializare online, serviciile de platformă de partajare a materialelor video, platformele de jocuri video și magazinele de aplicații software și cerințe de siguranță armonizate în vederea protejării minorilor în mediul online pentru jocurile video, companionii IA și chatboții conversaționali generali;
(c)norme armonizate privind metodele online de asigurare a vârstei.
Articolul 2 – Domeniul de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică furnizorilor următoarelor servicii sau sisteme accesibile minorilor:
(a)servicii de rețele de socializare online;
(b)servicii de platformă de partajare a materialelor video;
(c)magazine de aplicații software;
(d)jocuri online;
(e)sisteme de operare;
(f)companioni IA;
(g)chatboți conversaționali generali.
(2)Pentru serviciile menționate la alineatul (1) literele (a)-(e), prezentul regulament se aplică furnizorilor de servicii indiferent de locul în care își au sediul, în cazul în care oferă respectivele servicii unor destinatari ai serviciilor ce își au sediul sau sunt situați în Uniune.
(3)Pentru sistemele de IA menționate la alineatul (1) literele (f) și (g), prezentul regulament se aplică furnizorilor care introduc pe piață sau pun în funcțiune astfel de sisteme de IA în Uniune, indiferent de locul în care își au sediul sau sunt situați furnizorii respectivi.
(4)Prezentul regulament nu li se aplică furnizorilor de:
(a)enciclopedii online fără scop lucrativ;
(b)registre educative și științifice fără scop lucrativ;
(c)servicii și sisteme concepute în principal în scopuri educaționale și furnizate sau operate de instituții sau organizații de învățământ ori în numele acestora;
(d)platforme de dezvoltare și partajare de software cu sursă deschisă, cu excepția cazului în care platforma în sine constituie un sistem de IA care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau al Regulamentului (UE) 2024/1689;
(e)servicii și sisteme de IA dezvoltate și operate în scopul exclusiv al cercetării și dezvoltării științifice;
(f)servicii și sisteme concepute, dezvoltate și operate de autoritățile publice și destinate utilizării exclusive de către autoritățile publice respective sau în numele acestora.
(5)Atunci când acest lucru este justificat având în vedere riscurile potențiale pentru viața privată, siguranța și securitatea minorilor pe care le prezintă un serviciu sau un sistem sau în cazul în care un serviciu sau un sistem prezintă un risc echivalent sau mai mic decât riscurile prezentate de serviciile sau sistemele deja menționate la alineatul (4), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 pentru a modifica alineatul (4) din prezentul articol pentru adăugarea altor tipuri de servicii sau sisteme pe lista serviciilor sau sistemelor exceptate sau pentru eliminarea unor servicii sau sisteme de pe lista respectivă.
(6)Se consideră că furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platforme de partajare a materialelor video și de platforme de jocuri video care fac obiectul articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 și care respectă obligațiile prevăzute în prezentul regulament respectă articolul respectiv în ceea ce privește aspectele reglementate de prezentul regulament, inclusiv în ceea ce privește sistemele de IA care sunt implementate ca funcționalitate a platformelor online ce intră în domeniul de aplicare al articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 în furnizarea serviciului respectiv.
(7)Prezentul regulament nu aduce atingere normelor stabilite de alte acte juridice ale Uniunii care reglementează alte aspecte ale furnizării de servicii intermediare și nici legislației Uniunii aplicabile sistemelor de IA pe piața internă, în special următoarelor:
(a)Directivei 2010/13/UE;
(b)dreptului Uniunii privind protecția consumatorilor și siguranța produselor, inclusiv Directivelor 2005/29/CE, 2011/83/UE, (UE) 2019/770, Directivei 93/13/CEE a Consiliului și Regulamentelor (UE) 2019/1020, (UE) 2023/988 și (UE) 2024/1689;
(c)dreptului Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (UE) 2016/679 și Directiva 2002/58/CE;
(d)Directivei (UE) 2024/1385.
Articolul 3 - Definiții
(1)În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile termenilor „platformă online”, „destinatar al serviciului”, „interfață online”, „sistem de recomandare” prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(2)În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile termenilor „serviciu de rețele de socializare online”, „serviciu de platformă de partajare a materialelor video” și „magazin de aplicații software” prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2022/1925. În sensul prezentului regulament, serviciile respective sunt considerate o „platformă online” în înțelesul articolului 3 litera (i) din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(3)În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile termenilor „sistem de IA” și „sistem de IA de uz general” prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1689; în ceea ce privește sistemele de IA reglementate de prezentul regulament, se aplică definiția „furnizorului”, astfel cum este prevăzută la articolul 3 punctul (3) din regulamentul respectiv.
(4)În sensul prezentului regulament, se aplică definiția termenului „sistem de operare” prevăzută la articolul 2 punctul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1925.
(5)În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții suplimentare:
(a)„minor” sau „copil” înseamnă orice persoană fizică cu vârsta sub 18 ani;
(b)„titularul autorității părintești” înseamnă orice persoană care deține autoritatea părintească față de un minor în temeiul dreptului intern aplicabil;
(c)„companion IA” înseamnă un sistem de IA, inclusiv un sistem de IA de uz general, care oferă interacțiune sau companie personalizată și susținută, simulând sau facilitând o relație socială, emoțională sau interpersonală cu un utilizator;
(d)„chatbot conversațional general” înseamnă un sistem de IA de uz general cu funcționalități conversaționale generale pentru interacțiunea directă cu utilizatorii, care este capabil să ofere asistență în mai multe domenii și sarcini; această definiție exclude sistemele de IA a căror funcționalitate conversațională este limitată la un serviciu specializat, la o sarcină sau la un set predefinit de funcții, inclusiv aplicațiile de IA specializate în servicii pentru clienți, operațiuni ale întreprinderilor, asistență tehnică, operațiuni tranzacționale, activități educaționale, regăsirea de informații, activități industriale sau de producție;
(e)„jocuri online” înseamnă un joc video sau o platformă de jocuri video;
(f)„joc video” înseamnă un serviciu al societății informaționale, astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535, care le permite destinatarilor serviciului să interacționeze, prin intermediul unei aplicații accesate local sau de la distanță, inclusiv prin utilizarea unui suport durabil, și care implică interacțiunea cu o interfață pentru utilizatori sau cu un dispozitiv de intrare pentru a genera feedback vizual de la un dispozitiv de afișare într-un mediu simulat în scopuri ludice sau de divertisment;
(g)„platformă de jocuri video” înseamnă o „platformă online”, astfel cum este definită la articolul 3 litera (i) din Regulamentul (UE) 2022/2065, care implică interacțiunea cu o interfață pentru utilizatori sau cu un dispozitiv de intrare pentru a genera feedback vizual de la un dispozitiv de afișare într-un mediu simulat [în scopuri ludice sau de divertisment];
(h)„verificare a vârstei” înseamnă un proces sau un sistem prin care se stabilește, cu un grad ridicat de certitudine, dacă destinatarul sau utilizatorul unui sistem al serviciului a împlinit o anumită vârstă sau a atins un anumit prag de vârstă, pe baza informațiilor obținute din documentele de identificare sau din alte surse de identificare fiabile și verificate;
(i)„asigurare a vârstei” înseamnă setul de metode care pot fi utilizate pentru a stabili, a estima sau a verifica vârsta unei persoane fizice, cuprinzând estimarea vârstei și verificarea vârstei și excluzând declarația pe proprie răspundere a destinatarilor serviciului;
(j)„semnal de vârstă” înseamnă orice date, atribute, tokenuri, credențiale sau alte informații furnizate, transmise sau generate în scopul stabilirii, verificării sau demonstrării unei anumite vârste, a unui anumit prag de vârstă sau a unui anumit interval de vârstă a unei persoane;
(k)„soluție a UE de verificare a vârstei” înseamnă o soluție de verificare a vârstei care îndeplinește cerințele sistemului UE de verificare a vârstei și este certificată de o autoritate publică și inclusă în lista UE a soluțiilor UE de verificare a vârstei în urma notificării de către un stat membru;
(l)„lista UE a furnizorilor de atestate UE de vârstă” înseamnă lista stabilită și publicată de Comisie a furnizorilor care eliberează atestate de vârstă ale UE;
(m)„lista UE a soluțiilor UE de verificare a vârstei” înseamnă lista stabilită și publicată de Comisie a soluțiilor UE de verificare a vârstei certificate ca fiind conforme cu sistemul UE de verificare a vârstei și notificate de statele membre;
(n)„sistem al UE de verificare a vârstei” înseamnă un sistem de atestare a atributelor, astfel cum este definit la articolul 2 punctul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1569 al Comisiei, care cuprinde normele aplicabile furnizorilor de soluții ale UE de verificare a vârstei și de atestate UE de vârstă, aprobarea și includerea acestora pe lista UE a furnizorilor de atestate UE de vârstă, precum și certificarea soluțiilor UE de verificare a vârstei pentru includerea lor pe lista UE a soluțiilor UE de verificare a vârstei;
(o)„atestat de vârstă” înseamnă un atestat electronic al atributelor, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (44) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, care permite autentificarea faptului că titularul său are o anumită vârstă, atinge un anumit prag de vârstă sau se încadrează într-un anumit interval de vârstă;
(p)„instrumente pentru titularii autorității părintești” înseamnă programe informatice, caracteristici, funcționalități sau aplicații menite să îi ajute pe titularii autorității părintești să acompanieze activitatea online a minorilor, astfel încât să le asigure acestora respectarea vieții private, siguranța și bunăstarea.
Articolul 4 – Prevenirea eludării
Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de magazine de aplicații software, de sisteme de operare, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali:
(a)nu adoptă niciun comportament care să submineze respectarea efectivă a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, indiferent dacă acest comportament este de natură contractuală, comercială, tehnică sau de orice altă natură sau constă în utilizarea unor tehnici comportamentale sau în modul de proiectare a interfeței;
(b)au obligația de a se abține, cu bună știință și în mod intenționat, de la orice alte acțiuni al căror obiect sau efect este, direct sau indirect, eludarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în scopul evitării respectării acestor obligații.
Articolul 5 – Notificarea și auditarea independentă ale unui plan de conformitate
(1)În termen de 4 luni de la notificarea deciziei de desemnare a acestora drept platforme online foarte mari în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platforme de partajare a materialelor video care au fost desemnați drept platforme online foarte mari în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 notifică Comisiei un plan de conformitate în care descriu în detaliu modul în care respectă obligațiile prevăzute în capitolele II-V din prezentul regulament.
În cazul furnizorilor menționați la primul paragraf care au fost deja desemnați drept platforme online foarte mari în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065, o astfel de notificare are loc în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2065 se aplică mutatis mutandis documentelor justificative referitoare la notificările respective.
(2)Pentru a permite Comisiei să evalueze respectarea de către furnizorii menționați la alineatul (1) a obligațiilor prevăzute în capitolele II-V, furnizorii respectivi încredințează unuia sau mai multor auditori independenți efectuarea, pe cheltuiala proprie, a unui audit al planului de conformitate notificat în temeiul alineatului (1). Auditorii independenți dispun de experți sau recurg la serviciile unor experți cu expertiză dovedită în următoarele domenii relevante pentru protecția minorilor:
(a)protecția și drepturile copiilor;
(b)medicină pediatrică și psihiatrie pediatrică;
(c)știința dezvoltării copilului;
(d)asigurarea vârstei;
(e)proiectarea interfețelor online și a sistemelor de recomandare;
(f)protecția și securitatea datelor.
(3)Articolul 37 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2022/2065 se aplică mutatis mutandis auditurilor efectuate în temeiul prezentului articol, precum și auditorilor independenți și experților la serviciile cărora recurge furnizorul. Costurile auditului sunt suportate de furnizorul în cauză. Aceste costuri nu depășesc tarifele pieței pentru evaluări comparabile efectuate de auditori.
Furnizorii menționați la alineatul (1) cooperează cu auditorii independenți și le acordă acces la toate informațiile, datele, documentele și personalul relevant pentru efectuarea auditului.
Furnizorii se asigură că orice angajat sau contractant care a comunicat cu auditorul independent beneficiază de protecție împotriva oricărei acțiuni nefavorabile din partea furnizorului.
(4)Auditorii independenți mandatați de furnizor în temeiul alineatului (2):
(a)evaluează planurile de conformitate prezentate de furnizori în temeiul alineatului (1), având în vedere obligațiile prevăzute în capitolele II-V;
(b)transmit un proiect de raport furnizorului, care poate prezenta observații în termen de 15 zile de la primirea proiectului de raport;
(c)emit un raport final, ținând seama de orice observații primite în temeiul literei (b), simultan Comisiei și furnizorului, în termen de două luni de la primirea planului de conformitate, identificând orice deficiențe ale măsurilor de conformitate descrise în acesta.
(5)Furnizorul în cauză publică, fără întârzieri nejustificate după primirea raportului final menționat la alineatul (4) litera (c), un rezumat al acestuia, care nu conține informații confidențiale.
(6)În cazul în care Comisia concluzionează printr-o decizie, pe baza raportului final menționat la alineatul (4) litera (c), că planul de conformitate conține deficiențe, furnizorul în cauză prezintă Comisiei și auditorului independent, în termen de 30 de zile de la primirea deciziei Comisiei, un raport privind un plan de acțiuni corective în care identifică una sau mai multe măsuri corective pentru fiecare deficiență identificată.
Furnizorul identifică, de asemenea, o perioadă rezonabilă, care nu trebuie să depășească 60 de zile, pentru punerea în aplicare a fiecărei măsuri corective din planul de acțiuni corective.
Auditorul independent verifică punerea în aplicare a măsurilor corective și prezintă un raport în acest sens Comisiei și furnizorului în cauză.
(7)Atunci când evaluează respectarea de către furnizorii menționați la alineatul (1) a obligațiilor prevăzute în capitolele II-V din prezentul regulament, Comisia are dreptul să ia în considerare planul de conformitate menționat la alineatul (1), raportul final menționat la alineatul (4) litera (c) și orice măsuri corective comunicate în temeiul alineatului (6) sau orice alte informații pe care Comisia le poate considera relevante.
(8)Nici raportul final menționat la alineatul (4) litera (c), nici vreo acțiune sau absența unei astfel de acțiuni din partea Comisiei în legătură cu raportul final respectiv ori cu planul de conformitate nu constituie o constatare a respectării obligațiilor prevăzute în capitolele II-V din prezentul regulament și nu limitează competențele Comisiei în temeiul prezentului regulament sau al Regulamentului (UE) 2022/2065.
(9)După prima notificare în temeiul alineatului (1), furnizorii raportează anual cu privire la respectarea obligațiilor prevăzute în capitolele II-V din prezentul regulament, ca parte a evaluărilor lor anuale ale riscurilor efectuate în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
În cadrul auditurilor independente efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) 2022/2065, se verifică și respectarea obligațiilor prevăzute la capitolele II-V din prezentul regulament.
(10)Prezentul articol nu aduce atingere competențelor Comisiei în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2022/2065, inclusiv competenței de a adopta măsuri provizorii.
(11)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor și metodologiilor pentru auditurile efectuate în temeiul prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 39.
CAPITOLUL II – AMÂNAREA CREĂRII ȘI UTILIZĂRII CONTURILOR PENTRU MINORI ÎN CADRUL SERVICIILOR DE REȚELE DE SOCIALIZARE ONLINE ȘI AL SERVICIILOR DE PLATFORMĂ DE PARTAJARE A MATERIALELOR VIDEO
Secțiunea I – Amânarea acordării accesului pentru minori
Articolul 6 – Amânarea creării și utilizării conturilor
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video nu permit unei persoane fizice cu vârsta sub 15 ani să creeze un cont de acces la serviciul respectiv sau să acceseze serviciul respectiv prin intermediul unui cont creat pentru persoana respectivă sau atribuit acesteia, în cazul în care serviciul prezintă un risc pentru viața privată, siguranța sau securitatea unui minor cu vârsta sub 15 ani.
Se consideră că un serviciu prezintă un risc pentru viața privată, siguranța sau securitatea minorilor cu vârsta sub 15 ani dacă îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:
(d)permite destinatarilor care accesează serviciul prin intermediul unui cont să transmită conținut în timp real unui număr nedeterminat de alți destinatari ai serviciului, inclusiv prin streamingul în direct al conținutului audiovizual;
(e)permite destinatarilor care accesează serviciul prin intermediul unui cont să contacteze, să comunice și să interacționeze în alt mod cu alți destinatari ai serviciului care nu fac parte din conexiunile sau abonamentele preexistente ale destinatarului;
(f)utilizează un sistem de recomandare care se bazează pe crearea de profiluri în sensul definiției de la articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679;
(g)utilizează un sistem de recomandare care îi sugerează unui destinatar care accesează serviciul prin intermediul unui cont sugestii de contact sau informații care nu au fost furnizate de una dintre conexiunile sau abonamentele preexistente ale destinatarului sau prioritizează astfel de sugestii sau informații;
(h)implementează sau prezintă funcționalități, modele de interfețe sau caracteristici care sunt destinate să permită sau se poate anticipa în mod rezonabil că vor permite consumul neîntrerupt de conținut, care încurajează interacțiunile cu serviciul sau cu conținutul sau cu alți destinatari ai serviciului sau care transmit notificări automate menite să determine utilizatorul să inițieze sau să reia utilizarea serviciului.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video pot permite titularilor autorității părintești să creeze conturi pentru minorii cu vârsta mai mare de 13 ani și mai mică de 15 ani, cu caracteristici limitate, astfel încât să le permită să acceseze serviciul prin intermediul unui astfel de cont limitat. Astfel de conturi îndeplinesc cel puțin următoarele condiții:
(a)instrumentele pentru titularii autorității părintești prevăzute la articolul 20 sunt întotdeauna activate;
(b)titularii autorității părintești au posibilitatea de a stabili o limită maximă a timpului dintr-o zi în care serviciul sau sistemul poate fi accesat prin intermediul contului respectiv, care nu depășește o oră pe zi;
(c)titularii autorității părintești au posibilitatea de a aproba în prealabil eventuale noi contacte și de a stabili o limită maximă a numărului de alți destinatari sau utilizatori din contactele contului.
(3)Atunci când creează un cont pentru un minor, în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, furnizorul de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video ia măsuri pentru a stabili dacă persoana care creează contul este titularul autorității părintești asupra minorului respectiv în conformitate cu articolul 26 și verifică dacă destinatarul serviciului a împlinit vârsta de 13 ani în conformitate cu articolul 28 alineatul (1).
(4)Furnizorii de servicii care intră sub incidența alineatului (1) de la prezentul articol stabilesc, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, dacă titularii conturilor existente utilizate pentru a-și accesa serviciul au vârsta sub 15 ani. În cazul în care se stabilește că titularii conturilor existente au sub 15 ani, prestatorii de servicii în cauză dezactivează conturile destinatarilor sau utilizatorilor serviciului despre care s-a stabilit că au sub vârsta respectivă sau pentru care nu se poate stabili vârsta.
(5)În cazul în care furnizorii de servicii care intră în domeniul de aplicare al alineatului (1) prelucrează date cu caracter personal în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/679, dispozițiile prevăzute la prezentul articol ar trebui să se aplice în paralel cu limitele de vârstă prevăzute la articolul 8 din regulamentul respectiv.
(6)Comisia poate adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 40, pentru a modifica prezentul regulament prin schimbarea și completarea condițiilor de la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru a include noi caracteristici și funcționalități sau modificări ale caracteristicilor sau funcționalităților existente care prezintă un risc pentru viața privată, siguranța și securitatea online a minorilor echivalent cu riscurile prezentate de condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.
SECȚIUNEA II – Accesul controlat de titularul autorității părintești pentru minorii cu vârsta sub 13 ani
Articolul 7 – Accesul controlat de titularul autorității părintești pentru minorii cu vârsta sub 13 ani
(1)Furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video al căror serviciu este conceput special pentru minorii cu vârsta sub 13 ani pot permite, în mod excepțional, unui titular al autorității părintești să îi acorde unui minor cu vârsta sub 13 ani accesul limitat la serviciu prin intermediul contului propriu al titularului autorității părintești, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(a)un astfel de acces controlat de titularul autorității părintești are loc exclusiv prin intermediul contului propriu al titularului autorității părintești și nu se creează și nu se atribuie niciun cont minorului;
(b)un astfel de acces este activat și controlat prin intermediul instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20 sau al altor setări de control parental din contul titularului autorității părintești sau de pe dispozitivul titularului autorității părinteștii;
(c)furnizorul permite în mod expres, în condițiile sale generale de utilizare, accesul minorilor cu vârsta sub 13 ani, precizând în mod clar intervalul de vârstă al minorilor cărora le este permis accesul, sub rezerva aprobării de către titularii autorității părintești;
(d)furnizorul a efectuat și a publicat, în cel puțin o limbă oficială a unui stat membru și într-o secțiune accesibilă publicului a interfeței sale online, o evaluare a impactului serviciului sau al părților relevante ale acestuia asupra minorilor din intervalul de vârstă specificat, evaluând riscurile și demonstrând, dacă este cazul, modul în care aceste riscuri au fost atenuate în mod eficace, ținând seama de grupele de vârstă relevante. Respectarea cerințelor prevăzute în capitolul III nu implică în mod automat atenuarea efectivă a unor astfel de riscuri;
(e)furnizorul a stabilit, în mod clar și transparent, într-o secțiune accesibilă publicului a interfeței sale online, ce conținut sau comportament este considerat inadecvat vârstei sau dăunător confidențialității, siguranței și securității minorilor din intervalul de vârstă precizat, în cadrul serviciului;
(f)accesul la conținutul identificat în temeiul literei (e) nu se acordă minorilor cu vârsta sub 13 ani;
(g)caracteristicile și funcționalitățile disponibile sunt adaptate și ajustate treptat în funcție de vârsta minorului declarată în temeiul alineatului (4) litera (b);
(h)toate caracteristicile de personalizare și sistemele de recomandare, precum și orice funcționalitate de căutare a conținutului partajat de alți destinatari ai serviciului sunt dezactivate și nu pot fi activate, cu excepția cazului în care evaluarea menționată la litera (d) demonstrează că activarea lor este în interesul superior al minorului și nu afectează în niciun fel protecția vieții private, siguranța și securitatea minorului.
(2)Nicio dispoziție a prezentului articol nu se interpretează ca impunând unui furnizor să permită accesul minorilor cu vârsta sub 13 ani sau ca acordând oricărui minor sau titular al autorității părintești un drept de acces la un serviciu ale cărui condiții generale de utilizare nu permit un astfel de acces sau în cazul în care accesul la serviciu este condiționat de o vârstă minimă mai mare în temeiul legislației UE sau al legislației naționale în conformitate cu legislația UE.
(3)Contul prin care se acordă accesul controlat de titularul autorității părintești în temeiul alineatului (1) este creat, înregistrat și deținut exclusiv de titularul autorității părintești. Minorul care accesează serviciul prin contul titularului autorității părintești nu este parte la contractul cu furnizorul. Furnizorul ia măsuri pentru a stabili că titularul autorității părintești care permite accesul în temeiul alineatului (1) este titularul autorității părintești față de minorul în cauză, în conformitate cu articolul 26.
(4)Conceperea și funcționarea accesului controlat de titularul autorității părintești furnizat în temeiul prezentului articol nu restricționează în mod disproporționat viața privată a minorului și sprijină autonomia și capacitatea de acțiune a minorului, în funcție de capacitățile sale evolutive. Accesul controlat de titularul autorității părintești furnizat în temeiul prezentului articol îndeplinește cel puțin următoarele condiții:
(a)instrumentele pentru titularii autorității părintești prevăzute la articolul 20 sunt întotdeauna activate;
(b)titularul autorității părintești declară vârsta minorului căruia îi este permis accesul, iar acest acces nu este permis minorului cu vârsta sub 3 ani;
(c)titularul autorității părintești poate stabili o durată zilnică maximă a accesului minorului, care nu depășește o oră;
(d)titularul autorității părintești este în măsură să supravegheze conținutul afișat sau recomandat minorului, ținând seama de dreptul minorului la viață privată și luând în considerare în primul rând interesul superior al minorului;
(e)titularul autorității părintești este în măsură să aprobe, să limiteze și să elimine orice alt destinatar al serviciului cu care minorul poate interacționa prin intermediul contului titularului autorității părintești;
(f)titularul autorității părintești poate suspenda accesul minorului în orice moment.
(5)Accesul controlat de titularul autorității părintești în temeiul prezentului articol încetează atunci când minorul împlinește vârsta de 13 ani, aceasta urmând a fi stabilită pe baza vârstei declarate în temeiul alineatului (4) litera (b) de la prezentul articol. Acest lucru nu aduce atingere creării unui cont în temeiul articolului 5 alineatul (2) în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul respectiv.
(6)Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 40 pentru a modifica prezentul regulament prin adaptarea la evoluțiile tehnologice și științifice a condițiilor prevăzute la alineatele (1) și (4), în cazul în care astfel de modificări mențin un nivel de protecție a vieții private, a siguranței și a securității online a minorului echivalent cu cel prevăzut de condițiile prevăzute la alineatele (1) și (4) de la prezentul articol.
CAPITOLUL III – MĂSURI DE SIGURANȚĂ INTEGRATE ÎNCEPÂND DIN FAZA DE PROIECTARE
SECȚIUNEA I – Obligație generală privind măsurile de siguranță integrate începând din faza de proiectare
Articolul 8 – Obligație generală privind siguranța prin proiectare
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA, de chatboți conversaționali generali și de magazine de aplicații software, indiferent dacă aceste servicii sau sisteme sunt accesibile cu un cont și inclusiv serviciile și sistemele accesibile prin intermediul conturilor specificate la articolul 5 alineatul (3) și la articolul 6 alineatul (3), asigură un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor. Furnizorii unor astfel de servicii sau sisteme proiectează serviciile și sistemele respective în conformitate cu cerințele prevăzute în prezentul capitol în mod implicit și derogă de la cerințele respective numai după ce au stabilit că destinatarul serviciului sau utilizatorul sistemului este adult, utilizând metode care le permit să se asigure că destinatarul are vârsta corespunzătoare în conformitate cu capitolul V.
(2)Respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul capitol nu aduce atingere obligației furnizorilor de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video de a amâna crearea de conturi în temeiul articolului 6 și nu aduce atingere obligației furnizorilor de servicii de platformă de partajare a materialelor video în ceea ce privește accesul controlat de titularul autorității părintești pentru minori, dacă este cazul, în temeiul articolului 7.
(3)În cazul în care furnizorii de servicii de rețele de socializare online sau de servicii de platformă de partajare a materialelor video implementează companioni IA sau chatboți conversaționali generali ca funcționalitate în furnizarea serviciilor respective, acestor sisteme de IA li se aplică numai obligațiile prevăzute în secțiunile III, V și VI.
SECȚIUNEA II – Obligații pentru serviciile de rețele de socializare online și serviciile de platformă de partajare a materialelor video
Articolul 9 – Practici de proiectare care urmăresc dependența
(1)Furnizorii de servicii de rețea de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video nu își proiectează, nu își organizează și nu își exploatează serviciile într-un mod care urmărește să încurajeze sau care se poate anticipa în mod rezonabil că va încuraja utilizarea compulsivă sau excesivă de către minori a serviciilor de rețele de socializare online și a serviciilor de platformă de partajare a materialelor video.
(2)Se consideră că următoarele caracteristici încurajează utilizarea compulsivă sau excesivă a serviciului de către minori în sensul alineatului (1):
(a)permiterea redării automate a conținutului și a consumului neîntrerupt de conținut fără momente de întrerupere efective și regulate care să permită deliberarea de către minor a dorinței sale de a consuma mai mult conținut;
(b)subminarea deciziei minorului de a întrerupe utilizarea serviciului sau absența asigurării pentru minori a posibilității de a lua o astfel de decizie, cum ar fi notificările care nu sunt declanșate de interacțiunea sau activitatea minorului în cadrul serviciului sau care nu sunt direct legate de acestea;
(c)stimularea sau recompensarea minorilor pentru a partaja conținut sau pentru a se implica în transmiterea în timp real de conținut către un număr nedeterminat de destinatari ai serviciului;
(d)stimularea implicării la intervale regulate sau cu o frecvență mai mare, inclusiv prin sancțiuni sau pierderea beneficiilor pentru neimplicarea în mod regulat sau în intervale de timp specificate.
(3)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video instituie măsuri eficace pentru a asigura:
(a)accesul limitat ca timp al minorilor la serviciul lor;
(b)întreruperea utilizării serviciului lor de către minori.
Astfel de măsuri sunt concepute astfel încât să protejeze timpul afectat școlii și orele obișnuite de somn ale minorilor.
Articolul 10 – Sisteme de recomandare
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video care utilizează sisteme de recomandare proiectează informațiile sugerate și optimizarea sistemelor lor de recomandare pentru minori într-un mod care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a acestora.
(2)În scopul respectării obligațiilor prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video care utilizează sisteme de recomandare se asigură că optimizarea sistemului de recomandare nu exploatează vulnerabilitatea sau atenția minorilor și că include indicatori de evaluare care reflectă efectele în materie de calitate, siguranță și sănătate mintală pentru minori, luând cel puțin următoarele măsuri:
(a)se asigură că sistemele de recomandare acordă prioritate preferințelor explicite declarate de utilizatori atunci când sugerează informații și că aceste preferințe au ponderea cea mai mare;
(b)dezactivarea în mod implicit a recomandării de informații sugerate de sistemul de recomandare pe baza semnalelor implicite bazate pe implicare din comportamentul online al minorilor;
(c)se asigură că sistemele de recomandare nu se bazează pe colectarea de date cu caracter personal ale minorilor obținute în afara serviciului;
(d)se asigură că minorii nu sunt expuși la informații sugerate de sistemele de recomandare care pot prezenta un risc pentru confidențialitatea, siguranța și securitatea lor, inclusiv dacă riscul provine din repetarea acelor informații.
(3)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video care utilizează sisteme de recomandare furnizează și afișează în mod vizibil instrumente care să le permită minorilor:
(a)să modifice sau să controleze parametrii sistemului de recomandare, inclusiv prin ștergerea cu ușurință a tuturor preferințelor identificate anterior;
(b)să aleagă cel puțin o opțiune a sistemului de recomandare care nu se bazează pe crearea de profiluri în sensul definiției de la articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679;
Instrumentele menționate la primul paragraf nu se proiectează astfel încât să stimuleze minorii să aleagă opțiunea bazată pe crearea de profiluri, sunt oferite la crearea contului și rămân direct accesibile din secțiunea specifică a interfeței online a serviciului în care se efectuează prioritizarea informațiilor, inclusiv pentru destinatari ai serviciului care nu au un cont.
Articolul 11 – Setări de siguranță
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video instituie măsuri pentru a se asigura că setările sunt configurate implicit la un nivel ridicat de protecție a vieții private, de securitate și de siguranță a minorilor. Pentru a asigura respectarea prezentului alineat, acești furnizori dezactivează implicit cel puțin următoarele setări:
(a)geolocalizarea și alte caracteristici de urmărire;
(b)accesul la microfon și cameră video;
(c)recomandările altor conturi și sincronizarea contactelor;
(d)notificările de tip „push”, care ar trebui, în orice caz, să fie proiectate astfel încât să protejeze orele obișnuite de somn ale minorilor și timpul afectat școlii.
(2)Setările implicite menționate la alineatul (1) pot fi modificate de furnizor numai în cazul în care minorul are peste 15 ani și a fost informat în mod clar și neechivoc cu privire la astfel de modificări și a consimțit în mod explicit la astfel de modificări. Setările implicite menționate la alineatul (1) litera (a), în cazul în care sunt activate de minori, sunt dezactivate după încheierea sesiunii lor de utilizare a serviciului.
(3)În cazul în care caracteristicile sau setările prezintă un risc pentru confidențialitatea, siguranța, securitatea sau sănătatea și bunăstarea minorilor, furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video se asigură că respectivele caracteristici sau setări nu sunt disponibile pentru minori. Aceasta include cel puțin caracteristicile care sporesc comparația socială sau care denaturează imaginea minorilor, în special prin înfrumusețarea sau idealizarea disproporționată a acesteia.
Articolul 12 – Măsuri de siguranță privind contactul și interacțiunea
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video instituie măsuri care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor în ceea ce privește contactele dintre minori și alți destinatari ai serviciului. Aceste măsuri asigură cel puțin că:
(a)alți destinatari ai serviciului nu pot să inițieze un contact direct cu minorul, dacă minorul nu a aprobat în prealabil un astfel de contact;
(b)minorii care dețin un cont nu sunt incluși în recomandările de contact sau în caracteristici similare menite să permită altor destinatari ai serviciului, inclusiv minorilor, să își extindă contactele;
(c)minorii pot fi adăugați într-un grup cu un număr limitat sau nelimitat de destinatari ai serviciului numai după acordul lor explicit;
(d)minorii pot bloca cu ușurință orice alt destinatar al serviciului fără ca identitatea lor să fie divulgată destinatarilor blocați ai serviciului.
(2)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video pun în aplicare măsuri de siguranță pentru a-i împiedica pe destinatarii serviciului lor să îi ademenească sau să îi manipuleze pe minori să aprobe contactul direct menționat la alineatul (1) litera (a).
(3)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video instituie măsuri care să limiteze vizibilitatea oricărei informații partajate de minori și a interacțiunilor acestora cu alți destinatari ai serviciului. Măsurile respective includ cel puțin următoarele:
(a)în mod implicit, alți destinatari ai serviciului care nu au fost acceptați anterior de minor nu pot accesa informații privind contul minorului sau conținut încărcat sau partajat de minor în cadrul serviciului;
(b)destinatari ai serviciului care nu au un cont nu pot accesa informații privind contul minorului sau conținut încărcat sau partajat de minor în cadrul serviciului;
(c)datele de contact cu caracter personal ale minorilor, cum ar fi numele, numărul de telefon, adresa de e-mail și adresa, nu sunt divulgate altor destinatari ai serviciului și nici nu sunt partajate cu aceștia;
(d)minorii pot controla cu ușurință vizibilitatea oricărui conținut partajat, a oricărei interacțiuni și a oricăror indicatori aferenți în cadrul serviciului;
(e)alți destinatari ai serviciului nu pot să descarce sau să ia capturi de ecran cu informații privind contactul, localizarea sau contul minorilor sau cu orice conținut încărcat sau partajat de minori în cadrul serviciului;
(f)minorii nu pot, în mod implicit, să găzduiască transmiterea în timp real de conținut generat de utilizatori, inclusiv prin streamingul în direct al conținutului audiovizual.
Articolul 13 – Siguranța și securitatea tranzacțiilor economice
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video se asigură că, înainte să aibă loc o tranzacție economică, unui minor i se aduce la cunoștință în mod clar, ușor de înțeles și în timp real că respectiva tranzacție este o tranzacție economică. Achizițiile efectuate în cadrul serviciului cu monedă virtuală care poate fi achiziționată cu fonduri în sensul articolului 4 punctul (25) din Directiva (UE) 2015/2366 afișează valoarea monetară corespunzătoare în moneda oficială a statului membru în care destinatarul serviciului își are reședința obișnuită.
(2)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online și de servicii de platformă de partajare a materialelor video nu își concep platforma de așa manieră încât să poată duce la cheltuieli excesive, impulsive sau nedorite. Această obligație include neexpunerea minorilor la sisteme de recompense variabile, inclusiv atunci când achiziționarea se realizează cu monede virtuale care pot fi achiziționate cu fonduri în sensul articolului 4 punctul (25) din Directiva (UE) 2015/2366.
SECȚIUNEA III – Obligații privind companionii IA și chatboții conversaționali generali
Articolul 14 – Obligații privind companionii IA și chatboții conversaționali generali
(1)Furnizorii de companioni IA și de chatboți conversaționali generali instituie măsuri proporționale și eficace pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, a siguranței, a drepturilor fundamentale, precum și a bunăstării și dezvoltării minorilor care le pot accesa sistemul de IA. Măsurile respective includ cel puțin următoarele:
(a)asigurarea faptului că minorii nu sunt expuși la un mod de proiectare care urmărește dependența, prin evitarea caracteristicilor de proiectare și a comportamentelor sistemului care simulează relații interpersonale susceptibile să creeze dependențe emoționale și prin aplicarea măsurilor prevăzute la articolul 9 alineatele (1) și (3) în cazul unor astfel de sisteme;
(b)asigurarea faptului că minorii beneficiază de setări sigure, prin aplicarea măsurilor prevăzute la articolul 11 în cazul unor astfel de sisteme, inclusiv prin asigurarea faptului că, în mod implicit, sistemul lor nu utilizează informații sau analize derivate din interacțiunile anterioare ale unui minor în cadrul interacțiunilor sale ulterioare, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru a proteja siguranța minorului, în vederea implementării dispozițiilor privind setările menționate la articolul 11;
(c)asigurarea transparenței tranzacțiilor economice, prin aplicarea măsurilor prevăzute la articolul 13 în cazul unor astfel de sisteme;
(d)asigurarea faptului că accesul minorilor cu vârsta sub 13 ani la serviciile și sistemele menționate la alineatul (1) este permis și controlat numai prin intermediul instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20;
(e)efectuarea de evaluări și testări de ultimă generație ale sistemului în ceea ce privește riscurile pentru sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale, precum și pentru bunăstarea și dezvoltarea fizică, mentală și emoțională a minorilor care pot apărea atunci când minorii interacționează cu sistemul și implementarea unor garanții adecvate pentru a aborda aceste riscuri, înainte de introducerea pe piață sau de punerea în funcțiune a sistemului;
(f)monitorizarea ulterioară introducerii pe piață pentru identificarea, evaluarea și, după caz, atenuarea prejudiciilor și a riscurilor emergente menționate la litera (d) de la prezentul alineat, inclusiv prin detectarea incidentelor grave în care sunt implicați minori și răspunsul la acestea, cu excepția cazului în care sistemul este furnizat de o microîntreprindere sau o întreprindere mică în sensul Recomandării 2003/361/CE.
(2)În cazul în care un companion IA sau un chatbot conversațional general este implementat ca funcționalitate a unor servicii de rețele de socializare online, a unor servicii de platformă de partajare a materialelor video sau a unui joc online în furnizarea oricărui astfel de serviciu, furnizorii acestui tip de servicii se asigură că:
(a)companionul IA sau chatbotul conversațional general nu este activat automat și funcționalitatea nu este afișată în mod vizibil pe interfața online a serviciului respectiv;
(b)minorii nu sunt încurajați să utilizeze companionul IA sau chatbotul conversațional general;
(c)în cazul în care este activat, minorii au opțiunea de a renunța cu ușurință și în orice moment la utilizarea companionului IA sau a chatbotului conversațional general.
(3)Furnizorii de companioni IA și de chatboți conversaționali generali care aderă la un cod de conduită evaluat ca fiind adecvat de către Comisie în conformitate cu articolul 23 se pot baza pe codul respectiv pentru a demonstra respectarea obligațiilor prevăzute la prezentul articol.
SECȚIUNEA IV – Obligațiile furnizorilor de jocuri online
Articolul 15 – Obligațiile furnizorilor de jocuri online
(1)Furnizorii de jocuri online instituie măsuri pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate a minorilor. Măsurile respective includ cel puțin următoarele:
(a)asigurarea faptului că nu este încurajată utilizarea compulsivă sau excesivă a jocului de către minori, prin aplicarea articolului 9 alineatul (1) și a articolului 9 alineatul (2) literele (b) și (d);
(b)asigurarea faptului că setările pentru minori garantează un nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate, prin aplicarea articolului 11 alineatul (1);
(c)asigurarea faptului că contactele dintre minori și alți destinatari ai jocului fac obiectul unui nivel ridicat de protecție a vieții private, de siguranță și de securitate, prin aplicarea articolului 12 alineatul (1) și a articolului 12 alineatul (3) litera (c);
(d)asigurarea accesului obligatoriu la instrumentele pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20 și a faptului că accesul minorilor cu vârsta sub 13 ani la serviciile menționate la alineatul (1) este permis și controlat numai prin intermediul instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20.
(2)Furnizorii de jocuri online instituie garanții prin care să prevină utilizarea jocului pentru a încuraja minorii să inițieze contacte pe alte platforme de servicii care pot prezenta un risc pentru viața privată, siguranța și securitatea lor.
(3)În cazul în care furnizorii de platforme de jocuri video le oferă destinatarilor serviciului posibilitatea de a crea și de a încărca jocuri video în cadrul serviciului în sine, aceste platforme de jocuri video furnizează software-ul necesar și instituie măsurile organizatorice necesare pentru a permite conformitatea unor astfel de jocuri video cu dispozițiile alineatelor (1) și (2), precum și ale articolelor 18 și 20.
(4)Furnizorii de jocuri online care aderă la un cod de conduită evaluat ca fiind adecvat de către Comisie în conformitate cu articolul 17 se pot baza pe codul respectiv pentru a demonstra respectarea obligațiilor prevăzute la prezentul articol.
SECȚIUNEA V – Obligații privind accesul adecvat vârstei
Articolul 16 – Obligațiile furnizorilor de magazine de aplicații software
(1)Furnizorii de magazine de aplicații software instituie un sistem de clasificare a conținutului pe categorii de vârstă pentru a permite stabilirea caracterului adecvat vârstei al aplicațiilor software diseminate prin intermediul serviciului lor. Un astfel de sistem de clasificare în funcție de vârstă se aplică fiecărei aplicații software oferite în magazinul de aplicații software și ține seama în mod corespunzător de evoluția capacităților minorilor.
(2)Furnizorii de magazine de aplicații software nu permit minorilor să acceseze sau să achiziționeze aplicații software care sunt inadecvate pentru vârsta lor respectivă în conformitate cu sistemul de clasificare în funcție de vârstă stabilit în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol. Această obligație nu aduce atingere obligației furnizorilor de servicii oferite prin intermediul aplicațiilor software și care intră sub incidența articolului 6.
(3)În cazul în care furnizorul unui magazin de aplicații software ia cunoștință de faptul că prin intermediul serviciului său sunt diseminate aplicații software care fac obiectul unui conținut la care, în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii sau al dreptului intern conform cu dreptul Uniunii, pot avea acces utilizatori cu o vârstă minimă mai mică decât cea stabilită în conformitate cu alineatul (1), sau constau în principal într-un astfel de conținut, furnizorul nu permite minorilor care au vârsta mai mică decât vârsta minimă respectivă din statul membru sau statele membre în cauză să acceseze sau să achiziționeze astfel de aplicații software.
(4)Pentru a se conforma alineatelor (2) și (3), furnizorii de magazine de aplicații software evaluează vârsta destinatarului serviciului, în conformitate cu capitolul V, inclusiv prin utilizarea instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20. Furnizorii de magazine de aplicații software asigură faptului că accesul minorilor cu vârsta sub 13 ani la serviciile menționate la alineatul (1) este permis și controlat numai prin intermediul instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20.
(5)Furnizorii de magazine de aplicații software pun la dispoziția publicului informații care descriu în termeni clari și accesibili metodologia, criteriile și sursele utilizate pentru sistemelor lor de clasificare în funcție de vârstă.
(6)Furnizorii de magazine de aplicații software permit ca magazinele lor să ofere soluția UE de verificare a vârstei care utilizează un atestat UE de vârstă, certificată ca fiind conformă cu sistemul UE de verificare a vârstei și inclusă pe listele UE respective menționate la articolul 30 alineatul (1).
Articolul 17 – Coduri de conduită privind clasificarea în funcție de vârstă și jocurile online
(1)Comisia încurajează și facilitează elaborarea de coduri de conduită la nivelul Uniunii până la [aceeași zi și lună ca data intrării în vigoare plus un an], cu implicarea furnizorilor de magazine de aplicații software și de jocuri online, a dezvoltatorilor și a furnizorilor de conținut digital, inclusiv de aplicații software și jocuri online, a furnizorilor de sisteme de clasificare în funcție de vârstă, a organizațiilor care reprezintă minorii și titularii autorității părintești asupra acestora, a organizațiilor societății civile specializate în protecția minorilor în mediul online, precum și a autorităților relevante. Codurile de conduită contribuie la instituirea și aplicarea armonizate a sistemelor de clasificare în funcție de vârstă, inclusiv a celor menționate la articolul 16 alineatul (1), în special prin stabilirea unor criterii și metodologii comune pentru astfel de sisteme, precum și la aplicarea eficace a articolului 15 în ceea ce privește jocurile online.
(2)Comisia urmărește să se asigure că codurile de conduită abordează cel puțin:
(a)urmărirea obiectivului clar definit și lipsit de ambiguitate de a permite și de a facilita recunoașterea reciprocă și aplicarea consecventă a clasificărilor în funcție de vârstă de către furnizorii de magazine de aplicații software și de jocuri online în toate statele membre;
(b)definirea criteriilor, metodologiei și surselor de informații adecvate pentru evaluarea caracterului adecvat vârstei al conținutului, în special în ceea ce privește conținutul violent, sexual, legat de jocuri de noroc și legat de autovătămare, precum și al achizițiilor integrate în aplicații, al riscurilor de contact și al caracteristicilor de proiectare care urmăresc dependența;
(c)pentru a soluționa litigiile legate de clasificarea în funcție de vârstă a conținutului, instituirea în mod gratuit pentru furnizorii de conținut, inclusiv pentru dezvoltatorii de aplicații, a unor căi de atac și mecanisme reparatorii în fața unui organism imparțial și independent, inclusiv din punct de vedere financiar, de furnizorii și destinatarii serviciului;
(d)furnizarea de etichete de clasificare în funcție de vârstă și descriptori textuali armonizați, ușor de recunoscut și de înțeles, care să fie afișați în mod vizibil și înainte de accesarea sau achiziționarea de conținut;
(e)asigurarea monitorizării și a evaluării periodice, transparente și independente a îndeplinirii obiectivelor, inclusiv prin includerea unor indicatori-cheie de performanță pentru a măsura îndeplinirea obiectivelor, precum și a unor actualizări periodice care să reflecte evoluțiile tehnologice și riscurile emergente pentru minori;
(f)în ceea ce privește jocurile online, definirea unor măsuri și metodologii adecvate pentru a pune în aplicare obligațiile prevăzute la articolul 15 alineatele (1), (2), (3) și (4), pe baza, după caz, a cadrelor paneuropene existente de clasificare în funcție de vârstă, inclusiv pe criteriile acestora privind funcționalitățile interactive și practicile de monetizare, și cu asigurarea actualizării lor periodice în lumina evoluțiilor științifice și tehnologice și a riscurilor emergente pentru minori.
(3)Până la [aceeași zi ca data intrării în vigoare plus 42 de luni], Comisia evaluează dacă codurile de conduită îndeplinesc obiectivele specificate la alineatul (2) și sunt adecvate pentru a demonstra respectarea obligațiilor respective. Comisia monitorizează și evaluează periodic îndeplinirea obiectivelor codurilor de conduită, ținând seama de indicatorii-cheie de performanță pe care le-ar putea conține, și își publică evaluarea. În cazul în care Comisia evaluează respectarea alineatului (2) litera (f), se aplică articolul 15 alineatul (4).
SECȚIUNEA VI – Obligații generale privind capacitatea de acțiune a minorilor și instrumentele pentru capacitarea minorilor și a titularilor autorității părintești
Articolul 18 – Capacitatea de acțiune a minorilor
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali se asigură că caracteristicile, comunicarea, informațiile, instrumentele și mecanismele de control de către utilizator a serviciului și a sistemului, avertismentele și orice alte informații menționate în capitolul III sunt ușor accesibile tuturor minorilor și sunt prezentate într-un mod pe care minorii îl pot înțelege. În cazul în care un furnizor este un furnizor de platformă online foarte mare desemnată în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065, acesta se asigură că informațiile menționate la prezentul alineat sunt puse la dispoziție în limba (limbile) oficială(e) a(le) statului (statelor) membru(e) în care este furnizat serviciul.
(2)Furnizorii menționați la alineatul (1) instituie următoarele:
(a)instrumente care să le permită minorilor să controleze și să ofere feedback cu privire la conținutul, solicitările, informațiile sugerate și rezultatele căutării la care sunt expuși și care au efecte imediate și durabile asupra unui astfel de conținut și a unor astfel de solicitări, informații sugerate și rezultate ale căutării;
(b)mecanisme care să le permită minorilor să controleze setările care determină modul în care interacționează și comunică cu serviciul sau cu sistemul și în care transferă, creează sau generează conținut în cadrul serviciului sau al sistemului, inclusiv semnale de avertizare și explicații care să permită modificări temporare și să asigure faptul că minorii se pot întoarce cu ușurință la setările anterioare sau la cele implicite.
Articolul 19 – Instrumente de raportare și de sprijin pentru minori adaptate copiilor
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de platforme de jocuri video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali instituie mecanisme care să le permită minorilor să raporteze conținutul, conturile, grupurile, caracteristicile sau comportamentul, după caz, pe care le consideră dăunătoare pentru viața lor privată, siguranța sau securitatea lor. Aceste mecanisme trebuie să fie ușor de accesat și concepute astfel încât minorii să le poată înțelege. În cazul în care un furnizor este un furnizor de platformă online foarte mare desemnată în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065, acesta se asigură că mecanismele respective sunt puse la dispoziție în limba (limbile) oficială(e) a(ale) statului (statelor) membru(e) în care este furnizat serviciul.
(2)În cazul în care un furnizor menționat la alineatul (1) este o platformă online care face obiectul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2022/2065, orice restricții impuse în urma rapoartelor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt considerate drept restricționări ale vizibilității în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(3)Furnizorii menționați la alineatul (1) iau măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru a se asigura că rapoartele transmise de minori în conformitate cu alineatul (1) sunt prelucrate și abordate cu prioritate și fără întârzieri nejustificate și că minorii primesc informații cu privire la procedura inițiată și la căile de atac posibile.
(4)Furnizorii menționați la alineatul (1):
(a)se asigură că minorii au acces la surse de sprijin și de informații oficiale atunci când se confruntă cu conținuturi ilegale sau dăunătoare în cadrul serviciului sau al sistemului, inclusiv prin informarea minorilor cu privire la resursele și la organizațiile disponibile la nivel național și la nivelul Uniunii;
(b)se asigură că sursele de sprijin și de informații oficiale menționate la litera (a) de la prezentul alineat sunt prezentate minorilor atunci când este necesar și cel puțin după ce minorii au transmis o raportare în temeiul alineatului (1);
(c)depun eforturi rezonabile pentru a afișa mesaje de avertizare clare în cazul în care minorii sunt susceptibili să publice sau să fie expuși la conținuturi sau interacțiuni care prezintă un risc pentru viața lor privată, siguranța sau securitatea lor.
Articolul 20 – Instrumente pentru titularii autorității părintești
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali implementează instrumente eficace, accesibile și ușor de utilizat pentru titularii autorității părintești care îndeplinesc cel puțin următoarele condiții:
(a)sunt adaptate vârstei minorului, ținând seama în mod corespunzător de dezvoltarea treptată a minorului;
(b)sunt ușor de utilizat, de accesat și de activat de către minori și titularii autorității părintești;
(c)permit efectuarea modificărilor numai pe baza aceluiași grad de autorizare necesar pentru activarea inițială a instrumentelor;
(d)sunt eficace și nu pot fi eludate sau subminate cu ușurință prin proiectarea sau funcționarea serviciului sau a sistemului;
(e)nu restricționează în mod disproporționat drepturile minorilor;
(f)respectă capacitatea de acțiune și viața privată a minorului.
(2)Furnizorii menționați la alineatul (1) se asigură că minorii sunt informați atunci când se utilizează orice instrument pentru titularii autorității părintești menționat la alineatul (1).
(3)Furnizorii menționați la alineatul (1) îi încurajează pe titularii autorității părintești să utilizeze instrumentele menționate la alineatul respectiv și le transmit periodic acestora mesaje privind disponibilitatea și obiectivele instrumentelor, precum și necesitatea de a le actualiza. Aceasta include afișarea unor mesaje clare de avertizare privind gestionarea setărilor pentru minori.
(4)Furnizorii menționați la alineatul (1) integrează următoarele mecanisme în instrumentele pentru titularii autorității părintești menționate la alineatul respectiv:
(a)măsuri eficace de asigurare a accesului limitat ca timp în temeiul articolului 9 alineatul (3), al articolului 14 alineatul (1) litera (b) și al articolului 15 alineatul (1) litera (b);
(b)mecanisme care vizează gestionarea setărilor în temeiul articolelor 11 și 12;
(c)mecanisme menite să le permită titularilor autorității părintești, în numele minorilor, să raporteze conținutul, conturile, grupurile sau comportamentele pe care le consideră dăunătoare pentru viața privată, siguranța sau securitatea minorilor, în temeiul articolului 19 alineatul (1).
(5)Furnizorii de platforme online foarte mari desemnate în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 se asigură că instrumentele pentru titularii autorității părintești menționate la alineatul (1) sunt interoperabile cu instrumentele pentru titularii autorității părintești furnizate de părți terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2022/1925, după caz.
(6)Furnizorii menționați la alineatul (1) se asigură că titularii autorității părintești și minorii au posibilitatea să raporteze, în temeiul articolului 19, situațiile în care instrumentele pentru titularii autorității părintești menționate la alineatul (1) nu sunt operaționale și nu funcționează astfel cum se prevede.
(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 40, în vederea completării prezentului regulament prin stabilirea cerințelor tehnice și operaționale aplicabile instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la alineatul (1) de la prezentul articol.
Articolul 21 – Plângeri colective
(1)Fără a aduce atingere articolului 86 din Regulamentul (UE) 2022/2065 și Directivei (UE) 2020/1828 sau oricărui alt tip de norme privind reprezentarea în temeiul dreptului intern, minorii și titularii autorității părintești care sunt destinatari ai serviciilor de rețele de socializare online, ai serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, ai platformelor de jocuri video, precum și utilizatori ai companionilor IA sau ai chatboților conversaționali generali au cel puțin dreptul de a mandata un organism, o organizație sau o asociație să exercite drepturile conferite de prezentul regulament în numele minorilor, cu condiția ca organismul, organizația sau asociația să îndeplinească toate condițiile următoare:
(a)își desfășoară activitatea fără scop lucrativ;
(b)a fost constituit(ă) în mod corespunzător, în conformitate cu legislația unui stat membru;
(c)printre obiectivele sale statutare se numără un interes legitim de a asigura respectarea prezentului regulament.
(2)Pe lângă dreptul de a depune o plângere în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul (UE) 2022/2065, minorii și titularii autorității părintești care sunt destinatari ai serviciilor de rețele de socializare online, ai serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, ai platformelor de jocuri video și utilizatorii ai companionilor IA sau ai chatboților conversaționali generali, precum și orice organism, organizație sau asociație menționată la alineatul (1) de la prezentul articol au dreptul de a depune o plângere privind încălcarea prezentului regulament împotriva furnizorilor serviciilor și sistemelor menționate anterior la autoritatea competentă stabilită în conformitate cu articolul 34 din statul membru în care este situat sau stabilit destinatarul serviciului sau utilizatorul sistemului sau la Oficiul european pentru IA în ceea ce privește companionii IA sau chatboții conversaționali generali care intră în sfera sa de competență exclusivă în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1689.
SECȚIUNEA VII – Alte obligații de diligență pentru un mediu online sigur
Articolul 22 – Obligația de monitorizare a furnizorilor de platforme online foarte mari
(1)Furnizorii de servicii menționați la articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament care au fost desemnați drept platforme online foarte mari în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 monitorizează, testează și evaluează eficacitatea măsurilor puse în aplicare în conformitate cu prezentul capitol.
(2)Evaluarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol face parte din evaluarea riscurilor efectuată în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
Articolul 23 – Codul de conduită
(1)Comisia încurajează și facilitează elaborarea de coduri de conduită voluntare la nivelul Uniunii pentru a contribui la aplicarea corespunzătoare a prezentului regulament. Comisia invită furnizorii serviciilor și sistemelor relevante care intră în domeniul de aplicare al regulamentului, autoritățile naționale competente relevante, organizațiile societății civile, industria, mediul academic, părinții, educatorii și alte părți interesate relevante să participe la elaborarea acestor coduri de conduită.
(2)Atunci când pune în aplicare alineatul (1), Comisia urmărește să se asigure că respectivele coduri de conduită își precizează în mod clar obiectivele specifice, conțin angajamente de a lua măsuri specifice pentru atingerea acestor obiective și țin seama în mod corespunzător de particularitățile diferitelor servicii și sisteme furnizate, precum și de nevoile și interesele tuturor părților interesate, în special ale minorilor, la nivelul Uniunii. Comisia urmărește, de asemenea, să se asigure că participanții transmit rapoarte periodic Comisiei și autorităților lor competente în temeiul prezentului regulament. Angajamentele de raportare vizate de Comisie țin seama de diferențele dintre furnizori în ceea ce privește dimensiunea și capacitatea.
(3)După consultarea Comitetului european pentru servicii digitale sau a Consiliului european pentru inteligența artificială în ceea ce privește aspectele legate de coduri care intră în sfera lor de competență, Comisia evaluează dacă codurile de conduită îndeplinesc obiectivele specificate la alineatele (1) și (3) și sunt adecvate pentru a demonstra respectarea obligațiilor relevante prevăzute în prezentul regulament. Comisia publică această evaluare. Comisia monitorizează și evaluează periodic îndeplinirea obiectivelor codurilor de conduită și, după consultarea Comitetului european pentru servicii digitale sau a Consiliului european pentru inteligența artificială, actualizează evaluarea, dacă este cazul.
(4)Comisia încurajează și facilitează revizuirea și adaptarea în mod regulat a codurilor de conduită.
(5)De asemenea, Comisia încurajează dezvoltarea de bune practici în orice domenii care intră sub incidența prezentului regulament. Printre acestea se pot număra domenii precum testarea în cursul dezvoltării produselor sau standardele de control. Aceasta nu aduce atingere articolului 5.
Articolul 24 – Reprezentanții legali
(1)Furnizorii de servicii de rețele de socializare online, servicii de platformă de partajare a materialelor video, jocuri online, companioni IA și chatboți conversaționali generali care nu sunt stabiliți în Uniune, dar care oferă servicii sau sisteme în Uniune desemnează o persoană juridică sau fizică, în scris, care să acționeze ca reprezentant legal al acestora în unul dintre statele membre în care furnizorul își oferă serviciile sau sistemul. Cu toate acestea, în cazul în care astfel de furnizori au desemnat deja un reprezentant legal în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2022/2065 sau în temeiul articolului 22 sau al articolului 54 din Regulamentul (UE) 2024/1689, aceștia pot extinde mandatul persoanei juridice sau fizice respective la toate aspectele necesare pentru primirea, respectarea și executarea deciziilor emise în legătură cu prezentul regulament.
(2)În ceea ce privește obligațiile prevăzute în prezentul regulament în legătură cu furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video și de jocuri online, se aplică articolul 13 alineatele (2)-(5) din Regulamentul (UE) 2022/2065, iar trimiterile la Regulamentul (UE) 2022/2065 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. În ceea ce privește obligațiile prevăzute în prezentul regulament în legătură cu furnizorii de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, se aplică articolul 22 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2024/1689 sau articolul 54 alineatele (2)-(5) din regulamentul respectiv, iar trimiterile la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1689 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Articolul 25 – Modificări ale măsurilor enumerate
(1)Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 40 în scopul modificării articolului 9 alineatul (2), a articolului 10 alineatul (2), a articolului 11 alineatul (1), a articolului 12 alineatele (1) și (2), a articolului 14 alineatul (1), a articolului 15 alineatul (1) și a articolului 18 alineatul (2), pentru furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, siguranță și securitate pentru minori în cadrul serviciului sau sistemului lor. Respectivele acte delegate se bazează pe riscurile emergente identificate care subminează sănătatea și bunăstarea, precum și protecția vieții private, siguranța și securitatea minorilor, ceea ce duce la necesitatea de a menține actualizate următoarele obligații pentru a asigura respectarea efectivă a acestora:
(a)interdicții privind practicile care sunt destinate să încurajeze sau în privința cărora se poate prevedea în mod rezonabil că vor încuraja utilizarea compulsivă sau excesivă a serviciului de către minori, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (2);
(b)măsuri care să asigure că sistemele de recomandare sunt concepute astfel încât să asigure un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);
(c)setări implicite care să asigure un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a conturilor minorilor, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1);
(d)măsuri care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, siguranță și securitate pentru minori în ceea ce privește contactele dintre minori și alți destinatari ai serviciului, astfel cum se menționează la articolul 12 alineatul (1), și măsuri care să limiteze vizibilitatea oricăror informații partajate de minori și interacțiunile acestora cu alți destinatari ai serviciului, astfel cum se menționează la articolul 12 alineatul (2);
(e)măsuri care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății, siguranței, drepturilor fundamentale și bunăstării minorilor care pot avea acces la companionii IA și la sisteme de chatboți conversaționali generali, astfel cum se menționează la articolul 14 alineatul (1);
(f)măsuri care să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, siguranță și securitate pentru minori în jocurile online, astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (1);
(g)măsuri care să asigure capacitatea de acțiune a minorilor, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (2).
(2)Atunci când are în vedere adoptarea unui act delegat, Comisia ia în considerare:
(a)măsura în care riscul a adus deja prejudicii sănătății sau bunăstării minorilor, a avut un impact negativ asupra vieții private, siguranței și securității sau asupra drepturilor fundamentale ale minorilor ori a generat motive de îngrijorare semnificative în ceea ce privește probabilitatea unor astfel de prejudicii sau a unui astfel de impact negativ, astfel cum o demonstrează, de exemplu, rapoartele sau acuzațiile documentate prezentate autorităților naționale competente sau alte rapoarte, după caz;
(b)amploarea potențială a unor astfel de prejudicii sau a unui astfel de impact negativ, în special în ceea ce privește intensitatea și potențialul de a afecta numeroase persoane sau de a afecta în mod disproporționat un anumit grup de persoane;
(c)impactul măsurilor existente în ceea ce privește abordarea acestor riscuri, inclusiv scopul preconizat al măsurilor respective, măsura în care acestea sunt utilizate sau sunt susceptibile de a fi utilizate, precum și eficacitatea lor în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea, viața privată, siguranța și securitatea minorilor.
CAPITOLUL IV – VERIFICAREA AUTORITĂȚII PĂRINTEȘTI
Articolul 26 - Verificarea autorității părintești
(1)În scopul creării unui cont cu caracteristici limitate în temeiul articolului 6 alineatul (2) sau pentru o experiență adecvată vârstei pe platformele de partajare a materialelor video în temeiul articolului 7 alineatul (2) și în scopul punerii în aplicare a unor instrumente eficace, accesibile și ușor de utilizat pentru titularii autorității părintești în temeiul articolului 20 alineatul (1), un furnizor al unui serviciu menționat în dispozițiile respective trebuie să poată:
(a)să utilizeze semnalele autorității părintești pe baza unor baze de date oficiale online accesibile în mod liber sau a unor interfețe online puse la dispoziție de un stat membru;
(b)să utilizeze semnalele autorității părintești pe care prestatorul le-ar putea deține deja, având în vedere interacțiunile anterioare cu serviciul respectiv ale minorului și ale adultului care deține autoritatea părintească;
(c)să accepte declarația pe proprie răspundere a adultului care deține autoritatea părintească cel puțin până la adoptarea actului delegat menționat la alineatul (3).
(2)Atunci când utilizează semnalele menționate la alineatul (1) litera (a), furnizorul depune eforturi rezonabile pentru a verifica dacă informațiile disponibile sunt fiabile și complete.
(3)Atunci când utilizează declarațiile pe proprie răspundere menționate la alineatul (1) litera (c), furnizorul depune eforturi rezonabile pentru a verifica dacă adultul care face declarația pe propria răspundere deține autoritatea părintească.
(4)Verificarea autorității părintești în temeiul alineatului (1) se efectuează într-un mod care protejează viața privată și nu conduce la o prelucrare suplimentară a datelor cu caracter personal care ar putea permite furnizorului să stabilească locul în care se află adultul sau minorul în cauză, să urmărească ori să vizeze adultul sau minorul sau să stabilească profilul acestuia.
(5)Comisia este împuternicită să adopte un act delegat, în conformitate cu articolul 39, de completare a prezentului regulament, care să specifice semnalele care indică autoritatea părintească în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol.
CAPITOLUL V – ASIGURAREA VÂRSTEI
Secțiunea I – Principii generale pentru asigurarea vârstei
Articolul 27 – Principii generale pentru asigurarea vârstei
În cazul în care furnizorii de servicii și de sisteme care fac obiectul capitolelor II și III implementează soluții de asigurare a vârstei pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute în prezentul regulament, aceștia se asigură că soluțiile respective oferă un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, securitate, robustețe, neintruziune, protecție a vieții private și a datelor și nediscriminare.
Articolul 28 – Protecția datelor în momentul asigurării vârstei
(1)Soluțiile de asigurare a vârstei nu permit identificarea destinatarului și nici localizarea, urmărirea, vizarea, adresarea de mesaje publicitare sau stabilirea profilului destinatarilor, în niciun scop.
(2)Furnizorii de servicii și de sisteme care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și orice entitate care acționează în numele acestor furnizori sau împreună cu aceștia în ceea ce privește asigurarea vârstei nu păstrează, nu obțin și nu prelucrează mai multe date cu caracter personal decât este strict necesar pentru a evalua dacă destinatarul serviciului sau utilizatorul sistemului a atins pragurile de vârstă prevăzute în prezentul regulament și, fără a aduce atingere articolului 29 alineatul (6), nu prelucrează, nu partajează și nu combină ulterior aceste informații cu niciun fel de date suplimentare și nici nu combină datele cu caracter personal stocate sau legate de utilizarea sistemului cu date cu caracter personal provenite de la orice alte servicii oferite de furnizor sau de la servicii furnizate de terți.
(3)Furnizorii de servicii și de sisteme care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și orice entitate care acționează în numele sau împreună cu acești furnizori în ceea ce privește asigurarea vârstei se asigură că măsurile utilizate se bazează pe tehnologii de vârf. Orice măsură de asigurare a vârstei trebuie să fie un protocol de verificare fără divulgare de informații.
(4)Prin derogare de la alineatul (2), furnizorii menționați la articolul 16 alineatul (4) și la articolul 8 alineatul (1) pot stoca, la nivel de cont, semnalul de vârstă care arată că un utilizator a atins un anumit prag de vârstă în temeiul prezentului regulament, cu unicul scop de a evita repetarea procesului de asigurare a vârstei. Un astfel de semnal de vârstă se limitează la informațiile minime necesare în acest scop.
(5)Furnizorii de servicii și de sisteme care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament iau măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru a se conforma alineatelor (1), (2), (3) și (4).
Secțiunea II – Obligații specifice privind asigurarea vârstei
Articolul 29 – Soluții de asigurare a vârstei
1.Furnizorii de servicii menționați la articolul 6 din prezentul regulament instituie soluții de verificare a vârstei pentru a verifica, în condițiile prevăzute în prezentul capitol, dacă destinatarul serviciului a atins vârsta minimă în temeiul dispozițiilor respective sau, după caz, dacă este necesară crearea unui cont parental.
2.În scopul respectării articolului 6, furnizorii menționați la alineatul respectiv se bazează exclusiv pe o soluție UE de verificare a vârstei care să utilizeze un atestat UE de vârstă, furnizat de un terț, certificat ca fiind conform cu sistemul UE de verificare a vârstei și inclus în listele UE relevante menționate la articolul 30 alineatul (1) literele (a) și (b) sau verificabil în raport cu acestea.
3.Soluțiile UE de verificare a vârstei și atestatele UE de vârstă trebuie să fie certificate ca fiind conforme cu cerințele sistemului UE de verificare a vârstei, astfel cum sunt prevăzute în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), de către o autoritate publică. Portofelele europene pentru identitatea digitală certificate în temeiul articolului 5c din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 care respectă cerințele sistemului UE de verificare a vârstei sunt considerate a fi certificate în conformitate cu prezentul alineat. Furnizorii de atestate UE de vârstă și furnizorii de soluții UE de verificare a vârstei respectă cerințele sistemului UE de verificare a vârstei.
4.În scopul respectării obligațiilor prevăzute la articolul 8 alineatul (1) și la articolul 16 alineatele (2) și (3), furnizorii în cauză pot utiliza alte soluții de asigurare a vârstei decât soluțiile UE de verificare a vârstei menționate la alineatul (2), în cazul în care pot demonstra că soluțiile respective îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 27 și la articolul 28.
5.Furnizorii de servicii și de sisteme menționați la alineatele (1) și (4) se asigură că destinatarii au acces la un mecanism intern eficace de soluționare a plângerilor care să le permită să depună, prin mijloace electronice și în mod gratuit, plângeri împotriva rezultatului procesului de asigurare a vârstei menționat la alineatele respective, în cazul în care destinatarul consideră că rezultatul procesului de asigurare a vârstei este incorect. Furnizorii de platforme online, astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (i) din Regulamentul (UE) 2022/2065, pot utiliza, pentru a se conforma prezentului articol, mecanismul de soluționare a plângerilor prevăzut la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
6.În cazul în care un furnizor al unui sistem de operare a obținut un semnal de vârstă cu privire la un utilizator și în cazul în care soluția de asigurare a vârstei utilizată pentru a obține acest semnal de vârstă este conformă cu cerințele definite în temeiul articolului 27, furnizorul sistemului de operare permite partajarea semnalului de vârstă, după obținerea consimțământului utilizatorului, cu furnizorii care intră în domeniul de aplicare al regulamentului, atunci când un astfel de semnal de vârstă cu privire la un utilizator este necesar pentru a respecta dispozițiile prezentului regulament.
Articolul 30 – Împuternicirea acordată Comisiei
(1)Comisia menține:
(a)o listă UE a furnizorilor de atestate UE de vârstă certificate în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) și notificate de orice stat membru;
(b)o listă UE a soluțiilor UE de verificare a vârstei certificate în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) și notificate de orice stat membru.
Comisia publică lista UE și o actualizează într-o formă securizată și prelucrabilă automat.
(2)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile de bază pentru funcționarea sistemului UE de verificare a vârstei, inclusiv cerințele aplicabile soluțiilor UE de verificare a vârstei și eliberării, prezentării și verificării atestatului UE de vârstă. Aceste acte de punere în aplicare se limitează la ceea ce este necesar pentru a asigura punerea în aplicare eficace, securizată, confidențială, interoperabilă și uniformă a articolului 29 alineatele (2) și (3), se bazează pe principiile reducerii la minimum a datelor, limitării scopului, securității, neutralității tehnologice și proporționalității și asigură interoperabilitatea cu portofelele europene pentru identitatea digitală furnizate în temeiul articolului 5a din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Respectivele acte de punere în aplicare specifică în detaliu cerințele tehnice, organizatorice, de confidențialitate și de securitate aplicabile atestatelor UE de vârstă și furnizorilor acestora, precum și soluțiilor UE de verificare a vârstei și furnizorilor acestora, dovezile și procedurile pentru demonstrarea și evaluarea de către autoritățile publice, precum și specificațiile listelor UE menționate la alineatul (1). Actele de punere în aplicare pot include, de asemenea, cerințe privind o marcă de încredere pentru soluțiile de verificare a vârstei. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 40 alineatul (2).
(3)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 39, pentru a completa prezentul regulament prin precizarea următoarelor aspecte:
(a)cerințele aplicabile soluțiilor alternative de asigurare a vârstei menționate la articolul 29 alineatul (4), inclusiv cerințele necesare pentru a demonstra conformitatea cu articolul 27 și cu articolul 28. Actele delegate respective specifică în detaliu cerințele tehnice, organizatorice, de confidențialitate și de securitate aplicabile;
(b)obligațiile aplicabile sistemelor de operare menționate la articolul 29 alineatul (6), inclusiv cerințele necesare pentru a asigura partajarea securizată, care protejează viața privată și interoperabilă a semnalelor legate de vârstă.
Articolul 31 – Obligațiile statelor membre
(1)Statele membre instituie cel puțin un mijloc electronic care asigură protecția vieții private și prin intermediul căruia un titular al autorității părintești poate obține și prezenta un atestat privind autoritatea părintească în ceea ce privește un minor, în sensul articolului 26 alineatul (1) litera (a), și privind utilizarea instrumentelor pentru titularii autorității părintești menționate la articolul 20. Un astfel de mijloc trebuie:
(a)să se bazeze pe surse autentice stabilite în temeiul dreptului intern;
(b)să fie gratuit pentru titularul autorității părintești;
(c)să nu implice punerea la dispoziția furnizorilor sau a publicului a niciunei informații privind autoritatea părintească, în afară de confirmarea existenței autorității părintești.
(2)Statele membre se asigură că mijloacele electronice care asigură protecția vieții private menționate la alineatul (1) sunt accesibile efectiv tuturor cetățenilor, titularilor autorității părintești și minorilor care își au reședința pe teritoriul lor, inclusiv persoanelor cu handicap, persoanelor cu acces digital limitat sau cu competențe digitale limitate și persoanelor aflate în situații vulnerabile, cum ar fi familiile refugiate și strămutate.
(3)Statele membre prevăd proceduri alternative adecvate în cazul în care autoritatea părintească nu poate fi demonstrată prin documente standard de stare civilă.
(4)Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura disponibilitatea mijloacelor de obținere a unui atestat de vârstă cu scopul verificării vârstei minime stabilite în prezentul regulament.
(5)Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura disponibilitatea pentru cetățeni și rezidenți, în mod gratuit, a cel puțin unei soluții UE de verificare a vârstei, certificate în conformitate cu articolul 29 alineatul (3), pentru verificarea pragurilor de vârstă stabilite în prezentul regulament.
(6)Statele membre se asigură că autoritățile publice pot fi acreditate în scopul aplicării articolului 29 alineatul (3) și comunică Comisiei numele și adresele autorităților publice desemnate și acreditate pe teritoriul lor, precum și orice modificări ulterioare ale acestora. Comisia face publice informațiile respective.
(7)Statele membre notifică Comisiei, fără întârzieri nejustificate, soluțiile UE de verificare a vârstei și atestatele UE de vârstă certificate în conformitate cu articolul 29 alineatul (3), împreună cu certificatul de conformitate corespunzător, precum și orice suspendare sau retragere ulterioară a unui certificat. Odată incluse în listele menționate la articolul 29 alineatul (1) literele (a) și (b), soluțiile UE de verificare a vârstei și atestatele UE de vârstă sunt recunoscute de toate statele membre în sensul prezentului regulament.
Articolul 32 – Conturile existente
(1)Pentru a stabili, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4), dacă un cont existent aparține unui destinatar cu vârsta mai mică de 15 ani, furnizorii menționați la articolul 6 alineatul (1) se bazează pe o soluție de verificare a vârstei astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (2).
(2)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, furnizorii menționați la alineatul respectiv nu sunt obligați să efectueze verificarea vârstei în cazul în care pot stabili, cu un grad ridicat de încredere, că destinatarul serviciului a atins vârsta minimă prevăzută la articolul 6.
(3)Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1), furnizorii care intră sub incidența articolului respectiv și furnizorii de magazine de aplicații software nu sunt obligați să evalueze vârsta destinatarului în cazul în care pot stabili, cu un grad ridicat de încredere, că destinatarul serviciilor nu este minor.
(4)Furnizorii de platforme online foarte mari desemnați în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol prezintă autorității competente un plan în care precizează modul în care intenționează să se conformeze alineatului (1) și articolului 8 alineatul (1) și, în cazul în care intenționează să se bazeze pe excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3), modul în care intenționează să stabilească faptul că destinatarul serviciului sau utilizatorul sistemului a atins vârsta minimă, în conformitate cu alineatele respective.
CAPITOLUL VI – MĂSURI DE SPRIJINIRE A MINORILOR
Articolul 33 – Măsuri naționale de pregătire și sprijinire a minorilor
(1)Statele membre sprijină protecția minorilor prin stabilirea unor strategii naționale pentru a se asigura că minorii și titularii autorității părintești asupra acestora dispun de următoarele:
(a)acces ușor, gratuit și confidențial la nivel național la canale prin care minorii pot solicita asistență în legătură cu prejudiciile care intră sub incidența prezentului regulament, inclusiv în legătură cu contacte nedorite și hărțuire cibernetică;
(b)informații adecvate cu privire la riscurile reglementate de prezentul regulament și la mijloacele de protecție disponibile, inclusiv prin abordarea alfabetizării digitale;
(c)alte informații relevante pentru protecția minorilor în mediul online.
(2)Activitățile statelor membre de sprijinire a protecției minorilor se bazează pe experiența și expertiza centrelor pentru un internet mai sigur obținută prin activitățile lor de sensibilizare, liniile lor de asistență telefonică care sprijină copiii, titularii autorității părintești și educatorii, precum și liniile lor telefonice de urgență destinate raportării de conținut ilegal suspectat.
(3)Statele membre comunică Comisiei strategiile menționate la alineatul (1) până la [data intrării în vigoare plus 12 luni].
(4)Activitățile menționate la alineatul (1) pot fi sprijinite prin finanțare din partea Uniunii pusă la dispoziție în cadrul programelor și instrumentelor relevante ale Uniunii instituite în temeiul cadrului financiar multianual.
(5)Comisia facilitează schimbul de bune practici între statele membre, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală și instituirea și funcționarea canalelor și aplicațiilor naționale de sprijin.
CAPITOLUL VII – COMPETENȚE, SUPRAVEGHERE ȘI ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR
Articolul 34 - Competențe, supraveghere și asigurarea respectării normelor
(1)În scopul supravegherii și al asigurării respectării obligațiilor impuse de prezentul regulament furnizorilor de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de jocuri online care sunt platforme de jocuri video și de magazine de aplicații software, se aplică capitolul IV din Regulamentul (UE) 2022/2065, iar orice trimitere din acesta la un furnizor de servicii intermediare se interpretează ca incluzând furnizorii de servicii care intră sub incidența prezentului regulament. Se consideră că orice trimitere din Regulamentul (UE) 2022/2065 la respectarea sau nerespectarea dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) 2022/2065 include prezentul regulament.
(2)În scopul supravegherii și al asigurării respectării obligațiilor impuse prin prezentul regulament furnizorilor de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, se aplică capitolul IX din Regulamentul (UE) 2024/1689, iar orice trimitere la respectarea sau nerespectarea dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) 2024/1689 se interpretează ca incluzând capitolele II, III și IV din prezentul regulament. Nerespectarea acestor obligații face obiectul unor amenzi administrative în temeiul articolului 99 din Regulamentul (UE) 2024/1689 care nu depășesc 6 % din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a întreprinderii care furnizează companionul IA sau chatbotul conversațional general din exercițiul financiar precedent, în cazul în care s-a constatat că furnizorul respectiv a acționat cu intenție sau din neglijență.
(3)Statele membre se asigură că autoritățile desemnate de acestea în conformitate cu articolul 49 din Regulamentul (UE) 2022/2065 și cu articolele 70 și 74 din Regulamentul (UE) 2024/1689 au competența de a supraveghea și de a asigura respectarea prezentului regulament în ceea ce privește furnizorii de servicii sau sisteme care intră sub incidența prezentului regulament.
(4)În măsura în care Comisiei îi sunt conferite competențe în temeiul capitolului IV secțiunea 4 din Regulamentul (UE) 2022/2065, precum și în temeiul articolelor 75a-75d și al articolului 99 din Regulamentul (UE) 2024/1689, competențele respective acoperă, de asemenea, supravegherea, investigarea, asigurarea respectării normelor și monitorizarea respectării prezentului regulament.
(5)Statele membre se asigură că există o autoritate competentă responsabilă de supravegherea furnizorilor de jocuri online care sunt jocuri video și de asigurarea respectării articolului 15 și a dispozițiilor aplicabile de la articolele 8 și 18-22. Această autoritate competentă are competențele prevăzute la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2022/2065. În sensul prezentului alineat, statele membre stabilesc norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării articolului 15 și a dispozițiilor aplicabile de la articolele 8 și 18-22, astfel cum se prevede la articolul 52 din Regulamentul (UE) 2022/2065. Autoritatea competentă a statului membru în care se află sediul principal al furnizorului de jocuri online care sunt jocuri video are competențe exclusive de a supraveghea și de a asigura respectarea prezentului regulament.
(6)Autoritățile de supraveghere menționate la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/679 au competența de a monitoriza prelucrarea datelor cu caracter personal necesare pentru respectarea prezentului regulament, în special a articolelor 27, 28 și 29 din prezentul regulament. Pentru încălcările obligațiilor în materie de protecție a datelor prevăzute la articolele respective, autoritățile de supraveghere a protecției datelor pot impune, în limitele competenței lor, amenzi în conformitate cu articolul 83 din Regulamentul (UE) 2016/679 până la concurența sumei menționate la articolul 83 alineatul (5) din regulamentul respectiv.
(7)Autoritățile statelor membre nu iau decizii care sunt contrare unei decizii adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. Comisia și statele membre, inclusiv coordonatorii serviciilor digitale, autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile naționale responsabile cu asigurarea respectării legislației în materie de protecție a consumatorilor, lucrează în strânsă cooperare și coordonare.
Articolul 35 - Procedura accelerată
(1)În sensul secțiunii 4 din capitolul IV din Regulamentul (UE) 2022/2065 și al capitolului IX din Regulamentul (UE) 2024/1689, în cazul în care obligațiile prevăzute în prezentul regulament se aplică furnizorilor de platforme online foarte mari desemnați în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 sau furnizorilor de sisteme de IA aflați sub supravegherea exclusivă a Comisiei în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1689, competențele conferite Comisiei în temeiul capitolului IV din Regulamentul (UE) 2022/2065 și al capitolului IX din Regulamentul (UE) 2024/1689 se exercită în conformitate cu prezentul articol.
(2)În cazul în care Comisia inițiază proceduri pentru încălcarea prezentului regulament în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul (UE) 2022/2065 sau cu articolul 75a din Regulamentul (UE) 2024/1689 în vederea posibilei adoptări a unor decizii în temeiul articolelor 73 și 74 din Regulamentul (UE) 2022/2065 sau al articolelor 75c din Regulamentul (UE) 2024/1689, Comisia depune eforturi pentru:
(a)a comunica constatările sale preliminare furnizorului în cauză în termen de [30] zile lucrătoare de la inițierea procedurilor în temeiul articolului 66 din Regulamentul (UE) 2022/2065 sau al articolului 75a din Regulamentul (UE) 2024/1689;
(b)a adopta o decizie finală în termen de 90 zile lucrătoare de la inițierea procedurilor.
Articolul 36 - Taxa de supraveghere
(1)Comisia percepe o taxă anuală de supraveghere de la furnizorii de platforme online foarte mari desemnați în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 care constituie sau sunt integrate ori încorporate în servicii de rețele de socializare online, servicii de platformă de partajare a materialelor video sau magazine de aplicații software, precum și de la furnizorii de companioni IA, de chatboți conversaționali generali și de platforme de jocuri video pentru care are competența de a supraveghea respectarea de către aceștia a capitolelor II-V din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 33 din prezentul regulament.
(2)Fiecărui furnizor menționat la alineatul (1) i se percepe taxa anuală de supraveghere pentru fiecare serviciu sau sistem care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(3)Valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere percepute în temeiul alineatului (1) acoperă costurile suportate de Comisie în anul calendaristic precedent în legătură cu sarcinile sale de supraveghere desfășurate în temeiul prezentului regulament față de furnizorii menționați la alineatul (1), în special costurile legate de resursele umane, inclusiv funcționarii, de instituirea, întreținerea și funcționarea sistemului UE de verificare a vârstei prevăzut la articolul 29, de exercitarea sarcinilor de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în temeiul articolului 34 și de dezvoltarea expertizei și a capacităților în temeiul articolului 37.
(4)În scopul stabilirii taxei anuale de supraveghere pentru sarcinile prevăzute la alineatul (3), taxa anuală de supraveghere pentru fiecare dintre furnizorii menționați la alineatul (1) nu depășește 0,03 % din venitul său net anual la nivel mondial din exercițiul financiar precedent.
(5)În scopul aplicării prezentului articol, Comisia aplică normele și principiile prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
(6)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul X pentru stabilirea metodologiei și a procedurilor detaliate pentru:
(a)stabilirea costurilor estimate menționate la alineatul (3);
(b)stabilirea taxelor individuale anuale de supraveghere menționate la alineatul (1);
(c)stabilirea limitei globale maxime definite la alineatul (4) și
(d)stabilirea modalităților detaliate necesare pentru efectuarea plăților.
La adoptarea actele delegate respective, Comisia respectă principiile prevăzute la alineatul (5) de la prezentul articol.
Articolul 37 - Dezvoltarea cunoștințelor de specialitate și a capacităților
Comisia, în cooperare cu autoritățile competente, în temeiul articolului 34, dezvoltă cunoștințele de specialitate și capacitățile la nivelul Uniunii, inclusiv, după caz, prin detașarea personalului statelor membre. O astfel de dezvoltare a cunoștințelor de specialitate și a capacităților are loc în special în domeniul incidentelor care afectează protecția minorilor.
Articolul 38 – Mecanisme de reacție la incidente
(1)Comisia, în cooperare cu autoritățile competente, în temeiul articolului 33, coordonează evaluarea incidentelor care afectează protecția minorilor în întreaga Uniune în ceea ce privește serviciile și sistemele care intră în domeniul de aplicare și se poate baza pe cunoștințele de specialitate și resursele acestor autorități. Statele membre cooperează cu Comisia la crearea unor rețele eficiente de schimb de cunoștințe cu alte autorități și părți terțe relevante.
(2)Comisia încheie un acord administrativ voluntar cu autoritățile competente, prin care se stabilesc proceduri pentru a facilita un răspuns rapid în cazul unui incident care afectează protecția minorilor în Uniune sau în părți semnificative ale acesteia. Statele membre stabilesc niveluri minime de pregătire pentru ca autoritățile naționale să asigure canale de comunicare sistematice între autoritățile naționale relevante și părți terțe, cartografiază protocoalele de reacție la incidente de la nivel național și, după caz, instituie protocoale noi. Mecanismul de reacție la incidente completează instrumentele de reacție la crize existente prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2065 și contribuie la potențiala activare a acestora.
CAPITOLUL VIII – ACTE DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI ACTE DELEGATE
Articolul 39 – Exercitarea delegării de competențe
(1)Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la prezentul articol.
(2)Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (5), articolul 6 alineatul (6), articolul 7 alineatul (6), articolul 20 alineatul (7), articolul 25 alineatul (1), articolul 26 alineatul (3), articolul 30 alineatul (3) și articolul 36 alineatul (6) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la [data intrării în vigoare]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (5), la articolul 6 alineatul (6), la articolul 7 alineatul (6), la articolul 20 alineatul (7), la articolul 25 alineatul (1), la articolul 26 alineatul (3), la articolul 30 alineatul (3) și la articolul 36 alineatul (6) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (5), al articolului 6 alineatul (6), al articolului 7 alineatul (6), al articolului 20 alineatul (7), al articolului 25 alineatul (1), al articolului 26 alineatul (3), al articolului 30 alineatul (3) și al articolului 36 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 40 – Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de un comitet (denumit în continuare „Comitetul pentru siguranța copiilor”). Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3)În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă dintre membrii comitetului solicită acest lucru.
CAPITOLUL IX – DISPOZIȚII FINALE
Articolul 41 - Modificări aduse Directivei (UE) 2020/1828
În anexa I la Directiva (UE) 2020/1828 se adaugă următorul punct: [denumirea finală a actului].
Articolul 42 - Revizuirea.
(1)Comisia evaluează modul de aplicare a prezentului regulament și prezintă un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului până la [31 august 2030]. Ținând seama de experiența dobândită în aplicarea prezentului regulament, precum și de evoluțiile tehnologice, ale pieței și juridice, Comisia evaluează în special:
(a)contribuția prezentului regulament la aprofundarea și funcționarea eficientă a pieței interne și la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a minorilor în mediul online în Uniunea Europeană;
(b)eficacitatea aplicării articolelor 6 și 7;
(c)domeniul de aplicare personal al dispozițiilor din capitolele II și III;
(d)impactul prezentului regulament asupra respectării dreptului la libertatea de exprimare și de informare.
(2)Raportul menționat la alineatul (1) este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.
(3)În plus, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, o dată la patru ani, ulterior raportului menționat la alineatul (1), cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor prezentului regulament.
Articolul 43 – Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la [data intrării în vigoare plus șase luni].
Cu toate acestea, articolul 5 se aplică de la [data intrării în vigoare], iar articolele 33 și 35 se aplică de la [data intrării în vigoare plus 12 luni].
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European
Pentru Consiliu
Președintele
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
1.3.Obiectiv(e)
1.3.1.Obiectiv(e) general(e)
1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)
1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
1.3.4.Indicatori de performanță
1.4.Obiectul propunerii/inițiativei
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar
1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
3.2.1.1.Credite din bugetul votat
3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
3.2.3.1. Credite din bugetul votat
3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe
3.2.3.3.Total credite
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat
3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat
3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe
3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane
3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală
3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
3.2.7.Contribuțiile terților
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
4.Dimensiunile digitale
4.1.Cerințe cu relevanță digitală
4.2.Date
4.3.Soluții digitale
4.4.Evaluarea interoperabilității
4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Regulamentul privind siguranța și drepturile copiilor în mediul online
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
Domeniul de politică: Protejarea minorilor în mediul online în următoarele domenii de politică: rețele de comunicații, conținut și tehnologie; sănătate publică; piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.
Impactul bugetar se referă la noile sarcini de supraveghere încredințate Comisiei în ceea ce privește serviciile de rețele de socializare online, serviciile de platformă de partajare a materialelor video, magazinele de aplicații software, precum și companionii IA și chatboții conversaționali generali care intră în sfera de competență a Comisiei. Un impact limitat este generat și de noile obligații privind jocurile video, deși supravegherea directă revine autorităților statelor membre.
1.3.Obiectiv(e)
1.3.1.Obiectiv(e) general(e)
Prezenta propunere de regulament dă curs concluziilor raportului copreședinților Grupului special privind siguranța copiilor în mediul online, care a stabilit o cale clară pentru modul în care copiii din Europa pot fi mai bine protejați în mediul online.
După cum se menționează în raport, copiii petrec din ce în ce mai mult timp online și, astfel, sunt expuși la numeroase riscuri, precum conținutul inadecvat vârstei, hărțuirea cibernetică, pierderea excesivă de timp în mediul online și contactele nedorite inițiate de persoane necunoscute. Aceste riscuri au consecințe grave asupra sănătății mintale și a bunăstării copiilor, adolescenții și copiii fiind un grup deosebit de vulnerabil.
Piața UE riscă să devină din ce în ce mai fragmentată pe măsură ce statele membre planifică sau adoptă noi măsuri de restricționare a accesului la anumite platforme online considerate riscante pentru copiii sub o anumită vârstă – cu diferențe în ceea ce privește domeniul de aplicare, limita de vârstă și restricțiile propuse – ceea ce conduce la insecuritate juridică, costuri ridicate de asigurare a conformității pentru întreprinderi și un nivel inegal de protecție a minorilor într-un mediu digital care nu cunoaște frontiere.
Pentru a garanta un mediu digital sigur și adecvat vârstei pentru minori și după cum se menționează și în raportul copreședinților Grupului special, asigurarea vârstei este esențială pentru protejarea eficace a minorilor în mediul online. Pe asigurarea vârstei se bazează atât restricțiile de vârstă, cât și măsurile de siguranță a copiilor. Cu toate acestea, cadrul juridic actual privind asigurarea vârstei este lipsit de claritate, iar punerea sa în aplicare este fragmentată.
În acest context, prezenta propunere de regulament urmărește să asigure un cadru solid și coerent pentru protecția minorilor în mediul online, luând ca punct de plecare copilul, capacitarea acestuia și drepturile sale fundamentale.
1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)
Ținând cont de obiectivul general de a proteja minorii în mediul online, propunerea urmărește o serie de obiective specifice:
Amânarea accesului minorilor la servicii cu caracteristici specifice care reprezintă servicii de rețele de socializare sau servicii de platformă de partajare a materialelor video. Pentru aceste servicii, minorilor cu vârsta sub 15 ani nu li se permite să își creeze un cont. Furnizorii acestor servicii pot permite titularilor autorității părintești să creeze conturi cu caracteristici limitate pentru accesarea serviciului de către minorii cu vârsta de peste 13 ani. În cazul în care pot demonstra că sunt un serviciu adaptat copiilor, astfel de furnizori pot acorda acces și minorilor cu vârsta sub 13 ani, prin intermediul unor conturi create și supravegheate de titularii autorității părintești.
Consolidarea protecției minorilor cu ajutorul cerințelor de siguranță din faza de proiectare, prin clarificarea obligațiilor care revin serviciilor și anumitor sisteme digitale, astfel încât riscurile pentru copii să fie abordate în proiectarea și funcționarea acestor servicii și sisteme.
Instituirea unor mecanisme de asigurare a vârstei, fiabile și conforme cu drepturile fundamentale, prin stabilirea unor cerințe și criterii clare pentru utilizarea sistemelor de asigurare a vârstei cu scopul de a sprijini atât amânarea accesului, cât și punerea în aplicare a măsurilor de siguranță din faza de proiectare.
Asigurarea respectării normelor în întreaga UE, prin instituirea unui cadru de reglementare și de punere în aplicare solid și coerent, care să permită aplicarea eficientă și la timp, garantând că minorii sunt protejați rapid și în mod eficace în practică.
1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
Se preconizează că propunerea va contribui la un mediu online mai sigur pentru copii, îmbunătățind, în același timp, funcționarea pieței interne. Prin clarificarea și armonizarea în continuare a obligațiilor legate de protecția copilului în întreaga Uniune, aceasta ar trebui să reducă fragmentarea în materie de reglementare și să ofere un cadru mai previzibil pentru prestarea de servicii și furnizarea de sisteme la nivel transfrontalier, în special având în vedere caracterul transfrontalier al furnizorilor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
Pe termen scurt, pentru furnizorii de servicii și sisteme afectate, propunerea poate crește costurile interne de conformare, poate impune reproiectarea produselor și punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare de siguranță – cum ar fi instrumentele de asigurare a vârstei sau instrumentele de control pentru titularii autorității părintești – și ar putea crea anumite bariere la intrare pe piață pentru unii furnizori. Cu toate acestea, se preconizează că, în timp, obligațiile legale mai clare vor reduce costurile, vor sprijini condiții de concurență mai echitabile și vor facilita supravegherea și asigurarea respectării normelor de către autoritățile publice, așteptându-se ca impactul general să fie neutru până la ușor pozitiv pentru autoritățile publice.
De asemenea, se preconizează că propunerea va încuraja inovarea în domeniul proiectării sigure pentru copii și al serviciilor și sistemelor digitale adecvate vârstei, inclusiv al soluțiilor de asigurare a vârstei care respectă viața privată. Deși costurile legate de verificarea vârstei sau de asigurarea alternativă a vârstei vor crește, sinergiile cu infrastructura digitală mai amplă a Uniunii, în special cu portofelul UE pentru identitatea digitală și cu modelul UE de verificare a vârstei, pot reduce în timp costurile de punere în aplicare.
1.3.4.Indicatori de performanță
A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.
Au fost identificați următorii indicatori principali:
Limitarea accesului la servicii și sisteme digitale cu grad ridicat de risc: O serie de sondaje indică faptul că, în UE, milioane de minori cu vârsta sub 13 ani utilizează platformele de comunicare socială și au propriile conturi (1). De exemplu, în șase țări, 34 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani declară că au un profil pe platformele de comunicare socială (2). În acest context, obiectivul ar fi de a garanta că o parte substanțială a serviciilor aplică restricții efective de acces în conformitate cu noile cerințe. Experiența recentă din Australia ilustrează faptul că o astfel de schimbare la nivel social necesită timp și presupune nu numai conformarea efectivă a furnizorilor, ci și o schimbare de mentalitate în rândul minorilor, al părinților și al societății în ansamblu. Prin urmare, pentru a reuși este nevoie de asigurarea respectării normelor, de acțiuni de sensibilizare, de o implicare amplă a societății, de monitorizare continuă și de recunoașterea faptului că schimbările comportamentale necesită timp.
Punerea în aplicare a cerințelor de siguranță din faza de proiectare: Mediul online actual nu a fost conceput având în vedere copiii și nu ține cont de capacitățile lor în continuă evoluție. Copiii se confruntă cu numeroase riscuri online, ceea ce poate avea un impact grav asupra bunăstării și dezvoltării lor, precum și asupra sănătății lor fizice și mintale. Aceste riscuri sunt în continuă evoluție și, întrucât copiii sunt utilizatori precoce ai noilor tehnologii, ei rămân și cei mai vulnerabili la riscurile asociate acestora. Prin urmare, obiectivul ar fi să se garanteze că mediul online devine mai sigur pentru minori prin punerea în aplicare a unor măsuri de siguranță din faza de proiectare. Succesul va depinde de integrarea siguranței minorilor în produse și servicii încă de la început și pe parcursul întregului ciclu de viață al unui produs sau serviciu, creându-se o schimbare generală de paradigmă la nivelul serviciilor și sistemelor reglementate, astfel încât protecția minorilor să devină prioritară. Acest lucru ar trebui să fie combinat cu asigurarea respectării normelor și cu o supraveghere eficace.
Instituirea de sisteme de asigurare a vârstei conforme cu drepturile fundamentale: Pe platformele online, cerințele existente privind vârsta nu sunt, de regulă, elaborate pe baza nevoilor copiilor și sunt rareori respectate. Majoritatea furnizorilor de servicii digitale stabilesc, în termenii și condițiile lor, o vârstă minimă pentru accesarea sau utilizarea serviciului (3). După cum a remarcat OCDE, motivele care stau la baza alegerii anumitor vârste de către platforme derivă mai degrabă din considerente de protecție a vieții private și de drept contractual decât dintr-o evaluare a caracterului adecvat din punctul de vedere al siguranței sau al dezvoltării (4). OCDE subliniază, de asemenea, că „foarte puține dintre [serviciile care stabilesc o vârstă minimă în condițiile lor de utilizare] pun în aplicare asigurarea vârstei în mod sistematic” și că doar 2 din cele 50 de servicii online studiate solicită în mod sistematic asigurarea vârstei pentru crearea de conturi (5). Singura verificare a vârstei înainte de crearea contului este, de regulă, declarația pe proprie răspundere. Este recunoscut pe scară largă faptul că simpla declarație pe proprie răspundere nu este o măsură eficace de asigurare a vârstei, deoarece mulți utilizatori nu își dezvăluie vârsta reală (6, 7, 8). O serie de sondaje arată că minorii declară frecvent o vârstă falsă în mediul online (9). Prin urmare, în practică, utilizatorii minori pot accesa cu ușurință numeroase servicii online restricționate pe criteriul vârstei. În acest context, obiectivul este adoptarea pe scară largă a unei asigurări a vârstei care respectă drepturile fundamentale. Acest lucru poate fi realizat printr-o acțiune și o conformare reală din partea serviciilor care intră în domeniul de aplicare al regulamentului, combinate cu o supraveghere și o asigurare eficace a respectării normelor, precum și cu o monitorizare și o evaluare continue, în special în ceea ce privește impactul asupra drepturilor fundamentale.
Consolidarea asigurării respectării normelor: Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/2065 se desfășoară la viteză maximă, inclusiv în domeniul protecției minorilor. Cu toate acestea, va mai dura până când va fi adoptată o decizie de neconformitate. În acest context, în cazul în care se suspectează neconformitatea, obiectivul este ca acest lucru să fie abordat rapid pentru a se garanta că minorilor li se oferă rapid măsuri eficace de protecție în mediul online.
1.4.Obiectul propunerii/inițiativei
X o acțiune nouă
¨ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
X prelungirea unei acțiuni existente
¨ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Protecția minorilor în mediul online necesită atât acțiuni imediate pentru a aborda riscurile urgente, cât și măsuri structurale pentru a construi un mediu digital mai sigur în timp.
Pe termen scurt, ar trebui să se acorde prioritate punerii în aplicare și asigurării respectării efective a normelor, astfel încât minorii să fie protejați în mod eficace în mediul online – va fi nevoie de resurse substanțiale pentru ca acest lucru să devină realitate în practică. Toate acestea ar trebui combinate cu măsuri de sprijin specifice și cu campanii de sensibilizare desfășurate de statele membre pentru minori, titularii autorității părintești și educatori.
Pe termen lung, obiectivul nu este doar de a răspunde riscurilor, ci și de a remodela mediul online, astfel încât protecția minorilor să fie integrată, mai degrabă decât o măsură corectivă. Acest lucru necesită investiții susținute în soluții de asigurare a vârstei care respectă viața privată, o alfabetizare digitală solidă din partea statelor membre și dezvoltarea generală a unor servicii adaptate copiilor.
După șase luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, furnizorii de servicii vor trebui să respecte limita de vârstă de la care pot fi folosite platformele de comunicare socială, identificând conturile care aparțin unor destinatari cu vârsta sub vârsta minimă, și să ia măsuri pentru a le dezactiva. Pentru a se asigura conformitatea conturilor existente cu obligațiile privind vârsta minimă, furnizorii de platforme online foarte mari prezintă autorității competente, înainte de expirarea perioadei de șase luni, un plan detaliat de punere în aplicare care face dovada atingerii gradului ridicat de încredere necesar.
Începând cu această dată, platformele trebuie, de asemenea, să respecte obligațiile de siguranță din faza de proiectare și, dacă este necesar, să utilizeze verificarea vârstei. În același timp, după șase luni de la intrarea în vigoare, Comisia trebuie să fie pregătită să asigure respectarea noilor norme în cazul platformelor online foarte mari și al motoarelor de căutare online foarte mari, iar coordonatorii naționali ai serviciilor digitale în cazul platformelor mai mici și al jocurilor video. Asigurarea respectării noilor cerințe aplicabile companionilor IA și chatboților va avea loc în temeiul cadrului existent de supraveghere și de punere în aplicare a Regulamentului privind IA, în care Comisia răspunde de companionii IA și de chatboții care se bazează pe modele de IA de uz general sau sunt parte integrantă din platformele online foarte mari sau din motoarele de căutare online foarte mari.
După douăsprezece luni de la intrarea în vigoare, furnizorii de servicii și sisteme care intră în domeniul de aplicare vor trebui să permită conturile parentale, să respecte normele privind companionii IA și chatboții conversaționali generali, să pună în aplicare diverse măsuri de însoțire, precum și să respecte un cod de conduită pentru clasificarea pe categorii de vârstă, dacă li se aplică. Începând cu această dată, și anume după douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia trebuie să fie pregătită să aplice noul regim accelerat de asigurare a respectării normelor (30 de zile pentru formularea constatărilor preliminare, 90 de zile pentru adoptarea unei decizii finale).
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.
Acțiunea UE este justificată de caracterul transfrontalier al serviciilor digitale și al sistemelor de IA, de abordările naționale fragmentate în ceea ce privește restricționarea accesului minorilor și de necesitatea de a asigura un nivel coerent de protecție a minorilor în întreaga Uniune. Acțiunea la nivelul UE poate reduce divergențele în materie de reglementare, poate spori securitatea juridică și poate reduce costurile de asigurare a conformității pentru furnizori și utilizatori, poate îmbunătăți asigurarea respectării normelor și poate garanta că minorii sunt protejați în mod eficace în întreaga UE.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
Pe baza Regulamentului (UE) 2022/2065, s-au desprins următoarele învățăminte:
Resursele suficiente și stabile sunt esențiale. Experiența dobândită în cadrul Regulamentului (UE) 2022/2065 arată că asigurarea respectării normelor de către cele mai mari întreprinderi din lume necesită resurse cu înaltă calificare, capacitate tehnică și personal suficient. Acest lucru este deosebit de important în cazul supravegherii și asigurării respectării normelor de către serviciile digitale transfrontaliere de mari dimensiuni, într-un mediu deosebit de litigios.
Resursele ar trebui să fie permanente. Asigurarea respectării normelor în mediul digital ar trebui să se bazeze pe resurse stabile, pentru a garanta fiabilitatea și previzibilitatea pe termen lung. Riscurile legate de serviciile digitale evoluează repede, iar platformele își schimbă rapid sistemele, în timp ce supravegherea trebuie să fie continuă și să evite riscul „ușilor turnante”. Numai prin resurse permanente supravegherea poate fi puternică și credibilă în timp.
Asigurarea respectării fără probleme a normelor este esențială în mediul online, în special pentru minori. În cazul serviciilor digitale, prejudiciile se pot extinde rapid, iar întârzierile pot reduce în mod semnificativ eficacitatea intervenției. Prin urmare, cadrul de asigurare a respectării normelor trebuie să permită luarea de măsuri în timp util, inclusiv posibilitatea de a reacționa rapid în cazul în care apar riscuri grave.
Intervențiile credibile consolidează conformitatea. În cazul în care autoritățile au capacitatea și instrumentele necesare pentru a acționa în mod decisiv, acest lucru creează stimulente pentru ca furnizorii să se implice în mod serios și să se conformeze într-un mod mai proactiv. Prin urmare, o supraveghere eficace urmărește să garanteze că normele au un impact practic.
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
Inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual (CFM).
Ea se va baza pe o taxă de supraveghere care trebuie plătită de fiecare furnizor de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video și de magazine de aplicații software pentru care Comisia are competența de supraveghere a conformității și care este desemnat drept platformă online foarte mare în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065, precum și de companionii IA și de chatboții conversaționali generali care se califică drept platformă online foarte mare. Taxa anuală de supraveghere va fi calculată pe baza articolului 43 din Regulamentul (UE) 2022/2065 și, în ceea ce privește furnizorii de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari, nu va putea să depășească 0,03 % din venitul anual net înregistrat la nivel mondial în exercițiul financiar precedent.
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
Opțiunea de finanțare preferată este un supliment la taxa de supraveghere existentă în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). În acest scop, furnizorilor de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video și de magazine de aplicații software care se află sub supravegherea Comisiei Europene și care sunt desemnați drept platforme online foarte mari în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065, precum și companionilor IA și chatboților conversaționali generali care se califică drept platforme online foarte mari li se va percepe un supliment la taxa anuală de supraveghere în temeiul articolului 43 din Regulamentul (UE) 2022/2065.
Pentru a asigura respectarea normelor prevăzute de prezenta inițiativă, Comisia se va baza parțial pe realocare. Cu toate acestea, îndeplinirea noilor sarcini considerabile de supraveghere fără a risca punerea în pericol a activității existente de asigurare a respectării normelor exclude dependența totală de realocare. A se vedea, de asemenea, secțiunea 4.1 din anexă.
În cazul în care asigurarea punerii în aplicare se bazează pe taxe de supraveghere, ar trebui subliniat faptul că va exista un decalaj inevitabil între nevoia imediată de resurse umane și contribuția financiară provenind din taxa de supraveghere, care va deveni disponibilă numai după intrarea în vigoare a regulamentului și plata taxei. Acest decalaj prezintă un risc critic pentru aplicarea corectă a propunerii, deoarece resursele necesare nu ar fi disponibile atunci când sunt necesare, și anume din momentul intrării în vigoare. Așteptările politice și publice în ceea ce privește supravegherea eficace și asigurarea respectării normelor pentru a proteja minorii în mediul online sunt ridicate, iar Comisia va trebui să demonstreze în mod convingător că este în măsură să țină sub control comportamente dăunătoare. Prin urmare, este extrem de important să se reducă la minimum riscul generat de decalajul dintre nevoia imediată de resurse umane și contribuția financiară provenită din taxa inițială și să se garanteze că vor exista resursele adecvate de care are nevoie Comisia pentru a pune în aplicare propunerea începând cu prima zi a intrării în vigoare.
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar
¨ durată limitată
–¨
de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA
–¨
impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.
X durată nelimitată
–Punere în aplicare pe durată nelimitată cu o perioadă de creștere în intensitate începând cu 2028,
–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.
1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)
X Gestiune directă realizată de Comisie
–X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului delegațiilor Uniunii
–¨
prin intermediul agențiilor executive
¨ Gestiune partajată cu statele membre
¨ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
–¨ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea
–¨ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)
–¨ Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții
–¨ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar
–¨ organismelor de drept public
–¨ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate
–¨ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate
–¨ organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant
–¨ organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.
Observații
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
Propunerea va fi evaluată în mod riguros, în special în ceea ce privește eficacitatea amânării accesului, domeniul de aplicare personal al amânării accesului și proporționalitatea sa, precum și cerințele privind siguranța din faza de proiectare. Această evaluare ține seama de experiența dobândită în punerea în aplicare a propunerii, precum și de evoluțiile tehnologice, juridice și ale pieței. Comisia va monitoriza aplicarea prezentului regulament și va prezenta un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului, până la 31 august 2030.
După caz, raportul va fi însoțit de o propunere de modificare a regulamentului. După această revizuire inițială, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului, o dată la patru ani, un nou raport privind progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor regulamentului.
Acest lucru va completa monitorizarea continuă în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Regulamentul instituie un mediu online mai sigur pentru copii, îmbunătățind, în același timp, funcționarea pieței interne. Acesta stabilește norme clare pentru a limita accesul minorilor la serviciile și sistemele digitale care prezintă cele mai mari riscuri pentru ei, pentru a consolida protecția minorilor prin cerințe de siguranță din faza de proiectare, prevăzând cerințe și criterii clare pentru utilizarea sistemelor de asigurare a vârstei pentru a sprijini atât amânarea accesului, cât și punerea în aplicare a măsurilor de siguranță din faza de proiectare și instituind o aplicare eficace în întreaga UE prin crearea unui cadru solid și coerent de reglementare și de asigurare a respectării normelor.
Pentru ca serviciile Comisiei să își poată îndeplini noile responsabilități care le-au fost atribuite, este necesar să li se aloce resurse corespunzătoare. Acest lucru este deosebit de important deoarece, în exercitarea sarcinilor sale, Comisia va trebui să supravegheze unele dintre întreprinderile cele mai puternice din punct de vedere financiar și mai sofisticate din punct de vedere tehnologic din lume, într-un mediu deosebit de litigios. Supravegherea acestor întreprinderi va necesita personal cu înaltă calificare și cu profiluri specializate. Comisia se confruntă cu un risc politic semnificativ, dacă asigurarea punerii în aplicare nu dispune de resurse suficiente, în special deoarece acest instrument se referă la protecția minorilor, care se numără printre cei mai vulnerabili membri ai societății. Cererea de acțiuni rapide pentru protejarea copiilor europeni în mediul online este în creștere, iar garantarea faptului că generația următoare este protejată în mod eficace necesită personal adecvat, în special pentru a permite Comisiei să asigure aplicarea normelor într-un mod accelerat, după cum prevede noul instrument legislativ, astfel încât copiii să beneficieze de o protecție adecvată și rapidă.
Se estimează că punerea în aplicare și asigurarea respectării regulamentului necesită un total de 85 de ENI. Nivelurile de personal propuse sunt proporționale cu volumul și complexitatea noilor responsabilități și reflectă opțiunea cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, evitând suprapunerile la nivel național.
Pentru a se asigura că aceste resurse sunt disponibile, Comisia va redistribui 45 de ENI. În plus, pentru a completa necesarul de resurse și pentru a îndeplini noile sarcini semnificative de supraveghere din cadrul acestui instrument, Comisia va avea nevoie de personal nou care să acopere 40 de ENI.
Pentru finanțarea supravegherii normelor în temeiul acestui instrument, Comisia se va baza pe un supliment la taxa de supraveghere existentă prevăzută de Regulamentul privind serviciile digitale, care va trebui plătit de furnizorii care intră în domeniul de aplicare al noului instrument și sunt desemnați drept platforme online foarte mari în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.
Ca și Regulamentul privind serviciile digitale, prezenta propunere legislativă îndeplinește cele trei cerințe cumulative pentru a se baza pe o taxă:
- Se prestează un serviciu: Serviciul se referă la supravegherea activităților, și anume supravegherea conformității cu regulamentul. Supravegherea are beneficii concrete în materie de conformitate pentru entitățile afectate. De exemplu, în cazul în care pot demonstra că serviciul lor este adaptat copiilor, furnizorii pot acorda acces și minorilor cu vârsta sub 13 ani, prin intermediul unor conturi create și supravegheate de titularii autorității părintești. Costurile legate de furnizarea serviciului includ costurile instrumentelor informatice, costurile cu personalul și alte costuri administrative.
- Serviciul este primit individual de către cei care plătesc contribuția: Serviciul oferă beneficii directe entităților cărora li se solicită să plătească taxa. Prin faptul că fac obiectul supravegherii prevăzute în propunere, furnizorii pot dovedi în mod fiabil că oferă un serviciu sigur pentru minori. Suplimentul la taxa de supraveghere prevăzută în Regulamentul privind serviciile digitale aplicabil în baza acestui instrument va fi plătit numai de entitățile care intră în domeniul de aplicare al noului instrument și, în virtutea desemnării lor ca platforme online foarte mari sau ca motoare de căutare online foarte mari în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, intră sub supravegherea directă a Comisiei.
- Nivelul proporțional al taxei: În conformitate cu practica consacrată în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, nivelul taxei (și al suplimentului la taxă) va fi stabilit anual iar cuantumul va fi adaptat la entitatea individuală supravegheată, prin utilizarea unei formule care ia în considerare numărul de utilizatori ai serviciului, și va fi plafonat la un anumit nivel al profitului înregistrat de furnizorul de servicii pe plan mondial în exercițiul financiar precedent. Conform noului instrument, suplimentul maxim care se poate percepe de la un anumit furnizor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari pentru aceste activități de supraveghere va fi plafonat la 0,03 % din venitul său anual net înregistrat la nivel mondial în exercițiul financiar precedent.
Similar Regulamentului privind serviciile digitale, acest instrument constituie un caz în care pot fi asigurate caracterul permanent al veniturilor și caracterul permanent al sarcinilor îndeplinite în schimbul taxei. Taxa de supraveghere prevăzută în Regulamentul privind serviciile digitale se colectează începând din 2024. Până acum, aceasta s-a situat între 40 și 60 de milioane EUR anual, cu ușoare variații explicate de modificări ale costurilor de supraveghere preconizate pentru anul următor. Numărul de motoare de căutare online foarte mari (cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar) continuă să crească, mai degrabă decât să scadă, pe măsură ce tot mai multe servicii depășesc pragul numărului de utilizatori. Prin urmare, baza de venituri subiacentă a noii taxe poate fi considerată stabilă, deoarece este puțin probabil ca serviciile cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar să piardă rapid numărul de utilizatori și să fie eliminate de sub supravegherea Comisiei.
Caracterul permanent al taxei prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale, împreună cu permanența și importanța sarcinilor de supraveghere ale Comisiei în ceea ce privește siguranța și credibilitatea platformelor online, inclusiv pentru protejarea copiilor în mediul online, face ca Regulamentul privind serviciile digitale și instrumentul actual să fie un exemplu adecvat de domeniu în care taxa prevăzută ar putea finanța posturi din schema de personal.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
Activitățile propuse în regulament cooptează Comisia și autoritățile naționale în desfășurarea de activități de supraveghere. Comisia va trebui să se asigure că astfel de activități dispun de personal suficient și că este gata să pregătească acte delegate și acte de punere în aplicare, documente de orientare, secretariatul comitologiei, inclusiv monitorizarea în raport cu indicatorii-cheie de performanță și cu obiectivele intermediare stabilite. Acest lucru ar permite identificarea promptă a posibilelor probleme și riscuri în executarea activităților.
În plus, pentru veniturile provenite din taxa de supraveghere, regulamentul va prevedea obligații de raportare periodică pentru Comisie în ceea ce privește costurile suportate și veniturile colectate.
Totuși, ar trebui subliniat faptul că va exista un decalaj inevitabil între nevoia imediată de resurse umane și contribuția financiară provenind din taxa de supraveghere, care va deveni disponibilă numai după intrarea în vigoare a regulamentului și plata taxei.
Acest decalaj prezintă un risc critic pentru aplicarea corectă a regulamentului, deoarece resursele necesare nu ar fi disponibile atunci când este nevoie de ele, și anume din momentul intrării în vigoare. Așteptările politice și publice în ceea ce privește eficacitatea supravegherii și a asigurării respectării normelor în vederea atingerii obiectivelor prezentului regulament sunt ridicate, iar Comisia va trebui să demonstreze în mod convingător că este în măsură să țină sub control anumite comportamente și să impună schimbări atunci când acest lucru este justificat.
Prin urmare, este extrem de important să se reducă la minimum riscul generat de decalajul dintre nevoia imediată de resurse umane și contribuția financiară provenită din taxa inițială și să se garanteze că vor exista resursele adecvate de care are nevoie Comisia pentru a pune în aplicare noua inițiativă începând cu prima zi a intrării în vigoare. Redistribuirea personalului existent pentru anumite părți ale activităților de supraveghere din cadrul acestei noi inițiative este o strategie esențială de atenuare în acest sens.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Costul controalelor pentru această inițiativă a fost estimat la nivelul Comisiei. Sursa acestor informații este sistemul intern de gestiune și control al Comisiei. Costurile au fost estimate pe baza personalului și a resurselor dedicate activităților prevăzute în cadrul acestei inițiative. Costurile totale preconizate pentru astfel de controale pot fi relativ ridicate din cauza complexității activităților propuse și a necesității unor resurse specifice pentru a atenua riscurile de execuție. Intensitatea controalelor va fi adaptată la natura cheltuielilor, la tipul de beneficiari sau contractanți prevăzuți, la valoarea resurselor financiare în cauză și la nivelul de risc.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
Măsurile de prevenire a fraudei aplicabile Comisiei se vor aplica și creditelor suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. În plus, prezentul regulament va prevedea raportarea periodică referitoare la costurile suportate și la veniturile colectate din taxa de supraveghere, precum și mecanisme de ajustare a nivelului taxelor la costurile suportate.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și ulterior este adăugat doar cu titlu orientativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual. Sursa de finanțare și amploarea angajamentului financiar al Uniunii pentru perioada de după 2027 depind în continuare de rezultatul negocierilor interinstituționale privind CFM 2028-2034 și, ulterior, vor fi stabilite prin procedura bugetară anuală. Toate alocările de credite și distribuirile de personal începând cu 2028 sunt orientative.
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
·Linii bugetare existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de cheltuieli
|
Contribuție
|
|
|
Numărul
|
Dif./Nedif.
|
din partea țărilor AELS
|
din partea țărilor candidate și potențial candidate
|
din partea altor țări terțe
|
alte venituri alocate
|
|
|
02 20 03 05 Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) – Supravegherea platformelor online foarte mari
|
Dif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
DA
|
·Noile linii bugetare solicitate
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de cheltuieli
|
Contribuție
|
|
|
Numărul
|
Dif./Nedif.
|
din partea țărilor AELS
|
din partea țărilor candidate și potențial candidate
|
din partea altor țări terțe
|
alte venituri alocate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
–¨
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–x
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos
3.2.1.1.Credite din bugetul votat
3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Numărul
|
|
|
DG CONNECT
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
Credite operaționale
|
|
Taxa DSA
|
Angajamente
|
(1a)
|
7,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
41,900
|
|
|
Plăți
|
(2a)
|
5,700
|
5,700
|
7,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
41,900
|
|
Linia bugetară
|
Angajamente
|
(1b)
|
|
|
|
|
|
|
|
0
|
|
|
Plăți
|
(2b)
|
|
|
|
|
|
|
|
0
|
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
|
Linia bugetară
|
|
(3)
|
|
|
|
|
|
|
|
0
|
|
TOTAL credite
|
Angajamente
|
=1a+1b+3
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
pentru DG CONNECT
|
Plăți
|
=2a+2b+3
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
TOTAL credite operaționale
|
Angajamente
|
(4)
|
7,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
41,900
|
|
|
Plăți
|
(5)
|
5,700
|
5,700
|
7,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
41,900
|
|
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
(6)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII <….>
|
Angajamente
|
=4+6
|
7,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
41,900
|
|
din cadrul financiar multianual
|
Plăți
|
=5+6
|
5,700
|
5,700
|
7,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
5,700
|
41,900
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
4
|
„Cheltuieli administrative”
|
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
DG CONNECT
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
Ÿ Resurse umane
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
|
Ÿ Alte cheltuieli administrative
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
TOTAL DG CONNECT
|
Credite
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4
|
Angajamente
|
9,720
|
7,720
|
7,720
|
7,720
|
7,720
|
7,720
|
7,720
|
56,040
|
|
din cadrul financiar multianual
|
Plăți
|
7,720
|
7,720
|
9,720
|
7,720
|
7,720
|
7,720
|
7,720
|
56,040
|
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
A se indica obiectivele și realizările
ò
|
|
|
Anul
2028
|
Anul
2029
|
Anul
2030
|
Anul
2031
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)
|
TOTAL
|
|
|
REALIZĂRI
|
|
|
Tip
|
Costuri medii
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Total nr.
|
Total costuri
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTALURI
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
–¨
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–X
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos
3.2.3.1. Credite din bugetul votat
|
CREDITE VOTATE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
RUBRICA 4
|
|
Resurse umane
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Subtotal de la RUBRICA 4
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
|
În afara RUBRICII 4
|
|
Resurse umane
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
3,675
|
|
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Subtotal în afara RUBRICII 4
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
0,525
|
3,675
|
|
|
|
TOTAL
|
2,545
|
2,545
|
2,545
|
2,545
|
2,545
|
2,545
|
2,545
|
17,815
|
3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe
|
VENITURI ALOCATE EXTERNE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
RUBRICA 4
|
|
Resurse umane
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Subtotal de la RUBRICA 4
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
În afara RUBRICII 4
|
|
Resurse umane
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
71,228
|
|
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Subtotal în afara RUBRICII 4
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
71,228
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
10,175
|
71,228
|
3.2.3.3.Total credite
|
TOTAL
CREDITE VOTATE + VENITURI ALOCATE EXTERNE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
|
|
|
RUBRICA 4
|
|
Resurse umane
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Subtotal de la RUBRICA 4
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
2,020
|
14,140
|
|
În afara RUBRICII 4
|
|
Resurse umane
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
74,903
|
|
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Subtotal în afara RUBRICII 4
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
10,700
|
77,903
|
|
|
|
TOTAL
|
12,720
|
12,720
|
12,720
|
12,720
|
12,720
|
12,720
|
12,720
|
89,043
|
Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit în parte de creditele direcției generale, care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost realocate intern în cadrul direcției respective, completate cu resurse suplimentare provenind din taxa prevăzută în Regulamentul privind serviciile digitale ca venit alocat extern, cu recurs limitat la bugetul administrativ.
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat
–¨
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane
–x
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos
3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat
Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)
|
CREDITE VOTATE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
• Personal extern (în ENI)
|
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
10
|
10
|
10
|
10
|
10
|
10
|
10
|
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Linia de sprijin administrativ
|
·la sediu
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
[XX.01.YY.YY]
|
·în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(AC, END – cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(AC, END – cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (Oficiul pentru IA) – în afara rubricii 4
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
|
TOTAL
|
20
|
20
|
20
|
20
|
20
|
20
|
20
|
3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe
|
VENITURI ALOCATE EXTERNE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (taxa DSA)
|
15
|
15
|
15
|
15
|
15
|
15
|
15
|
|
• Personal extern (în echivalent normă întreagă)
|
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Linia de sprijin administrativ
|
·la sediu
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
[XX.01.YY.YY]
|
·în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(AC, END – cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(AC, END – cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (taxa DSA) – în afara rubricii 4
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
|
TOTAL
|
65
|
65
|
65
|
65
|
65
|
65
|
65
|
3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane
|
TOTAL CREDITE VOTATE + VENITURI ALOCATE EXTERNE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
5
|
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (taxa DSA)
|
15
|
15
|
15
|
15
|
15
|
15
|
15
|
|
• Personal extern (în echivalent normă întreagă)
|
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
10
|
10
|
10
|
10
|
10
|
10
|
10
|
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Linia de sprijin administrativ
|
·la sediu
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
[XX.01.YY.YY]
|
·în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(AC, END – cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
(AC, END – cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Alte linii bugetare (componenta digitală a FEC – linia de sprijin administrativ și taxa DSA) – în afara rubricii 4
|
55
|
55
|
55
|
55
|
55
|
55
|
55
|
|
TOTAL
|
85
|
85
|
85
|
85
|
85
|
85
|
85
|
Posibila redistribuire internă în cadrul Comisiei este insuficientă din motive justificate în mod corespunzător. Prin urmare, propunerea necesită resurse umane suplimentare în cadrul DG CONNECT. Finanțarea acestor resurse suplimentare se va realiza în principal din taxa DSA ca venit alocat extern, cu recurs limitat la bugetul administrativ.
Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):
|
|
Redistribuit intern
|
În mod excepțional, personal suplimentar
|
|
|
În cadrul direcțiilor generale responsabile cu punerea în aplicare*
|
În mod excepțional, din rezerva de redistribuire a Comisiei pe baza orientării oferite de Consiliul pentru gestiunea corporativă**
|
Care urmează să fie finanțat din rubrica 7*** / Cercetare
|
Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA
|
Personal ce urmează să fie finanțat din taxe
|
|
Posturi din schema de personal
|
5
|
|
|
|
15
|
|
Personal extern (AC, END, INT)
|
35 (deja finanțat de taxa prevăzută de DSA)
5 (Oficiul pentru IA)
|
10
|
|
|
15
|
|
Total
|
45
|
10
|
|
|
30
|
Amploarea și importanța noilor sarcini de supraveghere încredințate Comisiei Europene și rapiditatea de care este nevoie pentru a le îndeplini depășesc ceea ce poate fi acoperit de resursele umane existente și de redistribuirile interne din cadrul Comisiei.
În comparație cu cadrele existente de asigurare a respectării Regulamentului privind serviciile digitale și a Regulamentului privind IA, acest instrument încredințează Comisiei o serie de noi sarcini de supraveghere, în principal asigurarea respectării amânării acordării accesului minorilor la serviciile de rețele de socializare și la serviciile de platformă de partajare a materialelor video, dar instituie și elemente importante, cum ar fi supravegherea respectării cerințelor de siguranță din faza de proiectare de către furnizorii de servicii de rețele de socializare online, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de companioni IA și de chatboți conversaționali generali, în cazul în care aceștia intră sub supravegherea Comisiei.
Asigurarea punerii în aplicare a acestor noi norme are o importanță socială excepțional de mare, întrucât acestea sunt concepute pentru a-i proteja pe unii dintre cei mai vulnerabili membri ai societății: copiii. Dovezile subiacente arată riscurile semnificative pentru dezvoltare și sănătate la care sunt expuși copiii în mediul online. Aceste riscuri necesită noile norme și fac din asigurarea respectării lor o sarcină de cea mai mare importanță socială. Așteptările politice și publice, inclusiv din partea statelor membre, în ceea ce privește o supraveghere și o asigurare eficace a respectării normelor pentru a proteja minorii în mediul online sunt ridicate, iar Comisia va trebui să demonstreze în mod convingător că este în măsură să țină sub control comportamente dăunătoare.
Din cauza riscului crescut cu care se confruntă copiii în mediul online, acest instrument prevede o cale rapidă de asigurare a respectării normelor, care impune Comisiei să adopte constatări preliminare în termen de 30 de zile lucrătoare și o decizie finală în termen de 90 de zile lucrătoare. Aceste termene de punere în aplicare sunt fără precedent. Comisia va trebui să asigure punerea în aplicare a noilor norme ale acestui instrument nu numai în mod accelerat, ci și de către cele mai mari și mai bine dotate întreprinderi din lume, într-un mediu deosebit de litigios.
Luați împreună, acești factori arată că este imposibil să ne bazăm exclusiv pe resursele umane existente și pe redistribuirile interne.
Personalul suplimentar solicitat ar conduce la creșterea efectivelor de personal autorizate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale cu 30 de ENI (15 permanente și 15 nepermanente), finanțate din taxa prevăzută de Regulamentul privind serviciile digitale (venituri alocate externe). În plus, un personal nepermanent care să acopere 10 ENI ar urma să fie redistribuit în cadrul Comisiei pentru a consolida efectivele de personal ale Oficiului pentru IA.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:
|
Funcționari și personal temporar
|
·Monitorizarea, supervizarea și supravegherea zilnică a motoarelor de căutare online foarte mari sau a companionilor IA și a chatboților aflați sub supravegherea Comisiei, în special:
·Monitorizarea comportamentului furnizorilor, inclusiv analiza periodică și continuă, revizuirea rapoartelor privind eficacitatea măsurilor, revizuirea periodică a documentelor privind transparența elaborate în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale sau al noului instrument, de exemplu rapoarte privind transparența, evaluări ale riscurilor, cereri de acces la date etc., precum și cereri de acces la date/algoritmi, teste și sprijin pentru analiză
·Activitatea continuă privind asigurarea vârstei, inclusiv activitatea continuă referitoare la modelul UE de verificare a vârstei și la sistemul UE de verificare a vârstei, evaluarea soluțiilor alternative de verificare a vârstei și de asigurare a vârstei, activitatea privind standardele tehnice, colaborarea cu statele membre în ceea ce privește arhitecturile de identitate și de atestare și dezvoltarea guvernanței emitenților de încredere și a beneficiarilor.
·Punerea în aplicare a sistemului UE de verificare a vârstei, inclusiv evaluarea conformității furnizorilor candidați de soluții UE de verificare a vârstei și a furnizorilor candidați de atestate de vârstă UE și gestionarea infrastructurii aferente.
·Coordonarea/cooperarea cu coordonatorii serviciilor digitale/autoritățile de supraveghere a pieței, Comitetul pentru servicii digitale sau Consiliul IA și centrele pentru un internet mai sigur.
·Gestionarea unei capacități de criză 24 de ore din 24, 7 zile din 7
·Cercetare și previziune pentru a ține pasul cu evoluțiile rapide și pentru a înțelege impactul acestora asupra societății, de exemplu în ceea ce privește minorii și sănătatea
·Procedurile de asigurare a respectării normelor și supravegherea măsurilor de remediere:
·Proceduri accelerate pentru a lua măsuri rapide în caz de neconformitate, inclusiv măsuri de investigare, cum ar fi cereri de informații, interviuri, analiza algoritmilor, inspecții, analiza angajamentelor, evaluarea planurilor de acțiune
·Coordonarea cu coordonatorii serviciilor digitale/autoritățile de supraveghere a pieței cu privire la măsurile de investigare, de exemplu colaborarea cu coordonatorii serviciilor digitale/autoritățile de supraveghere a pieței cu privire la investigații, evaluarea cererilor motivate de acțiune formulate de coordonatorii serviciilor digitale/autoritățile de supraveghere a pieței, consultarea/schimbul de informații în cadrul comitetului
·Sprijin pentru asigurarea respectării normelor și cooperarea transfrontalieră generală, inclusiv:
·Evaluarea măsurilor luate de coordonatorii serviciilor digitale/autoritățile de supraveghere a pieței cu privire la servicii/sisteme în cadrul responsabilităților lor
·Sprijin pentru comitet, inclusiv pregătirea ordinii de zi a reuniunilor, organizarea grupurilor de lucru și elaborarea proiectelor de documente
·Alte măsuri de reglementare
·Adoptarea de acte delegate și de acte de punere în aplicare, precum și de documente de orientare (inclusiv acte/orientări suplimentare solicitate de raportul PE);
·Coduri de conduită și standardizare
·Măsuri de sprijin
·Sprijinirea statelor membre în promovarea și luarea de măsuri pentru dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală și în dezvoltarea canalelor de asistență, în conformitate cu articolul 32 din noul instrument legislativ
·Facilitarea schimbului de bune practici, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală, canalele și aplicațiile naționale de sprijin – și emiterea de orientări.
·Activități de informare și interacțiune la nivel internațional cu autoritățile de reglementare/de aplicare a legii din țări terțe.
|
|
Personal extern
|
·Contribuția la gestionarea activităților de punere în aplicare și de asigurare a respectării normelor
·Asistență cu sarcinile legate de documente în sprijinul echipelor de caz, inclusiv prin asigurarea depunerii corespunzătoare și a coerenței cu principiile și calendarele procedurale
·Pregătirea corespondenței cu entitățile supravegheate și pregătirea accesului la dosare
·Cercetare și analiză de fond
|
3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală
Obligatoriu: în tabelul de mai jos trebuie inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală care rezultă din propunere/inițiativă.
În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 4 ar trebui prezentate la linia desemnată.
Creditele de la rubricile 1-3 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate la secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.
|
TOTAL credite pentru componenta digitală și IT
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
RUBRICA 4
|
|
Cheltuieli IT (corporative)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Subtotal de la RUBRICA 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
În afara RUBRICII 4
|
|
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
Subtotal în afara RUBRICII 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
|
|
TOTAL
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
Propunerea/inițiativa:
–¨
poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)
–¨
necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM
–¨
necesită revizuirea CFM
3.2.7.Contribuțiile terților
Propunerea/inițiativa:
–x
nu prevede cofinanțare din partea terților
–¨
prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:
Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)
|
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Total
|
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.3.
Impactul estimat asupra veniturilor
–¨
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–x
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–¨
asupra resurselor proprii
–x
asupra altor venituri (alocate)
–¨
vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri:
|
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
|
Anul 2028
|
Anul 2029
|
Anul 2030
|
Anul 2031
|
Anul 2032
|
Anul 2033
|
Anul 2034
|
|
02 20 03 05
|
|
17,875
|
15,875
|
15,875
|
15,875
|
15,875
|
15,875
|
15,875
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
02 20 03 05 Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) – Supravegherea platformelor online foarte mari Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).
4.Dimensiunile digitale
Pentru a se conforma prezentului regulament, furnizorii de servicii și sisteme digitale care intră în domeniul de aplicare trebuie să stabilească vârsta destinatarilor serviciului sau a utilizatorului sistemului în conformitate cu cerințele stabilite în capitolul V. În special, punerea în aplicare a „amânării acordării accesului” solicită furnizorilor de servicii de rețele de socializare și de servicii de platformă de partajare a materialelor video să instituie soluții ale UE de verificare a vârstei solide și eficiente, care se bazează pe modelul UE de verificare a vârstei, pus la dispoziție de Comisie. Statele membre și/sau entitățile private pot prelua acest model ca aplicație de sine stătătoare sau ca parte a unui portofel digital. Această soluție este ușor de utilizat, sigură și protejează pe deplin viața privată. În scopul punerii în aplicare a obligațiilor în materie de siguranță din faza de proiectare, pentru conformarea la regulament, pot fi utilizate, de asemenea, soluții de asigurare a vârstei, altele decât verificarea UE a vârstei, cu condiția ca acestea să respecte anumite criterii. Pentru ca acest lucru să funcționeze în practică, este important să existe soluții de verificare a vârstei și de asigurare a vârstei care să ofere un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, securitate, robustețe, lipsă a intruziunii, protecție a vieții private și a datelor și nediscriminare. Există deja pe piață soluții comerciale pentru a determina vârsta unui destinatar al serviciului și, atâta timp cât oferă un nivel suficient de protecție, acestea pot fi utilizate în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
În plus, ca urmare a Recomandării (UE) 2026/1035 a Comisiei, Comisia elaborează un sistem al UE de verificare a vârstei, care cuprinde cerințele privind modelul de încredere, guvernanța și cerințele care trebuie îndeplinite de furnizorii de atestate de vârstă și de soluții de verificare a vârstei. Entitățile ar trebui să îndeplinească cerințele sistemului UE de verificare a vârstei înainte ca soluțiile lor și, respectiv, furnizorii de atestate de vârstă să poată fi adăugați pe lista UE de soluții fiabile. În mod similar, furnizorii de atestate de vârstă ar trebui să îndeplinească cerințele sistemului UE de verificare a vârstei înainte de a fi adăugați pe lista UE a furnizorilor de atestate de vârstă care prezintă încredere. Sistemul UE de verificare a vârstei va avea nevoie de sprijin pentru întreținere și funcționare pe termen mediu și lung.
4.1.Cerințe cu relevanță digitală
|
În acest context, regulamentul stabilește următoarele cerințe:
Cerința 1 (C1): furnizorii de servicii care fac obiectul amânării acordării accesului au obligația de a propune destinatarilor serviciilor și utilizatorilor sistemelor lor să își dovedească vârsta prin soluții ale UE de verificare a vârstei utilizând un atestat UE de vârstă sau alte soluții, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (2) litera (a) și alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.
Cerința 2 (C2): furnizorii care fac obiectul obligațiilor în materie de siguranță din faza de proiectare și furnizorii de magazine de aplicații software pot utiliza soluții de asigurare a vârstei altele decât soluțiile UE de verificare a vârstei, cu condiția ca acestea să ofere un nivel ridicat de acuratețe, fiabilitate, securitate, robustețe, lipsă a intruziunii, protecție a vieții private și a datelor și nediscriminare.
Cerința 3 (C3): Comisia Europeană adoptă acte de punere în aplicare care vizează specificațiile existente și funcționarea sistemului UE de verificare a vârstei, precum și o listă a emitenților de atestate UE de vârstă și o listă a soluțiilor UE de verificare a vârstei.
După cum s-a menționat mai sus, în scopul C1 și C2, Comisia a stabilit deja modelul UE de verificare a vârstei, care necesită în prezent adoptarea de către statele membre sau de către întreprinderile private. În scopul C3, Comisia instituie deja sistemul UE de verificare a vârstei, precum și cele două liste.
În scopul schimbului de informații între autoritățile responsabile, se va utiliza AGORA, care este un sistem securizat de schimb de informații pentru a sprijini comunicarea dintre coordonatorii serviciilor digitale din statele membre, Comisie și Comitetul european pentru servicii digitale (format din coordonatorii serviciilor digitale). Comisia, coordonatorii serviciilor digitale și comitetul utilizează AGORA pentru toate comunicările legate de asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale. Acest sistem este deja instituit și va fi utilizat acum și în scopul prezentului regulament, ceea ce ar putea necesita integrarea în continuare a autorităților în sistem, deși o astfel de integrare suplimentară este probabil limitată, deoarece autoritățile relevante sunt deja, în cea mai mare parte, integrate. Prin urmare, acest aspect nu va mai fi abordat în prezenta fișă financiară legislativă și digitală. Același lucru este valabil și în ceea ce privește supravegherea și asigurarea respectării normelor în cazul companionilor IA și al chatboților care se vor baza pe structurile, cadrul de asigurare a respectării normelor și sistemul de schimb de informații deja instituite în temeiul Regulamentului privind IA.
|
4.2.Date
|
Soluția UE de verificare a vârstei este o soluție care protejează viața privată, reduce datele la minimum, nu este trasabilă, nu poate fi corelată și este dublu-orb, concepută pentru a menține prelucrarea datelor cu caracter personal la un nivel minim absolut necesar. În multe cazuri, vârsta unei persoane poate fi verificată pe baza datelor existente aflate la dispoziția emitentului atestatului de vârstă. Producerea atestatelor de vârstă implică prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care trebuie să își dovedească vârsta pentru a beneficia de servicii online. Această prelucrare a datelor se efectuează separat de accesul persoanei la astfel de servicii online. Serviciul online în sine nu primește informații cu caracter personal despre utilizator ca urmare a procesului de verificare a vârstei, cu excepția dovezii că persoana a depășit vârsta necesară. Această prelucrare a datelor protejează pe deplin viața privată și utilizează cele mai recente tehnologii pentru a asigura respectarea deplină a standardelor de protecție a datelor. Tehnologia este actualizată periodic pentru a rămâne sigură și pentru a proteja în continuare viața privată.
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-data-strategy_ro
|
4.3.Soluții digitale
|
Sistemul UE de verificare a vârstei este un set de cerințe tehnice cu sursă deschisă care ar putea ajuta la publicarea unei aplicații mobile de verificare a vârstei de sine stătătoare. Atât statele membre, cât și actorii privați au posibilitatea de a dezvolta o soluție de verificare a vârstei.
Soluția le permite persoanelor să dovedească serviciilor și sistemelor digitale care necesită verificarea vârstei că au vârsta necesară, fără a-și împărtăși identitatea, vârsta exactă, data nașterii sau alte informații cu caracter personal. Această soluție digitală sprijină cerințele digitale C1și C2 și este indirect legată de C3, prin prezentarea de atestate de vârstă care demonstrează că persoanele depășesc (sau nu) o anumită vârstă.
|
4.4.Evaluarea interoperabilității
|
Soluția europeană de verificare a vârstei este interoperabilă din punct de vedere tehnic cu portofelele europene pentru identitatea digitală, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) 910/2014 de stabilire a cadrului european pentru identitatea digitală. Atestatul de vârstă va fi eliberat ca atestat electronic al atributelor, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (44) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Acest lucru garantează faptul că soluțiile de verificare a vârstei și furnizorii de atestate de vârstă vor oferi destinatarilor (potențiali) ai serviciului atestatele de vârstă care pot fi utilizate în cadrul serviciilor digitale și în toate statele membre.
Prin urmare, particularitățile de bază ale soluțiilor de verificare a vârstei permit o interoperabilitate neîntreruptă între serviciile digitale pentru ca potențialii destinatari ai serviciilor digitale să își dovedească vârsta.
|
4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale
|
După cum s-a menționat în secțiunea 4.1, Comisia a luat deja măsuri pentru a sprijini aplicarea digitală a acestui regulament, prin publicarea modelului UE și prin lucrările în curs privind sistemul UE de verificare a vârstei. Prin urmare, ar trebui ca infrastructura și sistemul să fie în funcțiune la momentul intrării în vigoare.
Pentru a asigura adoptarea de către public, dar și pentru a permite actualizarea și feedbackul constant din partea publicului Comisia Europeană a publicat cerințele tehnice necesare pentru elaborarea soluțiilor UE de verificare a vârstei. Proiectul este cu sursă deschisă și toate informațiile sunt disponibile public pe site-ul web ageverification.dev. Acest site și infrastructura sa informatică de testare asociată vor necesita întreținere și operațiuni continue. De asemenea, lucrările în curs privind sistemul UE de verificare a vârstei ar trebui să simplifice elaborarea actelor de punere în aplicare pe care se bazează aceste lucrări, deoarece se va putea ține cont de practica existentă. Campaniile de sensibilizare în preajma intrării în vigoare vor fi esențiale, nu numai pentru a sprijini adoptarea pe scară largă de către public, ci și pentru a atenua preocupările legate de viața privată și de ușurința utilizării.
|