1.

declară din nou că se angajează ferm să apere modelul european în domeniul sportului, în care sportul și activitatea fizică sunt în slujba obiectivelor societății și își aduc contribuția în domenii-cheie de politică ale UE;

2.

recunoaște că trebuie protejat modelul european în domeniul sportului, astfel încât să se asigure dezvoltarea sustenabilă în permanență a sportului și a activității fizice, de la sportul de masă până la cel profesionist și la nivel local, regional, național și european;

3.

evidențiază că trebuie dezvoltat în continuare modelul european în domeniul sportului, în concordanță cu interesele cetățenilor, cu valorile și prioritățile politice ale UE, cum ar fi egalitatea, diversitatea, incluziunea, sustenabilitatea, sănătatea și starea de bine, modelul social european și competitivitatea UE;

4.

cere tuturor părților interesate să facă mai multe eforturi pentru a promova un sport sigur, incluziv și echitabil, accesibil tuturor, punând accentul pe promovarea egalității de gen, combaterea tuturor formelor de violență, discriminare și hărțuire și îmbunătățirea accesibilității infrastructurii sportive;

5.

subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura includerea persoanelor cu dizabilități în toate contextele sportive, inclusiv implicarea acestora în procesele de guvernanță și de luare a deciziilor;

6.

reliefează că modelul european în domeniul sportului trebuie să se bazeze pe principiul potrivit căruia sportul constituie un bun public, garantând că investițiile publice în sport aduc beneficii societății sub forma incluziunii, sănătății, educației și coeziunii sociale;

7.

evidențiază că activitatea fizică are un rol fundamental pentru toți, indiferent de vârstă, subliniind avantajele sale imediate și pe termen lung pentru sănătatea fizică și psihică, precum și că ajută la dezvoltarea și menținerea competențelor sociale și a abilităților de viață ale tinerilor;

8.

subliniază importanța promovării activității fizice în rândul copiilor și tinerilor, inclusiv a implicării sportivilor și a sportivilor paralimpici ca modele de urmat, și solicită creșterea investițiilor în infrastructurile sportive școlare necesare, în educația fizică de calitate și în programele sportive extrașcolare;

9.

subliniază rolul preventiv al sportului în abordarea izolării sociale, a violenței și a radicalizării tinerilor și evidențiază necesitatea de a-i proteja de orice formă de abuz în sport;

10.

subliniază rolul esențial al voluntarilor în sport și invită Comisia să elaboreze recomandări împreună cu statele membre pentru a sprijini și a stimula voluntariatul în sport, inclusiv orientări pentru atragerea, recunoașterea și păstrarea voluntarilor în sport, atât pentru sportul de masă, cât și pentru sportul profesionist;

11.

recunoaște că sportul de masă din Europa se caracterizează printr-un angajament puternic al societății civile față de cluburile și asociațiile locale, care se bazează pe voluntariat;

12.

accentuează că principiul solidarității este crucial pentru a garanta că sportul slujește și promovează intereselor tuturor, și nu profiturilor câtorva, și afirmă din nou că trebuie întărită legătura dintre sportul profesionist și sportul de masă cu ajutorul unor mecanisme de solidaritate financiară mai eficace, pentru a-i optimiza dezvoltarea;

13.

invită Comisia să încurajeze organismele de conducere din domeniul sportului să pună în aplicare mecanisme și politici pentru dezvoltarea tineretului, menite să recompenseze cluburile pentru formarea jucătorilor care contribuie la succesul continuu al competițiilor profesionale, asigurând astfel competitivitatea pe termen lung a sectorului sportiv;

14.

invită Comisia să prezinte un studiu care să inventarieze mecanismele de solidaritate financiară existente și sistemele de redistribuire destinate diferitelor sporturi și niveluri în UE, studiu însoțit de recomandări privind dezvoltarea viitoare a acestora;

15.

cere, în acest sens, Comisiei să susțină securitatea juridică a organismelor de conducere din sport și să analizeze dacă este nevoie de mecanisme de redistribuire între ligile, cluburile sau competițiile mari și cele mici și în diferite discipline, printre care și sportul de tineret;

16.

evidențiază că trebuie să se acorde mult mai multă finanțare sportului și activității fizice, în special în cadrul programului Erasmus + pentru perioada 2028-2034, în conformitate cu prioritățile orizontale existente și să se susțină crearea de noi sinergii între alte programe și fonduri;

17.

recunoaște că programul Erasmus + are rolul potențial emblematic de a sprijini financiar organizațiile sportive de masă și are efecte pozitive asupra cetățenilor și societății;

18.

invită Comisia să dezvolte sisteme de finanțare accesibile și substanțiale pentru cluburile și organizațiile sportive, cu mecanisme clare și accesibile care să garanteze că fondurile ajung la sportul de masă;

19.

invită Comisia și statele membre să sprijine investițiile în infrastructuri sportive sigure și accesibile la toate nivelurile prin intermediul fondurilor UE, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, cu un accent deosebit pe cartierele rurale și urbane defavorizate;

20.

consideră că reglementările privind sustenabilitatea financiară sunt esențiale în sport pentru a asigura viabilitatea și integritatea pe termen lung a sportului profesionist în UE; încurajează Comisia și statele membre să promoveze standarde coerente de guvernanță financiară în toate sporturile profesionale și subliniază necesitatea de a pune în aplicare și de a actualiza eficace aceste măsuri, inclusiv supravegherea adecvată a salariilor sportivilor;

21.

cere statelor membre să insiste în continuare ca acordarea drepturilor de găzduire a evenimentelor sportive majore să se bazeze pe merite și ca gazdele, organizatorii și sponsorii să susțină valorile modelului european în domeniul sportului, inclusiv drepturile omului, valorile democratice și sustenabilitatea;

22.

invită Comisia și statele membre să încurajeze responsabilitatea în materie de mediu și adaptarea la schimbările climatice în sport, inclusiv gestionarea sustenabilă a echipamentelor și a infrastructurii sportive, organizarea de evenimente responsabile din punctul de vedere al emisiilor de carbon și educația în domeniul mediului prin sport;

23.

recunoaște că investițiile străine și proprietatea străină în sportul european prezintă o tendință crescătoare și invită Comisia să țină seama de impactul acestei tendințe atunci când susține eforturile de protejare a integrității financiare și a echilibrului competitiv al sportului european;

24.

recunoaște că există riscul de prezență a criminalității organizate și financiare în sport și consideră că trebuie să se garanteze că se aplică cu strictețe diligența necesară în cazul investițiilor și structurii de proprietate din sportul european, inclusiv prin lărgirea cadrului UE de combatere a spălării banilor la sportul profesionist;

25.

condamnă toate formele de aranjare a meciurilor, care subminează integritatea și corectitudinea și invită statele membre și organismele sportive să consolideze măsurile preventive prin intensificarea monitorizării, a campaniilor educaționale și a cooperării cu autoritățile de aplicare a legii;

26.

îndeamnă Consiliul să deblocheze semnarea și ratificarea Convenției Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive;

27.

evidențiază că trebuie tratată la nivelul UE problema tot mai mare a dopajului de la toate nivelurile sportului, prin campanii educaționale și de sensibilizare;

28.

încurajează Comisia și statele membre să intensifice acțiunile de combatere a pirateriei online și invită Comisia să prezinte o propunere de legislație specifică pentru a aborda problema pirateriei online a conținuturilor sportive și a altor conținuturi live, inclusiv prin consolidarea mecanismelor digitale de punere în aplicare, prin aplicarea obligațiilor de cunoaștere a clientelei, prin promovarea cooperării cu platformele online și prin sensibilizarea consumatorilor;

29.

subliniază creșterea fenomenului de vânzare speculativă a biletelor care poate împiedica accesul la evenimentele sportive din Europa, și solicită monitorizarea atentă a respectării de către participanții la piață a legislației UE;

30.

recunoaște că autonomia sportului depinde de buna sa guvernanță și invită organizațiile sportive internaționale, europene și naționale, precum și organizațiile ce reprezintă părțile interesate să aplice cele mai înalte standarde de guvernanță, integritate și transparență, cu un sistem adecvat de control și echilibru adecvat pentru a asigura tragerea la răspundere;

31.

invită Comisia să revizuiască eficacitatea și coerența măsurilor actuale ale UE în aceste domenii și să elaboreze acțiuni specifice și răspunsuri politice pentru a aborda provocările persistente;

32.

solicită o abordare bazată pe colaborare între organizațiile sportive și autoritățile publice pentru a susține aceste standarde și pentru a se asigura că sportul rămâne un spațiu de încredere, sigur și etic pentru toți participanții;

33.

subliniază că este important să se asigure că toate instituțiile, organismele de conducere din domeniul sportului și părțile interesate respectă principiile stabilite în jurisprudența CJUE în domeniul sportului;

34.

consideră bine-venite eforturile depuse de organismele de conducere referitor la guvernanța colectivă și încurajează să se ia mai multe măsuri pentru ca părțile interesate să fie mai bine reprezentate în procesul decizional, mai ales prin angajamentul de a asigura participarea sportivilor și a suporterilor;

35.

invită organismele de conducere din sport să aplice măsuri privind egalitatea, diversitatea și incluziunea și mai cu seamă să atace problema subreprezentării femeilor în posturile de conducere;

36.

subliniază că este nevoie de standarde de reprezentativitate și de verificări ale reprezentativității, aceasta fiind o condiție indispensabilă pentru participarea organizațiilor părților interesate la procesele de guvernanță;

37.

invită Comisia să încurajeze dialogul social în sport, acesta fiind un proces decizional esențial, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe, și să îi îmbunătățească reprezentativitatea și caracterul incluziv al sportului;

38.

propune Comisiei să se consulte cu părțile interesate relevante cu privire la înființarea unui Comitet european de dialog social sectorial pentru sportul profesionist;

39.

invită instituțiile UE să apere și să promoveze și statele membre să pună în aplicare drepturile fundamentale ale sportivilor și altor lucrători din domeniul sportului, inclusiv drepturile sociale și protecția, cum ar fi libertatea de asociere, negocierea colectivă, nediscriminarea, condițiile de muncă decente, principiile securității și sănătății în muncă, în special cu privire la sarcină și concediu de maternitate;

40.

subliniază necesitatea unei gestionări proactive a riscurilor în elaborarea și supravegherea politicilor în materie de securitate și sănătate în muncă, inclusiv a unor factori precum călătoriile, calendarele de concordanță și concursurile care se suprapun;

41.

invită instituțiile UE și statele membre să sprijine în continuare inițiativele legate de cariera dublă, învățarea pe tot parcursul vieții, perioadele după retragere, dezvoltarea personală și sănătatea mintală a sportivilor, în parteneriat cu organizații pertinente, cum ar fi asociațiile și comisiile de sportivi;

42.

subliniază că calendarele sportive au devenit mai intense din cauza intensificării meciurilor și competițiilor europene și internaționale și solicită implicarea tuturor părților interesate în procesele decizionale privind calendarele, pentru a evita suprapunerile;

43.

sprijină dreptul sportivilor de a-și reprezenta țările în mod liber și subliniază că cluburile ar trebui să aibă obligația de a-i lăsa pe sportivi să participe la echipele naționale;

44.

invită organele de conducere din domeniul sportului să nu permită ca meciurile de competiție internă să fie jucate în străinătate;

45.

recunoaște importanța eforturilor depuse de organismele internaționale pentru a asigura un sistem de transfer transparent și echitabil, în conformitate cu dreptul UE și caracteristicile europene și solicită să se pună un accent puternic pe protejarea drepturilor sportivilor în toate sporturile, acordând o atenție deosebită minorilor;

46.

atrage atenția asupra rolului important al agenților sau intermediarilor sportivi și asupra relației dezechilibrate care poate exista între ei și tinerii sportivi și subliniază necesitatea unei abordări bazate pe norme;

47.

invită Comisia să prezinte o strategie pe termen lung privind politica în domeniul sportului și al activității fizice, ca răspuns la elanul politic puternic insuflat de statele membre și de UE, axându-se pe caracteristicile esențiale ale modelului european în domeniul sportului, și să propună acțiuni concrete în acest sens;

48.

salută dialogul actual privind politica în domeniul sportului și invită Comisia să asigure participarea activă la discuțiile de la nivelul UE, de la nivel național și de la nivel local, implicând toate părțile interesate relevante în elaborarea strategiilor pe termen lung;

49.

invită Comisia și statele membre să sprijine colectarea datelor și elaborarea de politici bazate pe date concrete pentru a consolida rolul sportului ca ajutor în vederea atingerii obiectivelor de politică ale UE;

50.

invită Comisia să își îndeplinească funcția de gardian al tratatelor în unul din cele mai importante sectoare sociale și economice ale UE, monitorizând activ și înfruntând amenințările, la toate nivelurile, la adresa modelului european în domeniul sportului bazat pe valori, inclusiv competițiile „disidente”, care pun în pericol ecosistemul sportiv general;

51.

încurajează Comisia să utilizeze toate instrumentele adecvate de care dispune pentru a proteja sectorul sportiv european de orice inițiativă menită să îl submineze și să transfere valoarea pe care o creează în afara Europei;

52.

afirmă din nou că sportul are un caracter particular, susținând totodată respectarea legislației UE, și recunoaște că modelul european în domeniul sportului nu se poate aplica în același mod diferitelor sporturi;

53.

subliniază, în acest sens, necesitatea de a proteja caracterul vertical al modelului sportiv european, prin care promovarea și retrogradarea au loc la nivel național, iar performanța anuală în ligile interne este singurul criteriu de calificare pentru competițiile europene;

54.

invită Comisia să ofere îndrumări clare de aplicare a legislației UE, inclusiv a dreptului concurenței, în sectorul sportului, având în vedere și hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene;

°

° °

55.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.