COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.2.2026

COM(2026) 101 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

ProtectEU: Agenda privind prevenirea și combaterea terorismului

1.Introducere

Această agendă, anunțată în ProtectEU: o strategie europeană de securitate internă 1 marchează începutul unui efort reînnoit de combatere a terorismului și a extremismului violent, care nu cunoaște frontiere, fie ele fizice sau digitale. Terorismul 2 și extremismul violent 3 rămân o provocare persistentă pentru UE și statele sale membre. Legăturile tot mai strânse dintre terorism și alte domenii ale criminalității, rețelele mai fluide și actorii mai puțin motivați ideologic, precum și limitele neclare dintre operațiunile online și cele fizice reprezintă o provocare deosebită pentru definirea și identificarea infracțiunilor de terorism. În acest peisaj complex al amenințărilor, cea mai bună abordare este acțiunea unitară și, deși statele membre rămân singurele responsabile pentru securitatea națională 4 , UE trebuie să colaboreze cu ele. 

Deși UE a înregistrat mai puține atacuri teroriste coordonate la scară largă, amenințarea nu a dispărut, ci a evoluat. În perioada 2019-2023, numărul incidentelor teroriste a crescut de peste două ori (de la 57 la 120), înainte de a scădea la 58 în 2024 5 . „Lupii singuratici” și celulele mici au fost în principal responsabili de atacurile recente. Nivelul general de amenințare rămâne ridicat și este influențat de înmulțirea factorilor determinanți ai amenințărilor 6 . Deși terorismul jihadist rămâne cea mai proeminentă și letală amenințare teroristă 7 , teroriștii și extremiștii violenți sunt determinați de o gamă tot mai largă de motivații, care nu sunt întotdeauna legate de o ideologie specifică, inclusiv de respingerea valorilor democratice europene, de antisemitism sau de ura față de musulmani 8 .

UE a luat deja măsuri pentru a combate terorismul și extremismul violent, utilizând Agenda UE privind combaterea terorismului din 2020 9 ca foaie de parcurs către crearea unei Uniuni Europene mai sigure. În deceniul care a trecut de la valul de atacuri abominabile din întreaga Europă, inclusiv de la Paris și Bruxelles, UE a instituit un cadru juridic cuprinzător pentru incriminarea infracțiunilor de terorism, pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist și pentru restricționarea accesului la finanțarea terorismului, la arme de foc și la explozivi. Ne-am consolidat capacitatea de a detecta și de a opri călătoriile în scopuri de terorism la frontierele externe cu ajutorul unor sisteme modernizate de securitate și gestionare a frontierelor, al unui schimb mai bun de informații și al unei cooperări mai strânse atât în cadrul UE, cât și cu țările din afara UE.

Agențiile UE au oferit sprijin operațional și instrumente statelor membre, eficientizând investigațiile și urmăririle penale în materie de terorism, cu peste 2 000 de arestări și peste 1 800 de condamnări pentru infracțiuni de terorism 10 în ultimii cinci ani. Structurile de sprijin de la nivelul UE, cum ar fi Centrul de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării și Programul de consiliere în materie de protecție a securității, au permis statelor membre să beneficieze de practici și expertiză comune, sporind reziliența în întreaga UE. Pe baza acestor realizări, prezenta agendă, elaborată în strânsă colaborare cu statele membre și cu alte părți interesate, identifică lacunele rămase și stabilește măsuri concrete pentru abordarea lor.

Evoluțiile geopolitice și conflictele externe creează riscuri sporite și afectează securitatea UE. Atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictul ulterior din Gaza au alimentat ura sporită și incitarea la violență în întregul spectru ideologic. Actorii jihadiști au instrumentalizat aceste evenimente prin dezinformare online și apeluri explicite la violență. De asemenea, discursuri similare au fost exploatate de actori extremiști de stânga și de dreapta. Acest lucru contribuie la creșterea riscului de atacuri. Statul Islamic și afiliații săi rămân una dintre principalele amenințări externe la adresa UE din cauza capacității lor de a inspira atacuri. Situația volatilă din Siria ridică probleme de securitate din cauza posibilei reapariții a organizației Statului Islamic și a viitorului incert al luptătorilor teroriști străini din centrele de detenție și din taberele din nord-estul Siriei. Organizațiile teroriste vizează din ce în ce mai mult personalul și operațiunile umanitare prin violență, intimidare și obstrucționare.

În plus, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Rusia a întreprins o gamă tot mai largă de acțiuni de sabotaj și hibride împotriva UE. Aceste acțiuni încalcă suveranitatea teritorială a statelor membre, subminează integritatea instituțiilor democratice și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței și securității populației civile. Ele au fost însoțite de activități coordonate de influență desfășurate de actori care au legături cu Rusia, inclusiv de răspândirea unor discursuri extremiste violente și a altor discursuri care generează dezbinări în Europa. Conflictul a evidențiat, de asemenea, potențialele riscuri de securitate legate de întoarcerea voluntarilor străini și a foștilor combatanți ruși cu experiență de luptă.

UE s-a confruntat, de asemenea, cu amenințări complexe sponsorizate de grupări teroriste, precum și de actori statali și nestatali străini. Actori ostili au recurs la moduri de operare teroriste, cum ar fi plasarea de dispozitive incendiare improvizate în mărfurile transportate pe cale aeriană, atacurile cibernetice și sabotajul infrastructurii critice, precum și utilizarea teroriștilor și a extremiștilor violenți ca interpuși. Persistă legături oportuniste între terorism, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică, utilizând modele de criminalitate ca serviciu, rezerve comune de recrutare, piețe infracționale și rețele bancare ilegale 11 . Legăturile sporite dintre terorism, criminalitatea informatică, ingerințele străine ostile și criminalitatea organizată reprezintă provocări în ceea ce privește atribuirea responsabilității penale și coordonarea răspunsurilor la nivel național și la nivelul UE.

Numărul minorilor implicați în terorism și extremism violent a crescut brusc în întreaga Europă. În 2024, aproape o treime dintre persoanele suspectate de terorism din UE aveau sub 20 de ani, cei mai tineri având doar 12 ani. Majoritatea acestor minori au fost legați de terorismul jihadist, deși extremismul violent de dreapta a câștigat teren, în special prin intermediul rețelelor acceleraționiste, al cluburilor „Active Clubs” 12 și al rețelelor extremiste online 13 care diseminează conținut violent și constrâng minorii vulnerabili să comită acte de autovătămare și violență. S-au remarcat ideologiile mixte, fascinația pentru violență fiind motivul principal pentru multe atacuri comise de „lupi singuratici”. 

Teroriștii și extremiștii violenți exploatează din ce în ce mai mult ecosistemul online și noile tehnologii, platformele de comunicare socială și platformele de jocuri pentru a partaja conținut dăunător, a răspândi dezinformarea, a radicaliza, a strânge fonduri și a recruta. Amplificarea algoritmică a conținutului extremist favorizează radicalizarea. Actorii teroriști își coordonează planurile privind platformele de comunicații criptate de la un capăt la altul (E2EE) și își finanțează rețelele și atacurile cu criptomonede, active digitale nefungibile (NFT) și „hawala digitală” 14 . IA generativă este utilizată în mod abuziv pentru a crea manuale de instrucțiuni pentru atacuri. Tehnologia de imprimare 3D (de exemplu pentru fabricarea armelor de foc) și utilizarea sporită a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS/drone) exacerbează și mai mult amenințarea.

Pe baza consultărilor ample cu părțile interesate și a recentelor Concluzii ale Consiliului 15 privind terorismul, agenda combină activități importante în curs cu noi inițiative pentru a ține pasul cu evoluția rapidă a peisajului amenințărilor. Agenda stabilește acțiuni specifice pentru a anticipa amenințările, a preveni radicalizarea, a proteja persoanele atât online, cât și offline, a asigura răspunsuri rapide și coordonate la atacuri și a consolida lupta la nivel mondial împotriva terorismului, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu legislația privind drepturile omului și cu dreptul umanitar.

Cel mai eficace răspuns la terorism este cel care demonstrează angajamentul față de valorile noastre atacate; prin urmare, toate acțiunile au la bază respectarea drepturilor fundamentale. Pentru a completa acest răspuns, statele membre sunt invitate să adopte și să își actualizeze periodic strategiile naționale, în conformitate cu cadrul strategic stabilit de prezenta agendă.

2.Pilonii combaterii terorismului și ai extremismului violent

2.1 Anticiparea amenințărilor

Securitatea începe cu o anticipare și previziuni eficace. UE a creat capacități solide de conștientizare a situației în materie de combatere a terorismului. Capacitatea unică de analiză a informațiilor a UE (SIAC), punctul unic de introducere a contribuțiilor statelor membre în materie de informații, furnizează în timp util evaluări ale amenințărilor, în timp ce Europol elaborează rapoarte periodice privind tendințele pe baza informațiilor privind asigurarea respectării legii.

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) va acorda prioritate consolidării SIAC în ceea ce privește resursele și capacitățile. Pe lângă introducerea unor canale de comunicare securizate și finalizarea negocierilor cu privire la propunerea de regulament privind securitatea informațiilor în instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, Comisia și Înaltul Reprezentant vor depune eforturi pentru a consolida în continuare sensibilizarea personalului UE pentru a promova o cultură a „necesității de a partaja”, menținând în același timp principiul „necesității de a cunoaște” pentru informațiile clasificate.

Natura dinamică și imprevizibilă a amenințărilor emergente necesită capacități consolidate de anticipare în materie de aplicare a legii. Astfel cum se prevede în Strategia de securitate internă ProtectEU, Comisia va propune consolidarea sprijinului analitic al Europol, inclusiv a capacităților de informații din surse deschise (OSINT). Atunci când este posibil, rapoartele Europol privind tendințele, notele informative situaționale și analizele tematice ar putea fi furnizate în formate neclasificate pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la tendințele emergente în sprijinul eforturilor de detectare timpurie și de prevenire. În plus, analizele amenințărilor pe care le pregătește Comisia, astfel cum s-a anunțat în Strategia de securitate internă ProtectEU, vor contribui, de asemenea, la identificarea amenințărilor emergente și a răspunsurilor în materie de politici pentru combaterea terorismului și a extremismului violent. 

Analiza prospectivă este, de asemenea, esențială pentru identificarea riscurilor și a oportunităților care decurg din noile tehnologii 16 . Activitatea Centrului Comun de Cercetare va continua să ghideze cercetarea în domeniul securității. Pentru a valorifica potențialul noilor tehnologii pentru asigurarea respectării legii și pentru a se pregăti să combată utilizarea abuzivă a acestora de către teroriști și extremiști violenți, Comisia va consolida cercetarea în domeniul securității în cadrul programului Orizont Europa și finanțarea pentru securitatea internă prin cereri de propuneri specifice în 2026 și ulterior. Printre prioritățile în materie de cercetare se vor regăsi capacitățile de detectare timpurie și inovarea în domeniul tehnologiilor, cum ar fi IA, combaterea utilizării extremiste a platformelor online, noi metode de finanțare a terorismului (de exemplu, criptoactivele) și protejarea cetățenilor și a spațiilor publice împotriva amenințărilor reprezentate de utilizarea explozivilor, a dronelor și a armelor imprimate 3D, precum și de atacurile cu vehicule și utilizarea armelor albe. Pentru a asigura adoptarea rezultatelor cercetării, Comisia va sprijini, de asemenea, testarea și implementarea unor soluții finanțate de UE pentru a dota autoritățile de aplicare a legii cu instrumente și metodologii de ultimă generație pentru prevenirea, detectarea și răspunsul eficace la terorism și la extremismul violent.

2.2 Prevenirea radicalizării

Prevenirea radicalizării înseamnă abordarea factorilor determinanți ai acesteia înainte ca ei să prindă rădăcini. Aceasta necesită o abordare la nivelul întregii societăți, implicând părțile interesate din domeniul educației, al serviciilor sociale, culturale și pentru tineret, al autorităților de aplicare a legii, al penitenciarelor și al serviciilor de probațiune, al comunităților locale, al organizațiilor societății civile și al mediilor online. Înființarea Centrului de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării („Centrul de cunoștințe”) 17  în iunie 2024 și alocarea a 60 de milioane EUR pe o perioadă de patru ani au marcat o schimbare radicală în politica de prevenire a UE.

Centrul de cunoștințe reunește peste 6 000 de factori de decizie, cercetători și practicieni din întreaga Europă și elaborează orientări pentru factorii de decizie și practicieni, instrumente practice, formare și servicii de sprijin personalizate. Acesta funcționează în temeiul orientărilor strategice 18  stabilite de statele membre, care vor fi actualizate în 2027. Prezenta agendă stabilește sarcini concrete pentru Centrul de cunoștințe și se asigură că acesta își îndeplinește pe deplin mandatul prin transpunerea lor în sprijin operațional pentru statele membre, ajutându-le să anticipeze riscurile emergente și să identifice răspunsurile la radicalizare specifice fiecărei țări.

2.2.1. Elaborarea unui set de instrumente de prevenire pentru minori

Consecințele implicării minorilor în radicalizare și terorism sunt ample, afectând nu numai minorii implicați, ci și comunitățile și societățile în ansamblu. Pentru a aborda rata îngrijorătoare de radicalizare a minorilor în întreaga Europă, Comisia se va baza pe activitățile Centrului de cunoștințe și va oferi orientări strategice privind prevenirea radicalizării minorilor. Comisia se va axa pe detectarea timpurie, consolidarea factorilor de protecție, reziliența prin educație 19 și integrare socială, în special a minorilor vulnerabili, sprijinul pentru familii și comunități, implicarea online în condiții de siguranță și cooperarea dintre sectoare, bazându-se, de asemenea, pe activitatea rețelelor existente ale centrelor pentru un internet mai sigur din statele membre și din țările candidate. 

Comisia recunoaște că provocările în materie de sănătate mintală îi pot face pe minori mai vulnerabili la discursuri extremiste, la violență și la recrutare. Prin urmare, va promova o cooperare mai strânsă între actorii din domeniul prevenirii și serviciile de sănătate mintală în cadrul unei abordări integrate a protecției copilului 20 . În acest sens, statele membre sunt îndemnate să integreze competențele psihosociale și sprijinul psihosocial în cadrele lor de prevenire.

2.2.2.    Construirea unor societăți reziliente

Pentru a consolida reziliența comunităților, Comisia lansează Programul de implicare și capacitare a comunității (CEEP), alocând 5 milioane EUR pentru a înzestra societatea civilă și practicienii cu competențe digitale pentru intervenții online eficace și pentru a amplifica vocile tinerilor implicați în prevenire.

Protejarea tuturor comunităților religioase împotriva urii, discriminării și violenței rămâne un angajament european fundamental. Comisia va accelera punerea în aplicare a Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești 21  și va construi o rețea de combatere a discursurilor antisemite de incitare la ură din mediul online. În conformitate cu această strategie, SIAC va continua să includă analize ale amenințărilor specifice la adresa evreilor, a comunităților și a lăcașurilor de cult în evaluările periodice ale amenințărilor. Statele membre sunt îndemnate să urmeze recomandările rezultate din colaborarea bazată pe proiecte privind antisemitismul în prevenirea și combaterea extremismului violent 22 .

Pentru a consolida răspunsul în materie de drept penal la nivelul UE la toate formele de ură, inclusiv la creșterea urii față de musulmani, Comisia are în vedere o inițiativă legislativă de armonizare a definiției infracțiunilor motivate de ură comise online 23 . Comisia va coopera cu Europol pentru a îmbunătăți detectarea asistată de IA a conținutului extremist, indicatorii comuni ai amenințărilor și cooperarea mai rapidă între platforme, autoritățile de aplicare a legii și cercetători pentru a identifica propaganda generată de IA și campaniile coordonate de radicalizare.

2.2.3. Combaterea radicalizării în închisori, a persoanelor care părăsesc închisorile și gestionarea întoarcerii luptătorilor teroriști străini și a membrilor familiilor lor

Având în vedere posibila eliberare a deținuților care și-au executat pedeapsa, dar care ar putea fi radicalizați 24 , este necesar să existe o coordonare mai strânsă și măsuri de reintegrare adaptate. Statele membre ar trebui să consolideze schimbul de informații între autoritățile penitenciare, autoritățile de probațiune și autoritățile de aplicare a legii și să pună în aplicare programe de dezangajare și reintegrare bazate pe dovezi.

Centrul de cunoștințe va sprijini aceste eforturi prin dezvoltarea de instrumente de evaluare și gestionare a riscurilor în faza premergătoare eliberării, în timp ce Comisia va oferi orientări pentru a sprijini abordările naționale privind persoanele radicalizate care părăsesc închisorile.

Pentru a gestiona provocările complexe legate de luptătorii teroriști străini care se întorc și de familiile acestora, statele membre sunt îndemnate să continue să prevină plecările în zonele de conflict și să urmărească penal în mod eficace luptătorii teroriști străini care se întorc. Centrul de cunoștințe va sprijini statele membre cu instrumente de evaluare a riscurilor și de gestionare a persoanelor returnate în condiții de siguranță, precum și cu formare privind reabilitarea și reintegrarea, cu accent pe protejarea copiilor în interesul superior al acestora.

2.2.4. Sprijinirea victimelor terorismului

Victimele terorismului se confruntă cu consecințe de lungă durată și au nevoie de sprijin specializat. Colegiuitorii au ajuns recent la un acord cu privire la propunerea de revizuire a Directivei privind drepturile victimelor 25 , care va consolida protecția drepturilor victimelor terorismului, completată de o nouă strategie a UE privind drepturile victimelor. De asemenea, Comisia va spori vizibilitatea Zilei europene a comemorării victimelor terorismului și va sprijini asociațiile victimelor prin promovarea rolului lor activ în programele de prevenire.

2.3 Protejarea persoanelor în mediul online

În ultimii ani, UE a construit unul dintre cele mai avansate cadre de reglementare din lume pentru a combate activitățile teroriste online, completat de cooperarea voluntară a statelor membre, a platformelor online și a Europol.

Cu toate acestea, amenințarea continuă să evolueze. Rețelele extremiste se adaptează rapid, exploatează tehnologiile emergente și trec de la platforme deschise la exploatarea chaturilor închise și a serviciilor criptate. Acest lucru poate crea provocări serioase pentru detectarea și prevenirea planurilor teroriste, pentru cartografierea rețelelor teroriste și a susținătorilor acestora, precum și pentru investigarea și urmărirea penală a activităților teroriste. În plus, materialele teroriste proliferează mai ușor, necesitând instrumente de detectare mai inteligente pentru a se asigura că conținutul cu caracter terorist identificat nu reapare în altă parte. Comisia va consolida asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale și va sprijini punerea în aplicare eficace a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, va elimina lacunele rămase și va asigura răspunsuri mai rapide și mai coordonate pentru a menține spațiul online sigur și rezilient împotriva utilizării abuzive, asigurând în același timp respectarea drepturilor fundamentale. Astfel cum s-a anunțat în Strategia de securitate internă ProtectEU, Comisia va prezenta, de asemenea, un plan de acțiune privind protecția copiilor împotriva criminalității, care va include măsuri de combatere a radicalizării și a recrutării în scopuri infracționale, atât online, cât și offline.

2.3.1. Utilizarea deplină a cadrelor de reglementare pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist și extremist

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist a avut un rol esențial în combaterea diseminării materialelor cu caracter terorist, permițând eliminarea rapidă a conținutului cu caracter terorist. Importanța sa a fost demonstrată în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, când au fost emise câteva sute de ordine de eliminare în legătură cu conținutul cu caracter terorist 26 .

Până în decembrie 2025, autoritățile statelor membre trimiseseră deja 2 032 de ordine de eliminare și peste 97 900 de sesizări în vederea eliminării voluntare 27 . Pentru a sprijini în continuare punerea în aplicare, Europol va dezvolta o bază de date europeană pentru partajarea de valori de dispersie (valori hash) [bază de date cu amprente digitale (valori hash)] pentru conținutul cu caracter terorist și extremist violent. Acest lucru va permite statelor membre și furnizorilor de servicii de găzduire să semnaleze, să coreleze și să elimine în condiții de siguranță conținutul de pe toate platformele, inclusiv conținutul eliminat în temeiul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist.

Comisia va încheia evaluarea Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist până la sfârșitul anului 2026. Pe baza evaluării, Comisia va explora o consolidare suplimentară a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist pentru a-l menține adecvat scopului și îl va simplifica acolo unde este posibil, menținând în același timp garanții pentru a proteja în mod eficace drepturile fundamentale. În paralel, Comisia va asigura aplicarea riguroasă a altor acte legislative relevante care protejează spațiul digital, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale și Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist și Regulamentul privind serviciile digitale formează o arhitectură consolidată 28 și de sprijin reciproc pentru combaterea activităților teroriste și a extremismului violent în mediul online. Dacă Regulamentul privind serviciile digitale stabilește un cadru orizontal de obligații de diligență pentru intermediarii online pentru a aborda conținutul ilegal online și amplificarea algoritmică a acestuia și pentru a atenua riscurile sistemice asociate serviciilor lor, Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist stabilește cerințe sectoriale specifice pentru conținutul cu caracter terorist și instrumente operaționale rapide pentru eliminarea acestuia. Platformele online foarte mari și motoarele de căutare foarte mari au recunoscut deja terorismul și extremismul violent online ca fiind riscuri sistemice 29 . Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile de atenuare puse în aplicare și va asigura respectarea Regulamentului privind serviciile digitale, dacă este necesar.

În plus, Comitetul european pentru servicii digitale joacă un rol esențial în asigurarea aplicării eficace și coerente a Regulamentului privind serviciile digitale în toate statele membre, inclusiv a obligațiilor furnizorilor de servicii de a combate radicalizarea ilegală și conținutul extremist violent. Regulamentul privind inteligența artificială 30  armonizează normele pentru IA, inclusiv pentru instrumentele de IA cu grad ridicat de risc. Comisia va adopta orientări pentru a sprijini autoritățile de aplicare a legii și sistemul judiciar să își îmbunătățească capacitatea de a detecta și de a preveni amenințările cu sisteme de IA de încredere certificate pentru utilizări cu grad ridicat de risc, respectând în același timp drepturile fundamentale. Strategia privind aplicarea IA va sprijini în continuare dezvoltarea și adoptarea soluțiilor de IA în scopuri de securitate internă. Începând din august 2026, se vor aplica interdicțiile prevăzute în Regulamentul privind IA, interzicând de pe piața UE sistemele de IA și roboții de chat care manipulează utilizatorii, inclusiv în cazul în care o astfel de manipulare duce la radicalizare în comiterea de infracțiuni de terorism sau la alte prejudicii semnificative. În plus, în cazul în care modelele mari de IA generativă amplifică manipularea dăunătoare care duce la radicalizarea utilizatorilor, furnizorii vor trebui să evalueze și să atenueze aceste riscuri, iar Oficiul European pentru IA va colabora cu aceștia pentru a aborda aceste probleme.

2.3.2.    Colaborarea cu sectorul

Cooperarea voluntară cu furnizorii de servicii online este indispensabilă pentru a reacționa la tendințele emergente și la evoluția peisajului amenințărilor online. În acest scop, principala cale prin care acționează Comisia este Forumul UE pentru internet și acesta va fi consolidat în continuare. Acest forum este un excelent exemplu de colaborare între sectorul public și cel privat care reunește ministerele statelor membre ale UE, autoritățile de aplicare a legii, societatea civilă și furnizorii de servicii online, inclusiv platformele de comunicare socială. Acest lucru permite un schimb de opinii cu privire la priorități și sprijină răspunsuri coordonate și cuprinzătoare în ceea ce privește combaterea radicalizării și limitarea răspândirii conținutului cu caracter terorist și extremist violent.

De asemenea, Comisia va colabora cu Comitetul european pentru servicii digitale, în cooperare cu părțile interesate și cu întreprinderile relevante din domeniul asigurării respectării legii, pentru a consolida eforturile de combatere a diseminării conținutului cu caracter terorist și extremist violent, precum și a radicalizării online, în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Aceasta poate include, dacă este necesar, acțiuni specifice de sprijinire a furnizorilor de servicii online în ceea ce privește respectarea și asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale. Astfel de acțiuni pot include identificarea unor măsuri eficace de atenuare pentru a aborda riscurile sistemice, elaborarea și punerea în aplicare a unor orientări voluntare și a unor coduri de conduită sau a unor cadre de cooperare voluntară. Acestea pot implica, de asemenea, emiterea de recomandări sau de consiliere adresată coordonatorilor serviciilor digitale pentru a sprijini acțiunile coordonate la nivel național, în special în ceea ce privește serviciile care nu se califică drept platforme online sau motoare de căutare foarte mari. De asemenea, ele se pot axa pe îmbunătățirea și raționalizarea schimbului de informații relevante privind tendințele și riscurile emergente asociate serviciilor furnizate de intermediarii online.

Teoriile conspirației, discursurile extremiste și conținutul extrem de violent și de limită alimentează radicalizarea și polarizarea. În cadrul Forumului UE pentru internet, Europol va facilita cooperarea cu furnizorii de servicii online pentru a îmbunătăți gestionarea acestui conținut, atunci când este încorporat în discursuri care incită la terorism sau recrutează în scopuri teroriste 31 , respectând în același timp drepturile fundamentale.

Teroriștii și actorii extremiști exploatează din ce în ce mai mult jocurile online pentru a răspândi propagandă, a desensibiliza la violență și a recruta adepți, inclusiv minori. Pentru a contracara acest lucru, Forumul UE pentru internet va promova cooperarea dintre sectorul jocurilor de noroc și autoritățile de aplicare a legii axate pe protejarea minorilor și va explora elaborarea de orientări pentru a preveni recrutarea în aceste spații. Europol va dezvolta o capacitate specifică de monitorizare și de analiză a unei astfel de utilizări abuzive. În plus, Comisia va aborda aspectele de securitate ale jocurilor online în cadrul strategiei sale globale privind jocurile video, care urmează să fie publicată în 2026.

În paralel, Comisia va monitoriza îndeplinirea de către furnizorii de servicii online a angajamentelor asumate în temeiul Codului de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online+.

2.3.3.    Asigurarea unui răspuns online eficace și coordonat în situații de criză

Protocolul UE pentru situații de criză oferă un cadru voluntar de cooperare între autoritățile de aplicare a legii și furnizorii de servicii online în urma unui atac terorist cu impact semnificativ online. Protocolul va fi revizuit și transformat într-un Cadru al UE privind răspunsul online în situații de criză și va permite statelor membre să îl utilizeze în cazul în care un incident duce la intensificarea activității online legate de un atac și să îl ancoreze în Regulamentul privind serviciile digitale, asigurând astfel un răspuns coordonat care să valorifice dispozițiile referitoare la situații de criză din Regulamentul privind serviciile digitale. Europol va facilita răspunsul operațional în situații de criză prin intermediul unei platforme tehnice care să permită o coordonare rapidă. De asemenea, Comisia va elabora orientări pentru autoritățile de aplicare a legii și furnizorii de servicii online cu privire la gestionarea înregistrărilor martorilor atacurilor teroriste, protejând demnitatea victimelor.

Comitetul european pentru servicii digitale lucrează la elaborarea unor recomandări practice pentru a sprijini coordonatorii serviciilor digitale în monitorizarea respectării obligațiilor relevante. Aceste obligații le impun furnizorilor de servicii de găzduire să alerteze fără întârziere autoritățile de aplicare a legii sau autoritățile judiciare. Acest lucru este valabil atunci când furnizorii iau cunoștință de informații care dau naștere unei suspiciuni că o infracțiune care implică o amenințare la adresa vieții sau a siguranței unei persoane are loc, a avut loc sau este probabil să aibă loc. De asemenea, printre aceste infracțiuni se pot regăsi forme de terorism și extremism violent ilegal.

2.4 Protecția persoanelor în mediul fizic

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în întreaga UE în ceea ce privește protejarea peroanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice împotriva atacurilor teroriste. UE oferă sprijin practic prin intermediul consilierilor UE în materie de protecție a securității, care pot oferi consiliere cu privire la vulnerabilități și recomandări specifice de îmbunătățire. În paralel, programul UE antidrone 32  a consolidat capacitățile de aplicare a legii pentru a aborda amenințarea reprezentată de dronele necooperante. Adoptarea Directivei privind reziliența entităților critice 33 în 2022 a fost un pas esențial, marcând trecerea UE de la o abordare bazată pe „protecție” la o abordare bazată pe „reziliență”.

Cu toate acestea, teroriștii au continuat să își extindă mijloacele prin care comit atacuri: de la noile tehnologii, cum ar fi dronele și armele imprimate 3-D, la metode nesofisticate și necostisitoare, cum ar fi armele albe și atacurile cu vehicule. Accesul la mijloacele de efectuare a atacurilor trebuie restricționat în continuare, iar instrumentele de protecție a spațiilor publice și a infrastructurii critice trebuie extinse. În paralel, pentru a aborda călătoriile în scopuri de terorism și posibila întoarcere a luptătorilor teroriști străini, trebuie să actualizăm măsurile existente ale UE pentru a securiza frontierele externe și a împiedica călătoriile în scopuri teroriste.

2.4.1. Împiedicarea călătoriilor în scopuri de terorism

Protecția solidă a frontierelor externe este prima linie de apărare a UE împotriva călătoriilor în scopuri de terorism. După ce vor fi pe deplin operaționale, noile sisteme de informații la scară largă ale UE, în special Sistemul de intrare/ieșire (EES), Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), Sistemul de informații privind vizele (VIS) revizuit și cadrul de interoperabilitate, vor oferi statelor membre informații esențiale cu privire la persoanele din țări terțe care intră în UE. De asemenea, aceste sisteme vor sprijini autoritățile naționale să oprească persoanele care prezintă riscuri în materie de securitate, inclusiv persoanele suspectate de terorism.

Identificarea luptătorilor teroriști străini și a persoanelor suspectate de terorism la frontiere necesită, de asemenea, accesul în timp util la date. În acest scop, Comisia, împreună cu Europol, își va consolida cooperarea cu țările terțe de încredere pentru a obține date biografice și biometrice privind persoanele care ar putea reprezenta o amenințare teroristă, în vederea introducerii în Sistemul de informații Schengen (SIS) în deplină conformitate cu cadrele juridice naționale și ale UE aplicabile. Pentru a consolida acest flux de informații, „semnalarea privind existența unor informații” din SIS 34 este planificată să intre în funcțiune în 2026. La propunerea Europol și pe baza informațiilor furnizate de țări terțe, statele membre vor putea introduce semnalări relevante în SIS, asigurându-se că informațiile privind teroriștii și suspecții sunt accesibile autorităților de frontieră și autorităților de aplicare a legii 35 . 

În urma recentelor Concluzii ale Consiliului privind prioritățile viitoare pentru consolidarea eforturilor comune de combatere a terorismului 36 , în contextul evaluării generale a Sistemului de informații Schengen, Comisia va propune o cale de urmat cu privire la o „procedură ulterioară obținerii unui rezultat pozitiv” pentru a partaja în continuare rezultatele pozitive privind semnalările legate de terorism cu statele membre voluntare. De asemenea, Comisia va evalua aplicarea semnalărilor privind nepermiterea intrării 37  și va actualiza Manualul SIS, după caz. În plus, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a promova cooperarea și schimbul de informații cu privire la persoanele care ar putea reprezenta o amenințare teroristă sau extremistă violentă („Gefährder”) 38 .

Astfel cum s-a anunțat în Strategia de securitate internă ProtectEU, Comisia va evalua măsuri de intensificare a schimbului de informații în scopul asigurării respectării legii și al gestionării frontierelor cu țările terțe de încredere. În scopuri de securitate și de gestionare a frontierelor, acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unei soluții tehnice care să permită schimbul controlat și limitat al unui subset selectat de date din bazele de date ale UE, pe baza unui acord internațional și în mod reciproc. În scopul asigurării respectării legii, acest lucru ar putea fi pus în aplicare prin extinderea cadrului UE pentru schimbul automatizat de informații polițienești (Prüm) și a Sistemului de informații Schengen (SIS) la țările terțe de încredere, consolidând investigațiile transfrontaliere și respectând totodată pe deplin drepturile fundamentale și standardele UE în materie de protecție a datelor și de securitate.

Noul proces de screening 39 , care va intra în vigoare în iunie 2026, va facilita identificarea resortisanților țărilor terțe care au trecut ilegal frontierele externe sau care se află în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre fără să fi fost supuși verificărilor la intrare. Vor trebui efectuate verificări sistematice pentru a evalua dacă aceștia prezintă un risc de securitate. În cazul persoanelor care reprezintă o amenințare teroristă, pot fi inițiate proceduri de drept penal și de extrădare. Comisia va promova returnarea eficientă a persoanelor care prezintă un risc în materie de securitate, prin facilitarea adoptării rapide a unor norme mai ferme în propunerea de regulament privind returnarea 40 și prin activitatea coordonatorului pentru returnare și a Rețelei la nivel înalt pentru returnări. De asemenea, Comisia îndeamnă statele membre să consolideze în continuare cooperarea și coordonarea dintre autoritățile de combatere a terorismului și cele din domeniul migrației și azilului.

În plus, informațiile prealabile privind călătoriile [cum ar fi informațiile prealabile referitoare la pasageri (API) și datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR)] sunt indispensabile pentru ca autoritățile de aplicare a legii să planifice în mod eficace și să desfășoare în mod eficient eforturile de combatere a terorismului, atât la frontierele externe, cât și pe teritoriul UE. Cadrul actual al UE se limitează la transportul aerian comercial, ceea ce duce la lacune juridice și operaționale pe care teroriștii le pot exploata pentru a se deplasa în întreaga UE. Comisia, în strânsă coordonare cu statele membre și cu sectorul transporturilor, analizează opțiunile de extindere a cadrului actual la alte moduri de transport, cum ar fi transportul maritim și terestru, precum și la zborurile private, și de consolidare a Directivei privind PNR, sub rezerva evaluării acesteia 41 .

2.4.2. Restricționarea accesului la mijloacele utilizate pentru comiterea de atacuri

Restricționarea în continuare a accesului la mijloacele utilizate pentru comiterea de atacuri este esențială. Confiscările recente, inclusiv ale armelor de foc imprimate 3D, demonstrează disponibilitatea persistentă a armelor, în special în rândul teroriștilor de dreapta și al extremiștilor violenți 42 . La începutul anului 2026, Comisia va prezenta o propunere legislativă de armonizare a incriminării traficului de arme de foc și a altor infracțiuni legate de armele de foc, inclusiv crearea, deținerea și diseminarea ilicită de modele pentru fabricarea de arme de foc imprimate 3D.

Teroriștii și extremiștii violenți continuă, de asemenea, să își manifeste interesul pentru explozivii artizanali, fapt evidențiat în manualele și materialele de instruire care circulă online. Pentru a aborda aceste provocări, Comisia revizuiește Regulamentul UE privind precursorii de explozivi 43 . Evaluarea recent încheiată a Directivei privind articolele pirotehnice 44 a identificat deficiențe în ceea ce privește securitatea publică, în special accesibilitatea la scară largă a artificiilor profesionale cu grad ridicat de risc pentru utilizatorii neautorizați. Comisia evaluează opțiunile, inclusiv o eventuală revizuire a directivei.

Riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) în contextul terorismului sunt evenimente puțin probabile, dar cu impact puternic, pentru care pregătirea la nivelul UE este esențială. Comisia va prezenta, în 2026, un nou plan de acțiune în materie de pregătire și răspuns în domeniul CBRN. Aceasta va propune, printre altele, un program mai solid la nivelul UE pentru formare și exerciții și va explora posibilitățile de abordare a utilizării abuzive a noilor tehnologii, cum ar fi sinteza acizilor nucleici și biotehnologia bazată pe IA. În paralel, Strategia UE de constituire de stocuri și Strategia UE privind contramăsurile medicale vor promova pregătirea în materie de sănătate pentru a atenua impactul riscurilor CBRN.

2.4.3. Abordarea amenințării reprezentate de drone

UE trebuie, de asemenea, să fie pregătită pentru a aborda amenințări rezultate din utilizarea de tehnologii noi și emergente, cum ar fi utilizarea ostilă a dronelor de către actorii teroriști. Dronele, fie ele aeriene, maritime, subacvatice sau terestre, reprezintă provocări semnificative pentru protecția infrastructurii critice și a spațiilor publice. Pe baza Comunicării din 2023 privind contracararea amenințărilor potențiale reprezentate de drone 45 , precum și a Strategiei 2.0 privind dronele 46 , Comisia a prezentat recent un plan de acțiune transsectorial cuprinzător al UE privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Noul plan de acțiune va consolida și mai mult capacitățile autorităților de aplicare a legii, ale poliției de frontieră și ale gărzii de coastă de a contracara amenințările reprezentate de drone printr-o formare specializată antidrone, prin posibila dezvoltare a unei platforme pentru incidente legate de drone, precum și prin gruparea și utilizarea în comun a resurselor. 

2.4.4. Protejarea spațiilor publice

Spațiile publice rămân principalele ținte ale atacurilor teroriste. Prin urmare, este esențial să se adopte un principiu al securității de la stadiul conceperii în planificarea zonelor urbane, a spațiilor publice și a lăcașurilor de cult din întreaga Europă 47 . Securitatea de la stadiul conceperii ar trebui să fie o responsabilitate comună, bazată pe o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat. Prin urmare, Comisia va evalua și va examina opțiunile de introducere a unui „angajament de protecție” de către operatorii spațiilor publice (de exemplu, săli de sport, săli de concert, lăcașuri de cult) pentru a pune în aplicare măsuri de securitate bazate pe riscuri împotriva potențialelor amenințări teroriste în spațiile publice.

În paralel, Comisia investește 30 de milioane EUR în proiecte care vizează îmbunătățirea securității generale a spațiilor publice, cu accent pe lăcașurile de cult de toate credințele, amenințările CBRN, traficul de arme de foc, câinii dresați pentru detectarea explozivilor și dronele necooperante. 5 milioane EUR din această sumă sunt alocate pentru protecția lăcașurilor de cult evreiești, proiectele fiind programate să producă rezultate până în 2027 48 . Comisia va continua să sprijine protecția lăcașurilor de cult în cadrul triplării propuse a finanțării pentru politicile din domeniul afacerilor interne în cadrul următorului CFM 49 .

Pentru a consolida și mai mult cooperarea dintre sectorul public și cel privat, Comisia va actualiza Forumul UE privind protecția spațiilor publice 50 pentru a crea un organism consultativ care să sprijine procesul de elaborare a politicilor. Împreună cu forumul, Comisia va actualiza Orientările UE privind parteneriatele public-privat pentru protejarea spațiilor publice și bunele practici naționale privind măsurile de protecție a spațiului public, cu un accent deosebit pe protejarea lăcașurilor de cult, pe baza rezultatelor proiectelor finanțate de UE în acest domeniu.

Programul de consiliere în materie de protecție a securității a avut un rol esențial în consolidarea capacităților de efectuare a evaluărilor vulnerabilității spațiilor publice și a infrastructurilor critice, începând din 2022 fiind efectuate peste 50 de misiuni de consiliere. Pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea statelor membre, Comisia va evalua programul în 2026 și urmărește să îl consolideze atât din punct de vedere financiar, cât și operațional în noul cadru financiar multianual.

În urma recomandărilor Comisiei privind detectarea razelor X și a metalelor 51 , Comisia, împreună cu statele membre, va elabora în continuare cerințe voluntare de performanță pentru echipamentele de detectare din afara aviației și va lansa sisteme voluntare de verificare și certificare pentru detectarea substanțelor chimice, a explozivilor și a armelor de foc, precum și pentru câinii dresați pentru detectare.

2.4.5. Reziliența entităților critice, securitatea transporturilor și a lanțului de aprovizionare

Deși statele membre au raportat doar patru atacuri clasificate drept „teroriste” împotriva infrastructurii critice în 2024 52 , există preocupări tot mai mari cu privire la incidentele legate de campaniile hibride și la potențialele acte de sabotaj comise de actori statali ostili și de interpușii acestora. Pentru a spori reziliența, toate statele membre ar trebui să transpună și să pună în aplicare de urgență Directiva privind reziliența entităților critice (REC) și Directiva NIS 2 53 . În cooperare cu statele membre, vor fi organizate exerciții la nivelul UE pentru a testa reziliența fizică și cibernetică a infrastructurii critice în cazul unor incidente transfrontaliere semnificative. Pentru a sprijini punerea în aplicare eficace a Directivei REC și pentru a consolida reziliența transfrontalieră și transsectorială a infrastructurii critice împotriva amenințărilor provocate de om, Comisia va pune la dispoziție 15 milioane EUR pentru proiecte și va adopta orientări pentru a sprijini entitățile critice identificate de statele membre în măsurile lor de consolidare a rezilienței. În plus, Comisia a propus consolidarea în continuare a protecției și rezilienței entităților critice în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei și al Fondului european pentru competitivitate în următorul CFM.

Transporturile rămân o țintă importantă și se preconizează că amenințarea va continua să evolueze cu diverse moduri de operare pentru a produce atacuri. Pe baza cartografierii cuprinzătoare a riscurilor în materie de securitate aeronautică, Comisia va elabora un nou nivel de referință al UE în materie de securitate aeronautică adaptat exigențelor viitorului, printre altele prin consolidarea legislației privind securitatea aviației (AVSEC) 54 pentru a permite un răspuns imediat, menținând în același timp zona de securitate de tip ghișeu unic în cadrul UE. Comisia a propus, de asemenea, instituirea unui sistem al UE de raportare a evenimentelor de securitate aeronautică pentru a facilita schimbul de informații privind evenimentele și incidentele de securitate, pe baza mecanismelor existente, și pentru a dezvolta un mecanism la nivelul mai multor agenții ale UE de alertă privind amenințările pentru a răspunde potențialelor crize emergente din lanțurile de transport și de aprovizionare.

Ca urmare a incidentelor legate de transportul aerian de mărfuri, normele UE în materie de securitate a aviației civile au fost modificate 55 pentru a spori reziliența și protecția lanțului de aprovizionare al transportului aerian de mărfuri și de corespondență. Pentru a atenua riscurile de atacuri și de sabotaj vizând căile ferate, Comisia și Agenția UE pentru Căile Ferate (ERA) vor consolida robustețea sistemului de management al traficului feroviar pentru a asigura continuarea funcționării în cazul unor defecțiuni la nivelul întregului sistem.

În cadrul strategiei portuare a UE, Comisia va consolida în continuare legislația în materie de securitate maritimă pentru a aborda în mod eficace amenințările emergente, pentru a spori securitatea lanțului de aprovizionare al UE și pentru a evalua introducerea unor verificări ale antecedentelor lucrătorilor portuari. De asemenea, Comisia va colabora cu autoritățile de aplicare a legii și cu autoritățile vamale, cu organizațiile internaționale, cu țările terțe și cu sectorul privat pentru a atenua amenințările CBRN din lanțurile de aprovizionare maritime.

2.5 Răspunsul la amenințări și atacuri

Europol și Eurojust oferă statelor membre un sprijin operațional valoros și expertiză în ceea ce privește anchetele și urmăririle penale în materie de terorism. Cu toate acestea, pentru a asigura un răspuns rapid și coordonat la amenințările și atacurile teroriste, autoritățile de aplicare a legii și răspunsul judiciar trebuie consolidate în continuare în întreaga Europă. În plus, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a elimina lacunele rămase, astfel încât să se prevină combaterea finanțării terorismului. UE își menține angajamentul de a nu permite utilizarea fondurilor publice pentru promovarea extremismului și a terorismului.

2.5.1. Combaterea finanțării terorismului și a finanțării extremismului violent

Amenințarea reprezentată de finanțarea terorismului evoluează rapid, beneficiind de extinderea mijloacelor de finanțare cu criptoactive, hawala digitală și servicii de plată online. În același timp, natura mondială a serviciilor financiare necesită un răspuns european dinamic la finanțarea terorismului. UE a instituit un cadru cuprinzător pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, cea mai recentă actualizare fiind efectuată în 2024. Statele membre sunt îndemnate să transpună cea de a 6-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 iulie 2027, în timp util pentru intrarea în vigoare a Regulamentului UE privind combaterea spălării banilor. Interconectarea registrelor de conturi bancare până în 2029 va consolida și mai mult acest cadru. În plus, începând din 2010, Acordul UE-SUA privind Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) permite statelor membre, Europol și Eurojust să solicite Trezoreriei SUA să efectueze căutări în datele de mesagerie financiară, oferind piste valoroase pentru identificarea teroriștilor și a finanțatorilor acestora.

Pentru a elimina lacunele existente în ceea ce privește urmărirea finanțării terorismului, Comisia va lansa un studiu la începutul anului 2026 pentru a evalua și a identifica măsurile necesare pentru instituirea unui viitor nou sistem la nivelul UE care să permită extragerea de date financiare în scopul urmăririi finanțării terorismului și a produselor provenite din criminalitatea organizată. Acest sistem ar trebui instituit până în 2030 și ar trebui să vizeze tranzacțiile intra-UE și din zona unică de plăți în euro (SEPA), transferurile de criptoactive, plățile sau transferurile online și electronice.

Rețeaua investigatorilor financiari în materie de combatere a terorismului oferă o platformă pentru schimburi privind investigațiile și bunele practici cu privire la o gamă largă de metode de finanțare a terorismului și la tendințele emergente, cum ar fi utilizarea criptoactivelor, utilizarea abuzivă a organizațiilor non-profit și a platformelor de comunicare socială, hawala și alte sisteme bancare informale. Rețeaua construiește parteneriate cu părțile interesate din sectorul public și privat și cu țările partenere din afara UE și urmărește să includă în mod sistematic contribuții din partea Parteneriatului public-privat privind informațiile financiare al Europol.

De asemenea, Comisia va sprijini o cooperare mai strânsă și schimbul de informații între unitățile de informații financiare (FIU), autoritățile de aplicare a legii, instituțiile financiare, întreprinderile din domeniul tehnologiei financiare și furnizorii de servicii online. În special, abordarea finanțării străine nedorite 56 necesită o cooperare mai strânsă între FIU și serviciile de informații, pe baza protocoalelor existente pentru schimbul de informații. Statele membre ar trebui să se asigure că FIU au mandatul și capacitatea de a detecta și de a partaja cazurile legate de finanțare străină nedorită. Evaluările naționale ale riscurilor pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului ar trebui să acopere, de asemenea, finanțarea străină nedorită, astfel încât FIU să o poată detecta și aborda în mod consecvent.

Bugetul UE nu trebuie niciodată utilizat în mod abuziv pentru a finanța proiecte care promovează opinii radicale sau extremiste. În temeiul Regulamentului financiar revizuit 57 , implicarea în orice comportament abuziv care duce la „incitarea la discriminare, ură sau violență” constituie un motiv clar de excludere de la finanțarea din partea UE. Comisia va asigura o punere în aplicare eficace, inclusiv prin sensibilizare, prin instituirea unei rețele interne pentru schimbul de informații și prin consolidarea proceselor pentru a ține seama de informațiile din statele membre și din alte surse în cazul în care acestea pot fi utilizate pentru a evalua respectarea valorilor UE de către beneficiari și proiecte.

Protecția eficace a bugetului UE se bazează, de asemenea, pe contribuția activă a statelor membre la furnizarea de informații pentru a sprijini eforturile Comisiei. Rezultatul revizuirii arhitecturii antifraudă în 2026 va consolida supravegherea și responsabilitatea pentru a asigura o protecție mai eficientă a intereselor financiare ale Uniunii. 

2.5.2. Consolidarea răspunsului autorităților de aplicare a legii

Astfel cum s-a anunțat în Strategia de securitate internă ProtectEU, Comisia va propune o revizuire ambițioasă a mandatului Europol, care ar consolida rolul său de centru de informare, tehnologie și inovare pentru asigurarea respectării legii, pentru a oferi un sprijin mai puternic statelor membre, atât din punct de vedere operațional, cât și din punctul de vedere al criminalisticii.

Sub rezerva revizuirii mandatului Europol, Centrul european de combatere a terorismului (CECT) al Europol ar trebui să consolideze și să dezvolte în continuare informațiile operaționale privind combaterea terorismului pentru asigurarea respectării legii în cadrul centrului său de informații pentru combaterea terorismului. Acest centru ar putea, de asemenea, să permită schimbul de informații în timp real între autoritățile de aplicare a legii și să încurajeze cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii și sectorul privat. În ceea ce privește criminalistica, CECT, împreună cu Laboratorul de inovare al Europolului, cu Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) și cu alte centre relevante, va consolida sprijinul operațional, analitic și tehnic pentru statele membre. Acestea vor consolida capacitățile de prelucrare a seturilor de date mari și complexe și vor dezvolta instrumente pentru detectarea și anihilarea conținutului online cu caracter terorist și extremist, precum și a finanțării terorismului.

Comisia va continua să sprijine rețelele europene de aplicare a legii 58 . De asemenea, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a actualiza Recomandarea Consiliului privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii 59 , pentru a facilita asistența operativă în scenarii transfrontaliere, inclusiv deplasarea echipelor operaționale și a echipamentelor pentru exerciții, nu numai în timpul crizelor. 

2.5.3. Consolidarea cooperării judiciare

Pentru a contracara amenințarea teroristă și extremistă violentă în această eră digitală, accesul legal la date pentru autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare este esențial. Punerea în aplicare a Foii de parcurs din 2025 pentru accesul efectiv și legal la date pentru autoritățile de aplicare a legii 60 va contribui la abordarea provocărilor majore care stau în calea unor anchete și urmăriri penale reușite. Normele UE privind accesul transfrontalier la probele electronice 61 vor deveni aplicabile în august 2026, permițând autorităților judiciare să păstreze și să obțină probe direct de la furnizorii de servicii care își oferă serviciile în UE. Pe baza proiectului SIRIUS finanțat de UE 62 și a viitoarei intrări în vigoare a Convenției ONU împotriva criminalității informatice și a celui de Al doilea protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, cooperarea internațională pentru obținerea de probe electronice va fi consolidată prin formare specifică și schimb de informații.

Cooperarea judiciară și schimbul de informații privind cazurile de terorism sunt esențiale pentru a aborda amenințarea teroristă în etapele de prevenire și răspuns. Pentru a facilita identificarea legăturilor transfrontaliere dintre cazurile de terorism, Eurojust va actualiza Registrul judiciar european de combatere a terorismului pe baza unui nou sistem de gestionare a cazurilor de ultimă generație, care va fi instituit înainte de 1 decembrie 2027. Statele membre sunt îndemnate să transmită în timp util către Eurojust informații privind cazurile de terorism. Revizuirea mandatului Eurojust va contribui la consolidarea capacității sale de analiză și va permite o cooperare mai strânsă cu Europol, consolidând sprijinul acordat anchetelor și urmăririlor penale transfrontaliere în materie de terorism. În plus, Directiva din 2016 privind garanțiile procedurale pentru copii 63 va continua să ofere sprijin specific și măsuri de protecție pentru copiii care intră în sistemul de justiție penală. Probele de pe câmpul de luptă sunt esențiale pentru urmărirea penală a luptătorilor teroriști străini care se întorc. După ce sunt introduse în SIS, datele obținute din probele de pe câmpul de luptă contribuie, de asemenea, la detectarea luptătorilor teroriști străini la frontierele UE. Încheierea mandatului echipei de anchetă a Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea răspunderii pentru infracțiunile comise de Da’esh/ISIL (UNITAD) limitează disponibilitatea probelor de pe câmpul de luptă. Comisia, împreună cu Eurojust, va analiza dacă și în ce mod informațiile colectate de autoritățile irakiene și de UNITAD ar putea fi puse la dispoziția statelor membre printr-o cooperare consolidată între Eurojust și Centrul Național pentru Cooperare Judiciară Internațională din Irak și dacă informațiile legate de cazuri individuale ar putea fi stocate în baza de date a Eurojust privind cele mai grave crime internaționale.

2.6Cooperarea cu partenerii internaționali

Dimensiunile externă și internă ale terorismului și extremismului violent sunt strâns legate între ele 64 . Comisia, în colaborare cu Înaltul Reprezentant și cu coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, va consolida cooperarea internațională în cadrul tuturor pilonilor acestei agende, urmând o abordare bazată pe drepturile omului. 

2.6.1. Măsuri restrictive împotriva terorismului

Includerea pe listă a persoanelor, grupurilor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive ale UE de combatere a terorismului 65 („lista UE a teroriștilor”) rămâne un instrument vital pentru anihilarea rețelelor teroriste. Lista UE a teroriștilor ar trebui actualizată în permanență pentru a reflecta și a aborda amenințările în continuă evoluție, prin perturbarea fluxurilor financiare și prevenirea sprijinului pentru activități teroriste. Înaltul Reprezentant și statele membre ale UE evaluează modul în care lista UE a teroriștilor poate deveni mai eficace, mai operațională și mai dinamică. Extinderea domeniului de aplicare al regimului și o cooperare mai strânsă cu țările terțe care împărtășesc aceeași viziune vor contribui la caracterul său funcțional. 

2.6.2. Promovarea acordurilor internaționale

Comisia va propune semnarea și încheierea, în numele UE, a noului protocol de modificare a definiției infracțiunilor de terorism din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului. După intrarea sa în vigoare, cadrul va oferi o definiție paneuropeană comună a infracțiunilor de terorism pentru mai mult de 40 de țări.

Comisia urmărește să consolideze în continuare cooperarea externă a Europol și Eurojust în materie de combatere a terorismului prin acorduri internaționale privind schimbul de date cu caracter personal cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, cu accent pe regiunile-cheie.

2.6.3. Consolidarea cooperării bilaterale și regionale

Cooperarea cu partenerii implicați în procesul de aderare va fi consolidată pentru a facilita integrarea accelerată a acestora în arhitectura de securitate a UE și pentru a promova alinierea cadrelor lor juridice și strategice la acquis-ul și standardele UE. Ori de câte ori este posibil, acestea vor fi integrate treptat în acțiunile UE, cum ar fi Centrul de cunoștințe privind prevenirea radicalizării și activitățile Europol, Eurojust și CEPOL, și vor beneficia de instrumentele, orientările și consolidarea capacităților furnizate statelor membre. 

Noul Plan de acțiune comun privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent pentru Balcanii de Vest 2025-2030 sprijină, de asemenea, alinierea acestora la acquis-ul UE, promovează cooperarea operațională și consolidează capacitățile partenerilor noștri din regiune. Țările candidate și potențial candidate vor beneficia în continuare de asistență tehnică specifică, de consolidarea capacităților și de finanțarea de către UE a proiectelor, de exemplu în ceea ce privește protecția spațiilor publice și a infrastructurii critice sau gestionarea frontierelor.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord dețin un loc strategic în lupta globală împotriva terorismului. În cadrul Pactului pentru Mediterana, sprijinul UE se va axa pe consolidarea gestionării frontierelor, pe consolidarea cooperării în materie de asigurare a respectării legii și a cooperării judiciare și pe prevenirea extremismului violent și a terorismului, cu sprijinul Centrului de cunoștințe privind prevenirea radicalizării. Un dialog regional privind securitatea internă va contribui la combaterea criminalității grave și organizate și a terorismului. 

UE va continua să sprijine redresarea Siriei, sprijinind o tranziție pașnică și favorabilă incluziunii și reconcilierea în Siria, precum și reintegrarea sa regională. În plus, UE va oferi un pachet de sprijin financiar în valoare de aproximativ 620 de milioane EUR pentru 2026 și 2027, inclusiv ajutor umanitar, sprijin pentru redresare rapidă și sprijin bilateral, continuând, în același timp, eforturile de răspuns în situații de criză în nord-estul Siriei și în tabere. De asemenea, Comisia îndeamnă instituțiile UE și statele membre să pună în aplicare Concluziile Consiliului din 23 iunie 2025 privind Siria, precum și recomandările Planului de acțiune privind combaterea amenințării teroriste care provine din Siria, emise de coordonatorul UE pentru combaterea terorismului.

În Africa, în special în Africa sub-sahariană, diverse grupări teroriste câștigă putere. Situația din Asia Centrală și de Sud, caracterizată de tensiuni regionale tot mai mari și de o influență tot mai mare a ISKP, necesită, de asemenea, o monitorizare atentă. UE își va consolida răspunsul integrat prin integrarea considerentelor de securitate în abordarea de tip 360 de grade a strategiei „Global Gateway” și prin consolidarea sprijinului direct pentru consolidarea capacităților. Programele vor consolida securitatea frontierelor, vor sprijini cooperarea operațională, vor consolida capacitățile de detectare și de perturbare a fluxurilor financiare ilicite, vor aborda propaganda extremistă și violentă, vor combate utilizarea abuzivă a noilor tehnologii și extinderea legăturii dintre terorism și criminalitatea organizată în mai multe regiuni, vor consolida reziliența comunității împotriva radicalizării și a recrutării în grupuri teroriste și vor facilita reabilitarea și reintegrarea foștilor luptători și a familiilor acestora.

Coordonarea acțiunii externe a UE și a statelor membre în țările terțe este deosebit de importantă pentru a evita duplicările. Comisia, împreună cu statele membre, va cartografia periodic proiectele finanțate de UE și de statele membre, va cultiva noi inițiative ale Echipei Europa și va promova sinergiile dintre acțiunea UE și misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune în țările afectate în mod deosebit de terorism.

Dialogurile privind combaterea terorismului facilitează schimburile strategice cu țările terțe și ar trebui să conducă la concluzii clare și realizabile, care să fie puse în aplicare în mod eficace. Rețeaua experților UE în domeniul combaterii terorismului este esențială pentru schimbul de informații cu privire la situația în materie de securitate din țările terțe. Înaltul Reprezentant va depune eforturi pentru a consolida rețeaua, asigurând o acoperire regională mai largă și o cooperare mai strânsă, abordând legătura dintre terorism și criminalitatea organizată, finanțarea terorismului și propagandă.

2.6.4. Consolidarea rolului UE pe scena multilaterală

Înaltul Reprezentant, Comisia și coordonatorul UE pentru combaterea terorismului vor asigura o coordonare strânsă la nivelul UE și o poziție de lider mai puternică a UE în cadrul forurilor multilaterale. UE va continua să își valorifice copreședinția Forumului mondial pentru combaterea terorismului (GCTF) pentru a promova acțiunile de combatere a terorismului conduse de civili și pentru a promova eforturi multilaterale durabile și coordonate.

De asemenea, UE își va utiliza rolul în cadrul Coaliției internaționale împotriva Da’esh pentru a consolida coordonarea în regiune. UE, alături de statele membre, va juca un rol important în revizuirea în 2026 a Strategiei globale a ONU de combatere a terorismului pentru a promova valorile și prioritățile UE și va continua să contribuie la procesul de reformă în curs al ONU, inițiativa ONU80, care include arhitectura ONU de combatere a terorismului.

Colaborarea cu Consiliul Europei, Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), Interpol și NATO va fi menținută pe criterii tematice. Prin colaborarea cu foruri precum Grupul de Acțiune Financiară Internațională și Forumul mondial pentru combaterea terorismului, UE va aborda, de asemenea, provocările interconectate generate de finanțarea terorismului, recrutare și propagandă, în special pe platformele de comunicare socială. Forumul mondial al internetului pentru combaterea terorismului (GIFCT) va rămâne, de asemenea, un partener-cheie pentru Comisie. Și, în final, Comisia își va continua implicarea în cadrul Fundației Christchurch Call 66 .

3.Concluzii

Terorismul și extremismul violent continuă să reprezinte o provocare pentru securitatea Europei. Prezenta agendă stabilește răspunsul UE: un angajament colectiv de a înfrunta aceste amenințări prin previziune, unitate și hotărâre. Agenda conferă o direcție tuturor eforturilor noastre: să prevenim înainte ca violența să prindă rădăcini, să protejăm acolo unde oamenii sunt cei mai vulnerabili și să îi aducem în fața justiției pe cei care urmăresc să cauzeze prejudicii.

Prin intermediul acestei agende, Uniunea Europeană își va consolida capacitatea colectivă de a anticipa amenințările, de a preveni radicalizarea, de a-și proteja cetățenii atât online, cât și offline, și de a răspunde cu fermitate atunci când au loc atacuri, raționalizând această abordare în interiorul și în afara frontierelor sale. Agenda va duce la acțiuni ambițioase în cadrul tuturor pilonilor, acordând prioritate mai multor inițiative care abordează provocările emergente, cum ar fi:

·un set de instrumente de prevenire pentru combaterea radicalizării minorilor;

·o posibilă consolidare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist;

·o procedură ulterioară obținerii unui rezultat pozitiv pentru partajarea rezultatelor pozitive privind semnalările legate de terorism în Sistemul de informații Schengen; și

·un nou sistem al UE de extragere de date financiare.

Comisia va stimula obținerea de rezultate în cadrul tuturor pilonilor, va urmări punerea în aplicare și se va asigura că instrumentele, legislația și finanțarea Uniunii sunt utilizate la întregul lor potențial. Comisia va informa și va implica Parlamentul European, Consiliul, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, statele membre, sectorul privat și societatea civilă în punerea în aplicare a acestei agende.

(1)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor ProtectEU: o strategie europeană de securitate internă, COM(2025) 148 final. Prezenta agendă completează rezultatele Strategiei europene privind o uniune a pregătirii, JOIN(2025) 130 final, Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030,  JOIN(2025) 27 final , Scutul european pentru democrație: consolidarea democrațiilor puternice și reziliente,  JOIN(2025) 791 final .

(2)

Infracțiunile de terorism sunt definite la articolul 3 din Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului astfel: „acte săvârșite cu intenție [...] care, prin natura sau contextul lor, pot aduce atingere gravă unei țări sau unei organizații internaționale, sunt definite drept infracțiuni de terorism atunci când sunt săvârșite [...]” în scopuri teroriste.

(3)

Nu există o definiție juridică a extremismului violent la nivelul UE. Actele extremiste violente nu ating pragul stabilit în definiția infracțiunilor de terorism; cu toate acestea, ele reprezintă o amenințare gravă la adresa securității. O colaborare bazată pe proiecte privind extremismul de dreapta a elaborat o definiție de lucru .

(4)

Articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(5)

Europol, Raportul privind situația și tendințele terorismului în Uniunea Europeană (TE-SAT), 2025.

(6)

Pe baza recentelor evaluări ale amenințărilor TE-SAT și Intcen UE ale Europol (confidențiale).

(7)

Europol, TE-SAT 2025.

(8)

Alte motivații sunt ura împotriva persoanelor LGBTQ+, misoginia, rasismul, ideologiile antisistem, nihilismul și „acceleraționismul”, o serie de ideologii care susțin că starea actuală a societății a depășit punctul în c are poate fi salvată și necesită distrugerea „sistemului” și un „nou început”.

(9)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns, COM(2020) 795 final .

(10)

Europol, rapoartele TE-SAT 2021-2025.

(11)

Europol, Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată în Uniunea Europeană (EU-SOCTA), 2025; Beneath the Surface: Terorist and Violent Extremist Use of the Dark Web and Cybercrime-as-a-Service for Cyber-Attacks (Dincolo de aparențe: utilizarea dark webului de către teroriști și extremiștii violenți și criminalitatea cibernetică ca serviciu pentru atacurile cibernetice) | Biroul pentru combaterea terorismului .

(12)

Cluburile „Active Clubs” sunt rețele extremiste slab organizate, axate pe fitness sau artele marțiale, care servesc drept centre pentru ideologie, coeziune și recrutare în cercuri violente de dreapta.

(13)

Cunoscute sub denumirea de rețele „764” sau „Com”.

(14)

Hawala digitală oferă o metodă de transfer transfrontalier pseudoanonim prin diverse metode digitale (tehnologie blockchain, bani mobili etc.), asemănându-se cu rețeaua fizică informală a hawala, introducând în același timp niveluri suplimentare de securitate. (TE-SAT 2025).

(15)

Concluziile Consiliului din 9 iunie 2022 privind protejarea europenilor împotriva terorismului: realizări și etapele următoare

Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2024 privind prioritățile viitoare pentru consolidarea eforturilor comune de combatere a terorismului ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre.

(16)

A se vedea publicația Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene – Emerging risks and opportunities for EU internal security stemming from new technologies (Riscuri și oportunități emergente pentru securitatea internă a UE generate de noile tehnologii) (2025) , EUR 40239 JRC139674.

(17)

  Centrul de cunoștințe privind prevenirea radicalizării .

(18)

  Strategic Orientations on a coordinated EU approach to prevention of radicalisation (Orientări strategice privind o abordare coordonată la nivelul UE a prevenirii radicalizării).

(19)

Pentru măsuri suplimentare privind promovarea rezilienței prin educație, inclusiv cele privind educația în domeniul mass-mediei, alfabetizarea digitală și cetățenia, a se vedea: Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Scutul european pentru democrație: consolidarea democrațiilor puternice și reziliente JOIN(2025) 791 final . Scutul european pentru democrație, JOIN(2025) 791 final.

(20)

În conformitate cu Recomandarea (UE) 2024/1238 a Comisiei din 23 aprilie 2024 privind dezvoltarea și consolidarea unor sisteme integrate de protecție a copilului în interesul superior al copilului.  

(21)

  Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021–2030) , COM(2021) 615 final.

(22)

  European Commission Set of Recommendations from the PBC Antisemitism in Preventing and Countering Violent Extremism (P/CVE) [Setul de recomandări ale Comisiei Europene privind antisemitismul în prevenirea și combaterea extremismului violent (P/CVE)], martie 2025 . Ca urmare a acestor recomandări, Centrul de cunoștințe al UE a elaborat un manual privind simbolurile, discursurile și mecanismele de raportare esențiale, care va fi publicat.

(23)

La nivelul UE, cadrul juridic actual prevăzut de Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei (Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului) și de Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice [Directiva (UE) 2024/138] acoperă numai infracțiunile motivate de ură bazate pe motive rasiste și xenofobe și, respectiv, incitarea cibernetică la violență sau la ură pe criterii de gen.

(24)

Conform evaluărilor Europol (date fără caracter public).

(25)

  Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, COM(2023) 424 final.

(26)

Europol, cifre din baza de date Point d’Entrée pour le Retrait de Contenus terroristes sur Internet (PERCI).

(27)

Ibidem.

(28)

  Comisia evaluează interacțiunea Regulamentului privind serviciile digitale cu alte acte legislative ale UE și pragul său de desemnare pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari | Conturarea viitorului digital al Europei .

(29)

  Raportul referitor la Regulamentul privind serviciile digitale prezintă peisajul riscurilor sistemice online | Conturarea viitorului digital al Europei.

(30)

  Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială).

(31)

Deconflictualizarea se referă la procesul de verificare încrucișată a informațiilor operaționale și de coordonare a activităților de investigare între autoritățile competente pentru a evita suprapunerile sau interferențele între investigațiile paralele.

(32)

Lansat odată cu Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind contracararea amenințărilor potențiale reprezentate de drone, COM(2023) 659 final.

(33)

  Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului , JO L 333, 27.12.2022.

(34)

  Regulamentul (UE) 2022/1190 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 în ceea ce privește introducerea în Sistemul de informații Schengen (SIS) de semnalări privind existența unor informații referitoare la resortisanți ai țărilor terțe în interesul Uniunii , JO L 185, 12.7.2022.

(35)

 Ibidem. 

(36)

Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2024 privind prioritățile viitoare pentru consolidarea eforturilor comune de combatere a terorismului ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre.

(37)

Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală , JO L 312, 7.12.2018.

(38)

Nota Consiliului intitulată „O înțelegere comună a momentului în care o persoană ar trebui considerată o potențială amenințare teroristă sau extremistă violentă («Gefährder»)”, ST 8807 2024 REV 1 – NOTĂ.

(39)

  Regulamentul (UE) 2024/1356 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 de introducere a screeningului resortisanților țărilor terțe la frontierele externe , JO L, 2024/1356, 22.5.2024.

(40)

  Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem comun pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în Uniune și de abrogare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivei 2001/40/CE a Consiliului și a Deciziei 2004/191/CE a Consiliului , COM(2025) 101 final.

(41)

  Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave , JO L 119, 4.5.2016.

(42)

Europol, TE-SAT 2025.

(43)

Regulamentul (UE) 2019/1148 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 98/2013 , JO L 186, 11.7.2019.

(44)

  Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea Directivei 2013/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice (reformare), SWD (2025) 269 final.

(45)

  Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind contracararea amenințărilor potențiale reprezentate de drone , COM(2023) 659 final.

(46)

  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent și durabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa” , COM(2022) 652 final.

(47)

 Comisia Europeană Security by Design: Protection of public spaces from terrorist attacks (Securitate de la stadiul conceperii: protejarea spațiilor publice împotriva atacurilor teroriste) (2023), JRC131172.

(48)

A se vedea proiectele finanțate în cadrul cererii de propuneri ale FSI privind protecția spațiilor publice: ISF-2024-TF2-AG-PROTECT .

(49)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru securitatea internă pentru perioada 2028-2034.

(50)

 Forumul UE privind protecția spațiilor publice reunește autorități regionale și locale, operatori privați ai spațiilor publice, organizații din sectorul privat și organizații cu profil religios pentru a face schimb de bune practici privind măsurile de protecție.

(51)

  Recomandarea (UE) 2022/1341 a Comisiei din 23 iunie 2022 privind cerințele voluntare de performanță pentru echipamentele cu raze X utilizate în spațiile publice (în afara sectorului aviației) , C(2022) 4179.

Recomandarea (UE) 2023/1468 a Comisiei din 10 mai 2023 privind cerințele voluntare de performanță ale UE pentru echipamentele de detectare a metalelor utilizate în spațiile publice (în afara sectorului aviației) , C(2023) 3039.

(52)

Europol, TE-SAT 2025.

(53)

  Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2), JO L 333, 27.12.2022.

(54)

Document de lucru al serviciilor Comisiei privind o nouă abordare către o politică de securitate a aviației consolidată și mai rezilientă, SWD(2023) 37 final.

(55)

 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/920 al Comisiei din 19 mai 2025; Decizia de punere în aplicare a Comisiei (DOCUMENT SENSIBIL) din 19 mai 2025, COM(2025) 3014 final.

(56)

Fluxuri financiare de la actori statali sau nestatali străini către persoane fizice sau juridice care își desfășoară activitatea în UE și care exercită sau intenționează să exercite o influență răuvoitoare asupra societăților europene prin facilitarea activităților care contestă valorile UE (definiție fără caracter juridic obligatoriu utilizată de Centrul de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării).

(57)

Articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (vi) și considerentul 113 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare) , JO L, 2024/2509, 26.9.2024.

(58)

AIRPOL, AQUAPOL, ENLETS, GCE, EIFS, HRSN, RAIPOL și ATLAS.

(59)

  Recomandarea (UE) 2022/915 a Consiliului din 9 iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii , JO L 158, 13.6.2022.

(60)

  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Foaie de parcurs privind accesul legal și efectiv la date pentru autoritățile de aplicare a legii , COM(2025) 349 final.

(61)

  Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale , JO L 191, 28.7.2023.

(62)

 Proiectul SIRIUS finanțat de UE servește drept punct de acces pentru obținerea de date electronice de la furnizorii de servicii cu sediul în alte jurisdicții pentru peste 8000 de membri din 47 de jurisdicții.

(63)

  Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale , JO L 132, 21.5.2016.

(64)

Concluziile Consiliului privind consolidarea legăturilor dintre aspectele externe și cele interne ale luptei împotriva terorismului și a extremismului violent din 16 decembrie 2024.

(65)

  Poziția comună a Consiliului din 27 decembrie 2001 privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului (2001/931/PESC) , JO L 344, 28.12.2001.

(66)

 Fundația Christchurch Call este o organizație neguvernamentală inițiată de Noua Zeelandă și Franța ca răspuns la groaznicul atac terorist din Christchurch din 2019 pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist și extremist violent.