COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 28.4.2026
COM(2026) 178 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
cu privire la revizuirea Regulamentului (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale), în conformitate cu articolul 53 din respectivul regulament
{SWD(2026) 123 final}
1.Introducere
Piața unică digitală a Uniunii Europene (UE) este una dintre cele mai atractive și mai profitabile piețe din lume pentru marii operatori de platforme digitale.
Ca parte a pieței unice digitale, sectorul platformelor digitale este un motor important al economiei UE, generând venituri anuale de sute de miliarde de euro și modelând interacțiunile economice și sociale zilnice ale cetățenilor și ale întreprinderilor din întreaga UE. Europenii sunt foarte activi în economia digitală. Totodată, un număr semnificativ de întreprinderi se bazează pe piețele online și pe magazinele de aplicații pentru a ajunge la clienți, iar pentru multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), platformele digitale reprezintă puncte de acces indispensabile pentru a ajunge la utilizatorii finali.
Marile platforme digitale valorifică în mod semnificativ piața unică digitală a UE, obținând o parte substanțială din veniturile lor globale din activitățile desfășurate în cadrul UE. Totodată, marii operatori de platforme, în calitate de controlori de acces, sunt în măsură să modeleze condițiile în care alte părți pot utiliza produse și servicii digitale, cu implicații asupra echității și a contestabilității.
Regulamentul privind piețele digitale [denumit în continuare „Regulamentul privind piețele digitale” sau „Regulamentul (UE) 2022/1925”] este unul dintre primele instrumente de reglementare din lume menite să combată practicile neloiale ale celor mai mari operatori de platforme digitale, prin stabilirea unui set specific de norme armonizate aplicabile platformelor digitale care au o poziție de controlor de acces. Scopul Regulamentului privind piețele digitale este de a contribui la buna funcționare a pieței interne prin asigurarea contestabilității și a echității pe piețele digitale în ansamblu, îndeosebi în beneficiul utilizatorilor finali și al utilizatorilor comerciali, inclusiv al IMM-urilor, care utilizează servicii de platformă esențiale furnizate de controlorii de acces.
Scopul prezentului raport este de a prezenta Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European constatările primei reexaminări a Regulamentului privind piețele digitale, care a fost efectuată de Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”).
Astfel cum se prevede la articolul 53 din Regulamentul privind piețele digitale, prezentul raport evaluează: (1) dacă au fost atinse obiectivele Regulamentului privind piețele digitale de a asigura piețe contestabile și echitabile; (2) impactul Regulamentului privind piețele digitale asupra utilizatorilor comerciali (în special asupra IMM-urilor) și asupra utilizatorilor finali; (3) dacă Regulamentul privind piețele digitale trebuie modificat, inclusiv în ceea ce privește (i) lista serviciilor de platformă esențiale prevăzută la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul privind piețele digitale, (ii) obligațiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din Regulamentul privind piețele digitale și (iii) îndeplinirea acestora; și (4) dacă domeniul de aplicare al articolului 7 din Regulamentul privind piețele digitale, referitor la interoperabilitatea serviciilor de mesagerie, ar trebui extins la serviciile de rețele de socializare online.
Evaluarea Comisiei se bazează pe o combinație de elemente de probă calitative și cantitative, inclusiv pe informații obținute prin procedurile de desemnare și de asigurare a conformității, dialoguri în materie de reglementare cu controlorii de acces și cu părți terțe, rapoarte de conformitate transmise de controlorii de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925, activități de monitorizare internă, ateliere cu părțile interesate și colaborarea structurată cu statele membre și cu alte autorități de reglementare. Evaluarea ține seama, totodată, de contribuțiile la exercițiul de consultare desfășurat de Comisie în cadrul procesului de reexaminare [o consultare publică țintită, un chestionar public prin care s-a urmărit obținerea unui feedback specific în legătură cu sectorul inteligenței artificiale (IA) și o cerere de contribuții].
Regulamentul privind piețele digitale a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2022 și a devenit aplicabil de la 2 mai 2023. Ulterior, la 5 septembrie 2023, Comisia a desemnat primul grup de controlori de acces în temeiul Regulamentului privind piețele digitale. Cu toate acestea, întrucât controlorii de acces au la dispoziție șase luni de la data desemnării pentru a se conforma obligațiilor de fond prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din Regulamentul privind piețele digitale, majoritatea schimbărilor în comportamentul controlorilor de acces au devenit vizibile abia începând din martie 2024. În consecință, perioada de evaluare acoperită de prezentul raport este, în practică, limitată la doar doi ani.
În evaluarea sa, Comisia a constatat că Regulamentul privind piețele digitale a contribuit până în prezent în mod eficace la obiectivul principal de a face piețele digitale din UE mai echitabile și mai contestabile, cu rezultate pozitive concrete obținute în termen de puțin peste doi ani de la data la care Regulamentul privind piețele digitale a devenit pe deplin aplicabil controlorilor de acces desemnați. Cu toate acestea, în prezentul raport, Comisia descrie, de asemenea, unele provocări în materie de punere în aplicare și de asigurare a respectării legislației, care au încetinit progresele în direcția atingerii obiectivelor Regulamentului privind piețele digitale.
În ansamblu, prezentul raport constată că, la doi ani de la data de la care a început să se aplice Regulamentul privind piețele digitale, acesta este în continuare adecvat scopului și nu trebuie revizuit. Prezentul raport identifică și domenii care necesită o atenție deosebită în viitor, cum ar fi modul în care Regulamentul privind piețele digitale se aplică în domeniul IA și al serviciilor de cloud computing. Totodată, raportul concluzionează că, deși punerea în aplicare a Regulamentului privind piețele digitale evoluează în direcția cea bună, este nevoie de o supraveghere riguroasă, un dialog continuu în materie de reglementare, însoțit de orientări din partea Comisiei, iar, acolo unde este necesar, de acțiuni de asigurare a respectării legislației.
Eforturile de asigurare a respectării depline a Regulamentului privind piețele digitale ar trebui să fie însoțite de eforturi sporite de sensibilizare în rândul beneficiarilor, în special în rândul comunităților de start-upuri și de IMM-uri, pentru a-i încuraja să valorifice noile oportunități de afaceri create de Regulamentul privind piețele digitale. Această sensibilizare este la fel de importantă în rândul consumatorilor care, datorită Regulamentului privind piețele digitale, beneficiază de servicii noi și inovatoare și își pot exercita mai liber opțiunile în ceea ce privește serviciile digitale. În acest context, în cadrul monitorizării măsurilor de asigurare a conformității adoptate de controlorii de acces, Comisia va pune un accent și mai mare pe simplificarea demersurilor necesare pentru ca potențialii beneficiari să profite de oportunitățile create de Regulamentul privind piețele digitale. De asemenea, Comisia va continua să colaboreze cu controlorii de acces și cu părțile terțe în vederea raționalizării și simplificării dialogului în materie de reglementare, asigurând totodată conformitatea efectivă. Comisia este conștientă de faptul că asigurarea conformității generează costuri pentru controlorii de acces și va continua să țină seama de aceste costuri atunci când discută cu aceștia soluții de asigurare a conformității. În contextul obiectivului mai larg de simplificare a normelor digitale ale UE și, eventual, de „testare la stres” a acquis-ului digital al UE (verificarea adecvării cadrului de reglementare în domeniul digital), Comisia va analiza și interacțiunea dintre diferitele norme digitale, inclusiv Regulamentul privind piețele digitale, dacă este cazul.
Nu în ultimul rând, prezentul raport afirmă, totodată, că se vor depune eforturi pentru a spori și mai mult transparența și pentru a îmbunătăți procedurile, precum și pentru a continua evaluarea impactului Regulamentului privind piețele digitale, pe măsură ce acesta devine mai vizibil în timp.
Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei conține elemente de probă și o analiză mai detaliate în sprijinul acestor constatări.
2.Obiectivele Regulamentului privind piețele digitale
La momentul prezentării de către Comisie a propunerii de regulament privind piețele digitale, în decembrie 2020, exista un consens atât în cadrul UE, cât și în rândul partenerilor internaționali cu privire la faptul că piețele digitale se caracterizau printr-o lipsă de contestabilitate. Prin urmare, câteva platforme foarte mari au putut restrânge concurența, inclusiv prin impunerea unor condiții neloiale atât utilizatorilor lor comerciali, cât și utilizatorilor finali.
La începutul anului 2020, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene încurajaseră Comisia să analizeze posibilitatea unei reglementări ex ante pe piețele digitale. Comisia instituise, de asemenea, un observator susținut de un grup de experți, ale cărui concluzii au confirmat necesitatea unui nou instrument de reglementare ex ante care să completeze dreptul tradițional al concurenței. Totodată, propunerea de Regulament privind piețele digitale a făcut parte din strategia digitală mai amplă a Comisiei, astfel cum a fost prezentată în Comunicarea Comisiei din 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” și a fost prezentată ca parte a unui pachet legislativ împreună cu Regulamentul privind serviciile digitale.
La momentul propunerii de Regulament privind piețele digitale și la scurt timp după aceea, unii dintre principalii parteneri comerciali ai UE, printre care Australia, Brazilia, China, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite, începuseră să ia în considerare soluții similare Regulamentului privind piețele digitale. Între timp, Japonia și Regatul Unit au adoptat acte legislative care abordează practicile neloiale ale platformelor digitale, în timp ce alte jurisdicții urmăresc obiective similare prin anchete antitrust și litigii de amploare.
În propunerea sa de regulament, Comisia a definit obiectivul Regulamentului privind piețele digitale ca fiind acela „de a permite utilizatorilor finali și utilizatorilor comerciali [ai platformelor digitale] să beneficieze pe deplin de avantajele economiei platformelor”, prin abordarea la nivelul UE a celor mai importante cazuri de practici neloiale și de nivel scăzut de contestabilitate. Astfel, obiectivele specifice au fost (i) abordarea comportamentului neloial al controlorilor de acces, (ii) abordarea disfuncționalităților pieței pentru a asigura piețe digitale contestabile și competitive, care să favorizeze o inovare sporită și o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și (iii) sporirea coerenței și a securității juridice pentru menținerea pieței interne (armonizare).
În acest context, contestabilitatea se referă la capacitatea întreprinderilor de a depăși în mod eficace barierele din calea intrării pe piață și a extinderii și de a face concurență în mod eficace controlorilor de acces pe baza meritelor produselor și serviciilor lor. Echitatea se referă la combaterea unui dezechilibru între drepturile și obligațiile utilizatorilor comerciali, care se traduce prin exploatarea de către controlorii de acces a poziției lor prin obținerea unui avantaj disproporționat. Contestabilitatea și echitatea sunt, de asemenea, interconectate. De exemplu, lipsa contestabilității îi conferă controlorului de acces o putere care îi permite să impună practici neloiale. Lipsa contestabilității și a echității vor avea, cel mai probabil, un impact negativ asupra prețurilor, a calității, a concurenței loiale, a posibilităților de alegere și a inovării în sectorul digital.
Armonizarea, cel de al treilea obiectiv specific al Regulamentului privind piețele digitale, se realizează prin asigurarea faptului că utilizatorii comerciali și utilizatorii finali ai serviciilor de platformă esențiale furnizate de controlorii de acces beneficiază, în întreaga UE, de garanții de reglementare coerente împotriva practicilor neloiale ale controlorilor de acces, facilitându-se astfel desfășurarea de activități comerciale transfrontaliere în cadrul UE. Armonizarea este un mijloc important de simplificare, deoarece asigură faptul că societățile reglementate respectă un cadru unic de reglementare pe piața internă. Utilizatorii comerciali, dar și controlorii de acces înșiși, pot beneficia de armonizare prin faptul că nu sunt supuși unor norme naționale diferite, al căror număr ar putea ajunge la 27. Regulamentul privind piețele digitale nu aduce atingere aplicării dreptului concurenței, care este un instrument complementar ce permite abordarea tuturor practicilor dăunătoare.
3.Situația actuală a Regulamentului privind piețele digitale
La momentul redactării prezentului raport, Comisia a desemnat șapte controlori de acces care furnizează 23 de servicii de platformă esențiale.
Astfel cum s-a menționat deja, majoritatea schimbărilor de comportament evaluate în prezentul raport au început să se producă abia în martie 2024, și anume momentul în care controlorii de acces au trebuit pentru prima dată să se conformeze obligațiilor de fond prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale. În plus, în martie 2024, primele rapoarte anuale de conformitate ale controlorilor de acces au fost publicate și prezentate în cadrul unor ateliere publice dedicate, exercițiu care a fost repetat în 2025. Acest proces permite părților terțe interesate – în special utilizatorilor comerciali – să discute cu controlorii de acces, în cadrul unui forum public moderat de Comisie, aspecte specifice legate de conformitate.
Asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale se realizează în principal printr-un dialog constant în materie de reglementare între Comisie, controlorii de acces și părți terțe. În acest context, Comisia a purtat deja numeroase discuții cu controlorii de acces, cu utilizatorii comerciali și cu alte părți interesate cu privire la măsurile de asigurare a conformității adoptate de controlorii de acces pentru serviciile de platformă esențiale pe care le furnizează și pentru obligațiile care le revin. Acest dialog a contribuit la promovarea unei culturi a conformității, în cadrul căreia controlorii de acces colaborează direct și intens cu părți terțe și dezvoltă astfel produse și servicii conforme. Pentru aspectele complexe care necesită orientări formale suplimentare, Comisia deschide proceduri oficiale pentru a specifica modul în care controlorul de acces relevant trebuie să respecte o anumită obligație. Până în prezent, au fost inițiate patru proceduri privind specificațiile, dintre care două au fost încheiate, iar două sunt încă în curs.
De asemenea, Comisia a inițiat șapte proceduri de constatare a neconformității. Până în prezent, două proceduri au fost încheiate cu o constatare a neconformității, care a dus la impunerea de amenzi societăților Apple și Meta, în timp ce o anchetă privind Apple a fost încheiată fără constatarea neconformității, în urma unui dialog constructiv care a avut ca rezultat modificări efectuate de Apple. Celelalte patru anchete pentru neconformitate sunt încă în curs. Aceste anchete reflectă provocările persistente legate de asigurarea respectării depline a anumitor obligații prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale, inclusiv în cazurile în care controlorii de acces au adoptat abordări care pot întârzia sau limita punerea în aplicare efectivă.
4.Concluziile trase în urma reexaminării
4.1.Regulamentul privind piețele digitale a făcut ca piețele digitale din UE să fie mai echitabile și mai contestabile
Un impact pozitiv timpuriu asupra contestabilității și echității
Regulamentul privind piețele digitale a contribuit în mod pozitiv la obiectivul principal de a face piețele digitale din UE mai echitabile și mai contestabile. Deși controlorii de acces au fost supuși pe deplin obligațiilor prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale doar de puțin peste doi ani, se poate observa un impact pozitiv concret la nivelul tuturor obligațiilor prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale. Printre aceste efecte se numără redarea controlului utilizatorilor asupra datelor lor, deschiderea ecosistemelor anterior închise, promovarea echității în ceea ce privește căutarea online și piețele online, precum și îmbunătățirea transparenței publicității.
Atât utilizatorii comerciali, în special IMM-urile, cât și utilizatorii finali au beneficiat de acest impact pozitiv timpuriu.
Pentru utilizatorii comerciali, pot fi observate deja o serie de beneficii. De exemplu:
·browserele alternative au raportat o creștere puternică a utilizării datorită ecranelor de selectare,care sporesc vizibilitatea serviciului lor diferențiat;
·peste 40 de întreprinderi, în principal IMM-uri, au integrat noi soluții de portabilitate a datelor și au valorificat în mod activ accesul la date pentru a lansa servicii inovatoare;
·magazinele de aplicații alternative, inclusiv magazinele de aplicații furnizate de IMM-uri, au apărut deja și își extind în permanență oferta;
·serviciile de mesagerie alternativă pot acum să interopereze cu WhatsApp și Facebook Messenger, ceea ce a condus deja la intrarea pe piață a unor noi furnizori, inclusiv a unui IMM european care oferă noi funcții inovatoare;
·dezvoltatorii pot acum să formuleze cereri oficiale de interoperare cu sistemele de operare ale controlorilor de acces, ceea ce a permis apariția unor noi aplicații terțe care pot, de exemplu, să activeze o alarmă sau să trimită mesaje text de urgență (SMS) chiar și atunci când telefonul este oprit.
Oportunitățile de mai sus pentru utilizatorii comerciali, în special pentru dezvoltatori, au adus beneficii utilizatorilor finali, oferindu-le o gamă mai largă de opțiuni și produse inovatoare. Au fost observate și alte beneficii directe pentru utilizatorii finali. De exemplu:
·utilizatorii finali pot acum să aleagă în mod real dacă permit controlorilor de acces combinarea și utilizarea încrucișată între servicii a datelor lor cu caracter personal, ceea ce a determinat o parte semnificativă a utilizatorilor finali să nu își dea consimțământul, împiedicând astfel practica larg răspândită a controlorilor de acces de a utiliza datele pentru crearea de profiluri nesolicitate și reducând avantajele aferente în materie de date;
·utilizatorii finali își pot descărca sau transfera acum datele (de exemplu, postări pe platformele de comunicare socială sau aprecieri pe Facebook, Instagram sau TikTok, istoricul achizițiilor pe Amazon, istoricul Google Search) și pot autoriza alte întreprinderi să le acceseze datele pentru a oferi servicii inovatoare, sporind libertatea de alegere a utilizatorilor finali;
·utilizatorii finali pot elimina aplicațiile preinstalate pe care nu doresc să le aibă pe telefon, pot configura un dispozitiv Android cu adresa de e-mail aleasă de ei sau cu numărul lor de telefon, fără a trebui să creeze un cont Gmail și pot utiliza Facebook Messenger independent de rețeaua socială Facebook.
Se preconizează, de asemenea, că alte beneficii majore se vor materializa în viitorul apropiat pentru utilizatorii comerciali și pentru utilizatorii finali, inclusiv ca urmare a procedurilor privind specificațiile și a acțiunilor de asigurare a respectării legislației întreprinse de Comisie. Printre acestea se numără, de exemplu, posibilitatea ca furnizorii de dispozitive conectate, cum ar fi ceasurile inteligente sau căștile intraauriculare, să acceseze funcții importante ale iOS care le vor permite să își îmbunătățească în continuare produsele. În mod similar, utilizatorii finali ai dispozitivelor iPhone și Android vor putea în curând să își transfere cu ușurință datele atunci când trec de la un tip de dispozitiv la altul, eliminând bariera de lungă durată reprezentată de plasarea utilizatorilor finali într-o situație de client captiv.
Regulamentul privind piețele digitale a generat, de asemenea, îmbunătățiri vizibile în ceea ce privește transparența publicității. De exemplu, clienții de publicitate și editorii (și anume proprietarii de site-uri web care oferă spațiu publicitar) pot accesa acum informații privind prețul, comisioanele, remunerația și performanța anunțurilor publicitare. Acesta este un pas important către o mai mare transparență într-un domeniu cunoscut anterior drept o „cutie neagră”, deoarece platformele de publicitate online ale controlorilor de acces păstrau aceste informații pentru ele. În consecință, controlorii de acces au introdus noi instrumente și funcționalități, cum ar fi interfețele de programare a aplicațiilor, prin care clienții de publicitate și editorii pot descărca rapoarte detaliate, îmbunătățind astfel în mod concret practicile de piață comparativ cu perioada anterioară aplicării Regulamentului privind piețele digitale.
De asemenea, s-au înregistrat progrese concrete suplimentare în ceea ce privește transparența generală și responsabilitatea. De exemplu, utilizatorii comerciali, utilizatorii finali și publicul larg pot accesa acum informațiile publicate de controlorii de acces cu privire la modul în care aceștia își respectă fiecare dintre obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, cu privire la fuziunile și achizițiile avute în vedere ale controlorilor de acces și cu privire la tehnicile de creare de profiluri ale consumatorilor utilizate de controlorii de acces. Aceste rapoarte publice promovează transparența și responsabilitatea, permițând tuturor – de la cercetători la autorități de reglementare – să urmărească evoluțiile de pe piețele digitale și tendințele din sector, precum și schimbările în comportamentul anumitor controlori de acces. Rapoartele au fost completate, totodată, de ateliere anuale privind conformitatea, în cadrul cărora controlorii de acces prezintă, într-un forum public, eforturile depuse pentru a asigura conformitatea.
În mod evident, descrierile de mai sus oferă o imagine punctuală a unei situații în continuă evoluție, iar exemplele furnizate nu sunt exhaustive. Cu toate acestea, eforturile Comisiei de monitorizare și de asigurare a respectării legislației nu se limitează la examinarea impactului pozitiv inițial al Regulamentului privind piețele digitale comparativ cu situația anterioară datei de la care acesta a început să se aplice. Conformitatea este un proces continuu, determinat în principal de dialogul în materie de reglementare dintre controlorii de acces și părțile terțe. Prin urmare, Comisia va trebui să monitorizeze în continuare măsurile de asigurare a conformității și, dacă este necesar, să le îmbunătățească pentru a se asigura că Regulamentul privind piețele digitale își atinge întregul potențial.
Costuri și beneficii
Respectarea Regulamentului privind piețele digitale implică anumite costuri pentru controlorii de acces. Unii controlori de acces au susținut că Regulamentul privind piețele digitale generează costuri ridicate atât pentru ei, cât și pentru alte părți, mergând chiar până la a afirma că Regulamentul privind piețele digitale ar trebui eliminat sau modificat în mod substanțial.
Regulamentul privind piețele digitale impune o serie de obligații care afectează modelele de afaceri existente ale unui număr mic de întreprinderi foarte mari, generând costuri de asigurare a conformității pentru întreprinderile respective. Comisia a inclus aceste costuri în evaluarea impactului pentru propunerea legislativă, iar acestea au fost, de asemenea, luate în considerare de colegiuitori. În schimb, Regulamentul privind piețele digitale nu impune costuri de asigurare a conformității celor care nu sunt controlori de acces, în special IMM-urilor și start-upurilor.
În discuțiile sale cu controlorii de acces privind soluțiile de asigurare a conformității, Comisia va continua să țină seama de costurile de asigurare a conformității și de sarcinile administrative, în măsura în care acest lucru este compatibil cu obiectivele Regulamentului privind piețele digitale. De asemenea, se preconizează o scădere în timp a costurilor de asigurare a conformității, pe măsură ce controlorii de acces se orientează tot mai mult către o cultură a conformității din faza de proiectare, astfel cum se prevede în Regulamentul privind piețele digitale, și încep să integreze conformitatea în primele etape ale dezvoltării produselor și serviciilor lor. Comisia a observat primele semne ale unei astfel de schimbări și va colabora cu controlorii de acces pentru ca acest proces să continue.
Costurile pot fi suportate și de utilizatorii finali, deoarece unele costuri de adaptare generate de modificările inițiale determinate de Regulamentul privind piețele digitale pot fi inevitabile. De exemplu, interfețele de utilizator ale anumitor servicii s-au schimbat, iar utilizatorilor finali li s-au prezentat ecrane de selectare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză. Acestea fiind spuse, Regulamentul privind piețele digitale oferă utilizatorilor opțiuni suplimentare, fără a le afecta posibilitatea de a continua să utilizeze serviciile unui controlor de acces. Eventualele fricțiuni în experiența online a utilizatorilor sunt probabil temporare și, în unele cazuri, pot fi necesare pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză atunci când utilizează servicii digitale. Pe de altă parte, fricțiunile pot fi și rezultatul alegerilor de proiectare ale controlorilor de acces și pot conduce la măsuri de asigurare a conformității inutil de greoaie, care îi descurajează pe utilizatori să descopere și să folosească alternative. Comisia va continua să monitorizeze măsurile de asigurare a conformității din această perspectivă și să le abordeze acolo unde este necesar, inclusiv prin utilizarea elementelor de probă comportamentale.
4.2.Valoarea adăugată a UE și coerența
Dacă se ia în considerare, ca scenariu contrafactual, o situație în care nu ar exista Regulamentul privind piețele digitale, orice încercare de a obține impactul pozitiv menționat mai sus prin intervenții punctuale în temeiul dreptului UE și al dreptului național în materie de concurență – presupunând că acest lucru ar fi fost posibil – ar fi presupus costuri mai ridicate pentru întreprinderile vizate și costuri administrative sporite de asigurare a respectării legislației, necesitând totodată un interval de timp semnificativ mai lung pentru a aduce beneficii în ceea ce privește echitatea și contestabilitatea. În plus, caracterul ex ante al Regulamentului privind piețele digitale permite obținerea de beneficii fără acțiuni contradictorii de asigurare a respectării legislației, deoarece controlorii de acces au la dispoziție șase luni de la data desemnării pentru a asigura conformitatea. Dacă acest impact pozitiv ar fi fost obținut prin reglementare națională, costurile de asigurare a conformității ar fi fost și mai mari, deoarece controlorii de acces ar fi trebuit să respecte până la 27 de obligații potențial divergente. În plus, acest lucru ar fi putut conduce la fragmentare legislativă pe piața internă, creând incertitudine și complexitate în materie de reglementare, în detrimentul deopotrivă al controlorilor de acces, al utilizatorilor comerciali și al utilizatorilor finali.
Regulamentul privind piețele digitale se integrează în mod coerent în ansamblul celorlalte instrumente – inclusiv al celor anterioare adoptării sale – referitoare, de exemplu, la protecția datelor, drepturile de autor și dreptul concurenței, precum și al instrumentelor care au fost adoptate între timp, de exemplu în domeniul IA, al cloud computingului sau al identității digitale. Cooperarea normativă orizontală va continua să fie facilitată prin intermediul Grupului la nivel înalt pentru Regulamentul privind piețele digitale, alcătuit din cinci organisme și rețele europene de autorități de reglementare din domeniul digital, care va continua să promoveze dialogul de colaborare între membrii săi pentru a contribui la asigurarea unei puneri în aplicare coerente și eficace a Regulamentului privind piețele digitale și a altor reglementări sectoriale aplicabile controlorilor de acces.
4.3.Simplificare și orientări
Comisia explorează în permanență potențialul de simplificare, nu numai pentru utilizatorii comerciali și utilizatorii finali care doresc să își exercite noile drepturi în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, ci și în ceea ce privește eforturile de asigurare a conformității depuse de controlorii de acces. Comisia va continua să colaboreze cu controlorii de acces și cu părți terțe pentru a găsi cele mai eficiente soluții de raționalizare și simplificare a dialogului în materie de reglementare și de asigurare a conformității efective. Comisia a furnizat, de asemenea, mai multe modele menite să le ofere orientări controlorilor de acces atunci când transmit informații Comisiei, cum ar fi cereri de suspendare sau de exonerare ori rapoarte de conformitate. Comisia va reexamina periodic aceste modele pentru a se asigura că rămân relevante și, dacă va fi cazul, le va putea simplifica și mai mult.
Ca instrument suplimentar pentru a oferi orientări controlorilor de acces și părților terțe, Comisia poate adopta linii directoare în temeiul articolului 47 din Regulamentul privind piețele digitale. De exemplu, Comisia, împreună cu Comitetul european pentru protecția datelor, lucrează la elaborarea unor linii directoare comune privind interacțiunea dintre Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul general privind protecția datelor.
Comisia este pregătită să asculte orice preocupări nesoluționate ale controlorilor de acces sau ale părților terțe, pentru a oferi orientări și pentru a-și continua eforturile de simplificare.
4.4.Ajustarea specifică a practicilor de asigurare a respectării legislației și a aspectelor procedurale, dar fără a fi necesară în prezent modificarea Regulamentului privind piețele digitale
În cei doi ani de la intrarea sa în vigoare, Regulamentul privind piețele digitale a avut un impact pozitiv real din perspectiva obiectivelor sale fundamentale. Totuși, ținând seama, nu în ultimul rând, de perioada scurtă de aplicare, Regulamentul privind piețele digitale nu și-a atins încă pe deplin potențialul în ceea ce privește realizarea obiectivelor colegiuitorilor. În acest scop, potrivit majorității părților interesate care au participat la consultarea publică, Regulamentul privind piețele digitale trebuie să fie aplicat în continuare cu fermitate, astfel încât atât utilizatorii comerciali, cât și utilizatorii finali să poată valorifica noile oportunități oferite de Regulamentul privind piețele digitale.
Ca răspuns la solicitările primite din partea unui număr considerabil de părți interesate în legătură cu revizuirea Regulamentului privind piețele digitale, în special în vederea abordării noilor provocări în materie de contestabilitate și echitate pe piețele digitale, Comisia consideră că, în acest stadiu, Regulamentul privind piețele digitale este adecvat scopului și nu trebuie modificat. Cu toate acestea, Comisia a identificat anumite domenii asupra cărora trebuie să se concentreze în viitor, și anume IA și serviciile de cloud computing, asigurarea unei transparențe sporite și îmbunătățirea procedurilor Comisiei. Acțiunile actuale și viitoare pe care Comisia le-a inițiat deja sau pe care intenționează să le întreprindă în aceste domenii sunt rezumate mai jos și descrise mai detaliat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.
Domeniul de aplicare al Regulamentului privind piețele digitale
Cele mai importante aspecte semnalate în cadrul consultării publice au vizat serviciile de cloud computing și serviciile de IA. Respondenții au susținut aplicarea cuprinzătoare a Regulamentului privind piețele digitale în cazul ambelor tipuri de servicii, extinderea domeniului său de aplicare pentru a acoperi mai bine aceste servicii, precum și abordarea mai multor practici care afectează echitatea și contestabilitatea acestor două tipuri de servicii.
În noiembrie 2025, Comisia a deschis trei investigații de piață privind serviciile de cloud computing. Două investigații de piață evaluează dacă Microsoft Azure și Amazon Web Services ar trebui să fie desemnate drept controlori de acces pentru serviciile de cloud computing, în timp ce a treia evaluează dacă Regulamentul privind piețele digitale poate aborda în mod eficace practicile care pot limita competitivitatea și echitatea în cazul serviciilor de cloud computing. Prin urmare, instrumentele de adaptare la exigențele viitorului pe care colegiuitorii le-au încorporat în Regulamentul privind piețele digitale se dovedesc esențiale și eficace pentru a reacționa la evoluțiile piețelor și tehnologiilor.
În ceea ce privește serviciile de IA, Comisia a început să abordeze diverse aspecte legate de echitate și contestabilitate care au ocupat un loc important în cadrul consultării publice. De exemplu, Comisia și-a concentrat dialogul în materie de reglementare cu controlorii de acces asupra chestiunii modificării cu ușurință a setărilor implicite și asupra asigurării accesului egal al serviciilor de IA la sistemele de operare. În ianuarie 2026 au fost inițiate două proceduri privind specificațiile în legătură cu Alphabet, care au, de asemenea, o dimensiune legată de IA (interoperabilitatea și accesul la datele privind căutarea). În mod similar, în ceea ce privește interdicția de a combina date cu caracter personal fără consimțământ, Comisia și-a axat dialogul în materie de reglementare pe antrenarea și fundamentarea modelelor de IA și a sistemelor de IA. În cele din urmă, Comisia monitorizează deja implementarea instrumentelor de IA în cadrul serviciilor de platformă esențiale desemnate, în vederea conformității cu Regulamentul privind piețele digitale.
Regulamentul privind piețele digitale nu ar trebui analizat în mod separat de celelalte instrumente de reglementare menite să catalizeze lanțul valoric al IA sau al serviciilor de cloud și să favorizeze inovarea. Alte acte legislative, cum ar fi Regulamentul privind IA, Regulamentul privind datele și Regulamentul privind serviciile digitale, precum și diverse măsuri de investiții în IA reglementează și facilitează aspecte complementare legate de furnizarea de servicii și infrastructuri digitale în UE. Totodată, atunci când este vorba despre abordarea unui potențial comportament anticoncurențial, se aplică dreptul concurenței
. Diferitele instrumente de care dispune Comisia pentru a reglementa furnizarea de servicii digitale în UE sunt aplicate și se asigură respectarea lor într-un mod coerent și complementar, creând astfel claritate și previzibilitate. În plus, este clar că structura Regulamentului privind piețele digitale și relația sa complementară cu alte instrumente funcționează în mod eficace și pentru a aborda preocupările emergente legate de echitate și contestabilitate.
Comisia va continua să monitorizeze cu prioritate evoluțiile din domeniul IA, asigurând conformitatea deplină cu Regulamentul privind piețele digitale în cazul în care tehnologiile sau serviciile de IA fie fac parte integrantă din serviciile de platformă esențiale desemnate, fie reprezintă un serviciu distinct care ar putea justifica desemnarea. Comisia va face acest lucru în cadrul dialogului său în materie de reglementare purtat în prezent cu controlorii de acces cu privire la evoluția modelelor lor de afaceri și la implicațiile acesteia asupra conformității cu Regulamentul privind piețele digitale. Comisia va evalua în continuare, în special, dacă ar putea fi necesar ca unele servicii de IA să fie desemnate drept asistenți virtuali. Totodată, Comisia va analiza dacă trebuie utilizate instrumentele de adaptare la exigențele viitorului prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale pentru a actualiza eventualele obligații referitoare la serviciile de IA.
Obligații
În cadrul deja stabilit prin Regulamentul privind piețele digitale, Comisia a luat și va continua să ia măsuri pentru a aborda o serie de aspecte semnalate în cadrul consultării publice cu privire la caracterul adecvat al obligațiilor prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale. În special:
·este în curs o investigație de piață pentru a evalua dacă obligațiile actuale prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale sunt eficace în abordarea practicilor care limitează competitivitatea sau sunt neloiale în sectorul cloud computingului;
·Comisia urmează să adopte, împreună cu Comitetul european pentru protecția datelor
, linii directoare comune referitoare la interacțiunea dintre Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul general privind protecția datelor, inclusiv orientări privind portabilitatea datelor și accesul la datele privind căutarea;
·a fost lansată recent o a doua rundă de proceduri privind specificațiile, care va oferi măsuri concrete și clarificări cu privire la interoperabilitatea Android în legătură cu serviciile de IA și accesul la datele privind căutarea;
·Comisia va analiza dacă obligația de a furniza descrieri auditate ale oricăror tehnici de creare de profiluri ale consumatorilor ar putea beneficia de orientări sau clarificări suplimentare prin ajustări ale modelului de raportare;
·instrumentele din setul de instrumente al Regulamentului privind piețele digitale, care nu necesită modificări legislative, ar putea fi utilizate pe deplin pentru a contribui la aplicarea cerințelor Regulamentului privind piețele digitale în situații existente sau noi, cum ar fi liniile directoare ale Comisiei sau deciziile suplimentare privind specificațiile. În special în cazul noilor practici, Comisia se poate baza, de asemenea, pe dreptul concurenței.
Extinderea obligațiilor de interoperabilitate la serviciile de rețele de socializare online
Din următoarele motive, Comisia consideră că extinderea la serviciile de rețele de socializare online a obligațiilor de interoperabilitate impuse în prezent serviciilor de mesagerie este prematură:
·În primul rând, studiul realizat de un contractant extern desemnat de Comisie a furnizat elemente de probă mixte și, în special, a arătat că extinderea interoperabilității la serviciile de rețele de socializare online implica dificultăți tehnice mai mari decât în cazul serviciilor de mesagerie și că cererea pentru o astfel de interoperabilitate orizontală era limitată atât din partea utilizatorilor finali, cât și din partea utilizatorilor comerciali.
·În al doilea rând, în această etapă, obligațiile actuale de interoperabilitate nu s-au aplicat serviciilor de mesagerie o perioadă suficient de lungă pentru a permite Comisiei să tragă concluzii definitive cu privire la oportunitatea extinderii acestor obligații la serviciile de rețele de socializare online.
Cadrul procedural și transparența
În general, în scurta perioadă în care normele procedurale ale Regulamentului privind piețele digitale s-au aplicat, acestea s-au dovedit a fi adecvate scopului.
Anumite îmbunătățiri ar putea fi realizate fără modificarea Regulamentului privind piețele digitale. De exemplu, ar putea fi luate mai multe măsuri pentru a spori transparența proceselor impuse de Regulamentul privind piețele digitale. În acest sens, participanții la piață, societatea civilă și mediul academic au solicitat cu fermitate mai multă transparență, vizibilitate și responsabilitate în cadrul proceselor de asigurare a conformității cu Regulamentul privind piețele digitale. Există posibilitatea de a pune la dispoziția părților terțe mai multe informații relevante cu privire la dialogul în materie de reglementare purtat în prezent cu controlorii de acces și la modificările pe care aceștia le aduc măsurilor lor de asigurare a conformității în urma acestui dialog.
În special, îmbunătățirile treptate aduse instrumentelor de raportare, monitorizare și transparență, cum ar fi rapoartele anuale de conformitate, ar putea contribui la o dezbatere publică mai bine fundamentată cu privire la conformitatea cu Regulamentul privind piețele digitale și la responsabilitatea controlorilor de acces față de cetățenii europeni. Comisia a observat că oportunitățile create de Regulamentul privind piețele digitale nu sunt adesea suficient de cunoscute în rândul utilizatorilor finali, al utilizatorilor comerciali și, în special, al IMM-urilor. În consecință, Comisia va analiza noi modalități de creștere a gradului de conștientizare și de diseminare a informațiilor privind evoluția măsurilor de asigurare a conformității adoptate de controlorii de acces, precum și oportunitățile create de Regulamentul privind piețele digitale.
Totodată, Comisia va evalua dacă sunt necesare modificări ale regulamentului de punere în aplicare a Regulamentului privind piețele digitale pentru a reflecta învățămintele desprinse în primii doi ani de aplicare și pentru a îmbunătăți monitorizarea și asigurarea respectării legislației.
În ceea ce privește cooperarea cu statele membre și cu alte autorități de reglementare, Comisia va continua să poarte discuții în special cu autoritățile naționale din domeniul concurenței cu privire la modalitățile de îmbunătățire a schimbului de informații privind acțiunile și prioritățile în materie de asigurare a respectării legislației în temeiul Regulamentului privind piețele digitale și al normelor în materie de concurență. În mod similar, Comisia intenționează să intensifice cooperarea normativă orizontală și să analizeze, împreună cu Grupul la nivel înalt pentru Regulamentul privind piețele digitale, ce măsuri ar putea fi luate pentru a intensifica și mai mult coordonarea și cooperarea dintre autoritățile de reglementare din domeniul digital, sporind astfel impactul Grupului la nivel înalt.
În cele din urmă, asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale prin acțiuni private se află încă într-un stadiu incipient. Comisia monitorizează litigiile din statele membre în care sunt implicați controlori de acces, subiect discutat periodic în cadrul Grupului la nivel înalt pentru Regulamentul privind piețele digitale. Comisia va urmări evoluția acestor acțiuni private [inclusiv ținând seama de Directiva (UE) 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare] și poate decide să ia măsuri pentru a asigura aplicarea consecventă a Regulamentului privind piețele digitale.
5.Concluzii
Regulamentul privind piețele digitale a avut deja un impact pozitiv asupra contestabilității și echității piețelor digitale în scurta perioadă în care s-a aplicat. Punerea sa în aplicare în această etapă timpurie s-a dovedit eficace și eficientă în abordarea tipurilor de comportament dăunător identificate în evaluarea impactului. Prin urmare, acesta a contribuit la crearea unor piețe digitale mai echitabile și mai contestabile în UE. Regulamentul privind piețele digitale a modificat în mod semnificativ comportamentul, opțiunile tehnice de proiectare și acordurile contractuale ale controlorilor de acces, deschizând astfel noi oportunități pentru utilizatorii comerciali și concurenți. Regulamentul privind piețele digitale a consolidat, de asemenea, autonomia și capacitatea de acțiune a utilizatorilor finali în mai multe domenii-cheie, oferindu-le cetățenilor posibilitatea de a-și recăpăta controlul asupra propriilor date și de a face propriile alegeri.
Totodată, ținând seama, nu în ultimul rând, de faptul că se aplică de puțin timp, Regulamentul privind piețele digitale nu și-a atins încă pe deplin potențialul în ceea ce privește realizarea obiectivelor colegiuitorilor. În vederea realizării acestui potențial, Comisia intenționează – în concordanță cu sugestiile formulate de majoritatea părților interesate care au participat la consultare – să continue dialogul susținut în materie de reglementare și, dacă este necesar, să asigure în mod riguros respectarea Regulamentului privind piețele digitale, astfel încât, alături de sporirea eforturilor de sensibilizare, întreprinderile și consumatorii să poată valorifica noile oportunități create de acest regulament, contribuind astfel la creșterea echității și contestabilității piețelor digitale din Europa și la stimularea posibilităților de alegere și a inovării în domeniul produselor și serviciilor digitale.
Regulamentul privind piețele digitale, ca instrument de reglementare aplicabil la nivelul UE și a cărui respectare este asigurată la nivel central, prezintă o valoare adăugată comparativ cu scenariul contrafactual al unor norme naționale fragmentate. Regulamentul privind piețele digitale se aplică numai controlorilor de acces desemnați și nu impune obligații directe IMMurilor. De asemenea, Regulamentul privind piețele digitale este coerent cu alte reglementări digitale și dispune, prin intermediul Grupului la nivel înalt pentru Regulamentul privind piețele digitale, de un forum specific în cadrul căruia autoritățile de reglementare din domeniul digital din UE se pot coordona și pot coopera. Comisia va analiza, împreună cu membrii Grupului la nivel înalt, modalități de a consolida în continuare cooperarea normativă orizontală, a cărei necesitate este tot mai evidentă.
Regulamentul privind piețele digitale a fost conceput ca un instrument adaptat exigențelor viitorului, menit să reglementeze un mediu aflat în schimbare rapidă. În forma sa actuală, Regulamentul privind piețele digitale s-a dovedit a fi bine adaptat acestui mediu și, în principiu, capabil să țină pasul cu evoluțiile tehnologice, cum ar fi importanța tot mai mare a serviciilor de cloud computing și dezvoltarea IA, astfel cum reiese din investigațiile de piață deschise recent privind serviciile de cloud computing, precum și procedurile vizând specificațiile în domeniul IA, aflate în desfășurare la momentul redactării prezentului raport. Totodată, Comisia va continua să recurgă la dialoguri în materie de reglementare pentru a anticipa noile provocări legate de conformitate și pentru a discuta cu controlorii de acces despre eventualele nevoi de ajustare a planurilor de conformitate pe măsură ce evoluează soluțiile de IA. Prin urmare, Comisia nu consideră în prezent că este necesară modificarea Regulamentului privind piețele digitale.
Pe baza evaluării Comisiei, ținând seama de feedbackul primit în urma exercițiului de consultare, viitoarele considerații de politică și priorități în materie de asigurare a respectării legislației vor acoperi următoarele subiecte: evoluțiile serviciilor de IA și eventualele lacune în materie de asigurare a respectării legislației care ar putea justifica desemnări suplimentare, posibile modificări punctuale ale cadrului procedural al Regulamentului privind piețele digitale, potențiale modificări ale anumitor modele utilizate de controlorii de acces, măsuri adecvate pentru sporirea transparenței în ceea ce privește beneficiarii, precum și un eventual cadru care să permită pe viitor o evaluare structurată a impactului Regulamentului privind piețele digitale.
