COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.7.2025
COM(2025) 402 final
2025/0217(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, referitor la prelungirea termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală și în ceea ce privește azilul și nereturnarea
EXPUNERE DE MOTIVE
1.Obiectul propunerii
Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie luată în numele Uniunii în cadrul reuniunii Comitetului de Miniștri (CM) al Consiliului Europei din septembrie 2025, în legătură cu adoptarea preconizată a unei decizii de a acorda Kazahstanului o prelungire de doi ani a termenului de aderare la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice („Convenția de la Istanbul” sau „convenția”).
1.1.Convenția de la Istanbul
Convenția de la Istanbul stabilește un set cuprinzător și armonizat de norme pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în Europa și în afara acesteia. Convenția a intrat în vigoare la 1 august 2014.
UE a semnat convenția în iunie 2017 și a finalizat procedura de aderare la 28 iunie 2023, determinând intrarea în vigoare a convenției, pentru UE, la 1 octombrie 2023. UE a aderat la convenție în ceea ce privește aspectele care intră în sfera sa de competență exclusivă, și anume aspectele legate de instituțiile și de administrația publică a Uniunii și aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală, precum și în ceea ce privește azilul și nereturnarea. În ceea ce privește ultimul aspect, Irlanda și Danemarca nu au obligații în temeiul exercitării competenței Uniunii. În prezent sunt 39 de părți la convenție, printre care se numără UE și 22 de statele membre ale UE.
1.2.Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei
Consiliul de Miniștri (CM) este organul decizional al Consiliului Europei (CoE). CM este compus din miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale CoE și din reprezentanții permanenți ai acestora la Strasbourg, în calitate de adjuncți. Rolul și funcțiile CM sunt descrise în capitolul IV din Statutul CoE („statutul”). În temeiul articolului 14 din statut, fiecare membru al CoE are dreptul la un reprezentant în CM, iar fiecare reprezentant are dreptul la un vot. Toate statele membre ale UE sunt membre ale CoE și, prin urmare, sunt reprezentate în CM. CM se reunește la nivel ministerial o dată pe an și la nivel de adjuncți săptămânal.
1.3.Decizia avută în vedere de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei
Articolul 75 alineatul (1) din Convenția de la Istanbul prevede că pot adera la aceasta statele membre ale CoE, statele care nu sunt membre ale CoE care au participat la elaborarea convenției și UE. Articolul 76 alineatul (1) prevede, de asemenea, că statele care nu sunt membre care nu au participat la elaborarea convenției pot adera la aceasta cu condiția să fi fost invitate în mod oficial să adere de către CM. În acest sens, după consultarea părților la Convenția de la Istanbul și obținerea consimțământului unanim al acestora, CM poate invita orice stat care nu este membru al CoE să adere la convenție printr-o decizie luată cu o majoritate de două treimi din CM și prin votul unanim al reprezentanților părților la convenție care au dreptul de a face parte din Comitetul de Miniștri.
La 22 aprilie 2020, CM a decis să invite Kazahstanul să adere la Convenția de la Istanbul. În conformitate cu această decizie, invitația a fost valabilă timp de cinci ani de la adoptare, și anume până la 23 aprilie 2025.
Prin scrisoarea din 3 aprilie 2025, Kazahstanul a solicitat o prelungire cu doi ani a termenului său de aderare la convenție, pentru a-și putea finaliza procesele interne. Statele membre ale CoE și părțile la Convenția de la Istanbul au fost informate printr-o scrisoare din 7 aprilie 2025 cu privire la cererea respectivă și la faptul că aceasta necesită o nouă decizie din partea CM. Se preconizează că Grupul de raportori pentru cooperare juridică (GR-J) al CM va examina cererea în cadrul reuniunii sale din 11 septembrie 2025, după care se preconizează că CM va adopta o decizie de prelungire cu doi ani a termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția de la Istanbul, astfel cum s-a solicitat („decizia avută în vedere”).
2.Poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii
Se propune ca poziția care urmează să fie adoptată în numele UE în cadrul reuniunii Comitetului de Miniștri din septembrie 2025 să fie de a sprijini prelungirea cu doi ani a termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția de la Istanbul, pentru a acorda Kazahstanului timpul necesar pentru finalizarea proceselor sale interne. Aderarea Kazahstanului ar fi benefică pentru Uniune, deoarece ar extinde la această țară standardele ambițioase ale Convenției de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
3.Temei juridic
3.1.Temeiul juridic procedural
3.1.1.Principii
Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire „a pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”
Articolul 218 alineatul (9) din TFUE se aplică indiferent dacă Uniunea este sau nu membră a organismului în cauză sau parte la acordul respectiv.
Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Noțiunea de „acte cu efecte juridice” include și actele de natură organizațională care influențează modul în care sunt luate deciziile în cadrul organismului, de exemplu în cazul în care un organism cu putere de decizie acceptă o nouă țară în calitate de membru.
3.1.2.Aplicarea la cazul în discuție
CM este un organism instituit printr-un acord, și anume statutul. Decizia de prelungire a termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția de la Istanbul, pe care CM este invitat să o adopte, constituie un act cu efecte juridice. Prelungirea termenului de aderare la convenție echivalează cu o „reînnoire” a invitației întrucât invitația inițială a expirat la 23 aprilie 2025. Dacă termenul este prelungit și dacă Kazahstanul aderă la convenție în noul termen stabilit, se vor stabili relații convenționale între UE și Kazahstan în cadrul Convenției de la Istanbul. Decizia luată de CM poate avea, de asemenea, efecte juridice asupra Uniunii, deoarece aderarea Kazahstanului ar influența modul în care sunt luate deciziile în cadrul Comitetului părților la Convenția de la Istanbul. Actul avut în vedere nu completează și nu modifică cadrul instituțional al acordului. Prin urmare, temeiul juridic procedural al propunerii de decizie este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
3.2.Temeiul juridic material
3.2.1.Principii
Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde, în primul rând, de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii. În cazul în care actul avut în vedere urmărește două obiective sau cuprinde două elemente, iar unul dintre aceste obiective sau elemente poate fi identificat ca fiind obiectivul sau elementul principal, pe când celălalt obiectiv sau element are mai degrabă caracter accesoriu, decizia adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE trebuie să se întemeieze pe un singur temei juridic material, și anume cel impus de obiectivul sau de elementul principal sau predominant.
În ceea ce privește un act avut în vedere care urmărește simultan mai multe obiective sau care cuprinde mai multe elemente care sunt legate între ele în mod inextricabil, fără ca vreunul să fie accesoriu în raport cu un altul, temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE va trebui să includă, în mod excepțional, diferitele temeiuri juridice relevante.
3.2.2.Aplicarea la cazul în discuție
Referitor la temeiul juridic material, UE a aderat la Convenția de la Istanbul în ceea ce privește aspectele care intră în sfera sa de competență exclusivă, și anume aspectele legate de instituțiile și de administrația publică a Uniunii și cele legate de cooperarea judiciară în materie penală și de azil și nereturnare. Aderarea UE la Convenția de la Istanbul a fost reglementată prin două decizii distincte ale Consiliului pentru a ține seama de poziția specială a Danemarcei și a Irlandei cu privire la titlul V din TFUE. În consecință, decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul CM trebuie să facă obiectul a două decizii paralele, întrucât relațiile convenționale cu Kazahstanul ar urma să fie stabilite pentru toate aspectele convenției. Temeiul juridic al prezentei decizii vizează aspecte legate de cooperarea judiciară în materie penală și de azil și nereturnare. Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse cuprinde următoarele dispoziții: Articolul 78 alineatul (2), articolul 82 alineatul (2) și articolul 84 din TFUE.
3.3.Concluzie
Temeiul juridic al deciziei propuse este articolul 78 alineatul (2), articolul 82 alineatul (2) și articolul 84, coroborate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
2025/0217 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, referitor la prelungirea termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală și în ceea ce privește azilul și nereturnarea
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 78 alineatul (2), articolul 82 alineatul (2) și articolul 84, coroborate cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice („Convenția de la Istanbul” sau „convenția”) a fost încheiată de Uniune prin Decizia (UE) 2023/1075 a Consiliului în ceea ce privește instituțiile Uniunii și administrația publică a acesteia și prin Decizia (UE) 2023/1076 a Consiliului în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală și în ceea ce privește azilul și nereturnarea și a intrat în vigoare, pentru Uniune, la 1 octombrie 2023. În prezent sunt 39 de părți la convenție, printre care se numără UE și 22 de state membre ale UE.
(2)Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei („Comitetul de Miniștri”) este organul decizional al Consiliului Europei. Acesta este compus din miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei și din reprezentanții permanenți ai acestora la Strasbourg, în calitate de adjuncți. Rolul și funcțiile Comitetului de Miniștri sunt descrise în capitolul IV din Statutul Consiliului Europei. În temeiul articolului 14 din statut, fiecare membru al Consiliului Europei are dreptul la un reprezentant în Comitetul de Miniștri, iar fiecare reprezentant are dreptul la un vot. Toate statele membre ale UE sunt membre ale Consiliului Europei și, prin urmare, sunt reprezentate în Comitetul de Miniștri.
(3)În temeiul articolului 76 alineatul (1) din Convenția de la Istanbul, Comitetul de Miniștri poate, după consultarea părților la Convenția de la Istanbul și obținerea consimțământului unanim al acestora, să invite un stat care nu este membru al Consiliului Europei să adere la Convenția de la Istanbul. O astfel de decizie necesită majoritatea prevăzută la articolul 20 litera (d) din statut (o majoritate de două treimi în Comitetul de Miniștri) și votul unanim al reprezentanților părților la convenție care au dreptul de a face parte din Comitetul de Miniștri.
(4)La 22 aprilie 2020, Comitetul de Miniștri a decis să invite Kazahstanul să adere la Convenția de la Istanbul. În conformitate cu decizia respectivă, invitația a fost valabilă timp de cinci ani de la adoptare, și anume până la 23 aprilie 2025.
(5)Prin scrisoarea din 3 aprilie 2025, Kazahstanul a solicitat o prelungire cu doi ani a termenului său de aderare la Convenția de la Istanbul, pentru a-și putea finaliza procesele interne.
(6)Este preconizat ca, în cadrul reuniunii sale din septembrie 2025, Comitetul de Miniștri să adopte o decizie privind prelungirea cu doi ani a termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția de la Istanbul.
(7)Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii în cadrul Comitetului de Miniștri, întrucât prelungirea termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția de la Istanbul poate avea efecte juridice asupra Uniunii. Prelungirea reînnoiește invitația expirată care a fost adresată Kazahstanului de a adera și, prin urmare, poate implica stabilirea de relații convenționale între Uniune și Kazahstan în cadrul Convenției de la Istanbul. Decizia poate influența, de asemenea, modul în care sunt luate deciziile în cadrul Comitetului părților la Convenția de la Istanbul.
(8)Aderarea Kazahstanului ar fi benefică pentru Uniune, deoarece ar extinde la această țară standardele ambițioase ale convenției. Prin urmare, poziția Uniunii ar trebui să fie aceea de a acorda Kazahstanului încă doi ani pentru a-și finaliza procedurile interne.
(9)Întrucât Uniunea nu este membră a Consiliului Europei, dar toate statele sale membre sunt, poziția Uniunii urmează să fie exprimată de statele sale membre, acționând împreună.
(10)Irlanda nu are obligații în temeiul Deciziei (UE) 2023/1076 a Consiliului și, prin urmare, nu participă la adoptarea prezentei decizii.
(11)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii și aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii în cadrul reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din septembrie 2025 este de a sprijini prelungirea cu doi ani a termenului de aderare a Kazahstanului la Convenția de la Istanbul.
Articolul 2
Poziția menționată la articolul 1 este exprimată de statele membre ale Uniunii care sunt membre ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, acționând împreună.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
