COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.5.2026

COM(2026) 538 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind Strategia Uniunii Europene pentru combaterea sărăciei: abordarea și prevenirea sărăciei din copilărie până la vârste înaintate

{SWD(2026) 770 final} - {SWD(2026) 771 final}

Un trai demn este un drept fundamental, iar UE s-a angajat să îl respecte și să îl protejeze ( 1 ). Costul lipsei de acțiune pentru combaterea sărăciei este semnificativ și multidimensional. Sărăcia subminează coeziunea socială, slăbește democrația și frânează potențialul economic al Europei. O economie puternic competitivă și inovatoare, care stimulează creșterea economică și creează locuri de muncă de calitate, contribuie la reducerea sărăciei. Creșterea inflației ca urmare a impactului tulburărilor geopolitice și a dependenței de combustibilii fosili a afectat și va continua să afecteze facturile la energie și prețul bunurilor de bază, inclusiv al alimentelor, și duce la creșterea dificultăților și a insecurității financiare în întreaga Europă. În timp ce gospodăriile cele mai vulnerabile sunt cel mai grav afectate, gospodăriile cu venituri medii sunt, de asemenea, expuse riscului de a trece la precaritate, ceea ce face ca atât prevenirea, cât și protecția să fie mai urgente ca niciodată.

În prezent, aproximativ unul din cinci europeni este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială ( 2 ). Aceasta înseamnă că 93 de milioane de persoane nu își pot permite un trai decent. Aceasta înseamnă că 19 milioane de copii își încep viața fiind deja dezavantajați. Unele teritorii sunt deosebit de expuse riscului, 93 din cele 243 de regiuni ale UE înregistrând rate ale sărăciei și excluziunii sociale mai mari decât media UE.

UE s-a angajat deja să atingă obiectivul pentru 2030 de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane, dintre care cel puțin 5 milioane de copii ( 3 ). Statele membre sprijină această ambiție prin obiective naționale de reducere a sărăciei. S-au înregistrat progrese în pofida seriei de crize cu care s-a confruntat UE în ultimii ani: până în 2025, UE a înregistrat o scădere de 3,5 milioane comparativ cu 2019, în timp ce cifra pentru copii a rămas, în linii mari, stabilă. Sunt necesare eforturi mai puternice, susținute și mai coordonate pentru a se apropia de obiectivul pentru 2030.

Comisia stabilește obiectivul ambițios de a contribui la eradicarea sărăciei în UE până în 2050. Această primă strategie a UE pentru combaterea sărăciei stabilește o abordare cuprinzătoare pentru prevenirea sărăciei și protecția împotriva acesteia, contribuind la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale. Pornind de la ceea ce se face deja și de la politicile stabilite, aceasta stabilește calea de urmat pentru a realiza progrese suplimentare în ceea ce privește reducerea sărăciei.

Strategia propune măsuri luate la nivelul UE pentru combaterea sărăciei, specifice fiecărei categorii de vârstă, recunoscând impactul sărăciei de-a lungul întregului ciclu de viață. În centrul strategiei se află abordarea incluziunii active, care subliniază importanța sprijinului pentru activarea pe piața forței de muncă a persoanelor apte de muncă (inclusiv tranziția către locuri de muncă de calitate, acesta fiind primul și cel mai bun instrument de prevenire a sărăciei), a accesului la bunuri și servicii esențiale pentru bunăstarea și integrarea persoanelor în societate și a unui sprijin adecvat pentru venit. Având în vedere amploarea provocării, pentru a obține rezultate în ceea ce privește reducerea sărăciei sunt necesare investiții imediate și durabile.

Combaterea sărăciei este o responsabilitate colectivă și necesită eforturi coordonate la toate nivelurile. La nivelul UE, prin prezenta comunicare am stabilit prima strategie a UE pentru combaterea sărăciei. Succesul său va depinde de implicarea activă a autorităților de la toate nivelurile de guvernanță, de la nivelul UE, de la nivel național, regional și local, a partenerilor sociali, a societății civile, a sectorului privat, precum și de implicarea persoanelor care sunt afectate ele însele de sărăcie. Strategia oferă, de asemenea, un cadru pentru o cooperare consolidată cu alte instituții ale UE și cu organizațiile relevante.

Strategia se bazează pe consultări ample ( 4 ) și pe o bază analitică, detaliate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei însoțitor ( 5 ), inclusiv pe o analiză a eforturilor anterioare ale UE de combatere a sărăciei ( 6 ). Capitolul 1 analizează măsurile de combatere a sărăciei de-a lungul ciclului de viață. Capitolul 2 evaluează provocările și dimensiunile orizontale care pot agrava sărăcia. Capitolul 3 oferă oportunități de îmbunătățire a guvernanței, a finanțării și a monitorizării la toate nivelurile. 

1.Măsuri de combatere a sărăciei în toate grupele de vârstă

Toate generațiile necesită o atenție specifică pentru prevenirea și combaterea sărăciei. Deși fiecare generație are nevoi specifice și necesită acțiuni specifice de prevenire și combatere a sărăciei, o abordare integrată, care să combine resursele adecvate cu accesul efectiv la servicii de calitate, este esențială pentru toate vârstele. Combaterea sărăciei în rândul copiilor abordează bunăstarea copiilor în prezent și contribuie la prevenirea sărăciei mai târziu în viață; sprijinirea populației în vârstă de muncă, inclusiv prin măsuri specifice de activare, este, de asemenea, esențială pentru a preveni atât sărăcia în rândul copiilor, cât și sărăcia în rândul persoanelor vârstnice; iar îmbătrânirea demografică intensifică necesitatea de a sprijini persoanele vârstnice.

Măsuri menite să contribuie la ruperea cercului vicios al defavorizării și să sporească oportunitățile în viață

În medie, în UE, familiile cu copii, în special familiile monoparentale, sunt deosebit de expuse sărăciei sau excluziunii sociale. Sărăcia în rândul copiilor reflectă situația economică a gospodăriei în care locuiește copilul. Venitul parental scăzut este un factor determinant principal al sărăciei în rândul copiilor, fiind generat de barierele care împiedică integrarea părinților pe piața forței de muncă și de sărăcia persoanelor încadrate în muncă ( 7 ), în timp ce costurile de creștere a copiilor sunt resimțite mai acut în contextul creșterii prețurilor la locuințe, energie și alimente. Părinții unic susținător al familiei monoparentale, în special mamele singure, sunt de peste două ori mai expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială ( 8 ). În consecință, în prezent, în UE, unul din patru copii este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială ( 9 ).

Combaterea sărăciei în rândul copiilor necesită îmbunătățirea accesului părinților la resurse adecvate. În primul rând, este esențial să se sprijine accesul părinților la locuri de muncă de calitate și să se ofere familiilor vulnerabile un sprijin adecvat pentru venit. În al doilea rând, sistemele bine concepute de prestații familiale și pentru copii joacă un rol central în a ajuta familiile să facă față costurilor de creștere a copiilor. Cu toate acestea, impactul prestațiilor asupra sărăciei și excluziunii variază foarte mult de la un stat membru la altul. Acest lucru indică necesitatea de a îmbunătăți conceperea și acoperirea acestora, caracterul lor adecvat și recurgea la acestea. Coordonarea între sistemele, serviciile și prestațiile de protecție socială trebuie, de asemenea, îmbunătățită. Pentru a aborda acest aspect, Comisia va adopta în 2027 o recomandare a Comisiei privind sporirea eficienței și a integrării sistemelor de prestații pentru copii în combaterea sărăciei în rândul copiilor, pentru a îmbunătăți coordonarea și a spori impactul pozitiv al acestora, în interesul superior al copiilor. Luarea în considerare și, acolo unde este necesar, îmbunătățirea distribuirii cheltuielilor sociale și a altor cheltuieli publice între grupele de vârstă par importante pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și promovarea echității între generații, în contextul unor resurse publice limitate.

Copiii expuși riscului ar trebui să fie protejați împotriva sărăciei și să aibă acces de urgență la serviciile de care au nevoie. Educația și îngrijirea timpurie de înaltă calitate, școlarizarea, activitățile extrașcolare, inclusiv sportul și cultura, mesele școlare și alimentația sănătoasă, asistența medicală și locuințele se numără printre serviciile esențiale care pot contribui la compensarea dezavantajelor și la promovarea egalității de șanse pentru copiii vulnerabili, pentru a-i ajuta să iasă din sărăcie. Pe baza evaluării punerii în aplicare în curs a Garanției europene pentru copii, precum și a provocărilor emergente cu care se confruntă copiii aflați în dificultate, Comunicarea intitulată „Ruperea cercului vicios al sărăciei în rândul copiilor – consolidarea Garanției europene pentru copii” anunță măsuri de îmbunătățire a accesului cuprinzător la toate serviciile de care au nevoie copiii pentru a-și valorifica pe deplin potențialul în viață.

Sprijinirea tinerilor pentru a prospera

În prezent, tinerii din UE se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de sărăcie sau de excluziune socială. În 2025, 24 % dintre tinerii sub 29 de ani erau expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială, cu 3 puncte procentuale mai mult decât populația totală. Acest lucru este determinat în mare măsură de șomajul în rândul tinerilor, de părăsirea timpurie a școlii și de lipsa de implicare a tinerilor în sistemul de educație sau pe piața forței de muncă.

Principalele provocări cu care se confruntă tinerii vulnerabili se referă în principal la tranziția lor de la educație sau formare la ocuparea unui loc de muncă și la accesul la servicii esențiale. Tinerii se confruntă cu provocări din ce în ce mai complexe pe o piață a forței de muncă care evoluează rapid, inclusiv cu o expunere mai mare la contracte pe termen scurt și la stagii neremunerate, printre altele. Garanția pentru tineret ( 10 ) urmărește să se asigure că toți tinerii cu vârsta sub 29 de ani primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu de practică, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală. De la crearea sa în 2013, aceasta a ajutat peste 63 de milioane de tineri europeni.

Privind în perspectivă, Comisia va colabora cu statele membre pentru a consolida punerea în aplicare a Garanției pentru tineret, în special prin intensificarea informării tinerilor aflați în dificultate, și anume în zonele cu rate ridicate ale șomajului. În acest sens, este important să se creeze și să se sprijine spații extrașcolare adecvate, sigure și favorabile incluziunii la nivel local, care pot servi drept centre care să ofere consiliere și mentorat cuprinzătoare și coordonate tinerilor și să asigure o abordare integrată și legături mai strânse cu alte servicii.

În plus, pentru a întrerupe transmiterea sărăciei și a dezavantajelor, este esențial să se sprijine transformarea copiilor aflați în dificultate în tineri capacitați. Comunicarea intitulată „Ruperea cercului vicios al sărăciei în rândul copiilor – consolidarea Garanției europene pentru copii” sprijină acest lucru propunând măsuri de corelare între Garanția europeană pentru copii și Garanția pentru tineret. Până în 2027, Comisia va elabora un set de instrumente pentru a corela și a consolida coordonarea dintre Garanția pentru copii și Garanția pentru tineret, inclusiv punând accentul pe o abordare individualizată și asigurând legături mai strânse cu alte servicii, în special cu cele acoperite de Garanția europeană pentru copii.

Combaterea sărăciei care afectează persoanele în vârstă de muncă

Dovezile arată că, pentru cei care pot lucra, un loc de muncă de calitate este cea mai bună protecție împotriva sărăciei. Mai mult decât o simplă sursă de venit, acesta le oferă oamenilor un sentiment de demnitate și un scop, precum și o rețea socială și sentimentul de apartenență la o comunitate mai largă. În prezent, multe persoane se confruntă cu sărăcia sau riscă să ajungă în sărăcie din cauza excluderii lor de pe piața forței de muncă: în 2025, 66 % dintre șomeri și 44 % dintre persoanele din afara pieței forței de muncă erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Femeile se confruntă cu obstacole specifice și numărul femeilor expuse riscului de sărăcie în UE este cu 6,7 milioane mai mare decât cel al bărbaților ( 11 ). Adesea, părinții cu responsabilități de îngrijire nu au acces la educație și îngrijire timpurie de calitate sau nu își pot permite acest lucru. Acest lucru se traduce prin rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, evidențiate printr-o diferență medie de 10 puncte procentuale față de bărbați.

Sprijinirea integrării pe piața forței de muncă a persoanelor care au capacitatea de a lucra necesită măsuri de activare specifice și eficace, în special pentru șomerii de lungă durată, persoanele inactive și persoanele care se confruntă cu obstacole specifice. Este esențial ca măsurile de sprijin să promoveze autonomia individuală și să prezinte un echilibru adecvat între sprijinul pentru venit, măsurile active pe piața forței de muncă, stimulentele pentru muncă și obligațiile reciproce. Pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili să dobândească competențe, să își îmbunătățească capacitatea de inserție profesională și, prin urmare, să își sporească șansele de a găsi un loc de muncă susținut și de calitate, este necesară o abordare individualizată, inclusiv în ceea ce privește asistența pentru căutarea unui loc de muncă, consilierea și orientarea, formarea și experiența profesională ( 12 ). În același timp, sprijinirea activării este esențială pentru promovarea talentelor potențiale neexploatate în Europa și contribuie la creșterea economică, la competitivitate și la dezvoltarea comunității.

Acesta este motivul pentru care, în conformitate cu articolul 154 alineatul (2) din TFUE, în a doua jumătate a anului 2026, Comisia va lansa prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni pentru a obține opiniile acestora cu privire la posibila direcție a acțiunii UE de sprijinire a activării persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și a egalității între femei și bărbați în ceea ce privește oportunitățile de pe piața forței de muncă. Inițiativa ar urmări să sprijine identificarea și informarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și stabilirea unor căi individualizate de integrare pe piața forței de muncă, implicând toate autoritățile relevante și consolidând cooperarea acestora. În acest sens, ar contribui la eliminarea barierelor din calea tranziției către piața forței de muncă și la îmbunătățirea gradului de utilizare a serviciilor de sprijin.

Comisia va sprijini în continuare economia socială și microfinanțarea, care joacă un rol specific în furnizarea de oportunități de muncă și de desfășurare a unor activități independente pentru persoanele care se confruntă cu sărăcia. Aceasta va include evaluarea rolului sprijinului financiar public în facilitarea înființării și dezvoltării actorilor din economia socială ( 13 ). În plus, grupurile specifice necesită eforturi specifice, deoarece se confruntă cu obstacole specifice în calea intrării pe piața forței de muncă. Acesta este, de exemplu, cazul resortisanților țărilor terțe ( 14 ) și al persoanelor cu handicap, care vor fi sprijinite de un pachet consolidat privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap, în conformitate cu Comunicarea privind consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap până în 2030.

Cu toate acestea, un loc de muncă poate fi protejat împotriva sărăciei numai dacă asigură un venit adecvat, suficient pentru a acoperi costurile de trai. În pofida unor ușoare îmbunătățiri înregistrate în ultimul deceniu, aproximativ 8,3 % dintre persoanele încadrate în muncă din UE sunt în continuare expuse riscului de sărăcie. Persoanele cu contracte cu fracțiune de normă sau cu contracte temporare sunt de două ori mai expuse riscului de sărăcie (12,9 % și, respectiv, 13,4 %) decât cele care ocupă locuri de muncă cu normă întreagă sau permanente (6,9 % și, respectiv, 5,2 %).

Combaterea sărăciei persoanelor încadrate în muncă necesită promovarea locurilor de muncă de calitate, combaterea intensității scăzute involuntare a muncii, inclusiv prin eliminarea barierelor, cum ar fi lipsa îngrijirii la prețuri accesibile, și asigurarea accesului la servicii și la sprijin pentru venit, după caz. Aceasta necesită, de asemenea, combaterea muncii nedeclarate prin formalizarea stimulentelor, alături de asigurarea respectării legii. O economie puternic competitivă și inovatoare, cu salarii adecvate și transparente, sprijinite de negocieri colective, contracte de muncă neprecare, oportunități de formare, o protecție socială adecvată ( 15 ), precum și politici care contribuie la reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie permit crearea de locuri de muncă de calitate ( 16 ). Modul în care statele membre concep prestațiile sociale și prestațiile pentru exercitarea unei activități profesionale are, de asemenea, un impact asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă, în special pentru persoanele care trec la locuri de muncă stabile și cu normă întreagă. Ar trebui stabilite salarii minime adecvate la un nivel suficient pentru a proteja persoanele care lucrează cu normă întreagă împotriva sărăciei, în conformitate cu Directiva privind salariile minime adecvate.

În 2027, Comisia va prezenta o recomandare care va oferi orientări de politică bazate pe date concrete și bune practici pentru prevenirea și combaterea sărăciei persoanelor încadrate în muncă. Orientările vor fi elaborate în strânsă cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali. Acestea vor evidenția principalii factori determinanți ai sărăciei persoanelor încadrate în muncă și vor elabora bune practici pentru a sprijini trecerea la o intensitate mai mare a muncii (și, prin urmare, la venituri mai mari) și pentru a se asigura că sistemele fiscale și de prestații sociale sunt aliniate în mod consecvent, astfel încât creșterea numărului de ore lucrate să se traducă în venituri mai mari. Recomandarea va fi urmată de discuții structurate specifice cu toți actorii relevanți, inclusiv cu partenerii sociali și cu autoritățile naționale. În paralel, Comisia va intensifica punerea în aplicare pentru a asigura transpunerea integrală a Directivei privind salariile minime adecvate ( 17 ). Viitorul raport din 2026 privind directiva va oferi o imagine de ansamblu a situației actuale. Comisia își va intensifica eforturile prin intermediul schimburilor de învățare reciprocă și prin urmărirea unei monitorizări atente în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și al Comitetului pentru protecție socială (SPC).

Este esențial să se asigure sprijinul necesar pentru un trai demn persoanelor care nu pot munci, fie că această incapacitate este de natură structurală, fie pentru că se confruntă în prezent cu obstacole specifice ( 18 ). Deși toate statele membre dispun de sisteme de venit minim, care sprijină, de asemenea, accesul la servicii și incluziunea pe piața forței de muncă, caracterul adecvat și acoperirea sprijinului variază semnificativ. O provocare majoră în acest sens o reprezintă, de asemenea, nivelurile scăzute de recurgere la sprijin, care variază de la 20 % la 50 % de la un stat membru la altul, subminând puternic eficacitatea politicilor publice. La începutul anului 2027, Comisia va publica un Compendiu de bune practici pentru a contribui la abordarea neutilizării sprijinului pentru venit. Acesta va acoperi diferiții factori determinanți ai neutilizării, inclusiv lipsa de informații și complexitatea administrativă, și va servi drept bază pentru o cooperare mai structurată pe această temă în cadrul Comitetului pentru protecție socială ( 19 ) și al grupului său de lucru privind venitul minim (MINET) ( 20 ).

Combaterea și prevenirea sărăciei în rândul persoanelor vârstnice

În 2025, aproape una din cinci persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE (18,8 %). Rata este mult mai mare pentru femei (21,2 %) decât pentru bărbați (15,8 %). Această disparitate de gen este adesea legată de pensii mai mici pentru femei, în medie, ca urmare a disparităților în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea, precum și ca urmare a întreruperilor în carieră din motive de îngrijire acumulate în timpul vieții profesionale. Creșterea incidenței handicapului și a nevoilor de îngrijire pe termen lung la vârste înaintate se traduce, de asemenea, într-un impact suplimentar asupra sărăciei la vârste înaintate. În plus, vârsta înaintată poate genera, de asemenea, provocări legate de creșterea nevoilor de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, de riscul crescut de izolare socială și de singurătate, care pot fi agravate și mai mult de excluziunea digitală.

Combaterea și prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul persoanelor vârstnice necesită acțiuni coordonate în ceea ce privește adecvarea pensiilor, participarea pe piața forței de muncă și protecția socială, precum și accesul efectiv la servicii de îngrijire de înaltă calitate și intervenții specifice de incluziune socială. Stimulentele și factorii favorizanți specifici pentru a permite prelungirea vieții profesionale, dacă este cazul, pensiile adecvate, indemnizațiile pentru limită de vârstă ( 21 ) și economiile pentru pensii suplimentare, care sprijină capacitatea sistemelor de pensii, previn sărăcia în rândul persoanelor vârstnice. În acest sens, îmbunătățirea alfabetizării în domeniul pensiilor și a transparenței pensiilor joacă, de asemenea, un rol în creșterea veniturilor din pensii ( 22 ). Comisia solicită crearea în timp a unui sistem de pensii cu mai mulți piloni, care să vizeze asigurarea unui venit adecvat pentru persoanele vârstnice.

În 2027, Comisia și Comitetul pentru protecție socială vor publica un raport comun privind protecția socială adecvată la vârste înaintate, care identifică lacunele în ceea ce privește adecvarea pensiilor și acoperirea îngrijirii pe termen lung în toate statele membre și un raport de expertiză care cartografiază și revizuiește mecanismele naționale de protecție a persoanelor vârstnice împotriva sărăciei. Ambele rapoarte vor sprijini factorii de decizie politică să întreprindă reforme pentru a consolida sistemele de pensii, pentru a asigura caracterul adecvat al acestora pe termen lung și pentru a aborda sărăcia în rândul persoanelor vârstnice. Pe baza acestora, Comisia va organiza un schimb de opinii la nivel înalt cu privire la politici integrate pentru asigurarea unei vieți demne pentru persoanele vârstnice cu statele membre, partenerii sociali, părțile interesate și experții.

Evitarea transmiterii sărăciei în viață de la o grupă de vârstă la alta

În fiecare an, aproximativ o treime din persoanele expuse riscului de sărăcie ies din sărăcie și sunt înlocuite de cohorte noi ( 23 ). Aceste tranziții către și dinspre sărăcie sunt declanșate, de obicei, de schimbări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și veniturile (cum ar fi renunțarea la un loc de muncă sau începerea unui nou loc de muncă sau creșterea sau reducerea programului de lucru), dar și de modificări în componența gospodăriei (cum ar fi nașterea unui copil sau separarea) și de impactul mai larg al crizelor.

Tranzițiile între etapele vieții, de la copilărie la tineret, de la tineret la vârsta de muncă și de la vârsta de muncă la pensionare, sunt momente critice în care se poate materializa riscul de a intra în situații precare. De exemplu, tinerii care părăsesc locuința familială se confruntă adesea cu etape importante ale vieții, cum ar fi intrarea pe piața forței de muncă, adesea prin locuri de muncă precare sau întemeierea unei familii, confruntându-se în același timp cu dificultăți în ceea ce privește accesul la locuințe la prețuri accesibile. Acest lucru este deosebit de acut în cazul persoanelor care părăsesc sistemul de îngrijire alternativă (instituționalizată sau rezidențială), care sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie sau chiar de lipsă de adăpost ( 24 ). În mod similar, tranziția de la vârsta de muncă la pensionare poate fi însoțită de un risc crescut de sărăcie, dacă nu este bine pregătită. Promovarea prelungirii vieții profesionale pentru persoanele care pot și doresc să lucreze în continuare și sprijinirea îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate sunt esențiale pentru a preveni sărăcia în rândul persoanelor vârstnice. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de politici care să promoveze stimulente pozitive și o mai mare flexibilitate a parcursurilor de pensionare, reflectând, de asemenea, diversitatea carierelor profesionale și stimulând includerea timpurie în pensiile suplimentare. 

În sens mai larg, toate politicile trebuie să fie concepute astfel încât să prevină acumularea de dezavantaje pe tot parcursul vieții. Acesta este raționamentul care stă la baza Strategiei privind echitatea între generații ( 25 ) și a viitoarei foi de parcurs privind longevitatea, care va cartografia aspecte de politică specifice vârstei pentru toate grupele de vârstă, pentru a identifica oportunități strategice de modelare activă a unei vieți mai lungi și mai sănătoase și a securității financiare.

2.Măsuri de abordare a provocărilor orizontale care agravează sărăcia

În vederea prevenirii și combaterii în continuare a sărăciei, este esențial să se abordeze provocările orizontale, care ar putea avea un impact asupra tuturor generațiilor în același timp. Printre acestea se numără discriminarea și stigmatizarea, dificultățile de a-și permite nevoi de bază, cum ar fi alimentele, energia, o locuință și alte bunuri de bază, precum și lipsa accesului la servicii de calitate.

Combaterea discriminării și a stigmatizării

Prejudecățile și stigmatizarea pot dezavantaja anumite grupuri de populație încă de la început, iar femeile și unele grupuri de populație sunt mai expuse sărăciei și excluziunii sociale. Există o probabilitate mai mare ca femeile să se confrunte cu sărăcia, inclusiv din cauza expunerii la mai puține oportunități de angajare și la rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă, la întreruperi în carieră și la activități de îngrijire neremunerate ( 26 ). Prejudecățile și stigmatizarea afectează, de asemenea, persoanele cu handicap (29 % expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială), persoanele născute în afara UE (39 %), persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară, în special romii (70 % sunt expuse riscului de sărăcie) și persoanele LGBTIQ+ (38 % fac față cheltuielilor de zi cu zi cu mare dificultate).

Toți acești factori pot limita accesul la muncă, educație, locuințe, servicii de îngrijire și alte servicii, subminând în același timp încrederea socială, siguranța personală și participarea în societate. Comisia a elaborat strategii menite să promoveze egalitatea de gen și să combată discriminarea persoanelor cu handicap, a persoanelor afectate de rasism, a romilor și a persoanelor LGBTIQ+, în contextul Uniunii egalității ( 27 ). Comisia va colabora în continuare cu statele membre și cu alte părți interesate pentru a elabora măsuri de combatere a sărăciei care să vizeze grupuri specifice. În special, Cadrul strategic al UE pentru romi solicită reducerea, până în 2030, cu cel puțin jumătate a decalajului în materie de sărăcie dintre romi și populația generală.

Pe lângă grupurile enumerate mai sus, persoanele care se confruntă cu sărăcia sunt, de asemenea, adesea stigmatizate sau discriminate din cauza mediului lor socioeconomic ( 28 ). Pentru a contribui la lucrările viitoare, Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) va realiza o analiză juridică comparativă cu privire la statutul socioeconomic ca motiv de discriminare în cadrele juridice și de reglementare ale statelor membre ale UE și va furniza date cu privire la impactul semnificativ al sărăciei și al dezavantajului socioeconomic asupra discriminării.

Facilitarea acoperirii nevoilor de bază în contextul creșterii costului vieții

În întreaga UE, presiunile tot mai mari asupra costului vieții împing mai multe persoane în sărăcie, agravând dificultățile pentru cei care se confruntă deja cu dificultăți și accentuând precaritatea financiară pentru gospodăriile cu venituri medii. Costul vieții este una dintre principalele preocupări ale cetățenilor UE, 88 % dintre aceștia fiind îngrijorați de costul zilnic al vieții și de impactul acestuia asupra viitorului gospodăriei lor ( 29 ). Aceasta este o preocupare gravă pentru persoanele care se confruntă deja cu sărăcia în prezent, împingând în același timp persoanele din clasa de mijloc către riscul de a se confrunta cu precaritate și dificultăți. Accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor a alimentelor sănătoase și durabile reprezintă o preocupare importantă, care ar trebui monitorizată și abordată ( 30 ). Odată cu creșterea prețurilor la alimente, un grup tot mai mare de persoane depinde de sprijinul autorităților sau al organizațiilor în ceea ce privește accesul la alimente sau de sprijinul băncilor de alimente ( 31 ).

Combaterea sărăciei energetice și a sărăciei în materie de transporturi ar trebui să rămână o prioritate în contextul tulburărilor geopolitice actuale, deoarece creșterea prețurilor la energie și transport are un impact și mai semnificativ asupra gospodăriilor vulnerabile care cheltuiesc o parte mai mare a veniturilor pentru energie. Astfel cum s-a anunțat în comunicarea AccelerateEU adoptată în aprilie 2026, Comisia va coordona eforturile de protejare a cetățenilor, în special a consumatorilor vulnerabili, împotriva șocurilor prețurilor la energie, inclusiv prin măsuri de urgență, protecție împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică, scheme de leasing social și alte măsuri de accelerare a economiilor de energie și a energiei curate. De asemenea, Comisia își va intensifica eforturile de combatere a sărăciei energetice prin actualizarea Recomandării Comisiei din 2023 privind sărăcia energetică în cursul anului 2026 ( 32 ). Pentru gospodăriile cu venituri mai mici, o economie mai circulară poate reduce presiunile asupra costului vieții prin prelungirea duratei de viață și a potențialului de reparare a produselor și prin extinderea accesului la piețe ale produselor de ocazie și la servicii de reparare la prețuri accesibile ( 33 ).

În contextul creșterii costului vieții, este esențial să se accelereze eforturile de îmbunătățire a protecției consumatorilor, a alfabetizării financiare și a accesului la servicii financiare. Consumatorii, în special consumatorii vulnerabili, ar trebui, de asemenea, să fie protejați în lumea digitală. Viitorul act legislativ privind echitatea digitală va contribui în mod substanțial la asigurarea acestei protecții. Alfabetizarea financiară joacă un rol important, încă de la o vârstă fragedă, deoarece poate sprijini capacitatea oamenilor de a înțelege conceptele de bază care le permit să consume, să economisească și să investească într-un mod mai informat pe tot parcursul vieții ( 34 ). Alfabetizarea financiară poate contribui, de asemenea, la evitarea îndatorării excesive, care se poate deteriora din cauza creșterii costurilor datoriei, a scăderii veniturilor, a costului mai ridicat al vieții și a dependenței sporite de credite ( 35 ). De asemenea, este esențial să se faciliteze accesul la serviciile financiare prin garantarea faptului că toți consumatorii au dreptul de a deschide și de a utiliza un cont de plăți cu funcționalități de bază oriunde în UE ( 36 ), precum și prin îmbunătățirea accesului la numerar ( 37 ).

Prețurile locuințelor reprezintă o provocare deosebită pentru persoanele care se confruntă cu sărăcia sau sunt expuse riscului de sărăcie. Accesul la locuințe la prețuri accesibile, durabile și de calitate este o condiție prealabilă vitală pentru integrarea în societate și pe piața forței de muncă ( 38 ). În timp ce există o probabilitate mai mare ca persoanele care se confruntă cu dificultăți legate de locuință să se confrunte cu sărăcia, 31,1 % dintre gospodăriile cu venituri mici sunt supraîncărcate de costurile cu locuința, iar aproximativ 5 % dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani declară că s-au confruntat cu dificultăți legate de locuință într-o anumită etapă a vieții lor ( 39 ). Aproximativ 1 milion de persoane din UE se confruntă cu lipsa de adăpost, cea mai extremă formă de sărăcie și excluziune socială ( 40 ). Împreună cu prezenta strategie, Comisia prezintă o propunere de recomandare a Consiliului privind combaterea excluziunii în materie de locuințe, care urmărește să faciliteze elaborarea și punerea în aplicare a unor cadre strategice naționale bazate pe politici integrate, centrate pe persoană și axate pe locuințe, pentru a sprijini persoanele aflate în situații precare în materie de locuințe și pentru a preveni și a aborda lipsa de adăpost.

Asigurarea accesului la servicii pentru persoanele aflate în dificultate

Serviciile sociale joacă un rol important în asigurarea bunăstării de bază necesare și a sprijinului pentru persoanele care se confruntă deja cu sărăcia și în prevenirea intrării altor persoane în sărăcie. Serviciile de incluziune socială, cum ar fi asistența socială, consilierea, sprijinul psihologic și reabilitarea, sunt deosebit de importante. Serviciile de incluziune socială sunt, de asemenea, esențiale pentru orientarea utilizatorilor către serviciile de care au nevoie (cum ar fi educația și formarea, îngrijirea, serviciile de sănătate) și pentru facilitarea accesului acestora la așa-numitele servicii esențiale (energie, transport, comunicații digitale, apă și salubritate și servicii financiare), informându-i cu privire la sistemele relevante de la fața locului (de exemplu, beneficii energetice). Pentru ca eforturile lor să fie eficace, este necesară consolidarea cooperării dintre administrații, inclusiv în ceea ce privește infrastructura digitală. În plus, o provocare deosebită este asigurarea disponibilității serviciilor pe întreg teritoriul, inclusiv în regiunile rurale și ultraperiferice. Mediile naționale ascund disparități teritoriale semnificative, zonele de sărăcie afectând atât zonele urbane, cât și pe cele rurale. Unul dintre obiectivele viitoarei strategii privind „dreptul de a rămâne pe teritoriu”, menit să sprijine atractivitatea teritoriilor, va fi facilitarea accesului la servicii în întreaga UE.

Îmbunătățirea accesului la servicii înseamnă o mai bună calitate, disponibilitate, accesibilitate și prețuri abordabile. Comisia va colabora cu Comitetul pentru protecție socială pentru a actualiza Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale din 2010, care se axează pe îmbunătățirea furnizării de servicii (oferind orientări privind modul de stabilire, monitorizare și evaluare a standardelor de calitate pentru serviciile sociale). Acest lucru va aborda, de asemenea, complexitatea administrativă, stigmatizarea, excluziunea digitală și barierele procedurale. De asemenea, Comisia va actualiza Raportul Comisiei din 2023 privind accesul la serviciile esențiale. 

Barierele în calea accesului la servicii pot agrava și adânci sărăcia, în special atunci când persoanele aflate în dificultate acută nu pot obține sprijin rapid și eficace în perioade dificile. Este nevoie de o mai bună acoperire, de o mai bună integrare și cooperare între servicii, precum și de o mai bună aliniere între sprijinul disponibil și nevoile reale ale celor la care intenționează să ajungă. În 2027, Comisia va prezenta o propunere de recomandare a Consiliului pentru a sprijini accesul mai ușor și integrat la servicii. Aceasta va sublinia rolul serviciilor de incluziune socială, sprijinind un punct unic de acces pe întreg teritoriul și facilitând furnizarea de sprijin integrat. Aceasta va urmări să consolideze raza lor de acțiune și proximitatea față de destinatari, precum și dependența de o evaluare rapidă a nevoilor utilizatorului, urmată de un plan de sprijin integrat. Aceasta va sprijini, de asemenea, practicile de sprijin inter pares în rândul persoanelor care se confruntă cu sărăcia, recunoscând experiența și cunoștințele lor directe în ceea ce privește facilitarea accesului la servicii.

Educația și formarea, pe parcursul întregului ciclu de viață, au un rol esențial în combaterea și prevenirea sărăciei. Accesul la educație și formare de calitate poate contribui la scoaterea persoanelor din sărăcie sau excluziune socială, oferindu-le competențele necesare pentru a găsi un loc de muncă de calitate și pentru a participa activ în societate. Educația poate rupe cercul vicios al dezavantajării în toate etapele vieții – de la primii ani ai copilăriei până la învățarea în rândul adulților și reconversia profesională. Cu toate acestea, mediul socioeconomic al cursanților rămâne cel mai persistent factor determinant al inegalității educaționale în Europa. Subfinanțarea sistemică în zonele defavorizate duce la un deficit de cadre didactice, la o rotație mai mare a personalului și la mai puțini educatori cu experiență, ceea ce duce la un sprijin mai puțin individualizat – tocmai condițiile cele mai puțin adecvate pentru copiii defavorizați care nu pot beneficia de resurse compensatorii acasă. În cursul anului 2026, Comisia va adopta un pachet privind educația, care va include o schemă de sprijin pentru competențe de bază, sprijinind intervenții eficace la nivel școlar pentru a-i ajuta pe toți copiii și tinerii, inclusiv pe cei care provin din medii defavorizate, să atingă un nivel adecvat de competențe de bază până la sfârșitul școlarizării obligatorii și pentru a reduce inegalitățile în materie de învățare timpurie. Competențele și aptitudinile digitale au devenit esențiale pentru a participa în societate, pentru a profita de serviciile publice digitale și pentru a avea acces la piața forței de muncă. Comisia își va continua eforturile pentru ca, până în 2030, 80 % dintre cetățenii europeni să dețină cel puțin un nivel de bază de competențe digitale, o condiție esențială atât pentru locurile de muncă actuale, cât și pentru cele viitoare.

În contextul tendințelor demografice, ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesului persoanelor celor mai vulnerabile la serviciile de îngrijire pe termen lung. Acest lucru este valabil în special în zonele rurale, care se confruntă cu provocări mai mari legate de îmbătrânirea populației. Îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire pe termen lung favorabile incluziunii, accesibile ca preț și de calitate poate avea un impact pozitiv asupra beneficiarilor serviciilor de îngrijire, dar dimensiunea sa legată de sărăcie se extinde și asupra îngrijitorilor informali – în principal femei. Responsabilitățile de îngrijire reduc frecvent participarea pe piața forței de muncă, reduc rata de acumulare a drepturilor de pensie și limitează securitatea veniturilor. UE a instituit instrumente specifice pentru a sprijini accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și accesibile din punct de vedere financiar ( 41 ). În 2027, Comisia va prezenta un pact european privind serviciile de îngrijire, care va orienta reformele și investițiile pentru servicii de îngrijire accesibile ca preț și de înaltă calitate pe tot parcursul vieții, acordând o atenție deosebită persoanelor expuse riscului de sărăcie, abordând în același timp cauzele structurale ale deficitului de forță de muncă – atractivitatea și calitatea locurilor de muncă din sectorul îngrijirii.

Fenomenele meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice perturbă serviciile esențiale, deteriorează infrastructura și pot împinge și mai mult grupurile sociale vulnerabile în sărăcie și excluziune socială. Este esențial să se consolideze reziliența societății în fața impactului schimbărilor climatice, care au un impact disproporționat asupra gospodăriilor vulnerabile. Viitorul cadru european integrat pentru reziliența la schimbările climatice va reprezenta o oportunitate de a le aborda. La un nivel mai general, în ceea ce privește pregătirea, experiențele din crizele recente demonstrează necesitatea de a ajunge la populațiile deosebit de defavorizate și la cele care se confruntă cu discriminarea, sărăcia și excluziunea socială și de a le viza, în vederea îmbunătățirii comunicării și a prevenirii dezinformării.

3.Consolidarea guvernanței și a finanțării și îmbunătățirea monitorizării pentru reducerea și prevenirea sărăciei

Guvernanța

Combaterea și prevenirea sărăciei reprezintă o responsabilitate colectivă semnificativă. Acțiunea comună și la toate nivelurile este singura modalitate de a aduce UE pe calea eradicării sărăciei până în 2050. Autoritățile publice și actorii privați, precum și partenerii sociali și organizațiile societății civile sunt chemați să își joace rolul.

Comisia invită statele membre să se asigure că există cadre de politică de combatere a sărăciei, la nivel național, regional sau local, după caz. Creșterea sărăciei reprezintă o provocare în toate statele membre. În prezent, doar 22 de state membre au strategii naționale de combatere a sărăciei sau cadre strategice similare, autoritățile regionale și locale jucând un rol central în guvernanța și punerea lor în aplicare. Comisia invită toate statele membre să prezinte strategii coerente și mai eficiente de combatere a sărăciei și este pregătită să sprijine statele membre să obțină rezultate în ceea ce privește reducerea și prevenirea sărăciei. Noile investiții și reforme trebuie să contribuie la combaterea sărăciei. Comisia sprijină utilizarea evaluărilor impactului distributiv ( 42 ) în statele membre și va oferi orientări suplimentare cu privire la utilizarea unor astfel de evaluări în cadrele lor bugetare naționale, acolo unde este fezabil.

Împreună cu prezenta strategie, Comisia prezintă un document de orientare pentru a ajuta autoritățile naționale, regionale și locale să își planifice și să își îmbunătățească strategiile și cadrele de combatere a sărăciei ( 43 ). Principiile pentru politici eficace de combatere a sărăciei reflectă natura multidimensională a sărăciei în elaborarea strategiilor de combatere și prevenire a acesteia, asociind toate părțile interesate și nivelurile de guvernanță necesare. Acestea pot fi utilizate ca instrument structurat de autoevaluare și planificare în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor: de la pregătirea sau actualizarea cadrelor de combatere a sărăciei până la conceperea reformelor și a investițiilor și la revizuirea punerii în aplicare. Serviciile Comisiei vor sprijini utilizarea acestora prin dialog politic și învățare reciprocă între statele membre.

Reflectând asupra sărăciei ca provocare din ce în ce mai mare și complexă, care necesită răspunsuri coordonate care implică investiții și măsuri legislative, Comisia invită statele membre să numească un coordonator pentru combaterea sărăciei, la cel mai înalt nivel politic, pentru a coordona dezvoltarea cadrelor de politică de combatere a sărăciei și pentru a asigura caracterul multidimensional al acestora. Misiunea acestora ar fi de a supraveghea conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea cadrelor, implicând toate ministerele și autoritățile relevante. Aceștia vor sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a cadrelor de către autoritățile regionale și locale. Împreună cu coordonatorii naționali pentru combaterea sărăciei, Comisia va organiza schimburi periodice și eficace de bune practici în combaterea sărăciei, prin sprijinirea învățării reciproce, prin consolidarea cooperării dintre aceștia și prin sprijinirea deciziilor bazate pe dovezi.

În cadrul semestrului european, Comisia va oferi în continuare orientări statelor membre și va contribui la coordonarea politicilor naționale relevante. Prin integrarea în semestru a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale ( 44 ), guvernanța economică contribuie la reziliența socială. Semestrul identifică provocările sociale și lacunele din sistemele naționale de protecție socială, recomandând în același timp răspunsuri de politică adecvate. În fiecare dintre ultimele două cicluri ale semestrului, peste o treime dintre statele membre au primit o recomandare specifică fiecărei țări referitoare la sărăcie. Este important ca statele membre să accelereze punerea lor în aplicare.

Pe lângă statele membre, Comisia va coopera cu alte instituții și organizații pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei. În special, Comisia va continua să se angajeze într-un dialog structurat informal cu Parlamentul European, în special cu Intergrupul „Combaterea sărăciei”. Comisia va conveni, de asemenea, asupra unui plan de acțiune comun cu Comitetul European al Regiunilor până la sfârșitul anului 2026, consolidând cooperarea în domenii-cheie prioritare, cum ar fi acțiunile de combatere a sărăciei la nivel local și regional. Aceștia vor colabora la lansarea unui „Premiu UE pentru incluziune socială” ( 45 ) pentru orașe și municipalități, pentru a recunoaște acțiunile inovatoare și eficace puse în aplicare la nivel local și pentru a promova învățarea reciprocă, permițând orașelor și municipalităților să facă schimb de bune practici. Până la sfârșitul anului 2026, Comisia și Comitetul Economic și Social European vor încheia, de asemenea, un acord de cooperare, pe baza cadrului existent pentru sprijin consultativ la nivel de experți, și vor face schimb de bune practici pentru combaterea sărăciei.

Pe baza experiențelor pozitive din timpul procesului de consultare pentru strategie, Comisia își va intensifica cooperarea cu persoanele afectate de sărăcie. Aceasta va institui un forum dedicat pentru a le consulta în mod structurat și regulat cu privire la conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea inițiativelor care vizează combaterea sărăciei sau a excluziunii sociale, precum și în alte domenii de politică care le pot afecta viața. De asemenea, Comisia va colabora în continuare cu organizațiile societății civile ( 46 ), într-un mod structurat, pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei. În paralel, dialogul social va continua să joace un rol esențial în găsirea unor soluții echilibrate ca răspuns la schimbările de pe piața muncii ( 47 ).

Finanțare

Având în vedere nevoia urgentă de acțiune, este esențial să se asigure un sprijin financiar suficient pentru combaterea sărăciei. Pentru a intensifica măsurile de combatere a sărăciei, finanțările publice și private trebuie să fie mobilizate într-un mod mai eficace atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Aceasta include atât investiții pe termen lung, pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii, cât și măsuri de urgență rapide pentru a preveni sărăcia și a reduce durata perioadelor de sărăcie. În acest sens, pe termen scurt, ar trebui să se acorde o atenție deosebită finanțării serviciilor de asistență pentru tranziția copiilor aflați în dificultate către vârsta adultă (punți între Garanția europeană pentru copii și Garanția pentru tineret), deoarece acestea întrerup transmiterea sărăciei de la o generație la alta. Aceasta va include consolidarea identificării timpurii a copiilor expuși riscurilor, extinderea programelor de mentorat și de orientare, a măsurilor de informare și a altor măsuri de sprijin. În plus, deși strategia subliniază că locurile de muncă de calitate reprezintă cea mai bună modalitate de a ieși din sărăcie, pentru a asigura faptul că persoanele excluse de pe piața forței de muncă sunt sprijinite sunt necesare servicii publice de ocupare a forței de muncă puternice și bine finanțate.

În prezent, statele membre utilizează cele 139 de miliarde EUR din cadrul Fondului social european Plus (FSE+) (2021-2027) ( 48 ). Evaluarea la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune a permis statelor membre să reprogrameze cu succes 34,6 miliarde EUR din fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 către cele mai urgente priorități strategice ale UE. Acest lucru a condus, de asemenea, la o absorbție pozitivă a cerințelor privind concentrarea tematică ale FSE+, resursele dedicate combaterii sărăciei în rândul copiilor crescând cu 5,4 % (o sumă suplimentară de 491 de milioane EUR), iar cele dedicate combaterii deprivării materiale crescând cu 3,5 % (o sumă suplimentară de 211 milioane EUR). Pe lângă FSE+, UE sprijină lupta împotriva sărăciei prin intermediul fondurilor politicii de coeziune, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă, precum și prin intermediul altor programe de finanțare, cum ar fi Fondul social pentru climă, InvestEU, Mecanismul de redresare și reziliență, Instrumentul de sprijin tehnic. Comisia invită statele membre să transpună schema de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS2) și să își prezinte fără întârziere planurile privind Fondul social pentru climă, astfel încât să poată fi sprijinite gospodăriile vulnerabile. Comisia va ajuta statele membre să utilizeze la maximum fondurile UE disponibile și să realoce fondurile UE acolo unde este fezabil și în conformitate cu preferințele statelor membre și ale regiunilor pentru măsuri de combatere a sărăciei care pot avea un impact de durată.

De asemenea, sunt mobilizate resurse semnificative prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (cu un buget total de 577 de miliarde EUR). Planurile de redresare și reziliență includ deja reforme și investiții care ajută statele membre să contribuie la combaterea și prevenirea sărăciei. Acestea trebuie finalizate până la 31 august 2026, în conformitate cu termenele stabilite în arhitectura juridică a mecanismului. Acest lucru poate fi realizat și prin accelerarea punerii în aplicare a măsurilor relevante din planurile de redresare și reziliență și prin utilizarea adecvată a indicatorilor prevăzuți în Comunicarea Comisiei intitulată „NextGenerationEU – Calea către 2026”, acolo unde este fezabil în termenul de punere în aplicare a MRR (31 august 2026) ( 49 ).

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2028-2034 alocă obiectivelor sociale cel puțin 14 % din alocările aferente planurilor de parteneriat național și regional. Statele membre sunt invitate să își concentreze resursele asupra a patru tipuri de măsuri sociale: incluziune socială; alimente sau asistență materială de bază; combaterea sărăciei în rândul copiilor și punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii; combaterea șomajului în rândul tinerilor și punerea în aplicare a Garanției pentru tineret. Mecanismul UE propus va permite sprijinirea în continuare a microfinanțării și a finanțării pentru întreprinderile sociale prin intermediul unui mecanism de garantare bugetară, la fel ca în cadrul actualei componente pentru investiții sociale și competențe a InvestEU.

Ca parte a responsabilității noastre colective de a combate și de a preveni sărăcia, sectorul privat poate aduce o contribuție majoră și poate lua măsuri suplimentare pentru a aborda sărăcia multidimensională în UE. Întreprinderile, organizațiile filantropice și investitorii pot completa puternic resursele publice și pot contribui la extinderea soluțiilor inovatoare de combatere a sărăciei, contribuind la îmbunătățirea bunăstării și a oportunităților pentru toți în societate, precum și la o mai mare prosperitate și competitivitate. Pentru a permite o mai bună direcționare a investițiilor private către obiective sociale contează standardele, conceptele și metodele relevante. Comisia, în cooperare cu OCDE, va explora elaborarea unui cadru voluntar, determinat de piață, de obiective cu potențial investițional. Acest lucru îi va ajuta pe investitori să conceapă, să evalueze și să compare strategiile de investiții în mod coerent și flexibil.

În 2026, cu ocazia Zilei internaționale a eradicării sărăciei (17 octombrie), Comisia va lansa o coaliție împotriva sărăciei, care va reuni întreprinderi responsabile din punct de vedere social și organizații filantropice. Coaliția va servi drept platformă europeană pentru cooperare și învățare reciprocă, încurajând întreprinderile private și organizațiile caritabile să contribuie la prevenirea și reducerea sărăciei și la stimularea colaborării cu părțile interesate relevante, având un impact social semnificativ. Partenerii coaliției vor semna o cartă care stabilește principii și acțiuni comune pentru întreprinderile de toate dimensiunile pentru a sprijini lupta împotriva sărăciei. De asemenea, aceștia își vor asuma angajamente specifice, de exemplu de a furniza bunuri și servicii, de a pune în aplicare proiecte de incluziune socială în comunitatea în care își desfășoară activitatea sau de a sprijini integrarea și încadrarea în muncă a unor grupuri specifice, cum ar fi tinerii vulnerabili.

Comisia va continua să își consolideze cooperarea cu băncile de investiții multilaterale pentru a mobiliza fonduri pentru măsuri de combatere a sărăciei. Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) sprijină creșterea favorabilă incluziunii prin finanțarea infrastructurii sociale și a serviciilor esențiale care le permit cetățenilor să participe pe deplin în societate și în economie. Privind în perspectivă, Grupul BEI urmărește să finanțeze noi investiții în infrastructura socială în valoare de aproximativ 22 de miliarde EUR în perioada 2026-2027, consolidând contribuția grupului la egalitatea de șanse și la prosperitatea comună în întreaga Europă. Comisia va colabora în continuare cu Grupul BEI pentru a sprijini investițiile care reflectă domeniul de aplicare al Strategiei UE pentru combaterea sărăciei, precum și al Garanției europene pentru copii. În plus, cu un mandat exclusiv social și cu accent pe persoanele vulnerabile și pe cele expuse riscului de excluziune socioeconomică, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) va continua să sprijine investițiile în capitalul uman, în medii de viață reziliente și favorabile incluziunii, în accesul la finanțare și în crearea de locuri de muncă, în valoare de aproximativ 3 miliarde EUR pe an, în toate statele sale membre ale UE, pe baza volumelor actuale de împrumuturi. UE consolidează cooperarea strategică cu CEB și, în acest scop, în 2026, Comisia a adoptat o propunere ca UE să devină acționar al CEB. Comisia Europeană și CEB vor depune eforturi în vederea instituirii, până în 2027, a unui cadru comun de cooperare pentru a consolida investițiile în vederea combaterii sărăciei și a excluziunii sociale în UE.

Monitorizare

Măsurarea sărăciei și a excluziunii sociale în UE reflectă natura lor multidimensională și sistemică. Indicatorul principal al UE privind riscul de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) combină trei dimensiuni ( 50 ): sărăcia monetară, privarea de acces la bunuri și servicii ( 51 ) și intensitatea scăzută a muncii.

Comisia va monitoriza în continuare progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului UE pentru 2030. Combaterea sărăciei necesită un proces de elaborare a politicilor bazat pe date și pe date concrete, susținut de indicatori comparabili de înaltă calitate. Ritmul rapid al schimbărilor exacerbate de costul vieții, precum și schimbările semnificative de pe piața muncii și ale forței de muncă necesită o mai bună anticipare și dovezi mai solide care să devină disponibile mai rapid. În acest scop, Comisia va îmbunătăți monitorizarea sărăciei și va prezenta noi indicatori pentru a măsura impactul componentelor de accesibilitate a prețurilor asupra sărăciei, pentru a ajunge la un acord cu privire la acestea până în 2028 și a identifica o bază solidă de monitorizare a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului ambițios pentru 2050. Scopul este de a îmbunătăți actualitatea și exhaustivitatea datelor legate de sărăcie, inclusiv prin îmbunătățirea măsurării deprivării materiale și standardizarea acesteia la nivelul UE, și de a explora alte abordări pentru a măsura atât accesibilitatea, cât și sărăcia severă, precum și de a dispune de indicatori mai detaliați ai disparităților teritoriale. Sub rezerva unui acord cu Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) și cu comitetele consultative ale acestuia, acest lucru ar putea conduce, de asemenea, la o revizuire a indicatorilor aferenți din tabloul de bord social în vederea consolidării analizei relevante în cadrul de convergență socială. Acest nou set de indicatori va reflecta diferitele dimensiuni ale sărăciei, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar, cum ar fi accesul la bunuri și servicii de bază esențiale pentru o viață decentă, precum și puterea de cumpărare, bogăția și datoria.

Comisia este pregătită să sprijine Comitetul pentru protecție socială și, după caz, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă, să contribuie la monitorizarea strategiei și să servească drept forum pentru schimburi între statele membre și cu Comisia, ținând seama, în același timp, de faptul de a nu crea sarcini administrative inutile.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta strategie analizează progresele înregistrate în lupta împotriva sărăciei în UE, în vederea atingerii obiectivului ambițios pentru 2050 ( 52 ). Alte activități comune cu Comitetul pentru protecție socială vor include testarea rezistenței sistemelor de protecție socială ale statelor membre atunci când se confruntă cu potențiale șocuri.

Eforturi la nivel mondial

La nivel mondial, acțiunea UE subliniază că, pentru prosperitatea comună, securitatea și stabilitatea la nivel mondial, este vitală combaterea sărăciei la nivel mondial. UE este de mult timp lider mondial în promovarea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 1 privind eradicarea sărăciei sub toate formele sale. Acest angajament se reflectă în cele peste 26,6 miliarde EUR alocate direct acestui ODD, precum și în domeniul de aplicare mai larg al asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) finanțate de UE, în care toate ODD-urile sunt factori favorizanți ai reducerii sărăciei. Comisia va continua cooperarea cu Organizația Națiunilor Unite pentru punerea în aplicare a ODD-urilor.

Procesul de extindere a UE este un accelerator esențial pentru incluziunea socială, ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei în țările candidate și potențial candidate, pregătindu-le în același timp pentru aderarea la UE. În plus, angajamentul UE privind reducerea sărăciei în țările candidate și potențial candidate trebuie înțeles ca o investiție strategică în societățile acestora, în integrarea lor viitoare și în competitivitatea pieței interne. Sprijinul UE este canalizat în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare, iar în Agenda de reforme pentru Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina sunt incluse măsuri specifice.

4.Concluzii

Acțiunile de prevenire și combatere a sărăciei sunt mai urgente ca niciodată. Provocarea care ne așteaptă este imensă. Sunt necesare acțiuni hotărâte, îndrăznețe și concertate pentru a contribui la protejarea persoanelor care trăiesc în sărăcie și pentru a împiedica alte persoane să ajungă în sărăcie în contextul creșterii costului vieții și al dificultăților. Aceasta înseamnă să ne asigurăm că fiecare persoană are posibilitatea de a trăi o viață demnă, de a avea acces la locuri de muncă de calitate, la locuințe la prețuri accesibile și la bunuri de bază și servicii esențiale de calitate și la prețuri accesibile. De asemenea, toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a profita de oportunitățile care decurg din tranziția verde și cea digitală și ar trebui combătute discriminarea și stigmatizarea, astfel încât nimeni să nu fie împiedicat să se integreze în societate și în economie.

Această strategie stabilește calea de urmat pentru a se apropia de obiectivul UE de reducere a sărăciei până în 2030 și pentru a contribui la eradicarea sărăciei până în 2050. În plus, aceasta propune instrumente ale UE pentru a sprijini statele membre și părțile interesate să își intensifice eforturile și să avanseze împreună într-un mod coordonat. Combaterea eficace a sărăciei și asigurarea faptului că viața în UE înseamnă o viață demnă necesită un nivel ridicat de ambiție. UE trebuie să accelereze și să își unească eforturile la toate nivelurile, atât din partea actorilor publici, cât și din partea celor privați, și să pună în aplicare o strategie coerentă, cu implicarea puternică a societății civile și a persoanelor care se confruntă cu sărăcia. Numai astfel vom contribui la îmbunătățirea situației actuale și la deschiderea căii către un viitor mai bun, la întreruperea transmiterii sărăciei și a dezavantajelor și la realizarea unei Uniuni Europene fără sărăcie până în 2050.

Anexă: Lista noilor inițiative incluse în Strategia pentru combaterea sărăciei

(1) ()    A se vedea articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale 2012/C 326/02 din 26 octombrie 2012: „Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată”; Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană: „[UE] combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale”. 

(2) ()    20,9 % din populația UE era AROPE (expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială) în 2025.

(3) ()    Obiectivul a fost salutat de Consiliul European la 25 iunie 2021.

(4) ()    Strategia se bazează pe o cerere de contribuții și pe o consultare publică, care s-au desfășurat în perioada 25 iulie 2025-24 octombrie 2025, precum și pe numeroase consultări specifice.

(5) ()    Document de lucru al serviciilor Comisiei, Sărăcia în UE – principalele tendințe și politici, SWD(2026) 770.

(6) ()    Aceasta a beneficiat de pe urma dialogului privind punerea în aplicare a „Măsurilor de combatere a sărăciei: Recomandarea Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă și Recomandarea Consiliului privind Garanția europeană pentru copii” desfășurat la 24 februarie 2026.

(7) ()     European Employment and Social Outlook (Perspective sociale și asupra ocupării forței de muncă la nivel european) . Revizuirea trimestrială din ianuarie 2026.

(8) ()    În 2024, rata AROPE a mamelor singure a fost de 46,3 % în UE.

(9) ()    Unul din zece copii nu are acces zilnic la o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian.

(10) ()    Recomandarea Consiliului 2020/C 372/01 din 30 octombrie 2020 privind O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret .

(11) ()    Conform datelor Eurostat , în 2025, 43 de milioane de bărbați și aproape 50 de milioane de femei erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE.

(12) ()    Recomandarea 2016/C 67/01 a Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă .

(13) ()    Evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune pentru economia socială, Recomandarea Consiliului privind dezvoltarea condițiilor-cadru ale economiei sociale. Privind în perspectivă, Comisia va revizui Codul european de bună conduită pentru acordarea de microcredite, astfel încât microfinanțarea să răspundă în continuare nevoilor antreprenorilor subreprezentați și ale persoanelor aflate în situații vulnerabile și va lansa în primăvara anului 2026, în cadrul componentei EaSI a FSE+, o cerere de propuneri menită să sprijine grupurile subreprezentate în antreprenoriat, inclusiv pe cele mai vulnerabile, să își înființeze propria afacere.

(14) ()    Comunicarea COM(2020) 758 final a Comisiei din 24 noiembrie 2020 referitoare la Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027, Planul de acțiune al UE privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 și Comunicarea COM(2026) 45 final a Comisiei din 29 ianuarie 2026 referitoare la Strategia europeană de gestionare a azilului și a migrației .

(15) ()    Recomandarea 2019/C 387/01 a Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă .

(16) ()    Comunicarea COM(2025) 944 final a Comisiei din 4 decembrie 2025 privind Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate .

(17) ()    Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană .

(18) ()    Recomandarea 2023/C 41/01 a Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă .

(19) ()     Comitetul pentru protecție socială - Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune .

(20) ()     Grupul de lucru privind Rețeaua pentru venitul minim (MINET) – Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune .

(21) ()    Mecanisme precum pensiile minime și indemnizațiile pentru limită de vârstă, pensiile de urmaș, indemnizațiile de invaliditate, sistemele de divizare a pensiilor și punctele de pensie pentru perioadele de îngrijire.

(22) ()    Comunicarea 124 final a Comisiei din 19 martie 2025 referitoare la Strategia privind uniunea economiilor și a investițiilor , Comunicarea 839 final a Comisiei din 20 noiembrie 2025 privind consolidarea capacității sectorului pensiilor suplimentare al UE de a îmbunătăți veniturile din pensii și de a furniza capital pe termen lung economiei UE și Recomandarea 2025/2384 a Comisiei din 27 noiembrie 2025 privind sistemele de urmărire a pensiilor, tablourile de bord privind sistemele de pensii și aderarea automată .

(23) ()    Document de lucru al serviciilor Comisiei, Sărăcia în UE – principalele tendințe și politici, SWD(2026) 770.

(24)

()    Potrivit UNICEF , în întreaga UE, sute de mii de copii trăiesc în instituții rezidențiale, copiii cu handicap fiind suprareprezentați. Impactul instituționalizării este grav și poate dura toată viața.

(25) ()    Comunicarea COM(2026) 110 final a Comisiei din 5 martie 2026 referitoare la Strategia privind echitatea între generații .

(26) ()    Potrivit Strategiei privind egalitatea de gen 2026-2030 , Comisia va explora modalități de abordare a rezultatelor de pe piața forței de muncă și a caracteristicilor relevante ale sistemului de pensii care determină decalajul de pensii între bărbați și femei și va cartografia și va sprijini schimbul de bune practici în ceea ce privește abordarea decalajului.

(27) ()    Comunicarea COM(2026) 113 final a Comisiei din 5 martie 2026 referitoare la Strategia privind egalitatea de gen 2026-2030 , Comunicarea COM(2021) 101 final a Comisiei din 3 martie 2021 referitoare la Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 și Comunicarea privind „Consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap până în 2030”, Cadrul strategic al UE privind romii: egalitate, incluziune și participare 2020-2030 , Comunicarea COM(2026) 12 final a Comisiei din 20 ianuarie 2026 privind Strategia de combatere a rasismului pentru perioada 2026-2030 , Comunicarea COM(2025) 725 final a Comisiei din 8 octombrie 2025 referitoare la Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ+ 2026-2030 , Comunicarea COM(2021) 142 final a Comisiei din 24 martie 2021 referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului .

(28) ()    An analysis of the introduction of socio-economic status as a discrimination ground (O analiză a introducerii statutului socioeconomic ca motiv de discriminare), Tomas Kadar, Equality and Rights Alliance.

(29) ()     Eurobarometrul din 2025 „Investiții în echitate” .

(30) ()    Comisia monitorizează disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere al prețurilor a alimentelor în UE prin intermediul Observatorului lanțului agroalimentar și va promova schimbul de bune practici în ceea ce privește sărăcia alimentară și accesul la o alimentație sănătoasă în statele membre. Politica agricolă comună joacă un rol central în garantarea disponibilității alimentelor în UE, contribuind la o alimentație sănătoasă și durabilă.

(31) ()    UE sprijină accesul la asistență materială de bază și, în special, la alimente (FSE+).

(32) ()    De asemenea, Comisia va continua să pună în aplicare pachetul privind energia pentru cetățeni adoptat în martie 2026, care include eforturi viitoare de consolidare a protecției împotriva debranșării de la alimentarea cu energie electrică și de gestionare a Platformei europene de consiliere privind sărăcia energetică. Prin Recomandarea Comisiei din 2025 privind sărăcia în materie de transporturi și Platforma de combatere a sărăciei în materie de mobilitate, Comisia sprijină statele membre în combaterea sărăciei în materie de transporturi. Acesta este, de asemenea, un obiectiv al Fondului social pentru climă.

(33) ()    Actul legislativ privind economia circulară, care urmează să fie adoptat de Comisie în 2026, va aborda blocajele care împiedică tranziția circulară în mai multe lanțuri valorice esențiale, cum ar fi textilele, construcțiile și materialele plastice.

(34) ()    Comunicarea COM(2025) 681 final a Comisiei din 30 septembrie 2025 privind Strategia de alfabetizare financiară pentru UE .

(35) ()    Directiva (UE) 2023/2225 din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum și de abrogare a Directivei 2008/48/CE și Directiva (UE) 2014/17/UE din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 .

(36) ()    Directiva (UE) 2023/2225 din 30 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum și de abrogare a Directivei 2008/48/CE și Directiva (UE) 2014/92 din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază .

(37) ()    Propunerea Comisiei COM(2023) 366 final din 28 iunie 2023 privind serviciile de plată și serviciile de monedă electronică în cadrul pieței interne, de modificare a Directivei nr. 98/26/CE și de abrogare a Directivelor (UE) 2015/2366 și 2009/110/CE și Propunerea Comisiei COM(2023) 364 final de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro .

(38) ()     Planul european din 2025 privind locuințele la prețuri accesibile sprijină statele membre, regiunile și orașele în abordarea crizei locuințelor. Acesta solicită să se acorde o atenție deosebită sprijinirii persoanelor celor mai afectate, în special a tinerilor și a persoanelor fără adăpost. În această perspectivă, Platforma paneuropeană de investiții pentru locuințe sustenabile și la prețuri accesibile și Alianța europeană pentru locuințe urmăresc să ofere un cadru transsectorial și multiguvernamental pentru dezvoltarea cooperării și mobilizarea de finanțare suplimentară pentru locuințe sociale și la prețuri accesibile, inclusiv în beneficiul celor mai vulnerabile persoane. Noul Bauhaus european sprijină locuințele la prețuri accesibile, durabile și de calitate prin creșterea finanțării și dezvoltarea și reproducerea de noi soluții pentru cartiere mai favorabile incluziunii, mai echitabile și mai accesibile, precum și soluții plasate sub responsabilitatea comunității pentru locuințe la prețuri accesibile.

(39) ()    Dificultățile legate de locuință sunt definite ca situații în care o persoană nu a avut un loc propriu (deținut în proprietate sau închiriat) și a fost obligată să locuiască cu prietenii sau familia, să utilizeze cazare de urgență sau temporară, să locuiască într-un loc care nu este destinat ca locuință permanentă sau să doarmă într-un spațiu public.

(40) ()     Declarația de la Lisabona din 2021 privind Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost stabilește acțiuni colective menite să contribuie la realizarea ambițiilor de a pune capăt fenomenului lipsei de adăpost până în 2030.

(41) ()    Comunicarea COM(2022) 440 final a Comisiei din 7 septembrie 2022 referitoare la Strategia europeană privind serviciile de îngrijire și Recomandarea 2022/C 476/01 a Consiliului din 8 decembrie 2022 privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și accesibile din punct de vedere financiar .

(42) ()    Comunicarea COM(2022) 494 final a Comisiei din 28 septembrie 2022 privind o mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre.

(43) ()    Document de lucru al serviciilor Comisiei, Principii pentru politici eficace de combatere a sărăciei, de sprijinire a autorităților naționale, regionale și locale în lupta împotriva sărăciei, SWD(2026) 771.

(44) ()    Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului .

(45) ()    Acest premiu se va adăuga instrumentelor deja existente care oferă recunoaștere și vizibilitate la nivelul UE eforturilor depuse de autoritățile locale și regionale.

(46) ()    Comunicarea COM(2025) 790 final a Comisiei din 12 noiembrie 2025 privind Strategia UE pentru societatea civilă .

(47) ()    Comunicarea COM(2023) 40 final a Comisiei din 25 ianuarie 2023 privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană prin valorificarea întregului său potențial de gestionare a tranzițiilor echitabile.

(48) ()    Din cele 142 de miliarde EUR, 95,1 miliarde EUR provin din bugetul UE.

(49) ()    Ca instrument conceput pentru a aborda consecințele negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 în Uniune, sprijinit prin mijloace suplimentare extraordinare și temporare, MRR a fost creat cu termene foarte stricte de la care nu se poate deroga, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul EURI, în Regulamentul privind MRR și în Decizia privind resursele proprii.

(50)

()    Indicatorul principal al UE pentru monitorizarea riscului de sărăcie sau de excluziune socială combină trei dimensiuni: sărăcia monetară relativă (având un venit disponibil total mai mic de 60 % din mediana națională); deprivare materială și socială severă (incapacitatea de a-și permite bunuri și servicii de bază care sunt considerate esențiale pentru o viață demnă) și intensitate foarte scăzută a muncii (durata totală a muncii reprezintă mai puțin de 20 % din potențialul total combinat al timpului de lucru cu normă întreagă).

(51) ()    Aceasta reprezintă proporția populației care se confruntă cu o lipsă forțată a cel puțin 7 din cele 13 elemente de deprivare, care sunt descrise în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Sărăcia în UE – principalele tendințe și politici, SWD(2026) 770.

(52) ()    Document de lucru al serviciilor Comisiei, Sărăcia în UE – principalele tendințe și politici, SWD(2026) 770.