COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.12.2025

JOIN(2025) 977 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

Consolidarea securității economice a UE

1. Introducere

Utilizarea din ce în ce mai frecventă și mai bine direcționată a instrumentelor economice pentru promovarea obiectivelor strategice a devenit o caracteristică definitorie a peisajului geopolitic actual. De la tarife perturbatoare și folosirea dependențelor drept armă până la aplicarea arbitrară a măsurilor de apărare comercială, actorii importanți utilizează pârghii economice pentru a-și urmări obiectivele strategice și geopolitice, punând în pericol securitatea, ordinea publică, competitivitatea și economia UE.

Riscurile la adresa securității economice a UE nu sunt noi, dar recent s-au intensificat: vulnerabilitățile sunt acum mai vizibile, mai presante și mai dificil de ignorat. Printre aceste riscuri se numără:

-o instabilitate din ce în ce mai mare în mediul comercial și de investiții mondial, marcată de intensificarea măsurilor comerciale perturbatoare și a restricțiilor la export cu scopul de a folosi dependențele drept armă;

-proliferarea practicilor agresive care vizează lanțurile de aprovizionare și tehnologiile critice, subminând baza noastră industrială, dintre care unele (cum ar fi supracapacitățile finanțate de stat) creează noi dependențe;

-deteriorarea continuă a peisajului securității, inclusiv în contextul continuării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al intensificării atacurilor hibride.

Strategia europeană pentru securitate economică din 2023 a stabilit răspunsul inițial al UE la aceste provocări 1 . Strategia a prezentat o serie de acțiuni – bazate pe evaluări ale riscurilor – pentru a consolida securitatea economică a UE prin promovarea competitivității, protecția împotriva riscurilor și crearea de parteneriate cu cei care împărtășesc preocupările noastre. Acești trei piloni rămân în centrul abordării noastre în materie de securitate economică, iar Comisia, împreună cu statele membre, depune eforturi pentru a-i integra în toate considerentele și acțiunile de politică. În plus, securitatea economică este esențială pentru ca UE să mențină propriile valori, principii și bunăstarea cetățenilor săi, precum și pentru a ne consolida independența economică.

Totuși, de la adoptarea strategiei din 2023, necesitatea ca UE să acționeze cu mai multă îndrăzneală, rapiditate și unitate a devenit și mai puternică. Prezenta comunicare prezintă o utilizare mai strategică și mai asertivă a instrumentelor Uniunii – în completarea obiectivelor lor de politică inițiale – pentru a sprijini securitatea economică a Europei, care se referă la capacitatea Uniunii de a asigura securitatea, alături de alte obiective, printr-o economie puternică, dinamică și rezilientă, anticipând, descurajând și răspunzând la amenințările potențiale sau reale, legate de relațiile economice ale UE cu restul lumii. UE poate face acest lucru, în special prin asigurarea faptului că rămâne în avangardă în ceea ce privește tehnologiile, industriile și serviciile critice. Aceasta reflectă o schimbare de paradigmă, prin trecerea de la o poziție reactivă la o utilizare mai proactivă și mai sistematică a setului nostru de instrumente. Totodată, în anumite cazuri, UE, statele sale membre și industria vor trebui să fie din ce în ce mai pregătite să accepte costuri economice în favoarea reducerii vulnerabilităților și a consolidării securității generale.

Acest apel la acțiune include îmbunătățirea colectării, monitorizării și analizării informațiilor, precum și a capacității de a anticipa amenințările emergente; descurajarea țărilor terțe să folosească dependențele Uniunii drept armă; reducerea expunerii noastre față de țările terțe care ar putea folosi astfel de dependențe drept armă, precum și prevenirea eforturilor de subminare a acțiunilor noastre de reducere a riscurilor.

Este important de remarcat faptul că acest apel la acțiune recunoaște, de asemenea, necesitatea de a valorifica punctele forte ale UE în ceea ce privește, printre altele, ponderea inegalabilă a pieței unice a UE, capacitățile noastre tehnologice și industriale, precum și accesul la finanțarea și programele UE. Aceasta include identificarea oportunităților economice ale UE, precum și a domeniilor în care alții sunt dependenți de UE. Prin urmare, prezenta comunicare pledează pentru o abordare integrată, la nivelul întregii administrații și al întreprinderilor, pentru o guvernanță îmbunătățită, precum și pentru o cooperare și mai strânsă cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și, după caz, pentru acțiuni comune. Prezenta comunicare completează strategia cuprinzătoare europeană privind o Uniune a pregătirii pentru situații de criză. Securitatea economică a UE este susținută de cea a statelor sale membre. De asemenea, aceasta este intrinsec legată de relațiile sale mai ample cu lumea și, prin urmare, de politica externă și de securitate comună, care va fi utilizată într-un mod mai sistematic pentru a sprijini obiectivele declarate.

Pe această bază, ancorată într-o analiză bazată pe riscuri, prezenta comunicare se axează pe șase domenii cu grad ridicat de risc prezentate în secțiunea 3, aplică instrumentele de care dispunem și prezintă modul în care acestea pot fi îmbunătățite în continuare.

2. O abordare proactivă a securității economice

UE dispune de o gamă largă de instrumente care contribuie la securitatea sa economică. În prezent, UE trebuie să le utilizeze într-un mod mai strategic, mai eficient și mai proactiv pentru a-și consolida securitatea economică. Deși majoritatea acestor instrumente nu au fost dezvoltate inițial ținând seama de securitatea economică, ele sunt totuși extrem de relevante pentru promovarea obiectivelor de securitate economică ale Uniunii.

O listă neexhaustivă a principalelor instrumente este prezentată în figura 1, iar aplicarea coordonată a acestora este descrisă în continuare în secțiunea 3.

Figura 1: Lista instrumentelor care sprijină securitatea economică, listă neexhaustivă

Pentru a promova securitatea economică a UE, Comisia va utiliza aceste instrumente, în coordonare cu statele membre, după cum urmează:

·Instrumentele referitoare la comerț și concurență vor fi utilizate pentru a reduce treptat expunerea UE la riscuri și pentru a preveni subminarea obiectivelor UE de reducere a riscurilor. Aceasta include extinderea oportunităților de diversificare și, prin urmare, a securității noastre mai extinse în temeiul acordurilor comerciale ale UE, utilizarea strategică a setului de instrumente vamale și abordarea denaturărilor cauzate de subvențiile străine, atât în cadrul pieței unice, cât și prin subvenții sau importuri care fac obiectul unui dumping.

·Instrumentele referitoare la reziliență și securitate cibernetică se vor concentra asupra pregătirii pentru situații de urgență și a gestionării acestora, precum și asupra reducerii expunerii la amenințări externe, cum ar fi amenințările cibernetice.

·Instrumentele referitoare la securitate și ordine publică vor fi utilizate pentru a reduce expunerea excesivă a UE la riscuri, printre altele, pentru a asigura funcționarea normală a societății, sprijinind în același timp acțiunile menite să dezvolte poziția UE în domeniul tehnologiilor și industriilor critice și prevenind subminarea obiectivelor sale de reducere a riscurilor.

·Măsurile de contracarare a acțiunilor coercitive și măsurile restrictive vor viza descurajarea și abordarea situațiilor în care țările terțe încearcă să constrângă UE, precum și protejarea întreprinderilor din UE împotriva măsurilor extrateritoriale impuse de țări terțe și, după caz, declanșarea unei schimbări de comportament a țării în cauză.

·Finanțarea și restricțiile prin intermediul instrumentelor UE, cum ar fi IVCDCI (Global Gateway), Orizont Europa, NextGenerationEU, InvestEU, programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Instrumentele de asistență pentru preaderare (IPA), planurile de creștere pentru Balcanii de Vest și Moldova, precum și Mecanismul pentru Ucraina, EU4Health și viitorul Fond european pentru competitivitate ar trebui să consolideze securitatea economică a UE sau, cel puțin, să nu o slăbească, în concordanță cu normele programelor.

·Inițiativele sectoriale vor fi utilizate pentru a consolida capacitatea și capabilitățile strategice proprii ale UE în domeniile cu risc ridicat identificate în procesul de evaluare a riscurilor.

Cooperarea și coordonarea strânsă cu țările care acordă o importanță similară securității economice și unei ordini mondiale bazate pe norme sunt mai importante ca niciodată. UE va depune eforturi pentru a consolida cooperarea internațională în materie de securitate economică, în special cu partenerii de încredere, inclusiv prin dialoguri specifice privind securitatea economică desfășurate atât la nivel bilateral, cât și în contexte plurilaterale. O astfel de cooperare va sprijini acțiunile comune privind interesele sau preocupările comune în materie de securitate economică. De asemenea, aceasta va îmbunătăți înțelegerea colectivă a riscurilor, va contribui la anticiparea amenințărilor, va permite conceperea unor măsuri de atenuare care să reducă la minimum externalitățile negative și va contribui la construirea și menținerea unor lanțuri de aprovizionare fiabile și reziliente în sectoare strategice esențiale, precum și la evitarea efectelor negative asupra partenerilor noștri internaționali care împărtășesc aceeași viziune.

Comisia va urmări cooperarea cu țările terțe, la nivel bilateral, prin intermediul G7 și în cadre precum Acordul de parteneriat transpacific cuprinzător și progresiv și alte foruri relevante. Comisia va colabora cu partenerii în ceea ce privește elaborarea și implementarea unor standarde de securitate economică pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. O cooperare mai strânsă poate include utilizarea coordonată a instrumentelor și crearea de coaliții cu parteneri care au obiective de securitate economică similare sau care se confruntă cu provocări similare.

De asemenea, trebuie luate în considerare în mod adecvat relevanța politicii de vecinătate și de extindere a UE și impactul asupra acesteia. Riscurile și oportunitățile pentru securitatea economică a UE vor fi integrate în punerea în aplicare de către Comisie a politicilor și programelor în aceste regiuni. Țările candidate sunt pe cale să devină viitoare state membre ale UE; alinierea acestora la politica de securitate economică, precum și integrarea lor treptată pe piața unică sunt esențiale pentru a asigura aderarea lor cu succes, consolidând în același timp capacitatea UE de a aborda atât riscurile existente, cât și cele noi. Prin urmare, este important ca țările candidate să reflecte abordarea UE în materie de securitate economică și, după caz, să se alinieze treptat la legislația UE relevantă pentru obiectivele de securitate economică.

3. Promovarea securității economice europene: domenii cu risc ridicat

Strategia din 2023 a lansat evaluări ale riscurilor care cuprind reziliența lanțului de aprovizionare și securitatea energetică, infrastructura critică, folosirea drept armă a dependențelor economice, precum și securitatea tehnologică și scurgerile de tehnologie. Au fost deja evaluate patru tehnologii critice: IA, tehnologiile cuantice, semiconductorii și biotehnologia. Pe baza acestei activități, Comisia a identificat șase domenii cu risc ridicat în care își va concentra eforturile imediat sau în scurt timp, în strânsă cooperare cu statele membre, cu industria și cu partenerii de încredere. În același timp, Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile și, dacă este necesar, să evalueze și să acționeze în domeniile cu risc ridicat nou apărute.

Prezentare generală a șase domenii cu risc ridicat

3.1. Consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și contracararea dependențelor cu grad ridicat de risc de bunuri și servicii critice

Riscul. Economiile moderne sunt profund interconectate și se bazează pe o gamă largă de factori de producție, bunuri intermediare și servicii esențiale furnizate de parteneri din întreaga lume. În unele cazuri, oferta este foarte concentrată – adesea în țări care nu au aceleași interese strategice și care au capacitatea și disponibilitatea de a crește aceste dependențe și de a le folosi drept armă. Aceste riscuri pentru lanțurile de aprovizionare ale UE sunt deosebit de vizibile în dependența noastră de anumite materii prime critice, materiale prelucrate și avansate, componente ale tehnologiilor curate și semiconductori de bază, precum și în serviciile financiare, produsele farmaceutice, industria aeronautică, tehnologiile digitale și spațiale. Riscurile sunt vizibile și în sectorul agroalimentar, în care Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar 2 stabilește necesitatea de a reduce dependențele strategice, în special în situația în care UE se bazează doar pe câțiva parteneri pentru importurile de hrană pentru animale și aditivi furajeri, precum și de îngrășăminte.

Dependențele cu grad ridicat de risc: (i) pot fi folosite drept armă în scopuri coercitive (de exemplu, materii prime critice, semiconductori de bază, materiale avansate, produse energetice, amenințări cu dezactivarea anumitor servicii); (ii) pot crea o vulnerabilitate economică sistemică sau un risc sistemic pentru ordinea publică și protecția sănătății publice în situații de criză (de exemplu, echipamente individuale de protecție, aprovizionarea cu medicamente critice, aprovizionarea cu alimente); (iii) pot genera riscul unor perturbări transsectoriale la scară largă (de exemplu, prin penetrarea rețelelor de telecomunicații, dependența de un singur furnizor de servicii cloud, sistarea serviciilor digitale); (iv) afectează competitivitatea UE, încetinind tranziția verde și cea digitală în cazul în care aprovizionarea este perturbată (de exemplu, baterii, magneți permanenți, produse și componente ale tehnologiilor curate, materiale avansate); (v) afectează autonomia statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea și exploatarea capabilităților militare sau (vi) amenință suveranitatea alimentară a UE.

Obiectiv. Comisia și statele membre vor încerca să reducă la minimum potențialul de perturbare pe termen scurt, în același timp punând în aplicare măsuri de reducere treptată a dependențelor actuale cu grad ridicat de risc de pe piața unică și de contracarare a eforturilor de creare a unora noi. Comisia își va utiliza instrumentele pentru a monitoriza lanțul de aprovizionare, pentru a crea un cadru de sprijinire a diversificării aprovizionării și pentru a preveni subminarea acțiunilor UE prin abordarea denaturării concurenței pe piața unică. Acțiunile întreprinse în contextul avansării către economia circulară vor juca, de asemenea, un rol important.

Comisia va lua măsurile necesare pentru a se asigura că lanțurile sale alternative de aprovizionare nu sunt subminate de dumping și de manipularea prețurilor.

Comisia va sprijini statele membre la implementarea integrală și eficace a instrumentelor existente, în special a criteriilor de reziliență pe care statele membre vor trebui să le aplice, începând din ianuarie 2026, în cadrul achizițiilor publice, al licitațiilor și al schemelor publice de sprijin în temeiul Regulamentului privind industria „zero net”.

De asemenea, Comisia va lua măsuri atât pentru a dezvolta capacitatea și capabilitățile interne ale UE, cât și pentru a diversifica aprovizionarea prin cooperarea cu partenerii, inclusiv prin valorificarea rețelei sale extinse de acorduri comerciale și a altor forme de cooperare bilaterală și plurilaterală. Aceasta va include luarea în considerare a producerii anumitor produse critice în țările noastre candidate și în țările noastre partenere în sens mai larg, inclusiv regiuni precum Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Acest lucru va consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare diversificate ale UE și va deschide noi oportunități pentru întreprinderile din UE. Comisia va continua să identifice și să monitorizeze în permanență vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare și dependențele cu grad ridicat de risc prin intermediul procesului său de evaluare a riscurilor și prin colaborarea cu statele membre și cu industria. .

3.2. Atragerea de investiții cu valoare adăugată din exterior care să consolideze securitatea economică a UE

Riscul. Investițiile din exterior stimulează reziliența și competitivitatea UE prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea capacităților industriale, valorificarea finanțării și a oportunităților de extindere, sprijinirea inovării și a transferului de tehnologie. Totuși, anumite forme de investiții din exterior pot prezenta riscuri. Printre aceste riscuri se numără: (i) riscurile la adresa securității și a ordinii publice, inclusiv accesul la date sensibile (de exemplu, geolocalizare, date biometrice, secrete comerciale), accesul la infrastructura critică, accesul la tehnologii cu dublă utilizare și la alte tehnologii critice; (ii) riscurile legate de reziliența economică, cum ar fi dependențele mai profunde sau un punct unic de eșec în lanțurile de aprovizionare critice controlate de entități cu risc ridicat sau de țări terțe, care ne subminează interesele în materie de securitate economică (de exemplu, baterii, materii prime critice, software și componente), ceea ce face ca UE să fie vulnerabilă la perturbări economice sau la folosirea drept armă a acestora și (iii) provocările legate de nivelul scăzut al competitivității, cum ar fi lipsa transferului de tehnologie, crearea de valoare adăugată limitată (de exemplu, doar linii de asamblare), angajarea de lucrători din țara investitoare, afectând astfel, printre altele, piața locală a forței de muncă.

Obiectiv. Comisia se va concentra pe asigurarea faptului că UE rămâne deschisă și atractivă pentru investițiile străine. Comisia va încerca să echilibreze această deschidere, acolo unde este necesar pentru securitatea economică a UE, cu necesitatea de a evita adâncirea dependențelor sau crearea unora noi. În plus, este esențial să se mențină capacitatea întreprinderilor din UE de a inova, inclusiv prin achiziția străină a unor drepturi esențiale de proprietate intelectuală de la campionii emergenți, asigurând securitatea aprovizionării și continuitatea serviciului. Comisia își va utiliza instrumentele și inițiativele pentru a stabili și a pune în aplicare măsuri specifice, cum ar fi condiționarea investițiilor din exterior care încurajează transferul de tehnologie pentru entitățile din țările care subminează în mod intenționat securitatea noastră economică.

3.3. Sprijinirea unei baze industriale dinamice de apărare și spațiale, precum și a altor sectoare industriale cu risc ridicat

Riscul. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea tensiunilor geopolitice și acțiunile bazate pe politici pentru folosirea drept armă a dependențelor comerciale evidențiază importanța investițiilor într-o bază industrială internă dinamică, în special în industria apărării și în cea spațială, precum și în sectoarele strategice cu dublă utilizare, cum ar fi transporturile (de exemplu, aviația, aeronautica, construcțiile navale și porturile), care alimentează economia UE și sprijină autonomia sa strategică. Printre riscurile din acest domeniu se numără: (i) investiții (interne) insuficiente; (ii) volume scăzute ale producției, combinate cu achiziții insuficiente de tehnologie internă pentru infrastructura instituțională; (iii) politici și practici care nu se bazează pe piață ale țărilor terțe, care conduc la denaturări pe piețele mondiale și regionale; (iv) controale nejustificate sau disproporționate ale exporturilor impuse de țări terțe asupra produselor și tehnologiilor europene (extrateritorialitatea regimurilor de export ale țărilor terțe); (v) pierderea dreptului de proprietate și a controlului ca urmare a achizițiilor străine, inclusiv, în anumite cazuri, prin achiziții de portofoliu; (vi) un cadru de reglementare rigid și piețe de capital fragmentate, care nu facilitează fluxul de fonduri și nici nu promovează demararea și dezvoltarea tehnologiilor cu grad ridicat de risc/cu randament ridicat și având capacități cu dublă utilizare.

Anumite componente din sectoare critice, cum ar fi apărarea, provin de la entități cu risc ridicat, ceea ce ar putea împiedica accesul la echipamente de apărare, tehnologii cu dublă utilizare și mijloace de mobilitate militară și utilizarea acestora în cazul în care apare o situație de tensiune geopolitică. Totodată, este esențial ca UE să mențină o forță de muncă înalt calificată și să nu rămână în urma curbei inovării în ceea ce privește tehnologiile care stau la baza sectoarelor strategice. Atenuarea eficace a acestor riscuri prin mobilizarea rapidă a unor instrumente specifice și eficace este esențială pentru capabilitățile militare și de apărare din UE.

Obiectiv. Comisia își va utiliza instrumentele pentru a menține și a dezvolta capacitatea și capabilitățile strategice de producție în UE, în special prin: (i) promovarea investițiilor publice și private și, după caz, reducerea riscurilor aferente acestor investiții; (ii) sprijinirea cererii (stimulente) și prin agregare sau achiziționare în comun; (iii) prevenirea relocării capacităților și sectoarelor strategice; (iv) eliminarea treptată a actorilor potențial ostili din domeniul apărării și din alte lanțuri de aprovizionare critice, inclusiv limitarea achizițiilor publice din afara UE de tehnologii critice restricționate în domeniul apărării și al spațiului; (v) atenuarea amenințărilor reprezentate de investițiile străine directe în întreprinderi care furnizează produse sau tehnologii critice, (vi) sprijinirea dezvoltării de tehnologii, componente și materiale critice în UE, urmând obiective pe termen lung, precum și a achizițiilor lor interne pentru infrastructuri instituționale; (vii) asigurarea faptului că start-upurile și întreprinderile din UE dispun de condițiile necesare pentru a se extinde, de exemplu, printr-o finanțare adecvată și printr-un tratament tarifar favorabil temporar pentru anumiți factori de producție, precum și printr-un ecosistem favorabil al piețelor de capital.

Prioritatea va fi sprijinirea bazei industriale de apărare și spațiale. Deși, în perioada imediat următoare, se va pune accentul pe situațiile specifice cu grad ridicat de risc identificate în procesul de evaluare a riscurilor, Comisia va monitoriza îndeaproape, din perspectiva securității economice, toate industriile esențiale, cum ar fi tehnologiile curate, industria energetică și industriile energointensive și circulare, industria agroalimentară, industria digitală și electronică, industria aviatică (inclusiv cea aeronautică), industria construcțiilor navale, industria autovehiculelor și industria medicală.

3.4. Dezvoltarea și menținerea poziției de lider în domeniul tehnologiilor critice

Riscul. Anumite țări terțe și întreprinderi și-au manifestat interesul de a dobândi controlul asupra tehnologiei și know-how-ului emergente sau avansate ale UE. În unele cazuri, astfel de acțiuni au vizat compromiterea capacității Uniunii de a concura în domeniul tehnologiei. Aceste țări terțe și întreprinderi încearcă să își atingă obiectivul, de exemplu, prin achiziții, cooperare în domeniul cercetării și dezvoltării, inginerie inversă sau spionaj industrial. Acest lucru se realizează, de asemenea, prin reducerea artificială a cotei de piață a întreprinderilor mai inovatoare, ceea ce, la rândul său, duce la mai puține venituri disponibile pentru a investi în cercetare și dezvoltare de vârf. Pe termen lung, performanța economică, securitatea și poziția geopolitică a UE vor depinde de menținerea și dezvoltarea capacităților noastre tehnologice. Prin urmare, menținerea capacităților UE în ceea ce privește aceste tehnologii, prin consolidarea instrumentelor de finanțare specifice ale UE și prin abordarea securității tehnologice și a scurgerilor de tehnologie, are o importanță strategică. În același timp, trebuie să se acorde o atenție deosebită aplicării și respectării tot mai fragmentate a controalelor exporturilor de produse cu dublă utilizare.

Obiectiv. Comisia își va utiliza instrumentele pentru a sprijini un cadru pozitiv pentru dezvoltarea tehnologiilor critice în UE și pentru a preveni acțiunile care subminează eforturile UE, prin abordarea denaturărilor. Comisia va monitoriza evoluțiile pieței și va oferi sprijin suplimentar pentru activitățile de cercetare și inovare din UE, care sunt desfășurate de start-upuri și întreprinderi în fază de extindere, de întreprinderi consacrate, de organizații din domeniul cercetării și inovării și de mediul academic. Comisia se va concentra pe asigurarea implementării industriale și a valorificării realizărilor în materie de cercetare, dezvoltare și inovare în baza industrială a pieței unice. Al 28-lea regim, care oferă întreprinderilor un set unic și armonizat de norme la nivelul UE pentru constituirea, guvernanța, mobilitatea și accesul la finanțare al întreprinderilor, va consolida reziliența economică a UE prin facilitarea unor operațiuni transfrontaliere mai sigure și a unor lanțuri de aprovizionare mai solide și mai diversificate.

Comisia va promova securitatea cercetării și inovării și va lua măsurile de sprijin necesare pentru a atenua riscul de scurgere de tehnologie sau know-how, de exemplu prin achiziții agresive, prin cooperare în domeniul cercetării și dezvoltării și prin investiții pe piețele strategice și emergente ale UE în destinații sau sectoare sensibile, continuând, în același timp, să promoveze parteneriate internaționale de încredere în domeniul cercetării și inovării, care sunt esențiale pentru obiectivele de securitate economică ale Uniunii. Comisia va analiza modalitățile de asigurare a faptului că întreprinderile și organizațiile din domeniul cercetării și inovării din UE se pot extinde și pot evita achizițiile/transferurile de proprietate determinate exclusiv de oportunitățile de finanțare insuficiente din surse de încredere. În același timp, Comisia va încerca să prevină accesul entităților cu grad ridicat de risc la acțiunile sprijinite de Uniune în domeniul tehnologiei critice, care ar putea fi folosite drept armă împotriva UE.

3.5. Prevenirea accesului la informații și date sensibile care ar putea submina securitatea economică a UE

Riscul. Țările terțe obțin acces la informații/date sensibile ale UE sau ale statelor sale membre, fie ca urmare a desfășurării unor activități de spionaj industrial sau a furnizării de hardware sau software utilizat în anumite produse (de exemplu, vehicule conectate, 5G/alte rețele de telecomunicații, infrastructura rețelei de energie electrică, platforme de secvențiere a ADN-ului), fie ca urmare a dreptului lor de proprietate și a controlului asupra anumitor întreprinderi care dețin informații/date sensibile (de exemplu, operatori portuari, aeroportuari și de trafic, rețele financiare, modele de IA, portaluri de date, telecomunicații, date cu caracter personal sau informații sensibile privind piața). Există implicații clare pentru securitatea și ordinea publică, care sunt agravate și mai mult de potențialele efecte economice, de exemplu cele legate de fragmentarea lanțurilor de aprovizionare. În sectorul energetic, de exemplu, acest risc se extinde la achiziționarea de către investitori din afara UE a unor întreprinderi din UE care dețin tehnologii avansate pentru monitorizarea și prelucrarea datelor operaționale provenite de la infrastructura energetică critică.

Obiectiv. Reducerea și, acolo unde este posibil, eliminarea riscului de acces al entităților cu grad ridicat de risc și al entităților afiliate la informații/date sensibile ale UE sau ale statelor sale membre și, prin urmare, limitarea potențialelor efecte negative asupra economiei și securității UE. De asemenea, se va acorda atenție riscului potențial prezentat de lucrătorii străini din sectoarele strategice și de studenții străini din învățământul superior, inclusiv din domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM), în conformitate cu procedurile relevante.

3.6. Prevenirea și atenuarea perturbărilor infrastructurii critice a UE care afectează economia UE

Riscul. Infrastructura critică a UE – inclusiv transporturile, sistemele spațiale, infrastructura energetică și de comunicații, în special cele care sunt identificate ca fiind strategice pentru mobilitatea militară – poate fi perturbată de actori străini, ceea ce ar putea duce la efecte în cascadă asupra economiei europene. Accentul se va pune pe asigurarea stabilității serviciilor furnizate. Perturbările ar putea apărea în urma unor atacuri fizice, cibernetice sau hibride, inclusiv sabotajul unor întregi instalații sau al unor părți/subcomponente ale acestora. Perturbările ar putea fi, de asemenea, legate de lanțurile de aprovizionare cu TIC, care stau la baza componentelor sau serviciilor critice și chiar a infrastructurilor critice. Există, de asemenea, un risc de poziționare prealabilă a operatorilor și țărilor terțe cu grad ridicat de risc în infrastructura critică a UE, în vederea dobândirii capacității de a o perturba (atunci când și dacă este necesar). În plus, există un risc reputațional și de credibilitate în cazul în care anumite infrastructuri sunt amenințate sau afectate efectiv. În cele din urmă, există un risc legat de asumarea de către țările terțe a unui rol de lider în stabilirea standardelor internaționale, ceea ce poate afecta infrastructura critică.

Obiectiv. În conformitate cu strategiile relevante ale UE în materie de apărare, securitate internă și pregătire, asigurarea respectării normelor existente pentru a reduce riscul de scurgeri de date/spionaj și de perturbare fizică și cibernetică, în special prin: (i) limitarea dreptului de proprietate/control/exploatare al entităților cu grad ridicat de risc asupra infrastructurii critice europene; (ii) sporirea măsurilor de protecție fizică; (iii) limitarea vulnerabilităților cibernetice, precum și (iv) limitarea dependențelor de furnizori unici sau de furnizori cu grad ridicat de risc, precum și a vulnerabilităților ascunse, a ușilor secrete sau a potențialelor perturbări sistemice ale aprovizionării cu TIC, în special în cazurile de blocaj tehnologic sau de dependență de furnizori; (v) rezervarea capacităților critice de producție ale UE cu potențial de extindere în perioade de perturbări ale lanțului de aprovizionare sau de crize sanitare la nivel mondial; (vi) activitatea Comisiei de a împiedica accesul entităților cu grad ridicat de risc la acțiunile sprijinite de Uniune, inclusiv la acțiunile sprijinite de instituții și instrumente financiare publice; ; (vii) sprijinirea dezvoltării unor furnizori de încredere de subcomponente critice în UE și în țări terțe de încredere, astfel încât să existe alternative viabile; (viii) sprijinirea inițiativelor emblematice în domeniul apărării și în domenii conexe (Supravegherea flancului estic, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor).

4. Acțiuni de consolidare a securității economice a UE

Accesul la informații de calitate și analiza aprofundată a acestora reprezintă punctul de plecare pentru o politică și un proces decizional eficace și bine informate în materie de securitate economică la nivelul UE. Sistemul de evaluare a riscurilor lansat de Strategia din 2023 va rămâne în centrul acestor eforturi. Evaluările existente vor fi actualizate, aprofundate și completate de altele noi la nivelul tehnologiilor critice și al lanțurilor de aprovizionare.

Comisia își va dezvolta în continuare capacitatea de colectare a informațiilor privind securitatea economică. Comisia va accelera cartografierea dependențelor strategice de-a lungul lanțurilor valorice care conduc la vulnerabilități pentru economia Uniunii și va consolida monitorizarea și anticiparea acțiunilor întreprinse de țările terțe pentru a crea noi dependențe sau pentru a le menține pe cele existente.

Totodată, succesul politicii de securitate economică a UE va depinde de o mai bună coordonare atât la nivelul UE, cât și cu statele membre. Aceasta include construirea unei înțelegeri comune a amenințărilor la adresa securității economice, identificarea riscurilor concrete și elaborarea unor măsuri de atenuare. Acest lucru ar trebui să se bazeze pe fluxuri de informații mai bune, pe o înțelegere deplină a costurilor și beneficiilor acțiunilor UE și pe disponibilitatea de a acționa în comun atunci când este necesar, plasând UE într-o poziție de forță. Comisia a luat măsurile organizatorice interne necesare. Însă acest lucru necesită, de asemenea, un nou mod de lucru cu statele membre și, din ce în ce mai mult, între statele membre și în interiorul acestora, în special în ceea ce privește domeniile de politică care sunt din ce în ce mai strategice, dar care au fost în mod tradițional descentralizate, cum ar fi cercetarea și inovarea.

UE va continua să colaboreze îndeaproape cu industria, prin asigurarea unui schimb securizat de informații și a unei implicări mai structurate. Industria se află în prima linie a securității economice a UE. Întreprinderile trebuie să devină mai reziliente și să își diversifice lanțurile de aprovizionare critice, în special prin eliminarea dependenței totale de un singur furnizor cu grad ridicat de risc. De asemenea, este esențial să integreze în modelele lor de afaceri costurile care decurg dintr-o mai mare diversificare, recunoscând beneficiile pe care le aduce reziliența la riscurile geopolitice. Acesta trebuie să constituie un proces bidirecțional și o responsabilitate care trebuie împărțită între sectorul public și cel privat, permițând factorilor de decizie să îmbunătățească capacitatea UE de evaluare a amenințărilor și de colectare a informațiilor operative comerciale și să o pregătească pentru acțiune, ajutând în același timp industria să aplice măsuri de atenuare la nivel de întreprindere.

Comisia, sprijinită de Înaltul Reprezentant: ®își va îmbunătăți capacitatea de colectare și analiză a informațiilor prin promovarea mai rapidă a evaluărilor riscurilor cu privire la anumite lanțuri de aprovizionare critice, infrastructuri critice și tehnologii critice și prin lansarea de cereri periodice de contribuții pentru a obține contribuții din partea industriei și a părților interesate în ceea ce privește vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare și expunerea la presiuni externe.  ®Va promova o mai bună coordonare și un schimb mai intens de informații cu statele membre prin intermediul rețelei sale de securitate economică. Comisia va utiliza rețeaua pentru a promova elaborarea de scenarii, pentru a alinia înțelegerea amenințărilor, a riscurilor și a posibilităților de atenuare, pentru a facilita schimbul de informații și pentru a sprijini punerea în aplicare, în special în ceea ce privește utilizarea instrumentelor care intră în sfera responsabilităților statelor membre. În acest context, Comisia se va asigura că sunt disponibile sisteme de informații adecvate pentru a sprijini schimbul rapid și securizat de informații clasificate între statele membre și cu acestea cu privire la aspecte legate de securitatea economică – inclusiv cu privire la evaluările riscurilor, la entitățile critice și cele cu grad ridicat de risc și la tranzacțiile care pot prezenta motive de îngrijorare. Acest lucru va completa activitatea rețelei de constituire de stocuri a UE, care se axează pe asigurarea aprovizionării cu bunuri esențiale în situații de criză. ®Va crea o platformă de informare cu privire la securitatea economică, în cadrul căreia, cu sprijinul SEAE, al INTCEN/SIAC 3 , al rețelei delegațiilor UE și al statelor membre, precum și al instrumentelor existente de monitorizare economică a pieței unice, cum ar fi notificarea de alertă privind lanțul de aprovizionare (SCAN), va cartografia și va consolida informațiile disponibile în cadrul mecanismelor publice și private existente și va coordona colectarea de informații suplimentare relevante pentru securitatea economică. Aceasta va include un mecanism de monitorizare a pieței destinat colectării de informații cu privire la evoluțiile din domeniile cu risc ridicat, inclusiv informații rapide privind fluxurile comerciale din sectoarele care fac obiectul diversificării, pentru a se asigura că acțiunile UE nu sunt subminate. De asemenea, Comisia va consolida informațiile privind entitățile cu grad ridicat de risc pentru a sprijini procesul de evaluare a eligibilității pentru finanțare din partea UE și participarea la un proces de investiții sau de achiziții publice al UE. În plus, Autoritatea vamală a UE și Platforma de date vamale a UE ar permite sprijinirea și asigurarea în mod eficient a punerii în aplicare a inițiativelor conexe ale UE în materie de securitate economică, facilitând, de asemenea, schimbul de informații relevante. ®Va intensifica implicarea structurată a delegațiilor UE, asigurând legătura cu misiunile statelor membre, cu alte organisme ale UE și cu comunitatea de afaceri a UE prezentă în țările terțe, pentru a asigura contribuții eficace la evaluarea, monitorizarea și atenuarea riscurilor în ceea ce privește securitatea economică, inclusiv prin facilitarea schimburilor între întreprinderi și între întreprinderi și administrațiile publice. ®Va evalua, până în T3 2026, măsura în care Regulamentul privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne (IMERA) permite colectarea de informații privind lanțul de aprovizionare la nivel de întreprindere, de la întreprinderile din sectoarele cu risc ridicat. Ținând cont de această analiză, Comisia va evalua necesitatea unor măsuri suplimentare. ®Va recomanda statelor membre să numească consilieri naționali de securitate economică de nivel înalt, care să fie responsabili cu coordonarea interguvernamentală a evaluării și atenuării riscurilor în materie de securitate economică. Comisia va promova o mai bună coordonare a politicilor și acțiuni comune prin reunirea periodică a acestor consilieri. De asemenea, Comisia invită Consiliul UE să ia în considerare convocarea periodică a formațiunilor relevante ale Consiliului pentru discuții la nivel politic. ®Va crea un grup de consilieri de încredere, format din reprezentanți ai întreprinderilor din UE, care să ofere, printre altele, consiliere cu privire la riscurile specifice și la răspunsurile potențiale, precum și să discute despre strategiile de reducere a riscurilor. Comisia va invita periodic reprezentanți ai industriei să participe la discuțiile sectoriale ale Rețelei pentru securitate economică și, după caz, va informa comisarii europeni. ®Va crea un portal de informare cu privire la reziliența comercială, ca parte a portalului privind accesul la piețe (A2M), pentru a oferi întreprinderilor din UE informații actualizate cu privire la restricțiile la export și la alte măsuri restrictive impuse de țări terțe, precum și cu privire la riscurile potențiale legate de necesitatea de a consolida reziliența UE. ®Va extinde Observatorul pentru tehnologii critice cu scopul de a identifica, monitoriza și analiza industria de apărare și spațială și lanțurile de aprovizionare aferente, precum și de a acoperi tehnologiile emergente și a sprijini punerea în aplicare, la nivelul UE și la nivel național, a foilor de parcurs tehnologice ale UE rezultate. ®Va utiliza viitorul Centru de expertiză în domeniul securității cercetării pentru a promova securitatea cercetării și a spori reziliența comunității de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unei platforme de diligență necesară care să sprijine universitățile în alegerea partenerilor lor internaționali. ®Va analiza modalități de aliniere și integrare a țărilor candidate în abordarea noastră în materie de securitate economică, în special în domeniile în care vulnerabilitățile lor în materie de securitate economică pot prezenta un risc de securitate pentru UE.

Pe baza unei analize și a unei guvernanțe consolidate, UE își poate urmări mai bine obiectivele de securitate economică prin (i) clarificarea și îmbunătățirea implementării instrumentelor existente și (ii) dezvoltarea de noi instrumente acolo unde este necesar.

În primul rând, Comisia va adapta modul în care utilizează unele dintre instrumentele sale pentru a le face mai eficace în ceea ce privește gestionarea riscurilor la adresa securității economice și va încerca să îmbunătățească coordonarea dintre aceste instrumente.

Comisia va lua următoarele măsuri pentru a îmbunătăți utilizarea instrumentelor: ®Finanțarea din partea UE: ·În viitor, în cadrul activităților sale de finanțare, Comisia va stimula proiecte care sprijină securitatea economică a UE.   ·În special, Comisia ar trebui să mobilizeze un nivel suficient de finanțare pentru reducerea dependențelor de tehnologiile, componentele și materialele critice, în special în sectoare strategice precum spațiul și apărarea, inclusiv pentru a pune pe deplin în aplicare foile de parcurs tehnologice ale Observatorului pentru tehnologii critice (OCT). ·Comisia, statele membre și partenerii de implementare ar trebui să încerce să împiedice accesul entităților cu grad ridicat de risc la acțiuni sensibile sprijinite de Uniune. Articolul 136 din Regulamentul financiar prevede un temei juridic orizontal pentru protejarea securității și a ordinii publice a UE atunci când Comisia și partenerii de implementare execută bugetul UE. Acesta permite împiedicarea entităților cu grad ridicat de risc să beneficieze de fonduri din partea UE, precum și restricționarea accesului la fondurile UE în sectoarele și domeniile strategice ale tehnologiei și infrastructurii critice pentru entitățile provenind din țări terțe care subminează interesele de securitate economică ale UE. Pentru evitarea oricărei ambiguități, partenerii de implementare ar trebui să se abțină de la sprijinirea proiectelor care contravin celor de mai sus, inclusiv în cadrul operațiunilor pe risc propriu. În acest scop și pentru a asigura o mai bună aliniere a politicilor între programele UE și obiectivele de securitate economică, în T1 2026 vor fi puse la dispoziție orientări, sprijinind astfel dezvoltarea unei abordări mai coerente și mai eficace. Totodată, Comisia va încuraja statele membre, grupul BEI și alte instituții financiare internaționale/bănci și instituții naționale de promovare care execută bugete naționale sau ale UE să acorde prioritate sprijinului pentru întreprinderile din UE care reduc dependențele străine în sectoarele critice, în special pentru proiecte specifice, tehnologii critice și infrastructuri critice identificate ca prezentând un grad ridicat de risc. În mod similar, furnizorii din țări terțe cu grad ridicat de risc ar trebui împiedicați să acceseze finanțare din partea UE și finanțare națională în cazul în care țările terțe respective, pe baza unor criterii specifice, sunt identificate ca subminând interesele de securitate economică ale UE. ®Examinarea investițiilor străine directe: ·Comisia va elabora orientări pe baza experienței dobândite cu ocazia punerii în aplicare a actualului Regulament privind examinarea investițiilor străine directe pentru a se asigura că autoritățile naționale de examinare abordează examinarea în mod consecvent, inclusiv în sectoarele strategice. Orientările ar stabili, de asemenea, modul în care se poate ține seama de potențialul risc cumulativ al investițiilor multiple. Acestea vor fi completate de orientări privind interacțiunea dintre cerințele la nivelul UE și aplicarea mecanismelor naționale de examinare în sectorul financiar. ®Controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare: ·Comisia va efectua o evaluare globală a Regulamentului privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare. În cadrul acestei evaluări, Comisia va analiza dacă regulamentul își atinge obiectivele în contextul noilor realități geopolitice și geoeconomice, inclusiv impactul recurgerii tot mai frecvente la controale unilaterale care pot avea, de asemenea, un impact asupra pieței unice. Comisia va continua să analizeze, împreună cu statele membre, modalitățile de adoptare eficientă a controalelor europene în domeniile tehnologice emergente în acest nou context. În cursul procesului de evaluare, Comisia va asigura informarea activă a părților interesate din statele membre, din industrie, din institutele de cercetare și din mediul academic. ®Instrumentele de apărare comercială: ·Atunci când se inițiază un caz relevant pentru securitatea economică a UE, securitatea economică a UE se va reflecta în desfășurarea investigației și în conceperea unor posibile măsuri. ®Instrumentele pentru piața internă, vamă și concurență: ·Comisia va utiliza pe deplin Regulamentul privind subvențiile străine pentru a menține o concurență loială în domeniile în care subvențiile străine conduc la denaturări care prezintă riscuri pentru securitatea economică. ·Comisia va încuraja statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile existente în materie de ajutoare de stat, cum ar fi Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată, Orientările privind ajutoarele de stat regionale, Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, precum și proiectele importante de interes european comun, ca instrumente de consolidare a rezilienței. ·Comisia va revizui utilizarea instrumentelor vamale strategice (suspendări tarifare, contingente autonome) pentru factorii de producție esențiali, în vederea sprijinirii competitivității întreprinderilor din Uniune.

În al doilea rând, Comisia va elabora noi măsuri pentru a promova securitatea economică a UE.

Comisia va întreprinde următoarele acțiuni: ®Va analiza posibilitatea de a institui, în cadrul unui proiect pilot, un mecanism de monitorizare a start-upurilor la nivelul UE, menit să identifice start-upurile din domeniile tehnologice critice care sunt vulnerabile în fața riscului de achiziții străine ostile, redirecționându-le către alternative de investiții ale UE și către alte forme de sprijin (de exemplu, consiliere, consolidarea capacităților, stabilirea de contacte cu investitorii). Mecanismul ar urma să funcționeze în strânsă legătură cu inițiativele existente, cum ar fi Strategia UE privind start-upurile și întreprinderile în fază de extindere. ®Va colabora cu autoritățile de supraveghere pentru a monitoriza investițiile de portofoliu (care nu intră în domeniul de aplicare al mecanismului de coordonare a ISD) în domeniile identificate ca prezentând un risc ridicat în sensul securității economice. ®Va include o componentă de securitate economică pentru principalele sectoare strategice în viitorul instrument de coordonare a competitivității. ®Va consolida baza industrială și reziliența lanțurilor de aprovizionare ale UE prin intermediul Actului legislativ privind accelerarea activității industriale. ®Astfel cum s-a subliniat în ResourceEU, Comisia va dezvolta în continuare piețele secundare pentru materiile prime critice, inclusiv prin intermediul Actului legislativ privind economia circulară, pentru a facilita finanțarea proiectelor strategice privind materiile prime critice în domenii identificate ca prezentând un risc ridicat în sensul securității economice. ®Va analiza, până în T3 2026, modalitățile de consolidare a protecției industriei împotriva politicilor comerciale neloiale și a evoluțiilor negative ale pieței mondiale, cum ar fi supracapacitatea. În acest caz, Comisia va evalua eficacitatea și caracterul adecvat al instrumentelor existente și va lua în considerare necesitatea adoptării unor măsuri noi. ®Va revizui „legea de blocaj” pentru a simplifica aplicarea acesteia și a reduce costurile de asigurare a conformității pentru persoanele fizice și întreprinderile din UE, precum și pentru a crea un factor de descurajare credibil împotriva aplicării extrateritoriale a sancțiunilor țărilor terțe. Acest lucru va consolida securitatea economică europeană printr-o mai bună protecție a operatorilor din UE împotriva măsurilor contradictorii din țări terțe și prin asigurarea unui cadru mai previzibil, mai eficace și mai asertiv. ®Va analiza modalitățile de încurajare a întreprinderilor din anumite sectoare cu risc ridicat să se asigure că aprovizionarea provine de la cel puțin doi furnizori diferiți și să limiteze expunerea la un singur furnizor dominant. ®Va analiza posibilitatea de a oferi sprijin financiar întreprinderilor care fac obiectul deciziilor de examinare a ISD în situațiile în care viabilitatea lor financiară poate fi pusă în pericol în absența unei investiții, fără a aduce atingere normelor privind ajutoarele de stat. ®În cadrul revizuirii directivelor privind achizițiile publice, Comisia va propune criterii europene de preferință în anumite sectoare strategice în care achizițiile noastre publice stimulează cererea pentru poziția de lider industrial a Europei, ne sporesc reziliența și atenuează riscurile la adresa securității. ®Va stimula întreprinderile să reducă dependențele în domeniile tehnologiilor emergente, în cadrul viitorului Regulament privind cipurile 2.0, al Regulamentului privind tehnologiile cuantice, al Regulamentului privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA, precum și al Strategiei Comisiei privind sursele deschise. ®Va utiliza viitoarea revizuire a Regulamentului privind securitatea cibernetică pentru a adopta la nivelul UE restricții privind accesul furnizorilor cu grad ridicat de risc la infrastructura critică.

5. Concluzie

UE își menține angajamentul ferm față de comerțul deschis și bazat pe norme, față de relațiile de investiții și față de cooperarea internațională. Prin urmare, UE va continua să sprijine investițiile și comerțul deschis cu parteneri din întreaga lume și să beneficieze de pe urma acestora. În același timp, în mediul geopolitic actual, protejarea securității economice a UE este imperativă. Abordarea riscurilor care decurg din deschidere este esențială pentru menținerea acesteia, precum și pentru securitatea noastră mai amplă și pentru competitivitatea industriei noastre.

UE dispune deja de numeroase instrumente pentru a urmări acest obiectiv. Aceste instrumente trebuie utilizate acum în mod strategic și, acolo unde este necesar, trebuie îmbunătățite în continuare, atât pentru a descuraja în mod credibil amenințările la adresa securității economice a UE înainte ca acestea să apară, cât și pentru a răspunde în mod eficace atunci când apar. Pentru a realiza acest lucru, Comisia, Parlamentul European și statele membre trebuie să acționeze în strânsă legătură și să coopereze îndeaproape cu industria, în vederea unui proces decizional eficient și în cunoștință de cauză.

UE este hotărâtă să utilizeze mai proactiv, mai strategic și mai coordonat toate instrumentele disponibile pentru a construi o economie puternică, sigură și rezilientă pe termen lung și pentru a funcționa în mod eficace în noile condiții geopolitice și geoeconomice care modelează comerțul mondial.

(1)

 JOIN(2023) 20 final.

(2)

 COM/2024/75 din 19 februarie 2025.

(3)

 Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă face parte din Capacitatea unică de analiză a informațiilor a UE (SIAC) și este centrul civil de informații al UE, oferind o analiză aprofundată factorilor de decizie din toate instituțiile UE.