1.   INTRODUCERE

(1)

La 26 februarie 2025, Comisia a adoptat comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare („Pactul pentru o industrie curată”) (1). Prezenta comunicare însoțește Pactul pentru o industrie curată prin stabilirea modului în care statele membre pot concepe măsuri de ajutor de stat pentru a-și sprijini obiectivele legate de Pactul pentru o industrie curată.

(2)

Pactul pentru o industrie curată prevede acțiuni de îmbunătățire a accesului la energie la prețuri accesibile, de stimulare a cererii și a ofertei de produse de tehnologie curată, de deblocare a investițiilor publice și private, de consolidare a economiei circulare, de dezvoltare a parteneriatelor internaționale și de asigurare a competențelor și a locurilor de muncă de calitate pentru echitate socială. Acesta oferă o strategie cuprinzătoare de creștere pentru o industrie competitivă, rezilientă și decarbonizată în Uniune, oferind oportunități pentru investitori și contribuind la coeziunea socială și la echitate în toate regiunile. Pactul pentru o industrie curată reprezintă un angajament de a accelera decarbonizarea, reindustrializarea și inovarea, toate în același timp și pe întregul continent, consolidând, de asemenea, reziliența Europei. El prezintă industriei europene o justificare economică mai solidă pentru mari investiții neutre din punct de vedere climatic în industriile energointensive și în tehnologiile curate. Pactul subliniază necesitatea deblocării investițiilor pentru a permite o capacitate de producție suficientă în Uniune, creând piețe-lider pentru tehnologiile curate, reducând prețurile ridicate la energie, oferind condițiile adecvate pentru ca întreprinderile să se dezvolte, să concureze și să joace un rol de lider la nivel mondial, precum și pentru a aborda denaturările cauzate de subvențiile străine.

1.1.   Necesitatea de a stimula investițiile în Europa

(3)

Pentru a duce la îndeplinire obiectivele ambițioase ale Pactului pentru o industrie curată, vor fi necesare investiții considerabile. Prin urmare, vor trebui mobilizate fonduri, în principal din surse private, dar, dacă este necesar, stimulate sau completate cu fonduri publice.

(4)

Astfel cum se subliniază în Comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată, sunt necesare investiții pentru a accelera și mai mult introducerea energiei din surse regenerabile, pentru a implementa decarbonizarea industrială și pentru a asigura o capacitate suficientă de producție de tehnologii curate. Această comunicare precizează criteriile pe care Comisia le va aplica atunci când evaluează măsurile de ajutor de stat pe care statele membre intenționează să le adopte pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective. Aceasta prevede un orizont de planificare mai lung pentru statele membre, previzibilitatea investițiilor și securitatea pentru întreprinderi, fără a denatura în mod nejustificat concurența și comerțul și menținând în același timp obiectivele în materie de coeziune.

(5)

Necesitatea de a consolida capacitatea europeană de producție de tehnologii „zero net” și de componente-cheie ale acestora este recunoscută și de Actul privind industria „zero net” (NZIA) (2), care abordează deja anumite bariere din calea extinderii producției în Europa. Statele membre sunt încurajate să accelereze investițiile eligibile în producția de tehnologii curate prin recunoașterea acestora ca proiecte strategice „zero net”, în conformitate cu condițiile prevăzute în NZIA. Deși NZIA va spori competitivitatea sectorului tehnologiilor „zero net”, va atrage investiții și va îmbunătăți accesul pe piață al tehnologiilor curate în UE, anumite investiții în tehnologii curate pot necesita sprijin suplimentar pentru a se asigura creșterea capacității în Uniune, permițând astfel accelerarea tranziției către zero emisii nete și sporind reziliența europeană în acest domeniu. În acest context, prezenta comunicare stabilește condițiile în care se poate acorda sprijin public suplimentar proiectelor care sporesc reziliența, reducând în același timp la minimum denaturările concurenței.

(6)

În plus, pentru a sprijini cererea și a stimula implementarea produselor bazate pe tehnologii curate, statele membre pot introduce, de asemenea, stimulente fiscale sub forma amortizării accelerate, inclusiv a cheltuielilor imediate, pentru achiziționarea activelor bazate pe tehnologii curate, necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Măsurile care nu sunt concepute pentru a favoriza în mod selectiv o întreprindere sau un sector anume și care sunt de jure și de facto deschise tuturor operatorilor efectivi și potențiali sunt considerate ca având un caracter general și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat (3). Acest lucru este valabil și pentru produsele care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări. Cu toate acestea, în cazul în care stimulentele pentru achiziția de produse bazate pe tehnologii curate sunt selective și, prin urmare, implică ajutor de stat, Comisia va considera că un astfel de ajutor este compatibil cu piața internă pe baza condițiilor stabilite în prezenta comunicare.

(7)

Atragerea investițiilor private prin intermediul instrumentelor financiare este esențială. De exemplu, statele membre pot coinvesti cu investitori privați în condițiile pieței (4). În același timp, anumite grupuri de investitori privați, cum ar fi fondurile de pensii și întreprinderile de asigurare, manifestă în continuare reticență în a-și asuma riscuri, în pofida capacității lor generale de a investi. Prin urmare, prezenta comunicare stabilește totodată condițiile pe baza cărora statele membre pot stimula în continuare astfel de investitori privați prin scheme de reducere a riscurilor de investiții în anumite portofolii de proiecte. Astfel de scheme trebuie să asigure adiționalitatea, ceea ce înseamnă că, prin reducerea riscurilor asociate investiției, atrag investitori privați care, altfel, nu ar fi investit în același tip de proiecte. Pentru a se asigura că ajutorul este transferat proiectelor relevante în cea mai mare măsură posibilă, astfel de scheme ar trebui să limiteze, prin modul de concepere, ajutorul acordat investitorilor la nivelul minim necesar. Statele membre pot lua în considerare implementarea unor astfel de scheme și prin instituirea unui compartiment pentru statul membru în cadrul programului InvestEU. Partenerii de implementare ai InvestEU și investitorii lor privați pot coinvesti în astfel de scheme, atât timp cât niciun partener de implementare sau investitor privat nu beneficiază de o dublă garanție din partea statului membru și din alte surse publice (inclusiv fonduri UE) pentru aceeași investiție.

1.2.   Simplificare necesară pentru măsuri specifice care să asigure accelerarea și investiții suficiente

(8)

Normele Uniunii privind ajutoarele de stat contribuie la nefragmentarea pieței interne și la menținerea unor condiții de concurență echitabile. Integritatea pieței interne este importantă pentru a face față presiunilor externe și pentru a evita creșterile subvențiilor între statele membre în detrimentul coeziunii în cadrul Uniunii.

(9)

Prin stabilirea condițiilor de compatibilitate pentru măsurile care vizează dezvoltarea activităților economice prin intermediul investițiilor, prezenta comunicare vine în completarea orientărilor existente privind ajutoarele de stat, care includ deja posibilitatea statelor membre de a sprijini multe acțiuni propuse în Pactul pentru o industrie curată.

(10)

Alte măsuri de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, cum ar fi ajutoarele pentru promovarea economiei circulare și a bioeconomiei, pot fi acordate fără notificare prealabilă în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (5) sau pot fi notificate în temeiul secțiunii 4.4 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („OACME”) (6), chiar dacă acestea nu intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări. Comisia încurajează statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile existente pentru a atinge obiectivele comune ale Pactului pentru o industrie curată și va trata astfel de cazuri cu prioritate.

(11)

Condițiile simplificate de compatibilitate prevăzute în prezenta comunicare în comparație cu alte orientări existente privind ajutoarele de stat sunt justificate de necesitatea de a permite și de a accelera anumite investiții și activități. Instrumentele prevăzute de prezenta comunicare sunt complementare și suplimentare normelor existente privind ajutoarele de stat, care rămân în vigoare, în special OACME, Orientările privind ajutoarele de stat regionale („OAR”) (7) sau Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare. Măsurile care nu îndeplinesc criteriile simplificate stabilite în prezenta comunicare vor fi evaluate în conformitate cu alte norme privind ajutoarele de stat. Ajutoarele pentru întreprinderile nou intrate care investesc în anumite tehnologii decarbonizate de ultimă generație sunt posibile în temeiul secțiunilor 4 și 6 din prezenta comunicare. Alte tipuri de sprijin pentru o nouă intrare sunt posibile, de asemenea, în temeiul unei serii de alte norme existente privind ajutoarele de stat care continuă să se aplice (cum ar fi OACME, OAR, ca ajutor pentru înființare și ajutor pentru finanțare de risc, precum și în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare). Comisia încurajează statele membre să utilizeze pe deplin toate normele disponibile privind ajutoarele de stat și să selecteze normele adecvate privind ajutoarele de stat care corespund naturii și conceptului măsurilor lor. Acest lucru este valabil în special pentru măsurile privind decarbonizarea și eficiența energetică ce implică investiții de tip greenfield ale întreprinderilor nou intrate, care vor fi evaluate pe baza dispozițiilor disponibile din OACME pentru a se asigura că vor fi prevenite riscurile specifice legate în special de supracapacitate și de alte denaturări ale pieței. Având în vedere importanța strategică a sprijinirii producătorilor competitivi, inclusiv a celor nou intrați pe piață, care stimulează decarbonizarea prin inovare, Comisia va trata astfel de cazuri considerându-le o prioritate și va urmări să ia o decizie în termen de 6 săptămâni de la notificarea completă.

(12)

Condițiile de compatibilitate prevăzute în prezenta comunicare se bazează pe practica decizională și pe experiența relevantă acumulate de Comisie, inclusiv în urma aplicării cadrului temporar de criză și de tranziție („CTCT”), care este un cadru temporar care va fi înlocuit de prezenta comunicare (8).

(13)

Recunoscând pe deplin drepturile statelor membre de a-și stabili mixul energetic, Comisia va efectua o evaluare în timp util a cazurilor de ajutor de stat pentru generarea de energie nucleară, inclusiv pentru reactoarele modulare avansate și mici, în vederea asigurării securității juridice pentru astfel de ajutoare, în conformitate cu tratatul (9) sau cu orice orientare aplicabilă, cu respectarea deplină a neutralității tehnologice.

(14)

De asemenea, în linie cu Pactul pentru o industrie curată astfel cum s-a anunțat în planul de acțiune pentru sectorul autovehiculelor (10): „Comisia, în cooperare cu statele membre și cu industria, va propune condiții pentru a spori valoarea adăugată pentru UE a investițiilor străine în sectorul autovehiculelor. […] Unul din domeniile prioritare în acest sens va fi lanțul de aprovizionare cu baterii Deși activitatea cu privire la investițiile străine este în curs, Comisia și statele membre se vor asigura că investițiile străine directe sunt utilizate pentru a crea valoare adăugată în Europa, în special atunci când este prezentă finanțarea publică, și vor stabili condiții clare care să contribuie la eliminarea decalajului în ceea ce privește cunoștințele specializate și expertiza în materie de producție, inclusiv prin mecanisme eficace de transfer de proprietate intelectuală și de competențe, precum și prin recrutarea de personal din UE și prin lanțuri de aprovizionare locale.”

2.   DEFINIȚII

(15)

Următoarele definiții se aplică în toate secțiunile prezentei comunicări: (a) „zonă asistată” înseamnă o zonă desemnată într-o hartă a ajutoarelor regionale aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat, care este în vigoare la data acordării ajutorului; (b) „mecanism de asigurare a capacității” înseamnă un mecanism de asigurare a capacității în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului (11); (c) „mecanism de recuperare” înseamnă un mecanism care abordează apariția unor câștiguri suplimentare care nu au fost prevăzute la momentul stabilirii cuantumului ajutorului și prin care statul membru primește o cotă adecvată din orice surplus suplimentar generat de un proiect care beneficiază de ajutor; (d) „procedură de ofertare concurențială” înseamnă o procedură de ofertare care îndeplinește toate condițiile următoare: (i) este deschisă, clară, transparentă și nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective, definită ex ante în conformitate cu obiectivul măsurii și reducând la minimum riscul de prezentare a unor oferte strategice; (ii) cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor sunt definite în termeni de ajutor per unitate de protecție a mediului (cum ar fi ajutorul per unitate de producție de energie de referință sau per capacitate instalată sau serviciu de flexibilitate furnizat în temeiul secțiunii 4, sau EUR per tonă de CO2 redus sau per unitate de energie economisită în temeiul secțiunii 5); (iii) criteriile sunt publicate cu suficient timp (12) înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă; (iv) bugetul sau volumul aferent procedurii de ofertare reprezintă o constrângere obligatorie, în sensul că se poate preconiza că nu toți ofertanții vor primi ajutor (13); (v) valoarea ajutorului se stabilește pe baza ofertei inițiale sau a unui preț de închidere; pentru a stabili costurile proiectului, orice ajutor de stat sau finanțare din fonduri UE gestionate la nivel central, acordate pentru același proiect, trebuie adăugate la ofertă în scopul clasificării ofertelor și (vi) sunt evitate ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raționalizarea), deoarece acestea pot submina eficiența rezultatului procedurii; (e) „entitate căreia i-a fost încredințată execuția” înseamnă Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, o instituție financiară internațională la care un stat membru este acționar sau o entitate juridică ce desfășoară activități financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activități de dezvoltare sau de promovare (bancă națională de promovare sau o altă instituție de promovare). Entitatea căreia i-a fost încredințată execuția poate fi selectată sau desemnată direct în conformitate cu dispozițiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14) sau în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15) sau cu articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (16), după caz; (f) „energie electrică în întregime din surse regenerabile” înseamnă energie electrică în întregime din surse regenerabile în sensul normelor prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2023/1184 al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi (17); (g) „deficit de finanțare” înseamnă diferența dintre valoarea actualizată netă („VAN”) a proiectului (scenariul factual), luând în considerare toate fluxurile de numerar viitoare pozitive și negative preconizate (18), inclusiv impozitele generate de investiție pe durata sa de viață și o valoare finală, actualizată utilizând costul mediu ponderat al capitalului beneficiarului, și VAN a tuturor fluxurilor de trezorerie preconizate legate de investiția contrafactuală (scenariul contrafactual); (h) „echivalent subvenție brută” înseamnă valoarea actualizată a ajutorului echivalentă cu valoarea acestuia în cazul în care ar fi fost acordat sub formă de grant beneficiarului, înainte de impozitare sau de alte impuneri, astfel cum a fost calculată la data acordării ajutorului pe baza ratei de referință aplicabile la data respectivă (19). (i) „autoritate națională de reglementare” sau „ANR” înseamnă o autoritate de reglementare desemnată de fiecare stat membru în temeiul articolului 57 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (20); (j) „relocare” înseamnă transferul unei activități identice sau similare sau a unei părți din aceasta de la o unitate a uneia dintre părțile contractante la Acordul privind SEE („unitatea inițială”) către unitatea unei alte părți contractante la Acordul privind SEE unde are loc investiția care beneficiază de ajutor (unitatea care beneficiază de ajutor). Există un transfer în cazul în care produsul sau serviciul de la unitatea inițială și de la unitatea care beneficiază de ajutor au cel puțin parțial aceleași scopuri, îndeplinesc cerințele sau necesitățile aceluiași tip de clienți și se pierd locuri de muncă în activități identice sau similare la una din unitățile inițiale ale beneficiarului ajutorului din SEE; (k) „întreprindere mică și mijlocie” sau „IMM” înseamnă o întreprindere care îndeplinește condițiile prevăzute de Recomandarea Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (21); (l) „demararea lucrărilor” înseamnă fie demararea lucrărilor de construcții în cadrul investiției, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor; (m) „rezervă strategică” înseamnă un mecanism de asigurare a capacității în care capacitatea de energie electrică, cum ar fi cea de producere, de stocare sau de consum dispecerizabil, este deținută în afara pieței energiei electrice și dispecerizată numai în circumstanțe specifice; (n) „investitori privați” înseamnă investitori care, indiferent de structura acționariatului lor, urmăresc un interes pur comercial, utilizează resurse proprii și suportă toate riscurile legate de investiția lor, în categoria lor încadrându-se, în special: instituții de credit care investesc pe risc propriu și din resurse proprii, fonduri și fundații private, birouri familiale și investitori providențiali, investitori corporativi, fonduri cu capital de risc, societăți de asigurare, fonduri de pensii, instituții academice, precum și persoane fizice care desfășoară sau nu o activitate economică. O entitate juridică ce desfășoară activități financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activități de dezvoltare sau de promovare (bancă națională de promovare sau o altă instituție de promovare) nu va fi considerată investitor privat în sensul prezentei definiții; (o) „(investiție de) cvasicapital” înseamnă un tip de finanțare încadrată între finanțarea prin participare la capital și finanțarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar și un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deținător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate și care nu este garantată în caz de neplată; investițiile de cvasicapital pot fi structurate sub formă de datorie, negarantată și subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, și, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau sub formă de capital propriu preferențial;

3.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 107 ALINEATUL (3) LITERA (C) DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE: PRINCIPII GENERALE

(16)

În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”), Comisia poate să considere că sunt compatibile cu piața internă ajutoarele de stat destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice (condiție pozitivă), în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun (condiție negativă).

3.1.   Condiția pozitivă: ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice

(17)

În ceea ce privește condiția pozitivă ca ajutorul să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau regiuni economice, Comisia consideră că ajutorul acordat în temeiul prezentei comunicări vizează stimularea investițiilor și a activităților în anumite sectoare care contribuie la obiectivele definite în Comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată, facilitând astfel dezvoltarea unor activități economice specifice, și anume a celor care intră în domeniul de aplicare al secțiunilor relevante din prezenta comunicare.

(18)

Ajutorul de stat trebuie să aibă un efect stimulativ, ceea ce înseamnă că determină beneficiarul să realizeze o investiție sau să desfășoare o activitate pe care, în absența ajutorului, nu ar realiza-o sau pe care ar desfășura-o în mod limitat sau diferit. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta comunicare, se presupune că există un efect stimulativ în cazul în care demararea lucrărilor pentru proiect sau activitate are loc numai după depunerea de către beneficiar a unei cereri de ajutor, în scris, la autoritățile competente (22). Cu toate acestea, se poate considera, de asemenea, că ajutorul are un efect stimulativ chiar și în cazul în care demararea lucrărilor a avut loc înainte de depunerea cererii de ajutor, cu condiția îndeplinirii a două criterii cumulative: (i) ajutorul se acordă automat, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și fără exercitarea în continuare a puterii discreționare de către statul membru, iar (ii) măsura a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de demararea lucrărilor la proiect sau a activității care beneficiază de ajutor, cu excepția versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, în cazul cărora activitatea era deja acoperită de schemele anterioare sub formă de avantaje fiscale. Se poate considera că ajutorul acordat investitorilor privați în temeiul secțiunii 8 are un efect stimulativ în cazul în care stimulează investitorii privați să furnizeze finanțare pentru un portofoliu de proiecte eligibile potențial viabile peste nivelurile de finanțare care ar fi fost acordate în absența unui astfel de ajutor sau să își asume riscuri suplimentare sau ambele. În ceea ce privește schemele de sprijinire a flexibilității din surse nefosile și mecanismele de asigurare a capacității, există un efect stimulativ dacă sunt îndeplinite condițiile detaliate în subsecțiunea 4.3 și, respectiv, în subsecțiunea 4.4, indiferent de demararea lucrărilor (23).

(19)

În ceea ce privește investițiile și măsurile specificate în prezenta comunicare, Comisia presupune că, în absența ajutorului, beneficiarii și-ar continua activitățile fără schimbări, în măsura în care acest lucru nu implică o încălcare a dreptului Uniunii. Această prezumție nu se aplică situațiilor în care trebuie furnizat un scenariu contrafactual specific pe baza condițiilor prevăzute în secțiunile aplicabile din prezenta comunicare. Ajutorul acordat pentru investiții care se limitează la a respecta standardele Uniunii (24) care sunt în vigoare la momentul acordării ajutorului nu are un efect stimulativ.

(20)

În cazul în care proiectul sau activitatea care beneficiază de sprijin sau măsura de ajutor sau condițiile asociate acesteia, inclusiv metoda de finanțare, atunci când aceasta face parte integrantă din măsura respectivă, presupune o încălcare a dreptului relevant al Uniunii, ajutorul în cauză nu poate fi declarat compatibil cu piața internă.

(21)

Atunci când concep măsuri de ajutor de stat, statele membre trebuie să respecte dispozițiile relevante ale dreptului UE, în special cele care vizează consolidarea rezilienței economiei UE. Prin NZIA, Uniunea definește și propune măsuri de abordare a unei disfuncționalități a pieței în ceea ce privește aspectele interconectate ale rezilienței și decarbonizării. Prin urmare, domeniul de aplicare material al prezentei comunicări pentru investițiile în capacitatea de producție de tehnologii curate este definit astfel încât să fie pe deplin coerent cu NZIA și permite măsuri și scheme de ajutor de stat care respectă condiționalitatea NZIA, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru producție. În plus, statele membre sunt puternic încurajate să includă condiții suplimentare pentru a aborda obiectivele în materie de reziliență, în special în vederea consolidării lanțului valoric european al tehnologiilor curate care contribuie la criteriul de referință de 40 % stabilit de NZIA, atât timp cât aceste condiții nu încalcă dreptul Uniunii, inclusiv obligațiile internaționale ale Uniunii, sau nu contrazic condițiile mai specifice din prezenta comunicare. Statele membre ar putea avea în vedere în special cerințele în materie de reziliență din cadrul instrumentelor de finanțare ale UE, cum ar fi Fondul pentru inovare. În aceste limite, statele membre sunt puternic încurajate să includă criterii de preferință europeană atunci când utilizează proceduri de ofertare concurențiale sau alte forme de alocare a ajutoarelor, după caz. Aceste criterii ar trebui să rămână transparente, să fie publicate înainte de lansarea cererilor de propuneri și proporționale, pentru a asigura o concurență efectivă, sprijinind în același timp dezvoltarea și reziliența lanțurilor valorice europene.

(22)

Pe aceeași linie, statele membre sunt, de asemenea, încurajate să includă condiții suplimentare pentru a aborda obiective mai extinse de politică socială și de mediu. Comisia este pregătită să sprijine statele membre cu privire la modul de concepere a condițiilor legate de obiectivele sociale. Statele membre sunt încurajate să dezvolte astfel de condiționalități împreună cu partenerii sociali. Prin sprijinirea dezvoltării activităților economice și prin contribuția la obiectivele tranziției curate, prezenta comunicare oferă statelor membre instrumente care vor contribui la crearea de locuri de muncă de calitate și la durabilitatea acestora, precum și la obiectivele zero emisii nete.

(23)

În cazul în care statele membre impun condiții la acordarea ajutorului și chiar dacă acestea rezultă sau nu din dreptul Uniunii, nerespectarea acestor condiții ar putea determina autoritatea care acordă ajutorul să recupereze ajutorul respectiv. Statele membre sunt încurajate să anticipeze schimbările rezultate în urma tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și să promoveze rezultate echitabile pe piața muncii, cum ar fi salarii echitabile, condiții de muncă decente, formare și tranziții profesionale echitabile. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să ia în considerare aspectele legate de solidaritatea fiscală și pot exclude de la măsurile de ajutor de stat entitățile care utilizează paradisuri fiscale pentru a evita să contribuie în mod echitabil la plata impozitelor către societate (25).

(24)

Comisia ia act, de asemenea, de importanța circularității și a bioeconomiei pentru realizarea decarbonizării, reducerea dependențelor și creșterea competitivității economice. Statele membre sunt încurajate să se asigure că proiectele și activitățile sprijinite prin ajutoare de stat în temeiul prezentei comunicări contribuie la economia circulară în cea mai mare măsură posibilă.

3.2.   Condiția negativă: ajutorul nu modifică în mod nejustificat condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun

(25)

În ceea ce privește a doua condiție (negativă) prevăzută la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, pentru a se asigura că ajutorul nu modifică în mod nejustificat condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun, Comisia evaluează necesitatea, caracterul adecvat și proporționalitatea ajutorului, verifică dacă sunt evitate efectele negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale și dacă sunt respectate condițiile privind monitorizarea și raportarea prevăzute în secțiunea 9.

(26)

Orice ajutor trebuie să fie necesar, ceea ce înseamnă că trebuie să vizeze o situație în care poate genera o dezvoltare semnificativă pe care piața nu o poate realiza singură, de exemplu prin remedierea disfuncționalităților pieței în ceea ce privește proiectele pentru care se acordă ajutorul. Având în vedere necesitatea de a accelera activitățile și investițiile eligibile în temeiul prezentei comunicări, Comisia consideră că piața nu ar fi în măsură singură să asigure în mod suficient nivelul necesar de investiții sau activități în termenul necesar pentru a realiza o tranziție curată, justă și competitivă. Prin urmare, Comisia presupune că sunt necesare măsuri care intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări și care respectă toate condițiile prevăzute în secțiunile aplicabile.

(27)

Comisia recunoaște în Comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată că poate fi necesar sprijin financiar public pentru a stimula investițiile suplimentare care se impun și că numai alte instrumente de politică nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor sale. Prin urmare, Comisia presupune că ajutorul de stat care intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări este, în principiu, o măsură adecvată de stimulare a investițiilor și a activităților eligibile pentru ajutor, cu condiția respectării tuturor condițiilor aplicabile prevăzute în secțiunile relevante. În plus, alegerea instrumentului de ajutor ar trebui să fie adecvată obiectivului pe care măsura de ajutor urmărește să îl atingă și care ar putea genera o minimă denaturare a schimburilor comerciale și a concurenței. Cu condiția ca statele membre să respecte condițiile prevăzute în prezenta comunicare, Comisia presupune că instrumentul de ajutor este, de asemenea, adecvat.

(28)

În principiu, ajutoarele prevăzute în prezenta comunicare nu vor fi acordate întreprinderilor aflate în dificultate pentru a se asigura că numai întreprinderile viabile primesc ajutoare (26). Cu toate acestea, în opinia Comisiei, garanțiile specifice inerente structurii fondurilor de investiții din secțiunea 8, care includ în special o aliniere a stimulentelor financiare pentru administratorul fondului și o coinvestiție privată semnificativă, urmăresc același obiectiv și constituie un mecanism alternativ adecvat la excluderea oficială a întreprinderilor aflate în dificultate de la proiectele eligibile pentru investiții în temeiul secțiunii respective.

(29)

Ajutoarele sunt considerate a fi proporționale în cazul în care cuantumul lor pentru fiecare beneficiar în parte se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Proporționalitatea este, în general, asigurată în cazul în care cuantumurile ajutoarelor sunt stabilite printr-o procedură de ofertare concurențială, deoarece oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim solicitat de potențialii beneficiari. Comisia consideră că utilizarea procedurilor de ofertare concurențiale este deosebit de adecvată pentru măsurile care vizează un număr mare de proiecte suficient de comparabile, de exemplu în domeniul producției de energie din surse regenerabile pentru proiectele de amploare care aplică tehnologii mature. Având în vedere că procedurile de ofertare concurențiale nu sunt întotdeauna adecvate, inclusiv având în vedere necesitatea de a accelera investițiile specifice menționate la punctul (4), secțiunile relevante din prezenta comunicare permit statelor membre să stabilească cuantumurile ajutoarelor pe cale administrativă, pe baza intensităților maxime ale ajutoarelor sau în funcție de deficitul de finanțare, în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în secțiunea aplicabilă. Ori de câte ori valoarea ajutorului este calculată pe baza unui deficit de finanțare, scenariile utilizate în calculul respectiv trebuie să se bazeze pe ipoteze realiste ca parte a unui plan de afaceri credibil. În cazul în care scenariul contrafactual corespunde faptului că beneficiarul nu desfășoară nicio activitate sau își desfășoară activitatea fără modificări, VAN a scenariului contrafactual corespunde valorii zero, iar deficitul de finanțare poate fi aproximat la VAN negativă a investiției în scenariul factual. Prezenta comunicare prevede, în fiecare secțiune, limitele specifice aplicabile ajutoarelor pe care Comisia le va considera proporționale.

(30)

În plus, riscurile de denaturare a pieței cresc odată cu valoarea totală a ajutorului de stat acordat. Acest lucru este valabil în special în cazul în care ajutorul se acordă în absența unei proceduri de ofertare concurențiale. Din acest motiv, cuantumurile ajutoarelor pentru crearea de noi capacități de producție sunt limitate per proiect, în timp ce, pentru proiectele de decarbonizare, ajutoarele care depășesc anumite praguri necesită o evaluare individuală a deficitului de finanțare de către Comisie.

(31)

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în secțiunile specifice, ajutoarele prevăzute în prezenta comunicare pot fi acordate sub orice formă, inclusiv granturi directe, avantaje fiscale (27), printre care credite fiscale și amortizare accelerată, rate ale dobânzii subvenționate pentru împrumuturi noi sau garanții pentru împrumuturi noi. În cazul în care ajutorul este acordat sub altă formă decât granturile, valoarea ajutorului este exprimată în echivalent subvenție brută, iar valoarea nominală a avantajului fiscal sau valoarea nominală a instrumentului financiar suport, cum ar fi un nou împrumut sau o nouă garanție, nu poate depăși costurile eligibile (dacă este cazul).

(32)

Pentru calcularea echivalentului subvenție brută în garanțiile publice, statele membre pot utiliza primele safe-harbour prevăzute în Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat sub formă de garanții (28) („Comunicarea privind garanțiile”) sau pot utiliza o metodologie care, înainte de punerea în aplicare, a fost acceptată de Comisie pe baza Comunicării privind garanțiile și cu condiția ca metodologia respectivă să abordeze în mod explicit tipul de garanție și tipul de tranzacție subiacentă în cauză în contextul aplicării prezentei comunicări. Pentru a facilita acordarea de ajutoare exclusiv sub formă de împrumuturi sau garanții IMM-urilor sau întreprinderilor mari cu cel puțin un rating B (sau echivalent), în loc să calculeze echivalentul subvenție brută, statele membre pot alege să aplice următoarea abordare simplificată pentru ajutoarele acordate pe baza intensităților ajutoarelor și pentru ajutoarele acordate pe baza intensităților ajutoarelor și a cuantumurilor maxime ale ajutoarelor: (a) pentru împrumuturi: valoarea nominală a împrumutului nu depășește de două ori valoarea care rezultă din intensitatea maximă aplicabilă a ajutorului și, dacă este cazul, din valoarea maximă a ajutorului; (b) pentru garanții: valoarea nominală a garanției nu depășește de trei ori valoarea care rezultă din intensitatea maximă aplicabilă a ajutorului și, dacă este cazul, din valoarea maximă a ajutorului și, cu excepția garanțiilor prevăzute în secțiunea 6.1, garanția nu depășește 80 % din valoarea împrumutului subiacent; În ambele cazuri, valoarea nominală a împrumutului (subiacent) nu poate depăși 100 % din costurile eligibile și face în continuare obiectul condițiilor suplimentare prevăzute în secțiunea respectivă.

(33)

În temeiul prezentei comunicări, la evaluarea ajutoarelor acordate în favoarea unui beneficiar care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei de declarare a unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața internă, Comisia va lua în considerare cuantumul ajutorului care nu a fost încă recuperat (29).

(34)

În cazul în care statele membre decid să acorde ajutoare sub formă de garanții sau împrumuturi care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit și al altor instituții financiare în calitate de intermediari financiari și pentru a se asigura că ajutoarele acordate sunt transferate direct, în cea mai mare măsură posibilă (30), către beneficiarii finali, vor fi respectate următoarele condiții (31): (a) în cazul în care garanțiile sunt furnizate instituțiilor de credit și altor instituții financiare în calitate de intermediari financiari, intermediarii financiari respectivi ar trebui să transfere în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali avantajele garanțiilor publice. Intermediarul financiar trebuie să fie în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism prin care se asigură că avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai reduse în materie de garanții reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute decât în absența unor astfel de garanții publice; (b) în cazul în care împrumuturile sunt furnizate instituțiilor de credit și altor instituții financiare în calitate de intermediari financiari, intermediarii financiari respectivi ar trebui să transfere în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali avantajele ratelor dobânzii subvenționate pentru împrumuturi. Intermediarul financiar trebuie să fie în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism prin care se asigură că avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă către beneficiarii finali, fără a condiționa acordarea de împrumuturi subvenționate în temeiul prezentei comunicări de refinanțarea împrumuturilor existente.

(35)

Pe baza experienței relevante și având în vedere obiectivele urmărite de măsurile care intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări, Comisia presupune că astfel de măsuri nu vor avea efecte vădit negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale, în măsura în care acestea respectă toate condițiile prevăzute în secțiunile aplicabile.

(36)

Ajutoarele acordate în temeiul prezentei comunicări nu pot fi condiționate de relocarea unei activități, deoarece impunerea unor astfel de condiții ar fi prejudiciabilă pentru piața internă.

(37)

Ca etapă finală în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, Comisia trebuie să echilibreze efectele negative ale măsurii de ajutor asupra concurenței și a condițiilor schimburilor comerciale cu efectele pozitive ale ajutorului planificat asupra activităților economice sprijinite, inclusiv contribuția sa la tranziția curată, justă și competitivă și la obiectivele Pactului pentru o industrie curată. Cu condiția ca măsurile care intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări să respecte toate condițiile prevăzute în secțiunile aplicabile, Comisia va constata că efectele pozitive ale ajutorului planificat depășesc efectele negative asupra concurenței și a condițiilor schimburilor comerciale.

3.3.   Cumularea cu alte ajutoare de stat și combinarea cu fondurile UE gestionate la nivel central

(38)

Cu excepția cazului în care se specifică altfel în prezenta comunicare: (a) ajutoarele prevăzute în prezenta comunicare pot fi cumulate cu orice alt ajutor de stat sau ajutor de minimis, sau pot fi combinate cu fonduri UE gestionate la nivel central, atât timp cât măsurile respective se referă la costuri eligibile identificabile diferite; (b) ajutoarele prevăzute în prezenta comunicare pot fi cumulate cu orice alt ajutor de stat sau ajutor de minimis, sau pot fi combinate cu fonduri UE gestionate la nivel central, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, cu condiția ca un astfel de cumul să nu conducă la depășirea de către ajutor a celui mai ridicat nivel de intensitate a sprijinului sau a celui mai ridicat cuantum aplicabil în temeiul oricăror alte condiții relevante; (c) ajutoarele prevăzute în prezenta comunicare pot fi cumulate cu orice alt ajutor de stat fără costuri eligibile identificabile (32).

4.   AJUTOARE PENTRU ACCELERAREA UTILIZĂRII PE SCARĂ LARGĂ A ENERGIEI CURATE ȘI PENTRU SPRIJINIREA COSTURILOR ENERGIEI ELECTRICE ÎN CONFORMITATE CU OBIECTIVELE PACTULUI PENTRU O INDUSTRIE CURATĂ

(39)

Pe lângă posibilitățile existente, disponibile în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, inclusiv în temeiul OACME, Pactul pentru o industrie curată recunoaște necesitatea de a accelera utilizarea pe scară largă a surselor de energie regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, contribuind astfel, în ansamblu, la competitivitatea globală, reducând dependența de importurile de combustibili fosili, accelerând tranziția energetică și obținând prețuri la energie mai mici și mai puțin volatile.

(40)

Pactul pentru o industrie curată recunoaște rolul central pe care îl joacă combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) (33), cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, în decarbonizarea sistemului energetic al UE. În conformitate cu Strategia UE pentru hidrogen, prioritatea Uniunii este de a dezvolta hidrogenul din surse regenerabile produs prin utilizarea predominantă a energiei eoliene și solare. Pentru a sprijini crearea unei piețe a hidrogenului, Directiva (UE) 2018/2001 include obiective obligatorii pentru utilizarea hidrogenului din surse regenerabile în industrie și transporturi până în 2030.

(41)

Producția de hidrogen din surse regenerabile va juca un rol important în echilibrarea rețelelor și în cuplarea sectoarelor. În perioadele de producție excedentară de energie din surse regenerabile, producția de hidrogen poate asigura o cerere flexibilă de stabilizare a rețelei. Cu toate acestea, producția și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile au fost mai lente decât se preconizase.

(42)

Prin urmare, astfel cum se recunoaște în Pactul pentru o industrie curată, combustibilii cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi hidrogenul cu emisii scăzute de carbon, vor trebui să contribuie pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini tranziția clienților Uniunii în sectoare greu de decarbonizat în care nu sunt disponibile cu ușurință opțiuni mai eficiente din punct de vedere energetic sau din punctul de vedere al costurilor. Printre acestea se numără sectorul transporturilor în care Regulamentul ReFuelEU în domeniul aviației (34) și Regulamentul FuelEU în domeniul maritim (35) introduc obiective specifice privind combustibilii durabili pentru aviație și sectorul maritim, și anume biocombustibilii, RFNBO și combustibilii cu emisii scăzute de carbon care pot contribui la reducerea emisiilor generate de transporturi prin intermediul acestor purtători.

(43)

Începând cu 2030, RFNBO se vor produce atunci când vor funcționa instalațiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile contractate sau când producția de energie electrică din surse regenerabile va depăși cererea din sistem. Prin urmare, aceștia asigură o utilizare mai eficientă a capacităților existente de generare din surse regenerabile prin asigurarea unei soluții de stocare și prin prevenirea restricționării. Acest serviciu suplimentar pentru sistemul de electricitate ar putea fi sprijinit de statele membre, ceea ce va avea drept rezultat intensități mai mari pentru RFNBO, recunoscându-se totodată pe deplin faptul că atât RFNBO, cât și hidrogenul cu emisii scăzute de carbon (pentru care va fi stabilită o metodologie în viitorul act delegat privind hidrogenul cu emisii scăzute de carbon) vor juca un rol în atingerea obiectivelor generale privind decarbonizarea.

(44)

Producția flexibilă de combustibili cu emisii scăzute de carbon poate reduce costul de exploatare a sistemului energetic și poate facilita integrarea unor surse de energie mai ieftine și mai curate. În conformitate cu Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile (36), este necesar să se mențină stimulentele pentru flexibilitate în întregul sistem, să se reducă volatilitatea și să se contribuie la reducerea prețurilor energiei electrice și la creșterea stabilității acestora.

(45)

Spre deosebire de RFNBO, combustibilii cu emisii scăzute de carbon pot fi produși din combustibili fosili sau folosind energie electrică care nu se califică drept energie din surse regenerabile. Prin urmare, este oportun ca sprijinul public să nu plaseze RFNBO și combustibilii cu emisii scăzute de carbon pe picior de egalitate și să recunoască contribuția mai mare pe care RFNBO o vor aduce la decarbonizare și la gestionarea costurilor de sistem.

(46)

În acest context, este esențial să se faciliteze investițiile pentru a accelera și a extinde disponibilitatea energiei curate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, recunoscând, în același timp, că prioritatea Uniunii este de a dezvolta hidrogen din surse regenerabile produs utilizând în principal energia eoliană și solară și instituind garanții în vederea asigurării faptului că combustibilii cu emisii scăzute de carbon nu conduc la creșterea costurilor de sistem.

(47)

Creșterea ponderii surselor regenerabile variabile în sistemul energetic ar putea duce la o variabilitate sporită a modelelor de producere a energiei. Prin urmare, utilizarea concomitentă pe scară largă a surselor de flexibilitate și a mecanismelor de asigurare a capacității poate fi necesară pentru a se asigura că sistemele de energie electrică din ce în ce mai decarbonizate își mențin caracterul solid și furnizează energie la prețuri accesibile.

4.1.   Scheme de ajutoare pentru accelerarea utilizării pe scară largă a energiei din surse regenerabile

(48)

Comisia va considera compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, cu condiția ca acestea să respecte prezenta secțiune, coroborată cu secțiunea 3, măsurile de ajutor menite să sprijine: (a) investițiile pentru producția de energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv producția de RFNBO, dar excluzând producția de energie electrică din RFNBO; (b) investițiile în stocarea RFNBO, a biocombustibililor, a biolichidelor, a biogazului (inclusiv a biometanului) și a combustibililor din biomasă care stochează exclusiv energie care intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni; (c) investițiile în stocarea energiei electrice (37) și a energiei termice (38).

(49)

În cazul în care ajutoarele se acordă pentru sprijinirea stocării energiei electrice, statele membre trebuie fie să demonstreze că beneficiază de derogări de la dreptul relevant al Uniunii, fie să confirme că: (a) indiferent de nivelul de tensiune la care sunt conectate activele, consumul dispecerizabil și stocarea au posibilitatea: (i) de a vinde și de a cumpăra energie electrică pe piețele pentru ziua următoare și piețele intrazilnice; (ii) de a participa la orice serviciu de sistem care are sau nu ca scop stabilitatea frecvenței în cazul în care consumul dispecerizabil și/sau stocarea ar putea furniza serviciul necesar; (iii) de a participa la redispecerizarea bazată pe piață și/sau de a fi eligibile să furnizeze servicii de gestionare a congestiilor pentru operatorii de transport și de sistem (OTS) și/sau pentru operatorii de sisteme de distribuție (OSD); (b) agregatorii, inclusiv agregatorii independenți, pot participa la piețele și serviciile enumerate la litera (a).

(50)

În absența confirmării prevăzute la punctul (49), măsurile de sprijinire a stocării energiei electrice în temeiul prezentei secțiuni pot fi aprobate numai pentru o perioadă de maximum 2 ani. Statele membre pot solicita o nouă aprobare numai după ce au fost puse în aplicare toate aceste îmbunătățiri ale pieței. În plus, statele membre sunt invitate să ia în considerare constatările privind disfuncționalitățile pieței în evaluarea nevoilor lor de flexibilitate în sensul articolului 19e din Regulamentul privind energia electrică, odată ce va fi disponibilă, în orice decizie ulterioară privind instituirea unei scheme de ajutoare pentru investiții pentru stocarea energiei electrice. În orice caz, măsurile de sprijinire a stocării energiei electrice în temeiul prezentei secțiuni nu pot fi aprobate pentru o perioadă mai mare de 5 ani.

(51)

În cazul în care ajutoarele se acordă pentru producția de RFNBO, statele membre trebuie să se asigure că acei combustibili care beneficiază de ajutor sunt produși din surse regenerabile de energie în conformitate cu metodologiile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia (39).

(52)

În cazul în care ajutoarele se acordă pentru producția de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) și combustibili din biomasă, statele membre trebuie să se asigure că combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

(53)

Ajutoarele se pot acorda pentru capacitățile nou-instalate sau retehnologizate (40). În cazul capacităților retehnologizate, numai costurile suplimentare legate de capacitatea retehnologizată sunt eligibile pentru ajutor.

(54)

Cu excepția instalațiilor offshore de producere a energiei eoliene, a energiei hidroelectrice, inclusiv a instalațiilor de stocare a hidroenergiei prin pompare, și a instalațiilor de producere de RFNBO, proiectele care beneficiază de sprijin trebuie să fie finalizate și să fie în funcțiune în termen de 48 de luni de la data acordării ajutorului. Schema de sprijin ar trebui să prevadă un sistem eficace de sancțiuni în cazul în care nu se respectă acest termen (41).

(55)

Ajutoarele trebuie acordate pe baza unei scheme cu un volum al capacității și un buget estimate. Schemele pot fi limitate la una sau mai multe tehnologii menționate la punctul (48), dar nu trebuie să includă limitări ale eligibilității care ar conduce la denaturări disproporționate ale concurenței. Schemele nu trebuie să conducă la discriminare, inclusiv în ceea ce privește acordarea de licențe, permise sau concesiuni, atunci când acestea sunt necesare. În cazul în care statele membre introduc o dimensiune minimă necesară pentru participarea la scheme în temeiul prezentei secțiuni, aceasta nu poate depăși 1 MW de capacitate redusă și trebuie permisă agregarea.

(56)

Statul membru trebuie să asigure respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

4.1.1.   Scheme de ajutoare pentru investiții

(57)

Ajutoarele pentru investiții care vizează accelerarea utilizării pe scară largă a energiei din surse regenerabile pot fi acordate investițiilor descrise la punctele (48)(a)-(c).

(58)

Ajutoarele pot fi acordate printr-o procedură de ofertare concurențială (42) sau pe cale administrativă.

(59)

Este necesară o procedură de ofertare concurențială în cazul în care ajutorul se acordă pentru investiții în producția de energie electrică din surse regenerabile, cu excepția ajutoarelor pentru proiecte demonstrative (43) și pentru proiecte mici definite după cum urmează: (a) proiectele cu o capacitate instalată egală cu 1 MW sau mai mică de 1 MW sau (b) proiectele cu o capacitate instalată egală cu 6 MW sau mai mică de 6 MW, dacă sunt deținute în proporție de 100 % de IMM-uri și/sau de comunități de energie din surse regenerabile (44) și/sau de comunități de energie ale cetățenilor (45) sau (c) doar în cazul producției de energie eoliană, proiectele cu o capacitate instalată egală cu 18 MW sau mai mică de 18 MW, dacă acestea sunt deținute în proporție de 100 % de întreprinderi mici și microîntreprinderi și/sau de comunități de energie din surse regenerabile și/sau de comunități de energie ale cetățenilor.

(60)

Costurile eligibile sunt costurile totale de investiții.

(61)

În cazul în care pentru acordarea ajutorului se utilizează o procedură de ofertare concurențială, nivelul ajutorului trebuie să corespundă rezultatului procedurii de ofertare concurențială și nu trebuie să depășească 100 % din costurile eligibile totale ale proiectelor care beneficiază de sprijin.

(62)

În cazul în care ajutoarele se acordă pe cale administrativă, nivelul ajutorului trebuie stabilit pe baza datelor privind costurile eligibile ale fiecărui proiect care beneficiază de sprijin și nu trebuie să depășească 45 % din costurile respective. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.

(63)

Ajutoarele acordate în temeiul prezentei secțiuni pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul secțiunii 4.1.2 din prezenta comunicare numai în cazul în care schema de ajutoare notificată prevede această posibilitate la momentul notificării inițiale.

4.1.2.   Scheme de sprijinire directă a prețurilor

(64)

Schemele de sprijinire directă a prețurilor (46) pot acoperi investițiile descrise la punctele (48)(a) și (b).

(65)

Statele membre pot oferi sprijin direct pentru prețuri utilizând diferite instrumente, inclusiv contracte pentru diferență și prime fixe.

(66)

Prin derogare de la punctul (65), ajutoarele pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile trebuie să ia forma unor contracte bidirecționale pentru diferență (47) concepute în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică. Durata contractului nu trebuie să depășească 25 de ani de la începerea funcționării instalației care beneficiază de ajutor (48).

(67)

Ajutoarele pot fi acordate printr-o procedură de ofertare concurențială (49) sau pe cale administrativă.

(68)

Este necesară o procedură de ofertare concurențială în cazul în care ajutorul se acordă pentru producția de energie electrică din surse regenerabile, cu excepția ajutoarelor pentru proiecte demonstrative și pentru proiecte mici astfel cum sunt definite la punctul (59).

(69)

Costul eligibil este costul net preconizat, luând în considerare toate costurile și veniturile principale suportate pe durata de viață a proiectului și orice ajutor deja primit, actualizat cu costul mediu ponderat al capitalului (WACC).

(70)

În cazul în care pentru acordarea ajutorului se utilizează o procedură de ofertare concurențială, nivelul ajutorului trebuie să corespundă rezultatului procedurii de ofertare concurențială și nu trebuie să depășească 100 % din costurile eligibile totale ale proiectelor care beneficiază de sprijin.

(71)

În cazul în care ajutoarele se acordă pe cale administrativă, nivelul ajutorului trebuie stabilit de autoritatea de reglementare competentă pentru a acoperi costurile eligibile (50). În cazul în care ajutoarele se acordă pe cale administrativă pentru producția de energie electrică din surse regenerabile, ANR trebuie să stabilească nivelul ajutorului.

(72)

Ajutorul trebuie să fie conceput astfel încât să prevină orice denaturare nejustificată a funcționării eficiente a piețelor și, în special, să mențină stimulente eficiente pentru funcționare și semnale de preț. În special, beneficiarii nu ar trebui să beneficieze de stimulente care să-i încurajeze să își ofere producția la un preț mai mic decât costurile marginale suportate și nu trebuie să primească ajutor pentru producție în nicio perioadă în care valoarea de piață a producției respective este negativă (51).

4.2.   Scheme de ajutoare pentru accelerarea utilizării pe scară largă a combustibililor cu emisii scăzute de carbon

(73)

Pe lângă posibilitățile existente disponibile în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, inclusiv în temeiul OACME, Comisia va considera compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, cu condiția ca acestea să respecte prezenta secțiune, coroborată cu secțiunea 3, măsurile de ajutor menite să sprijine: (a) investiții pentru producția de combustibili cu emisii scăzute de carbon, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 13 din Directiva (UE) 2024/1788 (52), inclusiv de combustibili pe bază de carbon reciclat, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2018/2001, de hidrogen cu emisii scăzute de carbon și de combustibili gazoși și lichizi sintetici al căror conținut energetic este derivat din hidrogenul cu emisii scăzute de carbon; (b) investiții pentru producția atât de RFNBO, cât și de combustibili cu emisii scăzute de carbon, care nu intră în domeniul de aplicare al secțiunii 4.1; (c) investiții în stocarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon care stochează exclusiv combustibili cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau o combinație de combustibili cu emisii scăzute de carbon și RFNBO.

(74)

Pentru a fi eligibile în temeiul prezentei secțiuni, măsurile de ajutor trebuie să fie, de asemenea, deschise RFNBO. Pentru a se asigura că RFNBO beneficiază de sprijin, o cotă minimă de 30 % din bugetul acestor măsuri trebuie rezervată pentru investiții în RFNBO acoperite în secțiunea 4.1 (53).

(75)

În cazul în care ajutoarele se acordă pentru producția de RFNBO, statele membre trebuie să se asigure că combustibilii care beneficiază de ajutor sunt produși din surse regenerabile de energie în conformitate cu metodologiile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

(76)

În cazul în care ajutoarele se acordă pentru producția de combustibili cu emisii scăzute de carbon, statele membre trebuie să se asigure că combustibilii care beneficiază de ajutor respectă pragul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 70 % în comparație cu omologul combustibil fosil, în conformitate cu metodologiile prevăzute în Directiva (UE) 2024/1788 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

(77)

Ajutoarele se pot acorda numai pentru capacitățile nou-instalate.

(78)

Proiectele de stocare care beneficiază de sprijin în conformitate cu punctul (73)(c) trebuie să fie finalizate și să fie în funcțiune în termen de 48 de luni de la data acordării ajutorului. Schema de sprijin ar trebui să prevadă un sistem eficace de sancțiuni în cazul în care nu se respectă acest termen (54).

(79)

Ajutoarele trebuie acordate pe baza unei scheme cu un volum al capacității și un buget estimate. Schemele pot fi limitate la una sau mai multe tehnologii menționate la punctul (73), dar nu trebuie să includă limitări ale eligibilității care ar conduce la denaturări disproporționate ale concurenței. Schemele nu trebuie să conducă la discriminare, inclusiv în ceea ce privește acordarea de licențe, permise sau concesiuni, atunci când acestea sunt necesare. În cazul în care statele membre introduc o dimensiune minimă necesară pentru participarea la scheme în temeiul prezentei secțiuni, aceasta nu poate depăși 1 MW de capacitate redusă și trebuie permisă agregarea.

(80)

Statele membre pot exclude din domeniul de aplicare al unei scheme investițiile în producția de combustibili cu emisii scăzute de carbon din combustibili fosili, fără ca acest lucru să fie considerat o limitare artificială a domeniului de aplicare al schemei. În cazul schemelor care includ investiții în producerea de combustibili cu emisii scăzute de carbon din combustibili fosili, statele membre pot rezerva o cotă minimă din bugetul schemei pentru combustibilii cu emisii scăzute de carbon care reduc riscul de dependență de combustibilii fosili.

(81)

Statul membru trebuie să asigure respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

4.2.1.   Scheme de ajutoare pentru investiții

(82)

Ajutoarele pot fi acordate printr-o procedură de ofertare concurențială (55) sau pe cale administrativă.

(83)

Costurile eligibile sunt costurile totale de investiții.

(84)

În cazul în care pentru acordarea ajutorului se utilizează o procedură de ofertare concurențială, nivelul ajutorului trebuie să corespundă rezultatului procedurii de ofertare concurențială și nu trebuie să depășească 100 % din costurile eligibile totale ale proiectelor care beneficiază de sprijin.

(85)

În cazul în care ajutoarele se acordă pe cale administrativă, nivelul ajutorului trebuie stabilit pe baza datelor privind costurile eligibile ale fiecărui proiect care beneficiază de sprijin și nu trebuie să depășească 20 % din costurile respective. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.

(86)

Ajutoarele acordate în temeiul prezentei secțiuni pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul secțiunii 4.1.2 din prezenta comunicare numai în cazul în care schema de ajutoare notificată prevede această posibilitate la momentul notificării inițiale.

4.2.2.   Scheme de sprijinire directă a prețurilor

(87)

Statele membre pot acorda ajutoare utilizând diferite instrumente, inclusiv contracte pentru diferență și prime fixe.

(88)

Ajutoarele trebuie să fie acordate printr-o procedură de ofertare concurențială (56).

(89)

Costul eligibil este costul net preconizat, luând în considerare toate costurile și veniturile principale suportate pe durata de viață a proiectului și orice ajutor deja primit, actualizat cu WACC.

(90)

Nivelul ajutorului trebuie să corespundă rezultatului procedurii de ofertare concurențială și nu trebuie să depășească 100 % din costurile eligibile totale ale proiectelor care beneficiază de sprijin.

(91)

Ajutorul trebuie să fie conceput astfel încât să prevină orice denaturare nejustificată a funcționării eficiente a piețelor și, în special, să mențină stimulente eficiente pentru funcționare și semnale de preț. Beneficiarii nu trebuie să beneficieze de stimulente care să-i încurajeze să își ofere producția la un preț mai mic decât costurile marginale suportate și nu trebuie să primească ajutor pentru producție în nicio perioadă în care valoarea de piață a producției respective este negativă.

(92)

Ajutoarele nu trebuie plătite pentru producția de combustibili cu emisii scăzute de carbon (sau RFNBO, după caz) din energia electrică preluată din rețea în mai mult de 80 % din ore (sau unități ale pieței) în fiecare an (57).

4.3.   Ajutoare pentru schemele de sprijinire a flexibilității din surse nefosile

(93)

Comisia va considera că ajutoarele pentru promovarea flexibilității (58) energiei electrice din surse nefosile, astfel cum se indică la articolul 19g și la articolul 19h din Regulamentul privind energia electrică, sunt compatibile cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat în temeiul prezentei comunicări (59), sub rezerva îndeplinirii condițiilor descrise în secțiunea 3 și în prezenta secțiune.

(94)

Măsura ar trebui să fie concepută astfel încât să sprijine noi investiții în flexibilități din surse nefosile. Printre noile investiții se numără, de exemplu: (a) investiții pentru construirea unei noi capacități flexibile. Mutarea unei capacități flexibile second-hand de la un amplasament la un altul nu poate fi considerată o investiție nouă sau (b) investiții pentru creșterea flexibilității sau a puterii instalate a unei capacități existente. Numai nivelul sporit de flexibilitate, în comparație cu nivelul de flexibilitate anterior investiției, poate fi considerat o flexibilitate suplimentară facilitată de noua investiție sau (c) investiții pentru prelungirea duratei de viață a unei capacități existente. Numai perioada cu care a fost prelungită durata de viață, în comparație cu durata de viață anterioară investiției, poate fi considerată o flexibilitate suplimentară facilitată de noua investiție sau (d) investiții pentru a schimba sursa de energie primară a unui activ de producție flexibil, de la factori de producție fosili la factori de producție nefosili. Numai cantitatea de capacitate pentru care sursa primară de energie a devenit nefosilă, în comparație cu sursele primare înainte de investiție, poate fi considerată o flexibilitate suplimentară facilitată de noua investiție. În astfel de cazuri, ANR ar trebui să verifice dacă orice capacitate din surse fosile rămasă este profitabilă fără ajutor și dacă nu există subvenții încrucișate pentru producția pe bază de combustibili fosili.

(95)

În plus, în cazul în care se consideră necesar să nu se submineze viabilitatea economică a capacităților existente, statele membre pot extinde normele de eligibilitate la o gamă mai largă de flexibilități care nu se bazează pe surse fosile, contribuind la abordarea nevoii de flexibilitate care a făcut recent obiectul unor investiții.

(96)

Măsura va fi deschisă tehnologiilor care nu se bazează pe surse fosile, capabile să furnizeze servicii de flexibilitate și cel puțin stocării energiei electrice și consumului dispecerizabil. Schema nu trebuie să includă nicio limitare artificială sau discriminare (inclusiv în ceea ce privește acordarea de licențe, permise sau concesiuni, atunci când acestea sunt necesare). Măsura poate include doar cerințe tehnice suplimentare pe baza nevoilor de sistem identificate în conformitate cu punctul (103). Dimensiunea minimă necesară pentru participare nu trebuie să fie mai mare de 1 MW de capacitate redusă sau mai mare de 1 oră din durata minimă de livrare și trebuie să permită agregarea.

(97)

Ajutoarele prevăzute în această secțiune trebuie acordate pe baza unei scheme cu un volum al capacității și un buget estimate.

(98)

Statele membre trebuie fie să demonstreze că beneficiază de derogări de la dreptul relevant al Uniunii, fie să confirme că: (a) indiferent de nivelul de tensiune la care sunt conectate activele, toate tehnologiile de flexibilitate care nu se bazează pe surse fosile, inclusiv consumul dispecerizabil și stocarea, au posibilitatea: (i) de a vinde și de a cumpăra energie electrică pe piețele pentru ziua următoare și piețele intrazilnice; (ii) de a participa la orice serviciu de sistem care are sau nu ca scop stabilitatea frecvenței în cazul în care consumul dispecerizabil și/sau stocarea ar putea furniza serviciul necesar; (iii) de a participa la redispecerizarea bazată pe piață și/sau de a fi eligibile să furnizeze servicii de gestionare a congestiilor pentru operatorii de transport și de sistem (OTS) și/sau pentru operatorii de sisteme de distribuție (OSD); (b) agregatorii, inclusiv agregatorii independenți, pot participa la piețele și serviciile enumerate la litera (a). În absența acestei confirmări, măsurile în temeiul prezentei secțiuni pot fi aprobate numai pentru o perioadă de maximum 2 ani. Statele membre pot solicita o nouă aprobare după ce au fost puse în aplicare toate aceste îmbunătățiri ale pieței.

(99)

Statele membre trebuie să confirme că orice măsuri de atenuare identificate în evaluarea nevoilor de flexibilitate, în conformitate cu articolul 19e alineatul (2) litera (c) din Regulamentul privind energia electrică, vor fi puse în aplicare în termen de 2 ani de la publicarea raportului menționat la articolul 19e alineatul (1) din Regulamentul privind energia electrică.

(100)

În cazul în care un mecanism de asigurare a capacității este pus în aplicare în statul membru în cauză, conceperea acestui mecanism de asigurare a capacității ar trebui să fie deschisă participării flexibilității din surse nefosile, cum ar fi consumul dispecerizabil și stocarea, la acest mecanism de asigurare a capacității. În plus, mecanismul de asigurare a capacității și măsurile de flexibilitate din surse nefosile ar trebui coordonate în unul dintre următoarele moduri, pentru a evita crearea de bariere pe piață și supracompensarea: (a) capacitatea ar trebui achiziționată în comun (60) sau (b) Statele membre pot include cerințe de flexibilitate din surse nefosile identificate în evaluarea nevoilor de flexibilitate în mecanismele lor de asigurare a capacității, de exemplu, solicitând un volum minim de capacitate flexibilă din surse nefosile care furnizează servicii de solicitare pe termen scurt sau (c) resursele trebuie să aleagă între participarea la o singură măsură, fie schema de sprijin pentru flexibilitatea din surse nefosile, fie mecanismul de asigurare a capacității. Cererea vizată din cadrul fiecărei măsuri ar trebui ajustată pentru a ține seama de participarea la cealaltă măsură.

(101)

Cererea vizată care urmează să fie licitată ar trebui stabilită în conformitate cu raportul adoptat în conformitate cu metodologia europeană și cu criteriile orientative introduse la articolul 19e din Regulamentul privind energia electrică, având în vedere necesitatea de a realiza în mod eficient din punctul de vedere al costurilor securitatea și fiabilitatea aprovizionării și de a decarboniza sistemul de energie electrică.

(102)

Până la elaborarea unor astfel de metodologii și orientări, cererea vizată nu ar trebui să depășească obiectivul național orientativ provizoriu pentru flexibilitate descris la articolul 19f din Regulamentul privind energia electrică. În cazul în care cererea vizată nu se bazează pe metodologia europeană și pe criteriile orientative introduse la articolul 19e din Regulamentul privind energia electrică, ANR trebuie să confirme că cererea vizată care urmează să fie achiziționată (61) reflectă: (a) nevoile de flexibilitate evaluate pe baza ipotezei că îmbunătățirile pieței detaliate la punctele (98) și (99) au fost puse în aplicare și (b) investiția bazată pe piață preconizată a avea loc, ținând seama de îmbunătățirea pieței menționată la litera (a).

(103)

Condițiile tehnice (cum ar fi cerințele de precalificare (62), obligațiile de disponibilitate sau de livrare ale participanților) și unitatea de servicii de flexibilitate utilizată pentru clasificarea ofertelor trebuie să fie justificate în mod clar pe baza nevoilor specifice identificate în evaluarea nevoilor descrisă la punctul (101).

(104)

Ajutoarele se acordă sub formă de contracte prin care se oferă un grant direct în schimbul capacității flexibile disponibile, facilitată de investițiile menționate la punctele (94) și (95). În cazul contractelor multianuale, durata unui contract trebuie să fie proporțională cu nivelul de investiții necesar pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale și nu poate, în niciun caz, să depășească perioada de amortizare a investiției.

(105)

Valoarea ajutorului este stabilită printr-o procedură de ofertare concurențială cu oferte clasificate numai în funcție de prețul lor de ofertă pe unitate de capacitate flexibilă disponibilă pe an și cu sprijinul acordat în funcție de prețul de închidere pe unitate de capacitate flexibilă disponibilă pe an.

(106)

Contractul ar trebui să descrie metodologiile urmate pentru a verifica disponibilitatea flexibilității care beneficiază de sprijin și pentru a calcula sancțiunile disuasive adecvate în caz de indisponibilitate sau de reziliere anticipată a contractului. Toți beneficiarii trebuie să fie activați (livrare sau test) cel puțin o dată pe an cu preaviz de <=24 de ore. Sancțiunea pentru indisponibilitate trebuie să fie aceeași pentru toate tehnologiile și fiecare beneficiar disponibil mai puțin de 50 % pe parcursul unei perioade anuale trebuie să fie supus plății unei sancțiuni cel puțin egale cu veniturile sale corespunzătoare în materie de flexibilitate pe parcursul acestei perioade anuale.

(107)

ANR trebuie să confirme că cerințele și sancțiunile în materie de disponibilitate prevăzute în contractul de disponibilitate nu vor crea denaturări nejustificate în funcționarea piețelor energiei electrice (63). În special, beneficiarii vor primi stimulente pentru a participa în mod eficient la piețele energiei electrice și vor fi expuși la variații de preț și la riscuri de piață pe durata de viață a activului.

(108)

Statul membru în cauză trebuie să confirme că măsura promovează deschiderea măsurii către participarea transfrontalieră a acelor resurse care pot asigura performanța tehnică necesară, în cazul în care o analiză costuri-beneficii este pozitivă.

(109)

Pentru a oferi stimulente eficiente în scopul adaptării consumului la semnalele de preț, consumatorii care contribuie la crearea nevoii de flexibilitate ar trebui să participe la costurile măsurii, pe baza consumului lor în cursul a cel puțin 1 % și cel mult 5 % din orele (sau unitățile de timp ale pieței) cu cele mai mari prețuri (64) din fiecare an sau, ca alternativă, în cursul a cel puțin 1 % și cel mult 20 % din ore (sau unități de timp ale pieței) în fiecare an, atunci când nevoia de flexibilitate este mai probabilă (de exemplu, pe baza modelelor de solicitare preconizate) (65). În cazul în care se aplică criterii tehnice de localizare, costurile suplimentare aferente aplicării criteriilor respective ar trebui alocate consumatorilor de energie electrică din locațiile relevante. Comisia consideră că o astfel de contribuție poate fi considerată proporțională atunci când este cel puțin egală cu 90 % din costurile măsurii. Se pot percepe taxe părților responsabile cu echilibrarea (cum ar fi furnizorii).

(110)

Măsura este aprobată pentru o perioadă de maximum 5 ani.

4.4.   Ajutoare pentru mecanismele de asigurare a capacității care urmează un model țintă

(111)

Comisia va considera că ajutoarele pentru mecanismele de asigurare a capacității, astfel cum se menționează la articolele 21 și 22 din Regulamentul privind energia electrică, sunt compatibile cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor care urmează, precum și a condițiilor prevăzute în secțiunea 3: (a) măsura îndeplinește toate criteriile pentru o rezervă strategică sau pentru un model de mecanism de asigurare a capacității la nivelul întregii piețe, prevăzute în anexa I; (b) Măsura este aprobată pentru o perioadă de maximum 10 ani.

4.5.   Reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru utilizatorii mari consumatori de energie

4.5.1.   Tranziția către un cost scăzut al energiei electrice

(112)

Măsurile prezentate în Pactul pentru o industrie curată vor transforma economia Uniunii în conformitate cu obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă. Până când decarbonizarea sistemului de energie electrică al Uniunii se va traduce pe deplin în prețuri mai mici ale energiei electrice, industriile din Uniune se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari în comparație cu concurenții din jurisdicțiile cu politici climatice mai puțin ambițioase.

(113)

Această situație ridică provocări deosebite pentru sectoarele care sunt deosebit de expuse comerțului internațional și care depind în mare măsură de energia electrică pentru crearea de valoare. Prețurile ridicate ale energiei electrice cresc riscul ca aceste industrii să se mute în afara Uniunii în locuri în care nu există reglementări de mediu sau în care acestea sunt mai puțin ambițioase. În plus, costurile ridicate ale energiei electrice riscă să descurajeze electrificarea proceselor de producție, care este esențială pentru decarbonizarea cu succes a economiei Uniunii. Pentru a atenua aceste riscuri și efecte negative asupra mediului, statele membre pot acorda o reducere temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele economice în cauză.

4.5.2.   Domeniul de aplicare și eligibilitatea

(114)

Comisia va considera compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele sub formă de reducere temporară a prețului energiei electrice pentru activitățile din sectoarele în care aceste riscuri sunt deosebit de ridicate. Pentru un impact de durată, beneficiarii trebuie să facă investiții care să contribuie la tranziția verde și să contribuie la costurile sistemului energetic pe termen mediu și lung (de exemplu, prin înlocuirea combustibililor fosili cu energie din surse regenerabile).

(115)

Statele membre pot acorda reduceri ale prețului angro al energiei electrice pentru o anumită parte din consumul de energie electrică, indiferent de sursa de furnizare a energiei electrice (producție proprie, contracte de furnizare a energiei electrice sau furnizare în rețea). Prezenta secțiune nu abordează reducerile din taxe care finanțează sprijinul pentru surse regenerabile sau pentru producerea combinată de energie termică și electrică, care rămân abordate în secțiunea 4.11 din OACME.

(116)

Riscul la nivel sectorial de transfer de activități în afara Uniunii, în locuri în care măsurile disciplinare în materie de mediu lipsesc sau sunt mai puțin ambițioase, depinde în mare parte de măsura în care sectorul în cauză este mare consumator de energie electrică și de deschiderea acestuia către comerțul internațional. În consecință, ajutoarele pot fi acordate numai întreprinderilor din sectoarele în care astfel de riscuri sunt semnificative. Acest lucru se aplică sectoarelor enumerate în anexa 1 din OACME (66), în cazul cărora multiplicarea intensității schimburilor comerciale și a consumului de energie electrică la nivelul Uniunii atinge cel puțin 2 % și a căror intensitate a schimburilor comerciale și a consumului de energie electrică la nivelul Uniunii este de cel puțin 5 % pentru fiecare indicator.

(117)

Un sector sau un subsector care îndeplinește criteriile de eligibilitate de la punctul (116), dar care nu este inclus pe lista menționată la punctul respectiv, va fi, de asemenea, considerat eligibil cu condiția ca statele membre să demonstreze acest lucru cu date reprezentative pentru sectorul sau subsectorul respectiv la nivelul Uniunii, verificate de un expert independent și pe baza unei perioade constând din cei mai recenți trei ani pentru care sunt disponibile date.

(118)

Ajutorul se va acorda pe baza unei scheme cu un buget estimat. Statele membre pot limita schemele de ajutoare la anumite sectoare economice în funcție de expunerea lor la costurile energiei electrice sau la sectoare de importanță deosebită pentru economie sau pentru securitatea și reziliența pieței interne. Aceste limite trebuie concepute în sens larg și nu trebuie să conducă la o limitare artificială a potențialilor beneficiari. În cadrul sectorului eligibil, statele membre trebuie să se asigure că alegerea beneficiarilor se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii și transparente, iar ajutoarele se acordă, în principiu, în același mod tuturor concurenților din același sector, dacă aceștia se află într-o situație de fapt similară.

4.5.3.   Efectul stimulativ și proporționalitatea

(119)

Ajutorul este compatibil cu piața internă numai dacă are un efect stimulativ. Pentru ca ajutorul să aibă un efect stimulativ și să prevină efectiv riscurile descrise în secțiunea 4.5.1, acesta trebuie să fie solicitat de către beneficiar și plătit acestuia în anul în care suportă costurile sau în anul următor.

(120)

Comisia va considera că ajutorul este proporțional pentru beneficiarii din sectoarele menționate la punctele (116) și (117) dacă acoperă cel mult o reducere cu 50 % a prețului mediu anual al pieței angro în zona de ofertare în care beneficiarul este conectat, pentru cel mult 50 % din consumul său anual de energie electrică. Consumul anual total de energie electrică poate fi măsurat fie în anul în care apare costul eligibil, fie în anul precedent. De asemenea, Comisia consideră că, pentru ca ajutorul să fie proporțional, astfel de reduceri nu trebuie să conducă la un preț redus mai mic de 50 EUR/MWh pentru consumul eligibil.

4.5.4.   Contribuția la decarbonizare

(121)

Atunci când instituie scheme, statele membre trebuie să stabilească tipuri de investiții despre care se poate demonstra în mod măsurabil că aduc o contribuție suplimentară la reducerea costurilor sistemului de energie electrică, reflectând nevoile pieței și ale sistemului din statul membru respectiv, fără a avea drept rezultat o creștere a consumului de combustibili fosili. Beneficiarii ajutoarelor trebuie să aibă obligația de a aloca cel puțin 50 % din valoarea ajutorului acordat în cadrul acestei măsuri unor astfel de investiții în active noi sau modernizate. Activitățile de investiții eligibile pot include, de exemplu, dezvoltarea de capacități de producere a energiei din surse regenerabile, soluții de stocare a energiei, măsuri de creștere a flexibilității cererii, îmbunătățiri ale eficienței energetice care au un impact asupra cererii de energie electrică și dezvoltarea de electrolizoare pentru producția de hidrogen din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon. Sunt, de asemenea, eligibile investițiile care vizează electrificarea. Statele membre pot stabili o listă mai limitată de investiții eligibile, dar investițiile pentru creșterea flexibilității cererii trebuie să fie eligibile.

(122)

Aceste investiții nu trebuie să beneficieze de nicio altă măsură de ajutor. Activitatea de investiții eligibilă trebuie să înceapă să funcționeze în termen de 48 de luni de la acordarea ajutorului în temeiul prezentei secțiuni, cu excepția cazului în care beneficiarul poate demonstra statului membru că un termen mai lung este adecvat din motive tehnice. Investițiile unice pot acoperi ajutoarele primite pe parcursul mai multor ani. Investițiile se pot realiza pe amplasamentul beneficiarului sau pot fi delegate unor terți. În acest din urmă caz, beneficiarul rămâne responsabil pentru punerea în aplicare efectivă a investițiilor.

(123)

Statul membru poate acorda un sprijin suplimentar de până la 10 % din suma acordată în temeiul punctului(120). Beneficiarii trebuie să aloce cel puțin 75 % din acest sprijin suplimentar investițiilor menționate la punctul(121). Statele membre pot acorda acest sprijin suplimentar numai în cazul în care beneficiarul poate demonstra că cel puțin 80 % din valoarea totală a investiției este cheltuită pentru investiții menite să sporească flexibilitatea cererii, inclusiv oferta de rezervă de combustibili nefosili.

(124)

Statul membru trebuie să verifice aceste cerințe pentru fiecare beneficiar și să publice rapoarte anuale privind măsurile de investiție puse în aplicare în temeiul prezentei secțiuni.

4.5.5.   Cumulul

(125)

Pe lângă normele generale privind cumulul prevăzute în secțiunea 3.3, ajutoarele prevăzute în prezenta secțiune pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat sau ajutoare de minimis sau pot fi combinate cu fonduri ale UE gestionate la nivel central, în legătură cu aceleași costuri eligibile (și anume prețul angro al energiei electrice, inclusiv costurile indirecte care sunt suportate din costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice), care se suprapun parțial sau integral, cu condiția ca un astfel de cumul să nu conducă la depășirea intensității maxime a sprijinului sau a cuantumului maxim aplicabil în oricare dintre condițiile relevante. Atunci când sunt cumulate cu ajutoare care compensează costurile emisiilor indirecte în conformitate cu Orientările Comisiei privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 (67), valoarea combinată a ajutorului nu poate depăși valoarea cea mai mare aplicabilă în temeiul oricăreia dintre cele două orientări.

4.5.6.   Durată

(126)

Ajutoarele prevăzute în prezenta secțiune pot fi acordate beneficiarilor pentru o durată maximă de trei ani. Plățile nu trebuie efectuate după 31 decembrie 2030.

5.   AJUTOARE PENTRU DECARBONIZAREA INDUSTRIEI

(127)

Pe lângă posibilitățile existente disponibile în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, inclusiv în temeiul OACME, Comisia va considera compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele pentru investiții care contribuie în mod semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile industriale pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale Uniunii în materie de climă sau care conduc la o reducere substanțială a consumului de energie în activitățile industriale prin îmbunătățirea eficienței energetice, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în secțiunea 3 și în prezenta secțiune.

(128)

Îmbunătățirea eficienței materialelor poate, de asemenea, reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile industriale. Beneficiile ecologice ale eficienței materialelor depășesc simpla reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, sprijinul pentru eficiența materialelor, economia circulară și bioeconomie face obiectul unei secțiuni specifice din OACME (secțiunea 4.4 din OACME). Proiectele privind biogazul și biometanul care sunt concepute pentru a coproduce digestat, care este ulterior prelucrat în bionutrienți sau în produse fertilizante (cum ar fi bioîngrășămintele), pot fi deja sprijinite în temeiul normelor existente privind ajutoarele de stat. În special, secțiunea 4.4 din OACME oferă un temei juridic, incluzând valorificarea bioreziduurilor și înlocuirea materiilor prime primare cu materii prime secundare. Comisia va trata astfel de cazuri considerându-le o prioritate. Investițiile care sprijină economia circulară pot fi, de asemenea, sprijinite fără notificare prealabilă în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare.

5.1.   Domeniu de aplicare și condiții generale

(129)

Prezenta secțiune se aplică, în general, investițiilor care reduc emisiile de gaze cu efect de seră sau care îmbunătățesc eficiența energetică a activităților industriale. În sensul prezentei secțiuni, activitățile industriale sunt definite drept activități care au loc la nivelul instalațiilor industriale (68), care implică producția de bunuri corporale finale sau intermediare la scară largă.

(130)

Prezenta secțiune nu se aplică: (a) ajutoarelor de stat pentru producția primară de produse agricole și producția primară de produse pescărești și de acvacultură (69); (b) ajutoarelor de stat acordate pentru producția, transportul și depozitarea energiei, fără a aduce atingere punctelor (131) și (132) (70) (c) ajutoarelor de stat pentru noi investiții în producția industrială, inclusiv investițiile menționate la punctul (131), care se bazează structural pe combustibili fosili. În mod excepțional, investițiile bazate pe gaze naturale pot fi acoperite de prezenta secțiune, cu condiția să respecte condițiile suplimentare din subsecțiunea 5.2.4.

(131)

Deși sprijinul pentru producerea de energie ca atare este reglementat de secțiunea 4 din prezenta comunicare, astfel de activități pot fi acoperite, în mod excepțional, și de prezenta secțiune 5, cu condiția ca: (a) activitatea să facă parte dintr-o investiție care reduce emisiile de gaze cu efect de seră sau care îmbunătățește eficiența energetică a activităților industriale, astfel cum se prevede la punctul (139); (b) energia să fie produsă din surse regenerabile (71). Pentru generarea de energie termică sau energie termică și electrică combinată, pot fi utilizate și gazele naturale în condițiile suplimentare prevăzute în subsecțiunea 5.2.4. Poate fi, de asemenea, acoperită producția de combustibili cu emisii scăzute de dioxid de carbon, astfel cum se menționează la punctul (73)(a); (c) energia este produsă fie în locul în care se desfășoară activitatea industrială, fie în parcul industrial (72) în care se desfășoară activitatea industrială, cu condiția ca energia să fie furnizată utilizatorului industrial printr-o rețea închisă, fără a tranzita rețeaua publică și (d) fie (i) energia produsă este utilizată cel puțin 80 % în cadrul activităților industriale la amplasamentul proiectului (73), fie (ii) în cazul investițiilor în cogenerarea de înaltă eficiență, energia termică produsă este utilizată integral de către beneficiar (74).

(132)

Prezenta secțiune se aplică ajutoarelor pentru investiții în infrastructura auxiliară de stocare a energiei sau în infrastructura de transport, cu condiția ca investiția să facă parte integrantă dintr-o investiție în temeiul punctului (139) sau al punctului (131) și: (a) în cazul stocării, infrastructura este situată pe amplasamentul proiectului și dimensionată în funcție de nevoile investiției respective; (b) în cazul transportului, infrastructura fie este situată pe amplasamentul proiectului, fie îl conectează exclusiv la o infrastructură deschisă care face obiectul accesului terților în conformitate cu cadrul juridic aplicabil pieței interne a energiei.

(133)

Ajutoarele prevăzute în această secțiune vor fi acordate pe baza unei scheme cu un buget estimat. Statele membre trebuie să furnizeze o estimare a emisiilor directe totale de gaze cu efect de seră care urmează să fie economisite sau a economiilor totale de energie care să fie realizate prin intermediul schemei. Ajutoarele prevăzute în această secțiune pot fi acordate numai sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile, împrumuturi, garanții sau avantaje fiscale (75).

(134)

Schemele evaluate în temeiul prezentei secțiuni ar trebui, în principiu, să acopere toate sectoarele care pot contribui la obiectivul stabilit la punctul (127). Statele membre care încearcă să limiteze eligibilitatea schemei la anumite sectoare trebuie (i) să justifice o astfel de eligibilitate limitată pe baza unor considerente obiective și (ii) să demonstreze că eligibilitatea limitată a schemei contribuie în continuare la îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE și naționale și nu exclude în mod nejustificat soluții mai favorabile climei și mediului.

(135)

Ca un regim de protecție și fără a aduce atingere furnizării de către statele membre a unor justificări alternative, Comisia va presupune că limitarea eligibilității unei scheme este justificată în sensul punctului (134) dacă schema acoperă toate instalațiile staționare menționate în capitolul III din Directiva ETS (76).

(136)

Pentru a se asigura că proiectele sunt puse în aplicare în timp util și că realizează reducerile preconizate ale emisiilor de gaze cu efect de seră sau economiile de energie preconizate, statele membre trebuie să se asigure că: (a) instalația sau echipamentele care urmează să fie finanțate prin ajutor sunt puse în funcțiune în termen de 60 de luni de la data acordării și (b) odată ce noua instalație sau noul echipament finanțat(ă) prin ajutor funcționează pe deplin (77), proiectul asigură reduceri directe ale emisiilor de gaze cu efect de seră sau economii de energie care corespund unui procent de cel puțin 80 % din reducerile sau economiile preconizate.

(137)

Schemele trebuie să includă un sistem eficace de sancțiuni în cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la punctul (136) nu sunt îndeplinite (78).

(138)

Statul membru trebuie să demonstreze că ajutorul nu finanțează o creștere a capacității totale de producție a beneficiarului. Acest lucru nu aduce atingere: (a) creșterilor temporare ale capacității de producție în cursul perioadei de tranziție înainte ca noua instalație sau noul echipament finanțat(ă) prin ajutor să fie pe deplin operațional(ă), echipamentele existente nefiind încă complet dezafectate sau (b) creșterilor limitate de capacitate care rezultă din necesități tehnice care nu depășesc 15 % în comparație cu situația anterioară investiției finanțate prin intermediul ajutorului.

5.2.   Efectele minime ale decarbonizării sau ale eficienței energetice

5.2.1.   Cerințe comune

(139)

Investițiile care reduc emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor sau care îmbunătățesc eficiența energetică a activităților industriale menționate la punctele (129)–(132) sunt eligibile, indiferent de soluția tehnologică utilizată, cu condiția ca acestea: (a) să realizeze o reducere a emisiilor directe de gaze cu efect de seră rezultate din activitatea în cauză (i) care nu ar avea loc fără ajutor, ținând seama de măsurile de politică și de mecanismele introduse pentru a remedia aceeași disfuncționalitate a pieței, inclusiv schema Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), și (ii) care este în concordanță cu obiectivele Regulamentului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice (79) sau (b) să realizeze o reducere a consumului de energie al activității în cauză per unitate de producție în comparație cu situația în care nu se acordă ajutorul (80) și să aibă o perioadă de rambursare de 5 ani sau mai mult. Reducerea consumului de energie per unitate de producție trebuie să fie egală cu cel puțin 10 % pentru procesele deja decarbonizate și cu cel puțin 20 % în toate celelalte cazuri (81).

(140)

Ca un regim de protecție și fără a aduce atingere furnizării de către statele membre a unor justificări alternative, Comisia va presupune că ajutoarele acordate pentru investiții în decarbonizare respectă dispozițiile de la punctul (139) litera (a), în cazul în care schema conține următoarele cerințe: (a) În ceea ce privește investițiile care reduc emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor existente: i. investiția reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale instalației existente cu cel puțin 40 % și, pentru instalațiile menționate în capitolul III din Directiva ETS (82), le aduce sub media emisiilor a 10 % dintre cele mai eficiente instalații, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare în vigoare la momentul publicării schemei pentru stabilirea valorilor de referință în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE („cele mai eficiente instalații”) sau ii. investiția reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale unei unități tehnice (83) din cadrul instalației existente cu cel puțin 90 % și îi reduce dependența de combustibilii fosili; (b) În ceea ce privește investițiile care reduc emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor noi care înlocuiesc o instalație existentă, investiția asigură faptul că emisiile de gaze cu efect de seră ale instalației se situează cu cel puțin 10 % sub cele mai eficiente instalații sau o referință comparabilă în cazul altor instalații decât cele menționate în capitolul III din Directiva ETS.

(141)

Proiectele trebuie să asigure reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea nu trebuie să conducă doar la înlocuirea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul industrial în cauză cu cele din sectorul energetic sau de la un amplasament industrial la altul.

(142)

Pentru a demonstra că emisiile nu sunt pur și simplu înlocuite, statele membre trebuie să demonstreze că emisiile indirecte de gaze cu efect de seră legate de proiectele eligibile nu compensează integral reducerile directe ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate prin investiție, astfel încât reducerile nete de emisii să rămână semnificative. Statele membre pot demonstra că acest lucru se întâmplă prin modul în care a fost concepută schema sau pe baza unor simulări ale reducerilor preconizate ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale emisiilor indirecte preconizate pentru fiecare proiect de referință, utilizând metodologiile stabilite. În ceea ce privește energia electrică, se poate demonstra, de asemenea, arătând că (i) creșterea preconizată a cererii de energie electrică ce decurge din schemă poate fi acoperită integral de o creștere a ofertei de energie electrică din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, astfel cum se prevede în cel mai recent plan național privind energia și clima („PNEC”) al statului membru în cauză sau în planuri mai actualizate de creștere a producției de energie din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, dacă acestea sunt adoptate după cea mai recentă actualizare a PNEC și că (ii) beneficiarii rămân expuși la semnale de preț al energiei electrice, iar schema conține suficiente stimulente pentru soluții de flexibilitate.

(143)

Ca un regim de protecție și fără a aduce atingere furnizării de către statele membre a unor justificări alternative, Comisia va presupune că sunt îndeplinite condițiile de la punctul (142) în următoarele scenarii: (a) emisii indirecte legate de utilizarea hidrogenului în conformitate cu condițiile stabilite la punctul (146); (b) emisii indirecte legate de proiectele de electrificare flexibilă (84), inclusiv utilizarea pompelor de căldură, a căror energie finală generată depășește în mod semnificativ intrarea de energie primară necesară în conformitate cu metodologia stabilită în anexa VII la Directiva 2018/2001 sau (c) emisii indirecte legate de utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor, a biogazului (inclusiv a biometanului) și a combustibililor din biomasă, în conformitate cu condițiile stabilite la punctul (145).

(144)

Statele membre trebuie să se asigure că ajutoarele pentru decarbonizare nu înlocuiesc în mod nejustificat investițiile în alternative mai curate care sunt deja disponibile pe piață, sau creează dependență de anumite tehnologii, împiedicând dezvoltarea pe scară mai largă a unei piețe pentru soluții mai curate și utilizarea acestora. Prin urmare, statele membre nu pot restrânge în mod nejustificat domeniul de aplicare tehnologic al schemelor. În special pentru decarbonizarea căldurii industriale sub 500 °C, este posibil ca acestea să nu excludă tehnologiile cele mai ecologice și climatice, și anume căldura din surse regenerabile care nu se bazează pe biomasă, electrificarea flexibilă și reutilizarea căldurii reziduale.

5.2.2.   Cerințe suplimentare privind sprijinul pentru biocombustibili, hidrogen sau combustibili derivați din hidrogen

(145)

În cazul schemelor de ajutoare care acoperă investiții ce se bazează integral sau parțial pe utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor, a biogazului (inclusiv a biometanului) și a combustibililor din biomasă, statele membre trebuie să impună condiții ca acești combustibili să respecte criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

(146)

În cazul schemelor de ajutoare care acoperă investiții care se bazează integral sau parțial pe utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivați din hidrogen, statele membre trebuie să impună condiții care să asigure că hidrogenul sau combustibilii derivați din hidrogen utilizați în proiecte sunt fie RFNBO, fie combustibili cu emisii scăzute de carbon (85). Acești combustibili pot fi, de asemenea, combinați cu hidrogenul produs din biomasă care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

5.2.3.   Cerințe suplimentare privind sprijinul pentru proiectele de captare a dioxidului de carbon

(147)

În cazul schemelor de ajutoare care acoperă, de asemenea, investiții pentru instalarea echipamentelor de captare a carbonului (86), statele membre trebuie să se asigure că, la data intrării în funcțiune, proiectele care vizează investiții în echipamente de captare a carbonului vor avea ca rezultat evitarea emisiilor directe de gaze cu efect de seră, ținând seama de întregul lanț de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) sau de captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC).

(148)

Ca un regim de protecție și fără a aduce atingere furnizării de către statele membre a unor justificări alternative, Comisia va presupune conformitatea cu punctul (147) dacă schema prevede că sunt eligibile numai proiectele care: (a) vizează instalarea echipamentelor de captare a carbonului în măsura în care CO2 captat la data intrării în funcțiune (i) este utilizat astfel încât a devenit legat chimic permanent într-un produs pentru ca să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare, inclusiv orice activitate normală care are loc după sfârșitul duratei de viață a produsului, sau (ii) este utilizat pentru producția de combustibili sintetici în conformitate cu legislația aplicabilă a UE și/sau (b) vizează instalarea de echipamente de captare a carbonului în vederea stocării sale geologice permanente printr-un lanț de captare și stocare a carbonului în situri autorizate în conformitate cu Directiva 2009/31/CE (87), inclusiv în situri recunoscute ca proiecte strategice de stocare a CO2 care contribuie la obiectivul zero emisii nete în conformitate cu NZIA.

5.2.4.   Cerințe suplimentare privind sprijinul pentru proiectele care se bazează pe gaze naturale

(149)

În conformitate cu principiile de la punctele (130) și (144), schemele pot stimula doar în mod excepțional noi investiții bazate pe gaze naturale ca mijloc de reducere a emisiilor sau de creștere a eficienței energetice. Acestea fac obiectul prezentei secțiuni numai dacă statul membru demonstrează (i) că nu există nicio alternativă matură din punct de vedere tehnologic pentru gazele naturale, (ii) că alternativele la gazele naturale nu sunt încă fezabile din cauza disponibilității sau a infrastructurii insuficiente sau (iii) că decarbonizarea va avea loc în etape. În toate aceste situații, statele membre trebuie să solicite beneficiarilor să prezinte un plan credibil și detaliat care să indice modul în care gazele naturale vor fi eliminate treptat până în 2040; statul membru trebuie să se asigure că această eliminare treptată este pusă în aplicare.

(150)

Prin derogare de la punctul (139) litera (b) și punctul (140) litera (a) subpunctul (i) și litera (b), investițiile care se bazează în mare parte pe gaze naturale ca mijloc de decarbonizare a căldurii industriale trebuie, la data intrării în funcțiune, să genereze reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 70 % sau economii de energie de cel puțin 40 % (88).

(151)

Excepțiile care permit creșteri limitate ale capacității prevăzute la literele (a) și (b) de la punctul (138) nu se aplică investițiilor bazate pe gaze naturale, cu excepția cazului în care investiția respectă cele mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt definite în Directiva 2010/75/UE (89).

5.3.   Limitele aplicabile ajutoarelor

(152)

Atunci când planifică o schemă de ajutoare în temeiul prezentei secțiuni, pentru a asigura proporționalitatea ajutorului, statul membru trebuie să selecteze una dintre metodologiile alternative descrise în subsecțiunile 5.3.1, 5.3.2 sau 5.3.3.

(153)

În cazul în care valorile ajutoarelor individuale în temeiul subsecțiunii 5.3.1 depășesc 200 de milioane EUR, cuantumul ajutorului trebuie să fie stabilit în conformitate cu subsecțiunea 5.3.2.

5.3.1.   Intensitatea ajutorului

(154)

Pentru ajutoarele (90) cu o valoare de până la 200 de milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului în cadrul unei scheme de ajutor poate fi stabilită pe baza costurilor eligibile ale unei investiții, și anume costurile totale ale investiției legate direct de realizarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră sau de eficiența energetică și de o intensitate maximă a ajutorului. Intensitatea maximă a ajutorului reprezintă o aproximare a costurilor de mediu suplimentare generate de utilizarea soluțiilor tehnologice de decarbonizare respective. Intensitatea maximă a ajutorului nu poate să depășească: (a) 60 % în cazul investițiilor care permit utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivați din hidrogen, în cazul în care ponderea RFNBO (91) menționați la punctul (146) este de cel puțin 40 %; (b) 45 % în cazul investițiilor în producția de energie (92) din surse regenerabile și în stocarea energiei (93), al investițiilor în electrificarea flexibilă menționată la punctul (143)(b) și al investițiilor în echipamente de captare a carbonului care respectă cerințele de la punctul (147); (c) 35 % în cazul investițiilor care permit utilizarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon menționate la punctul (146); (d) 20 % în cazul investițiilor în producția de combustibili cu emisii scăzute de carbon menționate la punctul (146); (e) 30 % în cazul tuturor celorlalte tehnologii.

(155)

În cazul investițiilor realizate de întreprinderile mici, intensitățile ajutorului menționate la punctul (154) pot fi majorate cu 10 puncte procentuale, iar în cazul investițiilor realizate de întreprinderile mijlocii, intensitățile ajutorului pot fi majorate cu 5 puncte procentuale.

5.3.2.   Deficitul de finanțare

(156)

Statele membre pot alege să stabilească valoarea maximă a ajutorului în cadrul unei scheme de ajutor ca fiind deficitul de finanțare al investiției eligibile. Solicitanții din cadrul schemei trebuie să aibă obligația de a utiliza un model uniform pentru calcularea deficitului de finanțare. Statele membre trebuie să stabilească metodologia pe care o vor urma pentru a verifica dacă previziunile privind fluxurile de numerar care stau la baza calculelor VAN sunt credibile și coerente cu proiectul de decarbonizare. Modelul uniform trebuie să fie în conformitate cu principiile și principalele caracteristici ale modelului care va fi publicat de Comisie.

(157)

În cazul în care ajutorul calculat pe baza deficitului de finanțare al proiectului depășește valoarea cea mai mare dintre 200 de milioane EUR sau 10 % din bugetul schemei pe întreprindere pe proiect, deficitul de finanțare trebuie evaluat de Comisie în urma unei notificări separate.

(158)

În cazul în care statele membre stabilesc valoarea ajutorului pe baza punctului (156), iar această valoare a ajutorului depășește 30 de milioane EUR pe întreprindere pe proiect, trebuie instituit un mecanism de recuperare care să garanteze că statul membru primește o cotă adecvată din orice surplus suplimentar generat de un proiect care beneficiază de ajutor, pe baza unei comparații între planul de afaceri preconizat și fluxurile de numerar reale ale proiectului. Mecanismul de recuperare trebuie să includă toate caracteristicile care urmează: (a) calculul efectuat în temeiul mecanismului de recuperare trebuie revizuit pe baza unei contabilități separate pentru proiectul care beneficiază de ajutor, sub rezerva verificării de către un auditor independent; (b) mecanismul de recuperare trebuie să se aplice pe durata previziunilor financiare care stau la baza evaluării deficitului de finanțare și trebuie să includă o valoare finală a proiectului la sfârșitul orizontului de planificare, pe baza unor metodologii economice standard (94) și (c) mecanismul de recuperare trebuie să includă stimulente astfel încât beneficiarii să își reducă la minimum costurile și să pună în aplicare proiectul în mod eficient în timp, iar partea din surplus care urmează să fie rambursată statului trebuie să rămână semnificativă.

5.3.3.   Proceduri de ofertare concurențiale

(159)

Ca alternativă la punctele (154) și (156), statele membre pot alege, de asemenea, să stabilească valoarea maximă a ajutorului în cadrul unei scheme de ajutor printr-o procedură de ofertare concurențială care respectă următoarele condiții suplimentare: (a) procedura de ofertare concurențială trebuie să fie deschisă tuturor proiectelor eligibile din cadrul schemei care aduc același tip de contribuție la obiectivele de mediu ale măsurii, și anume contribuția sa la evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră sau contribuția sa la îmbunătățirea eficienței energetice; (b) Nu se pot aplica grupuri specifice tehnologiei decât dacă sunt necesare pentru a evita excluderea de facto a tehnologiilor cu costuri mai ridicate de reducere a emisiilor, dar și cu un potențial ridicat de decarbonizare; (c) eventualele plafoane ale ofertelor pentru a limita oferta maximă din partea ofertanților individuali din anumite categorii și grupuri trebuie să fie justificate, cu referire la calculele deficitului de finanțare pentru proiectele de referință (95).

6.   AJUTOARE PENTRU ASIGURAREA UNEI CAPACITĂȚI DE PRODUCȚIE SUFICIENTE ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR CURATE

(160)

Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în secțiunea 3 și în prezenta secțiune, Comisia va considera compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele acordate pentru stimularea proiectelor de investiții care adaugă o capacitate de producție pentru: (a) producția, inclusiv cu materii prime secundare, a produselor finite enumerate în anexa II și/sau (b) producția, inclusiv cu materii prime secundare, a componentelor specifice principale enumerate în anexa II și/sau (c) producția de materii prime critice aferente, noi sau recuperate, necesare pentru producția produselor finite sau a componentelor specifice principale definite la literele (a) și (b). Un astfel de ajutor poate să contribuie semnificativ la realizarea criteriului de referință de 40 % al NZIA, coroborat cu alte politici care urmăresc dezvoltarea unui mediu de afaceri prielnic pentru astfel de investiții în producerea de tehnologii curate.

(161)

Acest lucru nu aduce atingere posibilității ca statele membre să instituie scheme de ajutoare dedicate sprijinirii investițiilor care consolidează economia circulară (de exemplu, pregătirea pentru reutilizare, reciclare etc.), în temeiul secțiunii 4.4 din OACME, până la cuantumul maxim al ajutorului prevăzut în secțiunea respectivă. Comisia va trata astfel de cazuri considerându-le o prioritate. Aceasta include sprijin pentru investiții care permit înlocuirea materiilor prime primare cu materii prime secundare. Investițiile care sprijină economia circulară pot fi, de asemenea, sprijinite fără notificare prealabilă în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare.

(162)

În condiții normale de piață, producătorii de tehnologii curate ar trebui să fie în măsură să își acopere costurile de funcționare fără sprijin public suplimentar, cu atât mai mult în cazul în care costurile lor de investiții au fost deja subvenționate. Ajutoarele de exploatare au potențialul de a denatura în mod deosebit concurența, deoarece pot reduce în mod direct costul bunurilor sau al serviciilor furnizate pe piață și pot menține pe piață operatorii care înregistrează pierderi pe termen lung. Cu toate acestea, producătorii de tehnologii curate, cum ar fi producătorii de baterii, s-ar putea confrunta cu concurență neloială la nivel mondial, cu depășiri neprevăzute ale costurilor sau cu incertitudini cu privire la cererea viitoare, de exemplu, dar nu numai în perioada de creștere, care sunt inerente operațiunilor lor. În astfel de circumstanțe, statele membre pot oferi finanțare, inclusiv sub formă de instrumente de capital propriu și de cvasicapital, în condițiile pieței, împreună cu operatorii privați [a se vedea punctul (7)], în aceleași condiții în ceea ce privește riscurile și recompensele (pari passu). O astfel de finanțare ar putea acoperi nevoile de investiții, dar și costurile de funcționare.

6.1.   Scheme de ajutoare pentru investiții

(163)

Statele membre pot acorda ajutoare pentru proiectele de investiții care intră în domeniul de aplicare al punctului(160).

(164)

Ajutoarele pentru proiectele de investiții menționate la punctul (163) pot fi acordate pe baza unei scheme cu un buget estimat, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune și în secțiunea 3.

(165)

Beneficiarii trebuie să solicite ajutorul înainte de începerea lucrărilor și trebuie să furnizeze statului membru informațiile solicitate, indicate în anexa III la prezenta comunicare.

(166)

Costurile eligibile ale proiectului de investiții care beneficiază de ajutor sunt toate costurile de investiții în active corporale (cum ar fi terenuri, clădiri, instalații, echipamente, utilaje) și necorporale (cum ar fi drepturi de brevet, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală) necesare pentru producerea sau recuperarea bunurilor enumerate la punctul (160). Activele necorporale trebuie: i) să rămână asociate cu suprafața în cauză și nu trebuie transferate în alte zone; ii) să fie utilizate în principal în unitatea de producție relevantă care primește ajutorul; iii) să fie amortizabile; iv) să fie achiziționate în condițiile pieței de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul; v) să fie incluse în activele întreprinderii care primește ajutorul și vi) să rămână asociate timp de cel puțin cinci ani (sau trei ani pentru IMM-uri) proiectului pentru care se acordă ajutorul.

(167)

În cazul în care proiectul de investiții are loc în afara zonelor asistate, intensitatea ajutorului nu poate depăși 15 % din costurile eligibile, iar valoarea ajutorului (96) nu poate depăși 150 de milioane EUR pe proiect. În cazul în care proiectul de investiții are loc într-o zonă asistată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, intensitatea ajutorului nu poate depăși 20 % din costurile eligibile, iar valoarea ajutorului nu poate depăși 200 de milioane EUR pe proiect. În cazul în care proiectul de investiții are loc într-o zonă asistată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, intensitatea ajutorului nu poate depăși 35 % din costurile eligibile, iar valoarea ajutorului nu poate depăși 350 de milioane EUR pe proiect (97).

(168)

În cazul investițiilor realizate de întreprinderile mici, intensitățile ajutorului menționate la punctul (167) pot fi majorate cu încă 20 de puncte procentuale, iar în cazul investițiilor realizate de întreprinderile mijlocii, intensitățile ajutorului pot fi majorate cu 10 puncte procentuale.

(169)

Pentru ca investiția să fie viabilă, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarul ajutorului contribuie financiar cu minimum 25 % din costurile eligibile, din resurse proprii sau prin finanțare externă, sub o formă care nu include niciun sprijin public (98).

(170)

Beneficiarul trebuie să se angajeze să mențină investițiile în zona în cauză pe o perioadă minimă de cinci ani, sau trei ani pentru IMM-uri, după finalizarea proiectului, în vederea creării de locuri de muncă de calitate durabile în Uniunea Europeană. Un asemenea angajament nu împiedică înlocuirea unei instalații sau a unui echipament care a devenit depășit sau a fost distrus în această perioadă, cu condiția ca activitatea economică să fie menținută în regiunea în cauză pentru perioada minimă. Totuși, nu se pot acorda ajutoare suplimentare în temeiul prezentei comunicări pentru înlocuirea instalațiilor sau a echipamentelor în cauză. Nerespectarea acestui angajament ar putea determina autoritatea care acordă ajutorul să recupereze ajutorul respectiv.

(171)

Înainte de acordarea ajutorului și pe baza informațiilor furnizate de beneficiar, astfel cum se indică în anexa III la prezenta comunicare, autoritatea care acordă ajutoarele trebuie să verifice riscurile concrete ca investiția să nu se realizeze în SEE (99).

(172)

Ajutorul nu poate fi acordat pentru a facilita relocarea activităților de producție în SEE, în special pentru a preveni pierderea de locuri de muncă. În acest scop, beneficiarul trebuie: (a) să confirme că, în cei doi ani anteriori cererii de ajutor, nu a efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiția care beneficiază de ajutor și (b) se angajează să nu efectueze o astfel de relocare într-un interval de până la doi ani de la finalizarea investiției. Nerespectarea acestui angajament ar putea determina autoritatea care acordă ajutorul să recupereze ajutorul respectiv.

6.2.   Ajutoare ad-hoc

(173)

Comisia poate aproba ajutoarele notificate individual pentru proiecte de investiții care intră în domeniul de aplicare definit la punctul (160), dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune, la punctele, (165) și (170), precum și în secțiunea 3.

(174)

Valoarea ajutorului nu poate depăși cea mai mică dintre următoarele valori: (i) valoarea subvenției (100) pe care beneficiarul ar putea să o primească în mod demonstrabil pentru o investiție echivalentă într-o țară terță din afara SEE și (ii) valoarea minimă necesară pentru a stimula beneficiarul ajutorului să realizeze investiția în zona în cauză din SEE, mai degrabă decât în locația alternativă din afara SEE (deficit de finanțare) (101). Beneficiarul trebuie să demonstreze că, în absența ajutorului, investiția planificată nu ar avea loc în SEE (102). Comisia consideră că este necesară o garanție suplimentară sub forma unui mecanism de recuperare pe piețele cu un risc crescut de volatilitate viitoare a pieței, pentru a asigura o distribuție echitabilă a câștigurilor suplimentare care nu au fost prevăzute în analiza deficitului de finanțare notificată.

(175)

În cazul în care investiția are loc în afara zonelor asistate, statul membru trebuie să demonstreze că investiția nu a putut fi pusă în aplicare la fel de eficient într-o zonă asistată și că, prin urmare, este rezonabil ca beneficiarul ajutorului să nu stabilească locația investiției în astfel de zone asistate.

(176)

În cazul în care pentru investiție sunt avute în vedere mai multe amplasamente din SEE și în cazul în care ajutorul de stat în temeiul prezentei subsecțiuni ar fi acordat pentru a atrage investiția într-o zonă cu o intensitate a ajutorului regional, astfel cum se specifică în harta ajutoarelor regionale aplicabilă, care este mai mică decât în zonele alternative din SEE avute în vedere (sau într-o zonă neasistată), acest lucru ar constitui un efect negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale, care este puțin probabil să fie compensat de vreun efect pozitiv. În cazurile în care, în locațiile din SEE avute în vedere, se aplică aceeași intensitate a ajutorului regional, beneficiarul trebuie să demonstreze că locația a fost aleasă pe baza unor criterii obiective, în mod independent de ajutorul de stat. În schimb, nu există un astfel de efect negativ evident asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cazul în care beneficiarul este în măsură să demonstreze că investiția nu ar avea loc în astfel de zone SEE alternative și, în schimb, ar fi redirecționată către o țară terță din afara SEE.

(177)

Beneficiarul trebuie să se angajeze să utilizeze pentru producția de bunuri definite la punctul (160) cea mai recentă tehnologie de producție de ultimă generație din perspectiva emisiilor de mediu care este disponibilă pentru comercializare.

(178)

Statul membru ar trebui să demonstreze că, prin capacitatea de producție suplimentară creată de investiția care beneficiază de ajutor, beneficiarul ajutorului va contribui la consolidarea autonomiei europene prin abordarea unui decalaj existent între cerere și ofertă în cadrul Uniunii și nu va exclude capacitatea de producție care fie este deja existentă, fie face obiectul unor angajamente de a fi dezvoltată.

(179)

Atunci când evaluează ajutoarele de stat în temeiul prezentei subsecțiuni, Comisia va solicita toate informațiile necesare pentru a analiza dacă ajutoarele de stat ar avea sau nu ca efect pierderi substanțiale de locuri de muncă în amplasamentele existente din SEE. În această situație și dacă investiția îi permite beneficiarului ajutorului să transfere o activitate în zona vizată, dacă există o legătură de cauzalitate între ajutor și relocare, acest fapt constituie un efect negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale care este puțin probabil să fie compensat de efectele pozitive.

6.3.   Ajutoare pentru sprijinirea cererii de echipamente bazate pe tehnologii curate sub forma amortizării accelerate

(180)

Comisia va considera compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, schemele care prevăd ajutoare de stat sub forma amortizării accelerate acordate pentru a stimula achiziționarea sau închirierea de echipamente bazate pe tehnologii curate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezenta subsecțiune și în secțiunea 3.

(181)

Ajutorul trebuie acordat sub formă de scheme de ajutor care constau în amortizarea accelerată, până la evidențierea imediată și integrală (103) a costurilor pentru achiziționarea sau închirierea activelor eligibile drept cheltuieli.

(182)

Activele eligibile sunt toate produsele finite menționate la punctul (160)(a).

(183)

Activele eligibile trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare: (a) să fie noi; (b) să fie utilizate în principal pentru activitățile beneficiarului și să rămână asociate acestor activități timp de cel puțin cinci ani (sau trei ani pentru IMM-uri) (104); (c) să fie amortizabile; (d) să fie achiziționate sau închiriate în condiții de piață; (e) să fie incluse în activele beneficiarului.

(184)

Achiziționarea sau închirierea activelor eligibile trebuie să aibă loc, iar amortizarea accelerată trebuie să înceapă cel târziu la data expirării prezentei comunicări, astfel cum este definită la punctul (216).

(185)

Punctele (38)(a) și (b) nu se aplică ajutoarelor în temeiul prezentei subsecțiuni. Ajutorul sub forma amortizării accelerate poate fi acordat în plus față de orice alt ajutor de stat sau sprijin din fonduri UE gestionate la nivel central, în legătură cu aceleași costuri eligibile, fără a fi necesară calcularea echivalentului subvenție brută.

7.   SCHEME DE SPRIJINIRE A PROIECTELOR SPECIFICE ALE FONDULUI PENTRU INOVARE

(186)

Pe lângă secțiunile 4.1 și 4.2, secțiunile 5.1-5.3 și secțiunea 6.1, prezenta secțiune conține condiții specifice de compatibilitate pentru schemele de sprijinire a investițiilor care au fost evaluate pozitiv în cadrul Fondului pentru inovare (105). Cu condiția respectării prezentei secțiuni și a secțiunii 3, Comisia va considera compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat măsurile de ajutor pentru sprijinirea investițiilor pentru producția și stocarea energiei curate prevăzute la punctele (48) și (73), investițiile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile industriale menționate la punctele (129)–(132) și investițiile care creează o capacitate de producție suplimentară care intră în domeniul de aplicare al punctului (160) pentru proiecte care au avut succes în evaluarea Fondului pentru inovare și cărora li s-a acordat o „marcă de suveranitate” menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2024/795 (106).

(187)

În ceea ce privește investițiile în producția și stocarea energiei din surse regenerabile menționate la punctul (48) și evaluate în temeiul prezentei secțiuni, se aplică punctele (49)-(52).

(188)

În ceea ce privește investițiile în producția și stocarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon menționate la punctul (73) și evaluate în temeiul prezentei secțiuni, se aplică punctele (75) și (76).

(189)

În ceea ce privește investițiile care reduc emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile industriale menționate la punctele (129)–(132) și evaluate în temeiul prezentei secțiuni, se aplică punctul (138), punctele (141)-(143) și punctele (145) -(151).

(190)

În ceea ce privește investițiile care creează o capacitate de producție suplimentară pentru produsele care intră în domeniul de aplicare al punctului (160) și care sunt evaluate în temeiul prezentei secțiuni, se aplică punctele (165), (166), (169), (170) și (172).

(191)

Ajutoarele trebuie să se acorde pe baza unei scheme cu un buget estimat.

(192)

Statele membre pot institui scheme care să acopere una sau ambele categorii de proiecte care urmează: (a) proiecte care au avut succes în evaluarea Fondului pentru inovare și cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate, dar care nu au fost selectate pentru finanțare în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei; (b) proiecte care au avut succes în evaluarea Fondului pentru inovare și cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate și care au fost selectate pentru finanțare în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei.

(193)

Schemele trebuie să fie deschise tuturor proiectelor care îndeplinesc condițiile stabilite în prezenta secțiune și care se încadrează în una sau ambele categorii menționate la punctul (192) literele (a) și (b). Statele membre pot limita domeniul de aplicare al unor astfel de scheme numai la producerea de energie curată, la decarbonizarea industrială sau la producția de tehnologii curate. În principiu, acestea nu pot restricționa și mai mult schema la un anumit sector sau la o anumită tehnologie. Statele membre care încearcă să limiteze eligibilitatea schemei la anumite sectoare sau tehnologii trebuie (i) să justifice o astfel de eligibilitate limitată pe baza unor considerații obiective și (ii) să demonstreze că schema nu exclude în mod nejustificat soluții mai favorabile climei și mediului.

(194)

Schemele pot acoperi proiectele care decurg din una sau mai multe cereri de propuneri viitoare. Atunci când schema acoperă proiectele care decurg din mai multe cereri de propuneri viitoare în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei, statul membru poate fie să aloce un buget anual pentru fiecare cerere de propuneri din Fondul pentru inovare, fie să rezerve sprijin pentru un anumit procent din proiectele care au avut succes în evaluarea Fondului pentru inovare și cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate în urma fiecărei cereri de propuneri. Atunci când alocă ajutoare proiectelor eligibile în cadrul schemei, statele membre trebuie să respecte clasificarea stabilită pentru selectarea proiectelor în urma unei cereri de propuneri în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei.

(195)

Ajutoarele pot fi acordate numai sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile, împrumuturi, garanții sau avantaje fiscale.

(196)

Atunci când instituie o schemă de ajutoare în temeiul prezentei secțiuni, statul membru, (i) pentru investițiile în producția și stocarea energiei curate menționate la punctele (187) și (188)și pentru investițiile care reduc emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile industriale menționate la punctul (189), trebuie să selecteze una dintre metodologiile alternative pentru stabilirea cuantumului ajutorului descris la punctele (154)-(158); (ii) pentru investițiile care creează o capacitate de producție suplimentară menționată la punctul (190), trebuie să se asigure că sunt respectate intensitățile maxime ale ajutoarelor și valorile maxime ale ajutoarelor prevăzute la punctele (167) și (168).

(197)

În cazul proiectelor menționate la punctul (192)(a), ca alternativă la punctul (196), statele membre pot stabili, de asemenea, cuantumul ajutorului pentru investiții care reduc emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile industriale și pentru investiții în producția și stocarea de energie curată, în conformitate cu metoda de calculare a finanțării maxime, astfel cum este prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2019/856, completat cu un mecanism de recuperare eficace, care să includă caracteristicile prevăzute la punctul (199).

(198)

În cazul investițiilor care creează o capacitate de producție suplimentară pentru produsele care intră în domeniul de aplicare al punctului (160), cu condiția ca punctajul pentru gradul de inovare al proiectului în cadrul Fondului pentru inovare să fie evaluat ca fiind puternic și până la plafoanele maxime ale ajutoarelor, astfel cum sunt prevăzute la punctul (200), ca alternativă la punctul (196), statele membre pot stabili, de asemenea, ajutorul în conformitate cu metoda de calculare a finanțării maxime, astfel cum este prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2019/856, completat cu un mecanism de recuperare eficace, care să includă caracteristicile prevăzute la punctul (199).

(199)

Mecanismul de recuperare trebuie să includă toate caracteristicile care urmează: (a) mecanismul de recuperare trebuie să abordeze apariția unor câștiguri suplimentare prin stabilirea și recuperarea surplusului unui proiect în măsura în care rata internă de rentabilitate a proiectelor care beneficiază de ajutor depășește WACC acceptat în conformitate cu metoda prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2019/856; (b) mecanismul de recuperare se aplică prima dată la cel puțin 5 ani și ultima dată la cel puțin 10 ani de la intrarea în funcțiune a unui proiect, astfel cum este definit în cererea de propuneri aplicabilă în cadrul Fondului pentru inovare; (c) Calculul efectuat în temeiul mecanismului de recuperare trebuie revizuit pe baza unei contabilități separate pentru proiectul care beneficiază de ajutor, sub rezerva verificării de către un auditor independent. (d) la aplicarea finală a mecanismului de recuperare, trebuie luată în considerare valoarea finală a proiectului; (e) mecanismul de recuperare trebuie să fie conceput astfel încât să mențină stimulentele pentru ca beneficiarii să își reducă la minimum costurile și să pună în aplicare proiectul în modul cel mai eficient în timp, cu o cotă a statului stabilită la cel puțin 70 % din surplus.

(200)

Pentru aplicarea punctului (198), în cazul în care proiectul de investiții are loc în afara zonelor asistate, intensitatea ajutorului nu poate depăși 25 % din costurile eligibile, iar valoarea ajutorului nu poate depăși 150 de milioane EUR pe proiect. În cazul în care proiectul de investiții are loc într-o zonă asistată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, intensitatea ajutorului nu poate depăși 40 % din costurile eligibile, iar valoarea ajutorului nu poate depăși 200 de milioane EUR pe proiect. În cazul în care proiectul de investiții are loc într-o zonă asistată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, intensitatea ajutorului nu poate depăși 55 % din costurile eligibile, iar valoarea ajutorului nu poate depăși 350 de milioane EUR pe proiect (107). În cazul investițiilor realizate de întreprinderile mici, intensitățile ajutorului pot fi majorate cu încă 20 de puncte procentuale, iar în cazul investițiilor realizate de întreprinderile mijlocii, intensitățile ajutorului pot fi majorate cu încă 10 puncte procentuale.

8.   AJUTOARE PENTRU REDUCEREA RISCURILOR INVESTIȚIILOR PRIVATE LEGATE DE OBIECTIVELE PACTULUI PENTRU O INDUSTRIE CURATĂ

(201)

Pe lângă măsurile descrise în secțiunile 4-7, statele membre pot alege să stimuleze investitorii privați să investească în proiecte (108) care intră în sfera de aplicare a secțiunilor 4.1, 4.2, 4.3, 5 și 6 (109), în infrastructura energetică în cadrul unui monopol legal sau în cadrul unui monopol natural (110) sau în proiecte de sprijinire a economiei circulare (111).

(202)

Comisia va considera compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, schemele de ajutoare pentru reducerea riscurilor investițiilor private în portofolii de proiecte eligibile, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de compatibilitate prevăzute în prezenta secțiune și în secțiunea 3.

(203)

Ajutoarele se acordă pe baza unei scheme de stimulare a investitorilor privați să investească în portofolii de proiecte eligibile care intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni, astfel cum sunt definite la punctul (201).

(204)

Ajutoarele iau forma unor capitaluri proprii, împrumuturi (inclusiv împrumuturi subordonate) și/sau garanții acordate unui fond special sau unei entități cu scop special (SPV) care va deține portofoliul de proiecte eligibile. Ajutoarele urmăresc să obțină stimulente de risc și/sau de rentabilitate pentru ca investitorii privați să investească în fondul sau entitatea cu scop special în cauză, cum ar fi sub formă de garanții cu o garanție de primă pierdere (contragaranție) sau de investiții de capital cu diferite clase de acțiuni, unde randamentul investițiilor este alocat mai întâi clasei de acțiuni a investitorilor privați și, peste un anumit nivel de rentabilitate, și clasei de acțiuni a statului membru. Durata unui împrumut sau a unei garanții pentru instrumente de datorie nu trebuie să depășească douăzeci de ani în total, iar în cazul garanțiilor nu trebuie să depășească în niciun caz scadența instrumentului de datorie suport. Mobilizarea garanției este legată prin contract de condiții specifice care pot merge până la declararea obligatorie a falimentului întreprinderii beneficiare sau orice procedură similară. Aceste condiții trebuie convenite de părți, în momentul acordării inițiale a garanției. În cazul garanțiilor furnizate pentru investițiile de capital și/sau cvasicapital ale unui portofoliu, pierderile eligibile pot fi acoperite de garanție numai în momentul în care fondul sau entitatea cu scop special este dizolvat(ă) și toate investițiile de portofoliu au fost cesionate în condițiile pieței.

(205)

Investițiile fondului sau ale entității cu scop special în proiecte eligibile pot lua forma capitalului propriu nou-emis, a cvasicapitalului, a împrumuturilor (inclusiv a împrumuturilor subordonate), a altor instrumente de datorie și a garanțiilor. Valoarea nominală maximă a unei investiții per proiect individual nu poate depăși 250 de milioane EUR. O investiție într-un proiect individual nu trebuie să reprezinte mai mult de 25 % din volumul total de finanțare al fondului sau al SPV la închidere. Ajutoarele acordate în temeiul prezentei secțiuni pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul celorlalte secțiuni ale prezentei comunicări și cu alte ajutoare de stat pentru același proiect.

(206)

Statele membre trebuie să pună în aplicare scheme de ajutoare în temeiul prezentei secțiuni prin intermediul unui intermediar financiar sau al unei entități căreia i-a fost încredințată execuția. Remunerarea intermediarului financiar sau a entității căreia i-a fost încredințată execuția va fi conformă cu practicile pieței. Se presupune că această condiție este îndeplinită în cazul intermediarilor financiari selectați printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Intermediarii financiari trebuie să își asume o parte din riscurile de investiții fie prin coinvestiții de resurse proprii în mod suficient, fie prin primirea unei remunerații semnificative legate de performanță, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele statului membru.

(207)

Statele membre sau entitățile acestora cărora le-a fost încredințată execuția trebuie să se angajeze să realizeze un proces de diligență necesară pentru a asigura o strategie de investiții solidă, care urmează să fie stabilită de intermediarul financiar în limitele mandatului acordat de statul membru, pentru portofoliul de investiții menționat la punctul (204), cu o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure viabilitatea economică și să ofere oportunități de investiții pe termen lung pentru investitorii privați. Intermediarul financiar sau entitatea căreia i-a fost încredințată execuția va fi responsabil(ă) de punerea în aplicare a acestei strategii și va selecta proiectele eligibile și investitorii. Pentru fiecare investiție de capital și cvasicapital, selecția trebuie să se bazeze, printre altele, pe un scenariu de ieșire clar și realist. În cazul investițiilor de capital, randamentul preconizat al investiției de portofoliu care determină alocarea randamentului [astfel cum se prevede la punctul (209)(b)] va fi stabilit de intermediarul financiar sau de entitatea căreia i-a fost încredințată execuția. Intermediarul financiar sau entitatea căreia i-a fost încredințată execuția trebuie să se asigure că finanțarea acordată proiectelor de investiții nu depășește costurile proiectelor de investiții, ținând seama de alte finanțări angajate din orice sursă.

(208)

Comisia consideră că ajutorul pentru investitorii privați este limitat la minimul necesar atunci când investitorii privați sunt selectați pentru investiții într-un portofoliu printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, care este organizată în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă, stabilește în mod clar obiectivele de politică pe care trebuie să le urmărească investiția și vizează stabilirea unor mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor.

(209)

În cazul în care investitorii privați nu sunt selectați în cadrul unei proceduri de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, Comisia consideră că ajutorul acordat investitorilor privați este limitat la minimul necesar în următoarele cazuri: (a) În ceea ce privește ajutorul sub formă de împrumuturi (subordonate) și garanții pentru un portofoliu de proiecte, atunci când ajutorul acordat investitorului ia forma unei protecții pentru prima pierdere de cel mult 20 % din pierderile definite prin contract, iar riscul asumat de stat se reflectă într-o primă care este cu mai puțin de 25 % mai mică decât remunerația respectivă conformă cu condițiile de piață. Această din urmă remunerație trebuie estimată luând în considerare gradul de risc al beneficiarilor finali, tipurile de instrumente vizate și durata protecției acordate; (b) În ceea ce privește ajutorul sub formă de investiții de capital într-un portofoliu de proiecte, atunci când orice alocare preferată a randamentului investițiilor în clasele de acțiuni deținute de investitorii privați este plafonată la o rată fixă de rentabilitate care nu depășește randamentul urmărit al investiției de portofoliu, iar clasele de acțiuni deținute de investitorii privați respectivi reprezintă mai mult de 75 % din volumul portofoliului. Cel puțin 75 % din randamentul investițiilor care depășește rata fixă de rentabilitate este direcționat către clasa de acțiuni deținută de statul membru, iar restul randamentului investițiilor care depășește rata fixă de rentabilitate de cel mult 25 % este direcționat către clasele de acțiuni deținute de investitori privați.

(210)

Atunci când solicită ajutor în cadrul unei scheme instituite în temeiul prezentei secțiuni, investitorii privați vor trebui să își prezinte strategia de investiții entității căreia i-a fost încredințată execuția sau intermediarului financiar, inclusiv (i) profilul de risc/randament pe care îl au în vedere pentru investiția lor și (ii) garanțiile pe care le-au instituit pentru a evita orice potențiale conflicte de interese [în special în ceea ce privește investițiile în proiecte ale întreprinderilor în care investitorul (investitorii) deține (dețin) deja o participație care nu este neglijabilă sau expunere anterioară]. Investitorii privați nu trebuie să beneficieze de niciun alt ajutor de stat pentru investiția lor în fond sau în SPV.

(211)

Având în vedere garanțiile funcționale cuprinse în prezenta secțiune, în special la punctele (204), (206) și (207) și, pentru a se asigura că vor beneficia de sprijin numai proiectele viabile, excluderea oficială a întreprinderilor aflate în dificultate de la punctul (28) nu se aplică ajutoarelor în temeiul prezentei secțiuni.

9.   TRANSPARENȚĂ, MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

(212)

Statele membre trebuie să publice informațiile relevante cu privire la fiecare ajutor individual în valoare de peste 100 000 EUR (112) acordat în temeiul prezentei comunicări pe site-ul web cuprinzător dedicat ajutoarelor de stat sau pe instrumentul IT al Comisiei (113), în termen de 6 luni de la data acordării sau, în cazul ajutoarelor sub formă de avantaje fiscale, în termen de 1 an de la data la care trebuie depusă declarația fiscală.

(213)

Statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte anuale (114).

(214)

Statele membre trebuie să se asigure că se păstrează evidențe detaliate privind acordarea ajutoarelor care fac obiectul prezentei comunicări. Aceste evidențe, care trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a se stabili că au fost respectate condițiile necesare, trebuie păstrate timp de 10 ani de la acordarea ajutorului și furnizate, la cerere, Comisiei.

(215)

Comisia poate solicita informații suplimentare cu privire la ajutorul acordat, în special pentru a verifica dacă s-au respectat condițiile prevăzute în decizia Comisiei de aprobare a măsurii de ajutor.

10.   DISPOZIȚII FINALE

(216)

Comisia aplică prezenta comunicare de la 25 iunie 2025. Comisia aplică prezenta comunicare în cazul tuturor măsurilor notificate începând cu data adoptării, precum și al măsurilor notificate anterior acestei date, inclusiv în temeiul CTCT. Comisia va aplica prezenta comunicare până la 31 decembrie 2030.

(217)

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind stabilirea normelor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (115), Comisia va aplica prezenta comunicare în cazurile de ajutoare care nu au fost notificate, dacă ajutorul a fost acordat la 25 iunie 2025 sau după această dată, precum și normele în vigoare la momentul acordării ajutorului în toate celelalte cazuri.

(218)

Prezenta comunicare înlocuiește CTCT, care este retras cu efect de la data adoptării prezentei comunicări.

---

(1)  COM(2025) 85 final.

(2)  Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” (JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj).

(3)  A se vedea Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 262, 19.7.2016, p. 1) („Comunicarea privind noțiunea de ajutor de stat”), secțiunea 5.

(4)  În cazul în care o autoritate publică investește în condițiile pieței (de exemplu, pe baza unor condiții pari passu alături de investitori privați sau în cazul în care conformitatea cu condițiile de piață este stabilită pe baza altor instrumente, cum ar fi analiza comparativă), instrumentele nu conțin ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. A se vedea Comunicarea privind noțiunea de ajutor, secțiunea 4.2.3.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1) („Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare”).

(6)  Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, 2022 (JO C 80, 18.2.2022, p. 1).

(7)  Orientări privind ajutoarele de stat regionale, JO C 153, 29.4.2021, p. 1.

(8)  Comunicare a Comisiei privind Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, (JO C 101, 17.3.2023, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Comunicările Comisiei C(2023) 8045 (JO C, C/1188, 21.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1188/oj) și C(2024) 3123 (JO C, C/3113, 2.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3113/oj). Acest cadru temporar de criză și de tranziție a înlocuit cadrul temporar de criză adoptat la 28 octombrie 2022 (JO C 426, 9.11.2022, p. 1) („cadrul temporar de criză”), care înlocuise deja cadrul temporar de criză anterior, adoptat la 23 martie 2022 (JO C 131I, 24.3.2022, p. 1), astfel cum a fost modificat la 20 iulie 2022 (JO C 280, 21.7.2022, p. 1). Cadrul temporar de criză a fost retras începând cu 9 martie 2023.

(9)  A se vedea, de exemplu, deciziile adoptate de Comisie în cazurile SA.58207 – Cehia, Sprijin pentru Dukovany II (JO L, 2025/429, 12.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2025/429/oj) și SA.106107 – Belgia, Prelungirea duratei de viață a două reactoare nucleare (nepublicată încă).

(10)  Comunicarea Comisiei - Plan de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor [COM(2025) 95 final], 5.3.2025.

(11)  Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (JO L 158, 14.6.2019, p. 54) („Regulamentul privind energia electrică”).

(12)  Comisia consideră că aceasta înseamnă, în mod normal, cu cel puțin 6 săptămâni înainte, cu excepția cazului în care un interval de timp mai scurt poate fi justificat pe baza circumstanțelor specifice ale unei măsuri.

(13)  Bugetul sau volumul scos la licitație trebuie stabilit astfel încât să se asigure că procedura de ofertare este concurențială. Statul membru trebuie să dovedească plauzibilitatea faptului că bugetul sau volumul licitat va fi mai mic decât oferta potențială de proiecte. În acest scop, se poate face referire la procedurile de ofertare concurențiale comparabile anterioare, la obiectivele tehnologice din Planul național privind energia și clima sau se poate introduce un mecanism de salvgardare în cazul riscului de licitații subcotate, în cazul în care sunt avute în vedere mai multe proceduri de ofertare concurențiale în cadrul măsurii. În cazul unei subcotări repetate a procedurilor de ofertare concurențiale, statul membru trebuie să introducă măsuri corective pentru aceeași schemă sau pentru orice schemă viitoare pe care o notifică Comisiei pentru aceeași tehnologie sau aceleași proiecte.

(14)   JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(15)   JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(16)   JO L 231, 30.6.2021, p. 159.

(17)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(18)  Trebuie luate în considerare toate costurile și beneficiile relevante, inclusiv, de exemplu, costurile administrative, cheltuielile de transport, costurile cu formarea profesională neacoperite de un ajutor pentru formare, precum și diferențele salariale. Cu toate acestea, dacă amplasamentul alternativ este în SEE, subvențiile acordate în acest amplasament alternativ nu pot fi luate în considerare.

(19)  Rata de referință utilizată ca rată de actualizare este egală cu rata de bază majorată cu o marjă fixă de 100 de puncte de bază. A se vedea Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6).

(20)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (reformare) (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(21)   JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(22)  Cererea de ajutor poate lua diverse forme, inclusiv, de exemplu, o ofertă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale. Cererea trebuie să includă cel puțin numele solicitantului, o descriere a proiectului sau a activității, inclusiv locul unde se desfășoară acesta, dacă este cazul, precum și cuantumul ajutorului necesar pentru realizarea acestuia. Pentru evitarea oricărei îndoieli, o astfel de cerere de ajutor poate fi anterioară prezentei comunicări.

(23)  Pentru a menține funcționarea eficientă a piețelor energiei electrice, astfel de măsuri de ajutor trebuie să fie acordate printr-o procedură de ofertare concurențială, care asigură faptul că ajutorul are un efect stimulativ.

(24)   „Standard al Uniunii” înseamnă un standard al Uniunii în sensul punctului 19 alineatul (89) din OACME.

(25)  A se vedea Recomandarea (UE) a Comisiei din 14 iulie 2020 privind condiționarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante (JO L 227, 16.7.2020, p. 76).

(26)  În conformitate cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (JO C 249, 31.7.2014, p. 1).

(27)  Ajutorul nu poate viza reducerea impozitelor sau a taxelor care reflectă costurile esențiale ale furnizării de energie sau de servicii conexe (de exemplu, taxele de rețea sau taxele de finanțare a mecanismelor de asigurare a capacității).

(28)  Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formă de garanții (JO C 155, 20.6.2008, p. 10).

(29)  A se vedea Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 13 septembrie 1995, TWD Textilwerke Deggendorf GmbH/Comisia, cauzele conexate T-244/93 și T-486/93, ECLI:EU:T:1995:160.

(30)  Ajutoarele acordate de statele membre întreprinderilor în temeiul prezentei comunicări, care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit în calitate de intermediari financiari, trebuie să aducă în mod direct beneficii acestor întreprinderi. Totuși, acest lucru le poate conferi intermediarilor financiari un avantaj indirect. Cu toate acestea, sub rezerva garanțiilor prevăzute la punctul (34) literele (a) și (b), acest tip de avantaje indirecte nu are însă ca obiectiv menținerea sau restabilirea viabilității, a lichidității sau a solvabilității instituțiilor de credit. Drept urmare, astfel de ajutoare nu vor fi considerate sprijin financiar public extraordinar în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare – BRRD) și nici în temeiul Regulamentului (UE) 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție – Regulamentul MUR) și nu vor face obiectul unei evaluări în temeiul normelor privind ajutoarele de stat aplicabile sectorului bancar.

(31)  În cazul ajutoarelor acordate în temeiul secțiunii 8, această condiție face obiectul condițiilor specifice din secțiunea respectivă.

(32)  Ajutoarele de stat fără costuri eligibile identificabile includ ajutoarele de stat exceptate în temeiul articolelor 19b, 20a, 21, 21a, 22 sau 23, al articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctele (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) și al articolului 56f din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

(33)  Astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 36 din Directiva (UE) 2018/2001.

(34)  Regulamentul (UE) 2023/2405 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviației) (JO L, 2023/2405, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2405/oj).

(35)  Regulamentul (UE) 2023/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 234, 22.9.2023, p. 48).

(36)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile - Deblocarea adevăratei valori a uniunii noastre energetice pentru a asigura energie accesibilă, eficientă și curată pentru toți europenii, COM(2025) 79 final.

(37)  Stocarea energiei electrice înseamnă amânarea utilizării finale a energiei electrice pentru un moment ulterior celui în care a fost produsă sau conversia energiei electrice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective și reconversia ulterioară a energiei respective în energie electrică.

(38)  Stocarea energiei termice înseamnă amânarea utilizării finale a energiei termice pentru un moment ulterior celui în care a fost produsă sau conversia energiei electrice sau termice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective și, dacă este cazul, conversia sau reconversia ulterioară a energiei respective în energie termică pentru uz final (și anume încălzire sau răcire).

(39)  Investițiile care produc combustibili cu emisii scăzute de carbon alături de RFNBO pot fi acoperite în temeiul prezentei secțiuni dacă ponderea combustibililor cu emisii scăzute de carbon produși nu depășește 20 % din producția totală.

(40)  Prin „retehnologizare” se înțelege reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile și a instalațiilor care stochează această energie, inclusiv înlocuirea totală sau parțială a instalațiilor sau a sistemelor și echipamentelor de operare în scopul înlocuirii capacității sau al creșterii eficienței sau capacității instalației.

(41)  Se poate renunța la penalități în cazurile în care întârzierea se datorează unor factori care nu se află sub controlul beneficiarului ajutorului și nu ar fi putut fi prevăzută în mod rezonabil la momentul depunerii cererii de ajutor.

(42)  O procedură de ofertare concurențială ar trebui, în principiu, să fie deschisă tuturor beneficiarilor eligibili. Cu toate acestea, procedura de ofertare poate fi limitată la una sau mai multe categorii specifice de beneficiari în cazul în care se furnizează dovezi care să arate că nivelurile ofertelor pe care se preconizează că le vor oferi diferite categorii de beneficiari diferă cu mai mult de 10 %; în acest caz, pot fi utilizate proceduri de ofertare concurențiale separate, astfel încât categoriile de beneficiari cu costuri similare să concureze între ele.

(43)  Conform definiției de la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul privind energia electrică.

(44)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 16 din Directiva (UE) 2018/2001.

(45)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2019/944.

(46)  Schemele de sprijinire directă a prețurilor promovează utilizarea pe scară largă a investițiilor în producerea și stocarea energiei, oferind beneficiarilor ajutorului o plată monetară fixă sau variabilă care depinde direct de cantitatea de energie produsă și/sau stocată, care poate fi stabilită pe baza producției reale sau de referință.

(47)  Un contract bidirecțional pentru diferență înseamnă un contract între un operator al unei instalații de producere a energiei electrice și o contraparte, de obicei o entitate publică, care asigură atât o protecție a remunerației minime, cât și o limitare a remunerației în exces. Contractul trebuie să fie conceput astfel încât să mențină stimulentele destinate instalației de producere, pentru ca aceasta să funcționeze și să participe eficient pe piețele energiei.

(48)  Plățile de sprijin efectuate în temeiul contractului trebuie să se limiteze la 25 de ani, dar statele membre au libertatea de a prevedea obligația ca instalațiile să continue să efectueze rambursări în temeiul contractelor atât timp cât facilitatea care beneficiază de sprijin continuă să funcționeze.

(49)  A se vedea nota de subsol 42.

(50)  De exemplu, în cazul în care ajutoarele se acordă sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, autoritatea de reglementare independentă competentă trebuie să stabilească prețul de exercitare pentru a acoperi costurile eligibile.

(51)  Instalațiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative pot beneficia de sprijinirea directă a prețurilor, care să acopere costurile totale de exploatare și care să nu le impună să își vândă energia electrică pe piață, în conformitate cu derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalațiile vor fi considerate ca fiind de mici dimensiuni în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil prevăzut la articolul 5 din Regulamentul privind energia electrică. Proiectele demonstrative sunt definite la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul privind energia electrică.

(52)  Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului, de modificare a Directivei (UE) 2023/1791 și de abrogare a Directivei 2009/73/CE (reformare) (JO L, 2024/1788, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1788/oj).

(53)  A se vedea și nota de subsol 39.

(54)  Se poate renunța la penalități în cazurile în care întârzierea se datorează unor factori care nu se află sub controlul beneficiarului ajutorului și nu ar fi putut fi prevăzută în mod rezonabil la momentul depunerii cererii de ajutor.

(55)  A se vedea nota de subsol 42.

(56)  A se vedea nota de subsol 42.

(57)  În cazul în care acest prag este depășit, ajutorul nu trebuie plătit pentru un procent din volumul de combustibili cu emisii scăzute de carbon produs care este egal cu procentul de ore care depășește acest prag.

(58)  Flexibilități din surse nefosile, cum ar fi consumul dispecerizabil și stocarea, care nu se bazează pe utilizarea combustibililor fosili ca sursă primară de energie și contribuie la abordarea nevoilor de flexibilitate în materie de energie electrică.

(59)  Acest lucru nu aduce atingere evaluării altor măsuri de flexibilitate în temeiul OACME.

(60)  Aceasta înseamnă că autoritățile naționale ar trebui să stabilească un obiectiv pentru ca, atât nevoile de flexibilitate, cât și nevoile în privința mecanismului de asigurare a capacității să facă obiectul achiziționării în cadrul aceleiași licitații co-optimizate. Participanții își aduc contribuția atât în ceea ce privește nevoile de flexibilitate, cât și mecanismul de asigurare a capacității și oferă un preț total pentru furnizarea celor două servicii sau un meniu de oferte. Metodologia de selecție ar trebui să fie de așa natură încât să reducă la minimum costul total al satisfacerii atât a nevoilor de flexibilitate, cât și a nevoilor în privința mecanismului de asigurare a capacității, și anume nicio selecție alternativă a beneficiarilor nu poate răspunde atât nevoilor de flexibilitate, cât și nevoilor în privința mecanismului de asigurare a capacității la un cost mai mic.

(61)  Acest volum de flexibilitate se poate baza fie pe obiectivul național orientativ pentru flexibilitatea din surse nefosile, astfel cum este definit la articolul 19f din Regulamentul privind energia electrică, fie pe obiective naționale orientative provizorii până când articolul 19f din Regulamentul privind energia electrică permite acest lucru.

(62)  Preferința de localizare, viteza minimă de accelerare și/sau încetinire și durata minimă de activare ar trebui abordate prin factori de reducere. Reducerea este o ajustare a capacității instalate a unei resurse de capacitate pentru a identifica contribuția acesteia la nevoia de flexibilitate (reflectând contribuția diferită a diferitelor tehnologii la nevoia identificată). Acest calcul se va baza pe datele utilizate pentru a stabili nevoia de flexibilitate și va fi actualizat cel puțin o dată la 2 ani și aprobat de ANR. Factorii de reducere trebuie calculați pentru fiecare resursă capabilă să își livreze producția în mod continuu timp de cel puțin 1 oră.

(63)  Modul în care măsura poate afecta formarea prețurilor pe piață (în comparație cu o situație contrafactuală fără măsura de ajutor) și orice impact asupra resurselor existente, în cazul în care măsura se limitează doar la noi investiții, precum și asupra resurselor străine, în cazul în care măsura este limitată numai la resursele naționale, nu ar intra în domeniul de aplicare al „denaturării nejustificate”.

(64)  Prețul se referă fie la prețul pentru ziua următoare, fie la un preț mai apropiat de piața angro în timp real, fie la un preț de decontare a dezechilibrelor. Pentru a evita dubla contabilizare, în cazul în care răspunsul părții de consum și resursele din aval de contor participă direct la schema de flexibilitate în materie de combustibili nefosili, acestea trebuie, de asemenea, să facă obiectul unor astfel de taxe pentru orice energie electrică care nu este consumată în temeiul obligațiilor de livrare din schema de flexibilitate.

(65)  Pentru a evita dubla contabilizare, în cazul în care răspunsul părții de consum și resursele din aval de contor participă direct la schema de flexibilitate în materie de combustibili nefosili, acestea trebuie, de asemenea, să facă obiectul unor astfel de taxe pentru orice energie electrică care nu este consumată în temeiul obligațiilor de livrare din schema de flexibilitate.

(66)  În măsura în care clasificarea statistică a unei anumite activități economice într-un cod NACE a fost afectată de cea mai recentă modificare a NACE [Regulamentul delegat (UE) 2023/137 al Comisiei, JO L 19, 20.1.2023, p. 5], statele membre pot alege fie să utilizeze clasificarea modificată, fie să se bazeze pe clasificarea în vigoare la momentul adoptării OACME.

(67)   JO C 317, 25.9.2020, p. 5.

(68)  Acestea pot include, de asemenea, instalațiile miniere, cu excepția instalațiilor utilizate pentru extracția produselor energetice.

(69)   „Producție primară de produse agricole” înseamnă producția de produse ale solului și ale creșterii animalelor care sunt enumerate în anexa I la tratat și care nu necesită efectuarea niciunei alte operațiuni de modificare a naturii produselor respective. „Producție primară de produse pescărești și de acvacultură” înseamnă toate operațiunile legate de pescuitul, creșterea sau cultivarea organismelor acvatice, precum și activitățile desfășurate în ferme sau la bord necesare pentru pregătirea unui animal sau a unei plante pentru prima vânzare, inclusiv tranșarea, filetarea sau congelarea, și prima vânzare către revânzători sau prelucrători.

(70)  Această secțiune include investițiile în activitățile industriale ale rafinăriilor care sunt dedicate fabricării de produse petrochimice care nu servesc drept combustibili pentru încălzire sau combustibili pentru transporturi.

(71)  Astfel cum se menționează la punctul (48) litera (a), care include producția de RFNBO.

(72)  Un parc industrial corespunde unui amplasament industrial limitat din punct de vedere geografic, în care anumite servicii de utilități sunt furnizate unui grup de întreprinderi.

(73)  Această evaluare trebuie să se bazeze pe simulări ex ante credibile în ceea ce privește producția și cererea de energie preconizate.

(74)  În situația menționată la litera (c), energia trebuie utilizată cel puțin 80 % în cadrul activităților industriale din parcul industrial sau energia termică trebuie utilizată integral în parcul industrial în cazul investițiilor în producția de energie termică prin cogenerare de înaltă eficiență.

(75)  Alte forme de ajutor, și anume sprijinul direct pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, cum ar fi ajutorul sub formă de contracte pentru diferență (în materie de carbon) și de prime fixe, precum și certificatele comercializabile, sunt excluse în temeiul prezentei secțiuni. Ajutoarele sub aceste forme sau alte forme de sprijin direct pentru reducerea emisiilor de carbon vor fi evaluate în temeiul OACME.

(76)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.

(77)  Acest lucru este valabil, în general, în termen de doi ani de la intrarea în funcțiune.

(78)  Se poate renunța la sancțiuni în cazurile în care neîndeplinirea condițiilor se datorează unor factori care nu se află sub controlul beneficiarului ajutorului și nu ar fi putut fi prevăzută în mod rezonabil la momentul depunerii cererii de ajutor.

(79)  Pentru investițiile realizate de întreprinderile care publică planuri de tranziție corporative, aceasta include cerința ca investiția să fie în concordanță cu planul corporativ de tranziție, astfel cum se prevede în Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea [Directiva (UE) 2022/2464 din 14 decembrie 2022].

(80)  Nivelul economiilor de energie trebuie calculat pe baza consumului final de energie al echipamentului (echipamentelor).

(81)  Investițiile care implică o schimbare a sursei sau a purtătorului de energie, de exemplu trecerea de la cărbune la gaz, sunt considerate proiecte de decarbonizare și fac obiectul cerințelor de decarbonizare, mai degrabă decât al celor de eficiență energetică.

(82)  În sensul prezentului punct, emisiile de gaze cu efect de seră ale instalației trebuie măsurate la nivelul subinstalației cu referință pentru produse industriale relevante pentru ETS, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8). Pentru a asigura comparabilitatea proiectelor, statul membru trebuie să elaboreze o metodologie comună de calculare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru activitățile care nu intră sub incidența ETS.

(83)  În sensul secțiunii 4.4, Orientările Comisiei privind interpretarea anexei I la Directiva ETS, publicate la 18.3.2010 disponibile la adresa: https://climate.ec.europa.eu/system/files/2016-11/guidance_interpretation_en.pdf. Pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS, conceptul poate fi aplicat prin analogie.

(84)  Investițiile în electrificare pot fi considerate flexibile, de exemplu dacă consumul de energie electrică poate fi adaptat pe baza semnalelor de preț sau atunci când investițiile sunt combinate cu cerințe pentru soluții de flexibilitate care urmează să fie instalate, cum ar fi stocarea energiei.

(85)  Combustibilii cu emisii scăzute de carbon, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 13 din Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului, precum și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

(86)  Investițiile în instalații de transport, stocare și utilizare nu sunt vizate de prezenta secțiune. În mod excepțional, infrastructura de conectare (la o rețea) poate fi vizată de prezenta secțiune, cu condiția ca aceasta să respecte dispozițiile prevăzute la punctul (132).

(87)  Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(88)  Aceste obiective pot fi atinse prin combinarea gazelor naturale cu alte soluții de decarbonizare. Se reamintește că investițiile care implică o modificare a sursei sau a vectorului de energie sunt considerate proiecte de decarbonizare și fac obiectul cerințelor de decarbonizare, mai degrabă decât de eficiență energetică (a se vedea nota de subsol 81).

(89)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(90)  Valorile ajutoarelor prevăzute la acest punct se calculează pe baza echivalentului subvenție brută.

(91)  Atunci când conversia la utilizarea hidrogenului implică conversia altor procese de producție în același loc, intensitatea ajutorului de 60 % se aplică, de asemenea, investițiilor suplimentare respective.

(92)  Astfel cum se menționează la punctul (48) litera (a), care include producția de RFNBO.

(93)  În măsura în care respectă dispozițiile de la punctul (132).

(94)  În sensul prezentului punct, mecanismul de recuperare se poate aplica prima dată la 5 ani și ultima dată la 10 ani de la intrarea în funcțiune a unui proiect, cu condiția ca la aplicarea finală a mecanismului de recuperare să fie luată în considerare valoarea finală a proiectului.

(95)   „Proiect de referință” înseamnă un exemplu de proiect care este reprezentativ pentru proiectul mediu dintr-o categorie de beneficiari eligibili pentru o schemă de ajutor.

(96)  Valorile ajutoarelor prevăzute la acest punct se calculează pe baza echivalentului subvenție brută.

(97)  Statele membre trebuie să se asigure că aceste valori maxime ale ajutoarelor nu sunt eludate prin divizarea artificială a proiectelor care beneficiază de ajutor.

(98)  Această cerință nu se aplică, de exemplu, împrumuturilor subvenționate, împrumuturilor participative publice sau participațiilor publice care nu îndeplinesc principiul investitorului într-o economie de piață, garanțiilor de stat care conțin elemente de ajutor sau sprijinului public care se încadrează în domeniul de aplicare al regulii de minimis. Finanțarea de către BEI și/sau FEI (pe risc propriu și din resurse proprii) pentru proiectul de investiții, până la 12,5 % din costurile eligibile, va fi acceptată drept contribuție financiară în sensul punctului (169).

(99)  Pentru proiectele cărora li s-a acordat o „marcă de suveranitate” menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2024/795 în cadrul Fondului pentru inovare (a se vedea nota de subsol 106), nu este necesară o astfel de verificare.

(100)  Ajutorul notificat și subvenția (sub orice formă) pe care beneficiarul ar putea să o primească în mod demonstrabil într-o jurisdicție dintr-o țară terță din afara SEE vor fi comparate în termeni actualizați.

(101)  În principiu, este puțin probabil ca Comisia să considere compatibile cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat ajutoarele care depășesc costurile de investiții de capital necesare pentru localizarea proiectului în zona în cauză, având în vedere că este puțin probabil ca un astfel de ajutor să aibă un efect stimulativ.

(102)  Documentele justificative relevante care stau la baza scenariului contrafactual menționat în anexa III la prezenta comunicare trebuie să fie credibile, și anume autentice și relevante pentru factorii de decizie predominanți la momentul luării deciziei cu privire la investiție de către beneficiarul ajutorului. Statele membre sunt invitate să se bazeze pe documente autentice și oficiale emise de conducerea întreprinderii, evaluări ale riscurilor (inclusiv evaluarea riscurilor specifice unui anumit loc), rapoarte financiare, planuri interne de afaceri, opinii ale experților și alte studii referitoare la proiectul de investiții care face obiectul evaluării. Aceste documente trebuie să fie contemporane cu procesul decizional privind investiția sau localizarea acesteia. Documentele care conțin informații despre estimările privind cererea, estimările costurilor, estimările financiare, documentele prezentate unui comitet de investiții și care dezvoltă scenarii de investiție sau documentele furnizate instituțiilor financiare ar putea fi, de asemenea, utile în acest sens.

(103)  Evidențierea imediată drept cheltuieli nu este permisă în cazul activelor amortizabile pe o perioadă mai mare de 15 ani.

(104)  Cu toate acestea, pentru activele cu o perioadă normală de amortizare mai mică de cinci ani, perioada minimă de utilizare se reduce la trei ani.

(105)  Fondul pentru inovare instituit prin articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(106)  Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP). Această marcă se acordă tuturor proiectelor Fondului pentru inovare care au fost evaluate în cadrul Fondului pentru inovare și care respectă cerințele minime de calitate stabilite într-o cerere de propuneri relevantă în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei din 26 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru inovare ( JO L 140, 28.5.2019, p. 6).

(107)  Statele membre trebuie să se asigure că aceste valori maxime ale ajutoarelor nu sunt eludate prin divizarea artificială a proiectelor care beneficiază de ajutor.

(108)  În mod alternativ, investiția poate fi efectuată într-o întreprindere, cu condiția ca valoarea investiției planificate a proiectului eligibil să fie mai mare de 80 % din cifra de afaceri medie anuală a întreprinderii din ultimii cinci ani, iar întreprinderea să fie un IMM. În cazul în care întreprinderea este o întreprindere nou-înființată care nu deține cinci conturi anuale închise, cifra de afaceri medie va fi calculată pe baza duratei de existență a întreprinderii la momentul depunerii cererii de ajutor de către întreprindere.

(109)  Categoriile de proiecte care intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni sunt cele identificate: pentru secțiunea 4.1: la punctul (48) literele (a)-(c), la punctele (51) și (52); pentru secțiunea 4.2: la punctul (73) literele (a) și (b); pentru secțiunea 4.3: la punctul (94) literele (a)-(d); pentru secțiunea 5: la punctele (129)-(132) și la punctele (138)-(140) literele (a) și (b) și pentru secțiunea 6: la punctul (160) literele (a)-(c).

(110)  Astfel cum se prevede la punctele 373-375 din OACME.

(111)  Acestea se referă la proiectele care intră în domeniul de aplicare al punctului 220 din OACME, cu excepția proiectelor de tipul celor menționate la punctele 222-224 din OACME.

(112)  Este vorba de informațiile solicitate în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 și în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei. Pentru avansurile rambursabile, garanții, împrumuturi, împrumuturi subordonate și alte forme de ajutor, va fi indicată valoarea nominală a instrumentului financiar suport pentru fiecare beneficiar. În ceea ce privește avantajele fiscale și de plată, cuantumul ajutorului individual poate fi indicat sub formă de intervale.

(113)  Pagina de căutare publică privind transparența ajutoarelor de stat oferă acces la datele privind fiecare ajutor de stat acordat de statele membre în conformitate cu cerințele UE privind transparența ajutoarelor de stat și poate fi consultată la adresa https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro.

(114)  Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).

(115)   JO C 119, 22.5.2002, p. 22.