COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.12.2025

COM(2025) 945 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul de acțiune RESourceEU

Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul de acțiune RESourceEU

Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate

Introducere

Istoria ne-a arătat că, dacă este suficient de ambițioasă și dispune de instrumentele adecvate, UE este capabilă să reducă dependențele, chiar și pe cele adânc înrădăcinate. Acest lucru a fost demonstrat de planul REPowerEU( 1 ), care a remodelat peisajul nostru energetic, inclusiv prin eliminarea treptată a importurilor de gaz rusesc. Comisia adoptă astăzi Planul de acțiune RESourceEU, care aplică materiilor prime critice o logică similară de reducere a riscurilor și de diversificare. RESourceEU mobilizează un spectru larg de instrumente strategice, precum și actori privați și publici, astfel încât, împreună cu aceștia, UE să fie în măsură să accelereze punerea în aplicare a strategiei sale privind materiile prime critice, să își reducă dependențele critice și să își consolideze securitatea economică.

În 2024, UE a prezentat deja măsuri ambițioase în cadrul Regulamentului privind materiile prime critice( 2 ). Acest regulament stabilește obiective clare pentru securitatea aprovizionării UE: până în 2030, UE ar trebui să aibă capacitatea de a extrage 10 %, de a prelucra 40 % și de a recicla 25 % din materiile prime strategice pe care le consumă( 3 ). În paralel, UE ar trebui să își diversifice aprovizionarea, astfel încât să nu depindă de o singură țară pentru mai mult de 65 % din cererea sa. Deși direcția este clară, este esențial să ne accelerăm progresele pe această cale.

Materiile prime critice sunt esențiale pentru competitivitatea, energia curată și tranzițiile digitale ale UE, precum și pentru nevoile sale în materie de apărare și de industrie aerospațială și pentru securitatea sa alimentară. Cu toate acestea, în ceea ce privește majoritatea materiilor prime critice (inclusiv cele 26 care sunt relevante pentru tranziția energetică), UE este excesiv de dependentă de importurile provenind din țări terțe. China a stabilit o poziție dominantă în ceea ce privește capacitățile de producție mondiale în toate etapele lanțului valoric, de la extracție până la fabricarea metalelor sau a magneților( 4 ). Această poziție de forță creează dependențe pentru UE și ceilalți parteneri, care sunt din ce în ce mai mult instrumentalizate în scopuri geopolitice, ceea ce poate afecta în mod semnificativ industria prelucrătoare a UE. O criză a aprovizionării cu materii prime critice reprezintă o amenințare foarte reală și actuală la adresa UE.

Creșterea cererii pentru materiile prime critice determină o cursă la nivel geopolitic în ceea ce privește accesul la resurse. China adoptă o abordare bazată pe întregul lanț de aprovizionare, valorificând puterea sa de piață în domeniul materiilor prime critice pentru a-și extinde în mod sistematic poziția dominantă în cadrul principalelor lanțuri valorice din aval (baterii, vehicule electrice sau turbine eoliene). Acest lucru se realizează printr-o combinație de politici și practici ale economiei planificate, inclusiv acordarea de subvenții de-a lungul lanțului valoric, care contribuie la creșterea producției interne, creează supracapacitate, utilizează practici agresive de aprovizionare și de stabilire a prețurilor, forțează transferurile de tehnologie și investesc pentru a controla lanțurile valorice din țările terțe. 

În plus, în ultimii trei ani, China a adoptat o serie de măsuri de control al exporturilor, care vizează materii prime critice precum grafitul, galiul, tungstenul, bismutul, germaniul și pământurile rare, dar și produsele finale, cum ar fi bateriile, sau echipamentele legate de prelucrarea pământurilor rare. Restricțiile instituite la 9 octombrie 2025 includeau controale extrateritoriale asupra oricărui produs industrial sau din domeniul apărării care conținea anumite materii prime critice. Suspendarea lor cu un an oferă doar o scutire temporară și parțială. Actorii industriali din UE sunt în continuare afectați de alte măsuri aflate încă în vigoare, care cauzează blocaje administrative și întârzieri în transporturi. Producătorii europeni de automobile și utilaje, precum și producătorii de dispozitive medicale se grăbesc să își asigure aprovizionarea cu magneți permanenți din pământuri rare. Având puține alternative pe piață, aceștia sunt adesea lăsați să aștepte, fără nicio vizibilitate cu privire la calendarul aprobării licențelor, și sunt obligați să furnizeze informații comerciale sensibile.

Această situație riscă să conducă la oprirea producției și, în cele din urmă, la închiderea fabricilor și la concedieri, subminând în același timp securitatea economică, competitivitatea pe termen lung și obiectivele de tranziție ale UE. Dependențele critice în ceea ce privește anumite materii prime critice riscă, de asemenea, să afecteze capacitatea UE de a-și îndeplini obiectivele de pregătire în materie de apărare pentru 2030 și de a sprijini militar Ucraina, prezentând astfel un risc direct în materie de securitate și subminând obiectivele Comunicării privind securitatea economică europeană( 5 ). Asigurarea rezilienței acestor lanțuri de aprovizionare strategice, protejarea lor împotriva ingerințelor externe și prevenirea dependențelor riscante se numără, de asemenea, printre principalele obiective de securitate economică. Alți actori mondiali au luat măsuri pentru a-și reduce dependențele, cum ar fi Statele Unite, care participă la proiecte din sectorul materiilor prime critice referitoare la acorduri de achiziționare a producției și semnează parteneriate cu țările partenere.

Printr-o abordare coerentă de tip „Echipa Europa”, în prezent sunt necesare măsuri mai puternice și mai rapide în UE, deoarece forțele pieței nu pot asigura singure diversificarea necesară. Din cauza condițiilor de concurență inechitabile, producția în UE este adesea mai costisitoare decât în alte regiuni, precum în cazul magneților permanenți, al căror cost de producție poate fi de până la trei ori mai ridicat. Acest lucru se datorează unei varietăți de motive, de la prețurile la energie până la mediile de reglementare mai stricte. În plus, manipularea directă a pieței de către operatorii tradiționali creează o instabilitate a prețurilor și slăbește argumentele economice ale proiectelor europene din sectorul materiilor prime critice. Acest lucru descurajează industriile europene din aval să încheie acorduri de achiziție pe termen lung cu furnizori din UE. UE trebuie să abordeze dificultățile cu care se confruntă noii operatori pentru a-și desfășura activitatea pe o piață foarte concentrată, în special în cazul în care alți actori utilizează practici și comportamente care nu se bazează pe piață, motivate de interese geopolitice sau de alte interese neeconomice.

Prin urmare, Comisia adoptă Planul de acțiune RESourceEU pentru a accelera realizarea obiectivelor Regulamentului privind materiile prime critice, pentru a menține și a extinde producția UE de materii prime critice primare și secundare, pentru a consolida reziliența UE la întreruperile aprovizionării și pentru a trasa o cale către o diversificare mai rapidă a lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice. Ca atare, Planul de acțiune RESourceEU completează alte măsuri de promovare a obiectivelor de securitate economică ale Uniunii, în cadrul unei abordări strategice prezentate în Comunicarea privind securitatea economică, și contribuie la obiectivele stabilite în Comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată( 6 ). 

Deși planul de acțiune poate sprijini toate materiile prime critice, accentul imediat este pus pe stimularea lanțurilor valorice pentru magneții permanenți din pământuri rare, materiile prime pentru baterii și materiile prime din domeniul apărării, având în vedere dimensiunea lor strategică pentru obiectivele Europei în materie de competitivitate, de tranziție și de pregătire pentru apărare. În acest scop, planul de acțiune prevede măsuri de accelerare a implementării proiectelor din sectorul materiilor prime critice care pot deveni operaționale în 2029 și înainte de această dată. Odată operaționalizate, aceste proiecte mature pot contribui în mod semnificativ la reducerea dependențelor UE și pot impulsiona restul lanțului valoric, contribuind la stabilirea bazei pentru o industrie competitivă a materiilor prime critice în Europa și pentru realizarea cu succes a tuturor proiectelor strategice actuale și viitoare în sectorul materiilor prime critice. Circularitatea va juca un rol central în cadrul acestui efort, determinat de sprijinul acordat proiectelor de reciclare și de stimulentele în materie de reglementare în ceea ce privește recuperarea materiilor prime.

1.Asigurarea aprovizionării prin intermediul Centrului european pentru materii prime critice

Provocarea legată de materiile prime critice necesită o supraveghere strategică și un răspuns structural european pe termen lung pentru a îndeplini obiectivele Regulamentului privind materiile prime critice și ale Planului de acțiune RESourceEU.

Inspirându-se din experiența Organizației japoneze pentru metale și securitate energetică (JOGMEC), Comisia va înființa, în 2026, un Centru european pentru materii prime critice (denumit în continuare „centrul”), cu mandatul de a contribui la asigurarea accesului industriei europene la materiile prime critice. Centrul va elabora informații sistemice privind lanțul valoric al materiilor prime critice și privind piețele primare și secundare pentru a contribui la acțiunile europene și naționale privind investițiile, constituirea de stocuri și achizițiile în comun.

Prin utilizarea acestor informații, Centrul va juca un rol esențial în orientarea acțiunilor și a finanțării atât la nivelul UE, cât și la nivel național de-a lungul lanțului de aprovizionare cu materii prime critice din UE și, în special, în proiectele strategice, bazându-se pe instrumente financiare adaptate nevoilor proiectelor, de la împrumuturi și garanții la capitaluri proprii, în cooperare cu instituțiile financiare publice și private și cu fondurile statelor membre consacrate materiilor prime critice. Acționând în calitate de administrator de portofoliu, Centrul va cuprinde atât activități interne, cât și activități globale pentru a construi un lanț valoric diversificat, durabil și sigur pentru materiile prime critice primare și secundare. Centrul va monitoriza, de asemenea, proiectele pe parcursul întregului lor ciclu de dezvoltare și al operațiunilor lor pentru a se asigura că se dezvoltă rapid și continuă să funcționeze în UE și în țările partenere de încredere.

Centrul va acționa ca un scut pentru a sprijini competitivitatea pe termen lung a UE și reziliența pieței unice prin facilitarea constituirii de stocuri strategice de materii prime critice primare și secundare, în coordonare cu actorii industriali din UE și cu statele membre. Pentru a asigura viabilitatea proiectelor și pentru a dezvolta stocurile, Centrul va avea mandatul necesar pentru a efectua operațiuni de achiziționare în comun și pentru a corela cererea și oferta. De asemenea, Centrul va acorda prioritate achiziționării de materii prime critice relevante pentru sectoarele strategice ale Uniunii, cum ar fi sectorul aerospațial și cel al apărării, asigurând în același timp coerența și complementaritatea cu eforturile de constituire de stocuri ale statelor membre și ale industriei.

Centrul își va începe activitatea în 2026 și se va baza pe mecanismele Regulamentului privind materiile prime critice și pe cele ale Planului de acțiune RESourceEU. De asemenea, Comisia va propune, până în cel de-al doilea trimestru al anului 2026, instrumente legislative menite să îl doteze cu mijloacele necesare pentru desfășurarea tuturor activităților avute în vedere într-o a doua etapă.

2.Promovarea și accelerarea proiectelor prioritare

Identificarea și sprijinirea proiectelor relevante reprezintă o condiție esențială pentru apariția unui lanț european de aprovizionare cu materii prime critice și pentru asigurarea diversificării surselor de aprovizionare ale UE. Comisia a aprobat deja 60 de proiecte strategice în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice, dintre care 13 în țări terțe( 7 ). Printre aceste proiecte strategice și alte proiecte din sectorul materiilor prime critice, unele pot fi implementate pe termen foarte scurt pentru a ajuta UE să își reducă dependențele de o singură țară de origine cu 30-50 % până în 2029, cel târziu, în ceea ce privește lanțurile valorice ale materiilor prime legate de baterii, de pământurile rare sau de apărare( 8 ). Pentru a atinge capacitatea de producție necesară, aceste proiecte trebuie să mobilizeze aproximativ 2,15 miliarde EUR cu scopul de a răspunde nevoilor lor financiare estimate atât în ceea ce privește cheltuielile de capital, cât și cheltuielile operaționale. Acest obiectiv nu poate fi realizat fără o intervenție publică pentru a reduce riscurile legate de proiecte și pentru a mobiliza investițiile private substanțiale necesare.

Prin urmare, trebuie mobilizate instrumente de reducere a riscurilor, iar blocajele în materie de reglementare trebuie eliminate pentru a accelera demararea proiectelor relevante. În caz contrar, proiectele ar rămâne limitate de reticența investitorilor de a se angaja în operațiuni complexe pe termen lung și de interesele limitate ale industriei din aval în ceea ce privește încheierea unor acorduri de achiziționare a producției.

2.1.Crearea unei platforme de finanțare pentru materiile prime critice cu scopul de a accelera proiectele din acest sector în UE și în țările partenere

Comisia, statele membre și instituțiile financiare publice și private s-au angajat deja să sprijine proiectele strategice selectate la începutul acestui an în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice. Promovarea dezvoltării unui lanț valoric european al materiilor prime critice necesită, de asemenea, un capital privat suficient din interiorul UE. Din această perspectivă, uniunea economiilor și a investițiilor va juca un rol esențial în facilitarea accesului întreprinderilor din UE la finanțare privată în fiecare etapă a ciclului lor de viață.

Există o serie de programe de finanțare ale UE care oferă sprijin lanțului valoric al materiilor prime critice. În cadrul cererii de propuneri lansate în 2024 în temeiul Fondului pentru inovare, 376 de milioane EUR au fost atribuite către cinci proiecte din sectorul materiilor prime critice, în special proiectul strategic Polvolt privind fabricarea unei instalații de reciclare cu emisii scăzute pentru materiile prime pentru baterii în Polonia. În plus, mai multe proiecte din cadrul Fondului pentru inovare au primit marca STEP pentru a facilita finanțarea la nivel național. Fondul pentru o tranziție justă a oferit finanțare în valoare de 18,7 milioane EUR proiectului privind magneții din pământuri rare al Neo Performance din Estonia.

În cadrul noii sale inițiative strategice privind materiile prime critice, Banca Europeană de Investiții (BEI) s-a angajat să furnizeze finanțare de până la 2 miliarde EUR pe an pentru proiecte din sectorul materiilor prime critice, prin împrumuturi, împrumuturi de risc și fonduri private( 9 ). Până în prezent, BEI a oferit deja finanțare proiectelor strategice UpCatalyst (prelucrarea grafitului) și Keliber (extracția și prelucrarea litiului) prin intermediul unor acorduri de împrumut, sprijinite și de InvestEU. BEI a instituit un sprijin consultativ specific privind materiile prime critice pentru a ajuta proiectele din acest sector să devină mai eligibile pentru finanțare, oferind asistență tehnică și orientări cu privire la structurarea proiectelor pentru a atrage investiții.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sprijinul Comisiei, a lansat un mecanism de mobilizare a 100 de milioane EUR pentru a investi capital propriu în proiecte de explorare a materiilor prime critice( 10 ). BERD a investit, de asemenea, capital propriu în valoare de aproximativ 6 milioane EUR în proiectul strategic EuroManganese din Republica Cehă și de 3,6 milioane EUR în proiectul strategic Sarytogan Graphite din Kazahstan( 11 ) ( 12 ). Finanțarea reducerii riscurilor la nivelul UE este esențială pentru a sprijini dezvoltarea unui lanț valoric al materiilor prime critice în UE, dar sunt necesare eforturi suplimentare, cu o abordare practică și axată pe rezultate și pe proiecte. Ca punct de plecare, Comisia va coordona actualele surse de finanțare fragmentate ale materiilor prime critice, precum și diferiții actori implicați. De la finanțarea cercetării, până la majorarea finanțării și gestionarea granturilor, Comisia va spori coerența tuturor acestor acțiuni. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a evita deconectările dintre instrumentele de acțiune internă și externă pentru a promova toate proiectele relevante pentru UE și a garanta o abordare bazată pe lanțul valoric în ceea ce privește proiectele din sectorul materiilor prime critice, ținând seama de contribuția IMM-urilor.

Comisia va institui o platformă de finanțare a materiilor prime critice pentru a coordona sprijinul financiar pe plan strategic, pentru a oferi asistență tehnică promotorilor de proiecte și administrațiilor naționale și pentru a accelera dezvoltarea proiectelor. Platforma de finanțare va reuni diferiți piloni pentru a oferi sprijin proiectelor relevante de-a lungul lanțului valoric, cu un accent special pe reciclare, și diferitelor niveluri de maturitate tehnologică (de la inovare la implementarea pe piață):

·InvestEU oferă o capacitate critică de reducere a riscurilor pentru proiectele din sectorul materiilor prime critice de-a lungul lanțului valoric. Comisia preconizează că va mobiliza investiții suplimentare legate de materiile prime critice în valoare de aproximativ 2 miliarde EUR în perioada 2026-2027, inclusiv datorită consolidării pachetului omnibus InvestEU.

·În plus, Fondul pentru inovare va sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime critice: cererea de propuneri din 2025 va aloca 1 miliard EUR producției de tehnologii curate, cu un accent puternic pe consolidarea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice pentru aplicațiile tehnologice curate din UE, cum ar fi magneții permanenți și bateriile pe bază de pământuri rare.

·Pachetul de măsuri „Battery Booster”, cu un pachet financiar de 1,8 miliarde EUR, va fi, de asemenea, conceput pentru a finanța proiecte din sectorul materiilor prime critice esențiale pentru lanțul valoric al bateriilor, în special litiul, cobaltul, nichelul, manganul și grafitul, cu un cuantum de până la 300 de milioane EUR.

·Având în vedere importanța lor pentru industria de apărare, Comisia va colabora cu statele membre pentru a integra materiile prime critice ca domeniu prioritar în contextul regimului de securitate a aprovizionării și al priorităților de finanțare ale viitorului program privind industria europeană de apărare( 13 ).

În 2026, Comisia va lansa o nouă abordare a finanțării proiectelor, care va pune accentul pe creșterea viabilității pe termen lung a proiectelor din sectorul materiilor prime critice prin stimularea și garantarea adoptării acestora în UE. Această abordare va pune un accent deosebit pe creșterea cererii UE de lanțuri de aprovizionare diversificate și reziliente cu materii prime critice.

În 2026, cel puțin 700 de milioane EUR vor fi puse la dispoziție din Fondul pentru inovare în cadrul cererii de propuneri dedicate producției de tehnologii curate și lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice. În cadrul acestei cereri de propuneri vor putea participa atât proiectele legate de tehnologiile curate, cât și cele din sectorul materiilor prime critice, iar Comisia va promova o abordare integrată, acordând prioritate proiectelor de producție de tehnologii curate bazate pe o aprovizionare cu materii prime critice prin intermediul unor acorduri de achiziționare a producției interne sau al altor surse diversificate de la parteneri de încredere. În cazul în care promotorul de proiect arată că acest lucru nu este fezabil, va fi necesar un plan de diversificare rapidă a aprovizionării cu materii prime critice. Statele membre vor fi invitate să contribuie la finanțarea acestei cereri de propuneri sub forma unui grant ca serviciu, compatibil cu normele privind ajutoarele de stat.

În plus, Comisia va colabora cu statele membre și cu instituțiile financiare interesate pentru a concepe instrumente financiare de reducere a riscurilor, cum ar fi contractele pentru diferență, cu scopul de a stimula și mai mult astfel de acorduri de achiziționare a producției.

În conformitate cu Comunicarea UE privind securitatea economică, va fi esențial să se asigure că proiectele sprijinite continuă să asigure securitatea aprovizionării. Comisia va colabora cu BEI și cu BERD pentru a stabili condiții stricte menite să garanteze că proiectele din sectorul materiilor prime critice sprijinite din fonduri UE livrează rezultatele preconizate pe piețele cărora le sunt destinate.

Centrul pentru materii prime critice va juca un rol central în monitorizarea și sprijinirea dezvoltării și punerii în aplicare a proiectelor și va coordona activitățile platformei de finanțare a materiilor prime critice.

În ansamblu, în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”, UE ar trebui să mobilizeze 3 miliarde EUR din fonduri UE în următoarele 12 luni pentru a sprijini direct lanțul valoric al materiilor prime critice. 

2.2.Mobilizarea capacității statelor membre și a regiunilor

Amploarea provocării necesită adoptarea unei abordări globale, maximizând sinergiile dintre sprijinul la nivelul UE și finanțările din partea administrațiilor naționale și locale. Franța, Germania, Italia și Țările de Jos au lansat fonduri naționale pentru materiile prime critice, iar alte țări au întreprins acțiuni similare. Statele membre sunt încurajate să își mobilizeze fondurile naționale pentru materiile prime critice pentru a permite implementarea rapidă a proiectelor care contribuie la reziliența lanțului valoric al UE. În acest scop, statele membre sunt încurajate să utilizeze pe deplin posibilitățile de acordare a ajutoarelor în cazul proiectelor eligibile, în special pe baza schemelor de ajutoare de stat aprobate în temeiul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată. În contextul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, Comisia încurajează statele membre și regiunile să aloce până la 1 miliard EUR în sprijinul proiectelor strategice selectate în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice. Fondurile sunt deja realocate investițiilor care contribuie la realizarea obiectivelor platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP), care include lanțurile valorice ale materiilor prime critice( 14 ).

În paralel, statele membre sunt încurajate să utilizeze asistența financiară pentru a constitui stocuri de materii prime cu scopul de a îmbunătăți disponibilitatea produselor din domeniul apărării în conformitate cu Regulamentul privind Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) 15 ). Statele membre care sunt și aliați NATO se pot baza pe Declarația summitului de la Haga pentru a orienta finanțările către proiecte din sectorul materiilor prime critice relevante pentru apărare, în cadrul angajamentului lor de a consacra 1,5 % din PIB pentru a-și consolida securitatea( 16 ).

Este esențial să se continue cooperarea și coordonarea între UE și nivelul național pentru a maximiza efectele intervenției publice. Acesta este motivul pentru care Comisia va continua să colaboreze cu statele membre și cu instituțiile financiare pentru a coordona implementarea instrumentelor de finanțare a materiilor prime critice în cadrul Comitetului pentru materii prime critice.

2.3.Punerea în practică a unor parteneriate internaționale pentru proiecte concrete

Parteneriatele internaționale privind materiile prime produc rezultate concrete pentru UE și partenerii săi. La nivel bilateral, proiectele, investițiile și programele de cooperare se desfășoară sub egida parteneriatelor. La nivelul celor 15 parteneri ai săi, Comisia a identificat o rezervă de 60 de proiecte cu relevanță directă pentru UE( 17 ). Importurile de materii prime critice provenind din Canada, Kazahstan, Groenlanda, Chile și Namibia au crescut atât ca volum, cât și ca valoare în ultimii ani( 18 ).

Cu toate acestea, evoluția situației mondiale necesită parteneriate strategice și inițiative multilaterale mai operaționale. În cadrul unei abordări bazate pe proiecte, Comisia va oferi un set de instrumente pentru a sprijini proiectele relevante în diferite etape ale dezvoltării lor și pentru a se asigura că acestea creează o puternică valoare adăugată locală și alte avantaje socioeconomice. În primul rând, în cadrul programului Orizont Europa 2021-2027, Comisia va lansa un parteneriat european cofinanțat compus din state membre și din țări terțe pentru a cofinanța proiecte de cercetare și de inovare de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime critice, cu un buget total preconizat de 300 de milioane EUR( 19 ). În al doilea rând, instrumentele financiare ale strategiei „Global Gateway” vor sprijini proiecte strategice și alte proiecte relevante din afara UE, permițând ca aprovizionările să fie orientate către achiziționarea producției de către UE, cum ar fi proiectul Malmbjerg privind molibdenul al Greenland Resources. Instrumentele de garantare ale FEDD+ vor fi utilizate pentru a atrage capital public și privat în medii complexe și cu risc ridicat în domeniul materiilor prime critice. În al treilea rând, grupul operativ al BEI privind materiile prime critice și mecanismul pentru materii prime critice al Comisiei vor oferi asistență tehnică, sprijinind proiecte promițătoare în vederea atingerii bancabilității. Proiectele mai mature ar putea fi apoi sprijinite cu o garanție sau cu instrumente de finanțare mixtă din Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus.

În plus, UE ar trebui să își mobilizeze toate instrumentele diplomatice și economice pentru a facilita încheierea rapidă de contracte între întreprinderile europene și cele din țări terțe de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime.

2.4.Accelerarea realizării proiectelor

Comisia depune eforturi pentru a contribui la asigurarea viabilității pe termen lung a proiectelor relevante ale UE prin raționalizarea și simplificarea procedurii de acordare a autorizațiilor. 

Regulamentul privind materiile prime critice oferă un prim răspuns la incertitudinile legate de autorizații, impunând statelor membre să asigure respectarea unui calendar strict de acordare a autorizațiilor pentru proiectele strategice (27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru proiectele de prelucrare și de reciclare) și să instituie un punct (puncte) unic(e) de contact pentru coordonarea procedurii de acordare a autorizațiilor proiectelor. Cu toate acestea, statele membre care nu au instituit încă un punct (puncte) unic(e) de contact ar trebui să le înființeze imediat, și toate statele membre ar trebui să pună la dispoziția administrației lor resursele necesare pentru respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul privind materiile prime critice pentru autorizarea proiectelor strategice. Lipsa unui punct de contact unic desemnat, în special în cazul proiectelor desemnate ca fiind strategice, cum ar fi proiectul de extracție a cuprului la Rovina, în România, împiedică accelerarea procedurilor de autorizare.

Comisia își revizuiește și își adaptează cadrul juridic pentru a elimina orice blocaje în materie de reglementare în vederea deblocării potențialului de producție și de reciclare la nivel intern.

Într-o primă etapă, Comisia va prezenta o propunere privind accelerarea eliberării autorizațiilor de mediu, care va include dispoziții menite să accelereze eliberarea autorizațiilor pentru proiectele din sectorul materiilor prime critice.

În plus, pentru a spori sinergiile și complementaritatea dintre Strategia pentru reziliența în domeniul apei și Regulamentul privind materiile prime critice, Comisia va publica, în primul trimestru al anului 2026, un document de orientare pentru a permite o punere în aplicare mai simplă și mai armonizată în statele membre a legislației UE privind autorizațiile de mediu, inclusiv a aspectelor legate de sectorul minier. Documentul de orientare va clarifica elemente precum conformitatea cu standardele de calitate a mediului la nivelul corpului de apă în ansamblu și va favoriza o conformitate mai ușoară și mai rapidă. El va confirma, de asemenea, că legislația permite luarea în considerare a concentrațiilor de fond „naturale” la evaluarea stării chimice a apelor de suprafață.

Pe lângă aceste orientări, până în cel de-al doilea trimestru al anului 2026, Comisia va analiza și revizui Directiva-cadru privind apa pe baza contribuțiilor și a experiențelor părților interesate din statele membre, acordând o atenție deosebită simplificării și necesității de a aborda potențialele blocaje, pentru a promova circularitatea și accesul la materiile prime critice în UE, protejând, în același timp, mediul și sănătatea umană.

Comisia va lua în considerare, de asemenea, realitățile operaționale specifice ale sectoarelor extracției, reciclării și prelucrării în cadrul revizuirii anunțate a Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și în cadrul punerii în aplicare actuale și al posibilelor revizuiri viitoare ale Directivei privind agenții cancerigeni, mutageni și substanțele toxice pentru reproducere (DCMR), menținând în același timp pe deplin cel mai înalt nivel de protecție a lucrătorilor, a sănătății și a mediului( 20 ) ( 21 ).

Pe lângă acordarea autorizațiilor, activitățile legate de materiile prime critice necesită condiții favorabile. Comisia a lansat un proiect menit să favorizeze o cooperare industrială benefică de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime critice, inclusiv cooperarea dintre IMM-uri, în conformitate cu dreptul concurenței. De asemenea, Comisia este pregătită să ofere orientări întreprinderilor implicate în proiecte de cooperare industrială care sporesc eficiența.

În cele din urmă, UE acționează, de asemenea, pentru a răspunde nevoilor de capital uman ale activităților legate de materiile prime critice prin instituirea unui parteneriat la scară largă în materie de competențe în domeniul materiilor prime critice, precum și a unei academii pentru materiile prime cu scopul de a promova competențele relevante pentru forța de muncă în cadrul lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice( 22 ) ( 23 ).

3.Valorificarea potențialului de circularitate și de inovare

3.1.Menținerea materiilor prime critice în UE și reciclarea resurselor deja disponibile

Reciclarea materiilor prime critice este esențială pentru creșterea capacităților de producție ale UE. Cu toate acestea, în prezent, media de colectare a produselor scoase din uz în UE este de 40 % și mai puțin de 1 % din pământurile rare sunt reciclate în UE( 24 ). Cu alte cuvinte, există un flux de resturi de magneți permanenți și de produse scoase din uz care iese din UE, rămâne neutilizat sau – și mai rău – ajunge într-un depozit de deșeuri. Cu ajutorul materiilor prime și al stimulentelor adecvate, reciclatorii de pământuri rare din UE, cum ar fi Carester și Solvay în Franța sau Inspiree în Italia, și-ar putea intensifica activitățile pentru a contribui la producerea a 3 800 de tone de magneți permanenți din pământuri rare în următorii ani, ceea ce reprezintă aproximativ 20 % din cererea actuală.

Acesta este motivul pentru care, până în cel de-al doilea trimestru al anului 2026, Comisia va propune restricții privind exportul din UE de resturi și deșeuri de magneți permanenți, pe baza unei evaluări aprofundate, ținând seama în mod corespunzător de obligațiile sale internaționale și de parteneriatele sale cu țările terțe. De fapt, amenințarea unui deficit de aprovizionare cu pământuri rare necesare pentru fabricarea magneților permanenți impune acțiuni specifice pentru a asigura accesul la materiile prime necesare, în conformitate cu capacitățile de producție și de extindere ale UE. Aceste acțiuni includ crearea unui subcod la nivelul UE în cadrul Nomenclaturii combinate și al Catalogului european al deșeurilor pentru a identifica și a monitoriza fluxurile de magneți permanenți și de produse scoase din uz care conțin acești magneți. Aceste măsuri vor trebui să fie însoțite de o mai bună asigurare a respectării legislației de către statele membre împotriva fluxurilor ilicite de la frontierele externe.

Prin actul de punere în aplicare referitor la etichetare al Regulamentului privind bateriile, Comisia se va asigura că materiile prime pentru baterii pot fi valorificate și reciclate mai ușor. Reciclarea bateriilor necesită, de asemenea, accesul la masa neagră, ceea ce rămâne o provocare pentru industria europeană. Centrul Comun de Cercetare estimează că UE ar putea trata aproximativ 50 % până la 65 % din masa neagră pe care o produce, ceea ce ar conduce la un număr de 1 milion de baterii noi pentru vehicule electrice pe an. Totuși, această capacitate rămâne în mare măsură subutilizată, iar o parte substanțială a masei negre a Europei este încă exportată în Asia pentru valorificarea finală. Pentru a reduce acest risc, astfel cum s-a decis în martie 2025, bateriile litiu-ion uzate și masa neagră vor fi clasificate ca deșeuri periculoase în septembrie 2026( 25 ). Aceasta înseamnă că exporturile către țări care nu sunt membre ale OCDE vor fi interzise după această dată. Comisia va depune eforturi pentru a pune în aplicare în mod eficace această interdicție, fără nicio eludare, și va prezenta, după caz, măsuri menite să restricționeze și mai mult exporturile de masă neagră. Aceasta înseamnă că proiectele de reciclare a materiilor prime pentru baterii, cum ar fi Hydromet din Finlanda, ar putea avea acces la o masă neagră suplimentară pentru a-și desfășura operațiunile.

În plus, Comisia va propune măsuri specifice privind deșeurile de aluminiu în primăvara anului 2026 pentru a aborda dezechilibrele globale, a menține competitivitatea industriilor aluminiului și a atinge obiectivele Planului de acțiune privind oțelul și metalele. Această inițiativă se bazează pe concluziile monitorizării fluxurilor de deșeuri care ies din UE, lansată de Comisie în iulie 2025, și va contribui la garantarea faptului că topitoriile și întreprinderile de reciclare europene păstrează un acces suficient la materiile prime esențiale. În urma unor activități de monitorizare suplimentare, vor fi luate în considerare acțiuni similare în ceea ce privește deșeurile de cupru, dacă acest lucru se va dovedi necesar.

Pentru a aborda fluxul global de deșeuri de materii prime critice, Comisia va permite transferuri eficiente de deșeuri de materii prime critice și de materii secundare în interiorul UE prin punerea în aplicare a Regulamentului privind transferurile de deșeuri, inclusiv prin trecerea la proceduri digitale și prin posibila includere pe o „listă verde” a fluxurilor specifice de deșeuri destinate reciclării în UE(18). În plus, Comisia va elimina lacunele care conduc în prezent la exportul către țări terțe de deșeuri de cupru sau de aluminiu prezentate în mod fraudulos ca produse(19).

3.2.Încurajarea reciclării materiilor prime critice

Comisia încurajează reciclarea produselor care conțin materii prime critice. Regulamentul privind materiile prime critice a introdus deja cerințe în materie de etichetare pentru magneții permanenți pentru a îmbunătăți procesele de reciclare. Pe această bază, Comisia propune modificarea Regulamentului privind materiile prime critice pentru a extinde lista produselor care conțin magneți permanenți în cazul cărora este necesară o etichetă care să furnizeze informații relevante pentru reciclatori.

De asemenea, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a se asigura că materialele valorificate reintră în lanțul valoric și că materiile prime secundare sunt utilizate în mod eficace în produse noi. Regulamentul privind materiile prime critice se axează pe deșeurile postconsum pentru a încuraja dezvoltarea colectării la sfârșitul ciclului de viață și a piețelor secundare în cadrul UE. Cu toate acestea, el nu include deșeurile preconsum în calculul conținutului reciclat, deși reciclarea lor este, de regulă, mai curată, mai ușoară și mai rentabilă. Includerea deșeurilor preconsum generate în timpul fabricării ar îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor pe termen scurt și ar completa valorificarea deșeurilor postconsum, care rămâne esențială pentru realizarea unor sisteme veritabile de circularitate și de reciclare. Prin urmare, Comisia propune astăzi modificarea Regulamentului privind materiile prime critice pentru a solicita o declarație privind conținutul reciclat derivat din deșeurile preconsum și postconsum. Pe baza informațiilor colectate, Comisia ar trebui, de asemenea, să definească ponderi minime ale materiilor prime critice valorificate din deșeurile menajere preconsum și postconsum generate pe plan intern care să fie utilizate în magneții permanenți încorporați în produse. Măsura sprijină, de asemenea, capacitatea de reciclare în cadrul UE, creând stimulente pentru producție în cazul unor proiecte precum MagReesource, în Franța.

Pe lângă magneții permanenți din pământuri rare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori valorificarea materiilor prime critice din deșeurile electronice. Revizuirea Directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), în cadrul propunerii de act legislativ privind economia circulară, va include măsuri de îmbunătățire a colectării echipamentelor electrice și electronice scoase din uz pentru a îmbunătăți valorificarea materiilor prime critice. Se va propune, de asemenea, îmbunătățirea tratării la sfârșitul ciclului de viață a echipamentelor electrice și electronice pentru a conserva componentele bogate în materii prime critice. În așteptarea aprobării sale de către colegiuitori, revizuirea Directivei privind vehiculele scoase din uz va permite, de asemenea, valorificarea materiilor prime critice provenind de la automobile.

În mod similar, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce dependențele critice ale Europei de îngrășăminte, dintre care unele se bazează pe materii prime critice, prin reciclare și prin stimularea producției interne de îngrășăminte.

3.3.Stimularea inovării pentru a permite substituirea și eficiența

Comisia sprijină cercetarea și inovarea (C&I) pentru a îmbunătăți tehnologiile de extracție, de prelucrare și de reciclare a materiilor prime critice, precum și înlocuirea materiilor prime critice cu materiale avansate inovatoare, cu tehnologii avansate de producție și cu soluții alternative. Comisia a alocat deja, în cadrul programului Orizont Europa, 700 de milioane EUR în ultimii cinci ani pentru a sprijini dezvoltarea de proiecte de C&I privind lanțul valoric al materiilor prime critice, dintre care douăzeci au contribuit la tehnologii pentru proiecte strategice desfășurate în cadrul Regulamentului privind materiile prime critice, cum ar fi proiectele Barroso, Emili și Keliber privind litiul.

Pentru a amplifica acest potențial de substituire și de eficiență, Comisia va lansa cereri de propuneri specifice în cadrul programului de lucru pentru perioada 2026-2027 al programului Orizont Europa, pentru o valoare de 593 de milioane EUR, cu scopul de a sprijini optimizarea utilizării resurselor într-o economie circulară și în noi procese de producție.

Consiliul European pentru Inovare (CEI) va oferi un sprijin financiar mixt suplimentar în valoare de 100 de milioane EUR prin intermediul a două provocări finanțate de instrumentul Accelerator al CEI: o provocare în valoare de 50 de milioane EUR privind „Stimularea lanțului valoric european al materiilor prime critice” și o altă provocare în valoare de 50 de milioane EUR privind „Materialele avansate pentru energia din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei”.

Fondul european de apărare va fi, de asemenea, mobilizat pentru a spori competitivitatea și inovarea bazei industriale și tehnologice de apărare europene prin sprijinirea integrării substituenților relevanți ai materiilor prime critice în produsele și tehnologiile din domeniul apărării.

Comisia Europeană va sprijini statele membre, prin intermediul Forumului european comun pentru proiecte importante de interes european comun (PIIEC), să implementeze PIIEC pentru a promova inovarea și prima implementare industrială în ceea ce privește aprovizionarea, prelucrarea și reciclarea materiilor prime critice. Ea va sprijini, de asemenea, prin intermediul Centrului de asistență pentru elaborarea PIIEC, finalizarea elaborării unui PIIEC candidat referitor la materialele avansate circulare.

În paralel, Comisia va accelera dezvoltarea și implementarea de substituenți ai materiilor prime critice prin intermediul inovării în domeniul materialelor avansate în cadrul actului legislativ privind materialele avansate.

4.Creșterea cererii de proiecte europene în Europa și crearea unei piețe durabile

În prezent, volatilitatea prețurilor și practicile de piață netransparente compromit capacitățile de producție existente și dezvoltarea viitoare a unor lanțuri valorice mai reziliente ale materiilor prime critice. Acești factori contribuie la numărul limitat de acorduri de achiziționare a producției încheiate între UE și partenerii din sectoarele din amonte și din aval.

Prin urmare, intervenția publică este necesară pentru a diversifica sursele de aprovizionare, dar și pentru a crea mecanisme de piață și a sprijini punerea în aplicare a proiectelor din sectorul materiilor prime critice de-a lungul timpului, gestionând creșterea costurilor, fluctuațiile prețurilor și incertitudinea pieței mondiale.

4.1.Permiterea agregării cererii și a achiziționării în comun de către industria europeană

Comisia a elaborat, în cadrul Platformei UE privind energia și materiile prime, un  mecanism specific privind materiile prime . El va acționa ca instrument de stabilire de contacte pentru a conecta cumpărătorii și furnizorii de materii prime strategice, instituțiile financiare și furnizorii de servicii de constituire de stocuri. El va oferi cumpărătorilor interesați posibilitatea de a agrega cererea și de a achiziționa în comun materii prime, iar proiectelor emergente, posibilitatea de a încheia acorduri de achiziționare a producției în conformitate cu normele antitrust ale UE. Mecanismul va îmbunătăți, de asemenea, accesul IMM-urilor la materiile prime strategice reducând costurile lor de căutare și permițându-le să atingă dimensiunea critică necesară pentru a avea acces la volumele mari vândute de furnizori. Platforma va spori în mod semnificativ transparența piețelor materiilor prime critice. În plus, platforma poate sprijini viitoarele activități de reducere a riscurilor ale platformei de finanțare a materiilor prime critice. Atunci când va fi operațional, centrul se va baza pe activitățile mecanismului pentru a efectua achiziții publice comune în numele unor organisme publice și private.

Comisia a lansat înregistrarea pe platformă la 18 noiembrie 2025, iar prima rundă de stabilire de contacte va avea loc în martie 2026( 26 ). Această rundă inițială va viza lanțurile valorice ale pământurilor rare și ale materiilor prime pentru baterii și din domeniul apărării, disponibile imediat sau în viitorul apropiat, ceea ce va aduce beneficii în special actorilor de pe piețele mici, nelichide, precum cea a tungstenului sau a galiului( 27 ). Mecanismul privind materiile prime se va concentra asupra furnizorilor din UE, din Spațiul Economic European, din țările și teritoriile de peste mări și din țările cu care au fost încheiate parteneriate strategice. Viitoarele runde se vor axa pe dezvoltarea de proiecte, pe asigurarea unei aprovizionări diversificate cu materii prime strategice pentru industria UE și pe conectarea participanților cu serviciile de stocare și de constituire de stocuri.

Această funcție de conectare la piață îndeplinită de platformă trebuie să fie completată de mecanisme de stimulare a încheierii de contracte cu furnizori diversificați. Ea va fi preluată în viitor de către centru. În această perspectivă, Comisia va lansa un proces cu părțile interesate pentru a studia conceperea, domeniul de aplicare și finanțarea unui mecanism rentabil care să permită utilizarea unui preț minim pentru a debloca investițiile atât în instalațiile de prelucrare din Europa, cât și în extracția mineralelor critice din Europa și din țările partenere.

4.2.Stimularea diversificării materiilor prime critice de către industria europeană

Agregarea cererii și a ofertei este un prim pas către realizarea unei piețe reziliente și diversificate a materiilor prime critice. Totuși, aceasta nu va reduce în mod direct diferența de preț persistentă care afectează proiectele UE din sectorul materiilor prime critice și contribuie la volatilitatea pieței. 

Pentru a stimula o mai mare diversificare a aprovizionării cu materii prime critice, Comisia propune, de asemenea, o modificare specifică a Regulamentului privind materiile prime critice. De fapt, este indispensabil ca sectoarele industriale europene din aval să se angajeze să își diversifice aprovizionările, deoarece ele nu se mai pot baza pe deplin pe exporturile chineze pentru a răspunde cererii lor de materii prime critice. În practică, întreprinderile mari vor trebui să efectueze o evaluare a riscurilor în ceea ce privește lanțurile lor de aprovizionare și să adopte, după caz, măsuri de atenuare, inclusiv diversificarea de la o singură sursă de aprovizionare. Comisia ar trebui să aibă capacitatea de a stimula instituirea unor măsuri de diversificare eficace pe care întreprinderile mari ar trebui să le adopte în cazul unor vulnerabilități semnificative și, în caz de inacțiune, să impună obligativitatea diversificării. Acest lucru ar trebui să contribuie, de asemenea, la stimularea cererii de proiecte referitoare la lanțul valoric al UE și să garanteze aprovizionarea din țări partenere de încredere. În contextul geopolitic actual, beneficiile pe termen lung ale diversificării depășesc cu mult costurile financiare pe termen scurt. Ele ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către întreprinderile private, precum și de către instituțiile financiare.

În plus, cazul industriei de apărare a UE necesită o atenție deosebită. Controlul exporturilor de materii prime critice, cu prezumția de interdicție în ceea ce privește utilizările finale militare, inclusiv controalele extrateritoriale ale echipamentelor de apărare care conțin materii prime critice de către țări terțe, reprezintă o amenințare clară și actuală la adresa securității și apărării UE. Instituțiile UE și statele membre, în coordonare cu NATO, ar trebui să mobilizeze toate pârghiile posibile de care dispun pentru a reduce rapid dependențele lanțurilor valorice industriale din domeniul apărării în ceea ce privește materiile prime critice, utilizând cheltuielile pentru apărare ca un catalizator suplimentar pentru adoptarea proiectelor prioritare în domeniul materiilor prime critice. Comisia explorează măsuri de stimulare a diversificării aprovizionării cu materii prime critice în contextul revizuirii Directivelor privind achizițiile publice( 28 ) și achizițiile publice în domeniul apărării, precum și al conceperii proiectelor emblematice din cadrul Foii de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030( 29 ). Autoritățile contractante ale statelor membre sunt, de asemenea, încurajate să le permită contractanților să se aprovizioneze cu materii prime într-un mod sigur, de exemplu acordând prioritate proiectelor bazate pe criterii nelegate de preț, cum ar fi diversificarea, în special atunci ele când se bazează pe materii prime rafinate sau reciclate în UE.

4.3.Sprijinirea constituirii de stocuri pentru a spori reziliența industrială europeană

Comisia și statele membre depun eforturi pentru a coordona stocurile de materii prime critice, care pot fi un instrument esențial pentru limitarea riscurilor în materie de aprovizionare. În prezent, din cauza dificultăților legate de acordarea limitată de licențe de către China, de lipsa capacității de stocare, de opțiunile de finanțare insuficiente și de modificarea specificațiilor materiale pe perioade lungi de stocare, multe întreprinderi achiziționează materii prime critice numai atunci când este necesar. Această situație duce la condiții de achiziție sub nivelul optim în perioadele cu prețuri ridicate și la niveluri scăzute de constituire de stocuri. În UE nu există niciun instrument structural pentru a gestiona stocurile de materii prime critice și pentru a asigura eliberarea lor adecvată și echitabilă în toate statele membre în caz de perturbări, în timp ce țări terțe precum Japonia, Statele Unite și Coreea de Sud au depus eforturi strategice semnificative pentru a-și asigura propria securitate și stabilitate economică.

În iulie 2025, a fost adoptată strategia UE de constituire de stocuri, cu scopul de a îmbunătăți interoperabilitatea și coordonarea sistemelor de constituire de stocuri la nivelul UE și la nivel național( 30 ). În plus, viitorul program privind industria europeană de apărare va sprijini activitățile legate de accelerarea ajustărilor la schimbările structurale, inclusiv cele legate de materiile prime, de constituirea de stocuri ale acestor materii și de constituirea unei rezerve suplimentare.

Comisia și mai multe state membre colaborează în cadrul unui proiect-pilot privind constituirea de stocuri de materii prime critice pentru a dezvolta o abordare eficace și coordonată a constituirii de stocuri de materii prime critice în cadrul UE. Proiectul-pilot va deveni operațional la începutul anului 2026, pe baza capacităților statelor membre și ale Comisiei, și va acorda o atenție deosebită materiilor prime secundare. El va aborda aspectele logistice ale constituirii de stocuri, cum ar fi condițiile aflate la baza achiziționării, a stocării și a eliberării de materii prime critice. Proiectul-pilot va lua în considerare, de asemenea, tipul de constituire de stocuri care sprijină cel mai bine industria europeană, având în vedere instrumentele de finanțare disponibile pentru aceste operațiuni și pentru a asigura coerența cu eforturile industriei. Ulterior, centrul va integra activitățile acestui proiect-pilot atunci când va efectua operațiuni de constituire de stocuri.

5.Protejarea pieței unice și a rezilienței lanțului valoric al materiilor prime critice din UE

5.1.Consolidarea monitorizării lanțurilor de aprovizionare și coordonarea răspunsurilor la întreruperile aprovizionării

În vremuri de criză, prima responsabilitate a UE este de a proteja piața unică, iar Comisia se asigură că statele membre lucrează împreună, și nu unele împotriva celorlalte. Acesta este principalul obiectiv al Regulamentului privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne (IMERA)( 31 ). De la intrarea în vigoare a acestui act legislativ, în mai 2026, și pe baza informațiilor colectate în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului privind materiile prime critice, Comisia va utiliza setul de instrumente IMERA pentru a aborda provocările de-a lungul lanțului valoric al UE. În cazul activării regimurilor de vigilență sau de urgență pe piața internă în temeiul IMERA, Comisia va fi în măsură să răspundă cererilor de informații privind capacitățile de producție și stocurile, perturbările sau deficitele lanțurilor de aprovizionare, dar și să efectueze achiziții comune, să impună cereri clasificate drept prioritare și să coordoneze distribuția constituirii de stocuri.

Înainte de intrarea sa în vigoare, Comisia a reunit deja statele membre pentru a face un bilanț al întreruperilor aprovizionării și pentru a coordona reacțiile. Acest lucru a fost posibil datorită monitorizării lanțurilor de aprovizionare efectuate în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice. Statele membre și Comisia au început să testeze rezistența lanțurilor de aprovizionare strategice, iar următoarele exerciții comune se vor axa pe lanțurile valorice ale pământurilor rare și pe materiile prime critice din domeniul apărării. Statele membre au, de asemenea, obligația de a monitoriza principalii operatori de pe piață de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime critice și de a informa Comisia dacă evenimente majore sunt susceptibile de a împiedica operațiunile lor obișnuite. Este importantă colaborarea cu parteneri de încredere pentru a evalua întreruperile aprovizionării și pentru a consolida gradul de pregătire.

5.2.Protejarea UE împotriva ingerințelor ostile

Comisia depune eforturi pentru a utiliza informațiile colectate cu privire la practicile de piață potențial dăunătoare. Deși investitorii străini pot contribui la proiectele din sectorul materiilor prime critice din UE, aceasta din urmă trebuie să se asigure că aceste investiții aduc o valoare adăugată reală pieței unice și corespund obiectivelor sale în materie de securitate economică. Având în vedere caracterul strategic al lanțului valoric al materiilor prime critice, Comisia va integra proiectele strategice ale Regulamentului privind materiile prime critice ca „proiecte sau programe de interes pentru Uniune” în temeiul Regulamentului privind investițiile străine directe, oferind astfel un control sporit asupra investițiilor străine în lanțul valoric al materiilor prime critice din UE din motive de securitate.

Programul de lucru Orizont Europa pentru perioada 2026-2027 va restricționa participarea entităților chineze și a entităților controlate de China cu sediul în UE la toate acțiunile de cercetare și de inovare din domeniul materiilor prime critice. Comisia va depune eforturi pentru a reproduce această abordare în ceea ce privește alte instrumente de finanțare ale UE și încurajează statele membre să ia măsuri similare pentru propriul sprijin financiar acordat materiilor prime critice.

Pe baza eforturilor lor colective de protejare a lanțurilor de aprovizionare împotriva practicilor de piață neloiale, Comisia, țările G7, Australia și Ucraina au aprobat Foaia de parcurs a G7 pentru a încuraja crearea de piețe bazate pe standarde pentru mineralele critice( 32 ). Punerea în aplicare a foii de parcurs va stimula trasabilitatea și transparența lanțului de aprovizionare, stabilind în același timp criterii de mediu, sociale și de guvernanță pentru a construi piețe premium fiabile și sigure pentru mineralele critice. Acest lucru va permite valorificarea cererii pentru piețele premium la nivel internațional și va face din producția responsabilă criteriul de referință la nivel mondial. Comisia se va asigura că diversificarea și reziliența lanțului de aprovizionare rămân componente esențiale ale piețelor bazate pe standarde.

Pentru a proteja investițiile UE și ale statelor membre în proiecte din sectorul materiilor prime critice, va fi esențial să se asigure că viabilitatea acestora nu poate fi perturbată prin practici și politici agresive de manipulare a pieței și de economie centralizată ale furnizorilor tradiționali. În strânsă coordonare cu G7 și cu alți parteneri și în conformitate cu Comunicarea privind securitatea economică, Comisia intenționează să elaboreze și să implementeze o abordare strategică solidă, inclusiv instrumente comerciale, care să asigure faptul că UE poate acționa rapid și decisiv în cazul unor practici necomerciale ale țărilor terțe, cum ar fi manipularea prețurilor, în cadrul lanțurilor valorice ale materiilor prime critice( 33 ). În acest sens, Comisia va valorifica principalele puncte forte ale UE, cum ar fi accesul la piața sa unică, pentru a garanta un acces pe termen scurt la materiile prime critice în cazul unor perturbări ale lanțului de aprovizionare din partea țărilor terțe.

6.Crearea de parteneriate cu țări terțe în vederea diversificării

6.1.Consolidarea și extinderea angajamentului UE

Pentru a diversifica aprovizionarea UE cu materii prime critice, Comisia urmărește, în numele UE și în cooperare cu statele membre, o agendă diplomatică proactivă privind materiile prime critice. Pe lângă acordurile de liber schimb și parteneriatele pentru comerț și investiții curate, 15 parteneriate strategice privind materiile prime au fost semnate până în prezent, din 2021, cu țări bogate în resurse, iar UE își extinde și mai mult rețeaua de parteneriate cu parteneri de încredere( 34 ).

Aceste parteneriate urmăresc să aducă beneficii atât UE, cât și partenerilor săi prin intermediul îmbogățirii locale. Crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă la nivel local este esențială, inclusiv prin faptul că permite țărilor terțe să își consolideze capacitățile în alte domenii decât extracția. În general, parteneriatele urmăresc să integreze lanțul valoric al ambelor părți prin sprijinirea proiectelor comune și prin cooperarea în ceea ce privește standardele de mediu, sociale și de guvernanță, cercetarea și inovarea.

Cel mai recent memorandum de înțelegere a fost încheiat cu Africa de Sud la 20 noiembrie 2025. Punerea sa în aplicare ar trebui să permită sprijinirea unor proiecte concrete, cum ar fi proiectul strategic Zandkopsdrift privind producerea de pământuri rare și de mangan și fabrica de monohidrat de sulfat de mangan de înaltă puritate a Manganese Metal Company. În plus, Comisia a lansat negocieri bilaterale cu Brazilia, un partener strategic cu lanțuri valorice importante de pământuri rare, niobiu, nichel, grafit, litiu, mangan și aluminiu.

De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a integra lanțul valoric al materiilor prime critice din UE cu partenerii strategici, cu țările semnatare ale unor acorduri de liber schimb, cu țările implicate în procesul de extindere și cu țările vizate de politica de vecinătate. De exemplu, ea va finanța proiecte din sectorul materiilor prime critice prin intermediul cadrului de investiții pentru Ucraina, care ar putea aduce beneficii proiectelor strategice ucrainene și ar putea stimula punerea în aplicare a parteneriatului strategic UE-Ucraina privind materiile prime. După caz, ea va oferi, de asemenea, instrumente financiare prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a facilita integrarea lanțurilor lor valorice industriale cu UE. Va fi promovată o cooperare consolidată cu țările din vecinătatea noastră, în special în Africa de Nord, în ceea ce privește accesul la resursele de fosforit și de potasă, precum și în Golf. Viitorul plan de acțiune al Pactului pentru Mediterana va conține o serie de proiecte de investiții care vor oferi, de asemenea, oportunități reciproc avantajoase țărilor noastre partenere din vecinătatea sudică.

6.2.Valorificarea inițiativelor multilaterale pentru a asigura o aprovizionare diversificată

La nivel multilateral, UE și partenerii din cadrul G20 au salutat instituirea unui cadru privind mineralele critice, un plan de cooperare menit să garanteze faptul că mineralele critice favorizează o creștere și o prosperitate durabilă de-a lungul întregului lanț valoric( 35 ). Acest cadru va contribui, printre altele, la accelerarea cartografierii resurselor geologice, la îmbunătățirea standardelor de mediu, sociale și de guvernanță și la creșterea investițiilor în lanțul valoric al materiilor prime critice.

Pentru a reduce în mod colectiv riscurile legate de proiectele din sectorul materiilor prime critice, Comisia sprijină Alianța pentru producția de minerale critice în cadrul președinției canadiene a G7. Lista proiectelor sprijinite și anunțate în cadrul reuniunii ministeriale a G7 din octombrie 2025 reprezintă un prim pas către eforturi coordonate de sprijinire a lanțului global de aprovizionare cu materii prime critice. Viitoarele iterații ar trebui să includă proiecte suplimentare desfășurate în diferite jurisdicții. Alianța pentru producția de minerale critice și foaia de parcurs a G7 privind piețele bazate pe standarde reflectă acțiunile prevăzute mai sus atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea din cadrul lanțului valoric al materiilor prime critice.

Concluzie

Deși Uniunea Europeană a stabilit o strategie clară pentru a-și asigura aprovizionarea cu materii prime critice, actualul nivel ridicat de dependență urmează să fie redus doar treptat și pe termen mediu. Având în vedere amploarea provocării, numai o acțiune colectivă și comună îndrăzneață a UE și a statelor membre poate sprijini industria europeană în eforturile sale de diversificare la scară largă prin mobilizarea unei serii de instrumente, competențe și capacități financiare pentru dezvoltarea unui lanț valoric stabil și eficient al materiilor prime critice în UE.

Planul RESourceEU stabilește o serie de acțiuni menite să consolideze politica de diversificare a UE cu un impact pe termen scurt, cu scopul de a spori rapid reziliența sa la perturbările lanțurilor de aprovizionare și de a da piețelor o nouă direcție strategică pe termen mediu. Aceste acțiuni vor fi consolidate prin crearea unui centru care va gestiona instrumente specifice și mecanisme de sprijinire a prețurilor și va avea capacitatea de a promova diversificarea, dezvoltarea de proiecte și reziliența lanțului valoric al materiilor prime critice din UE. Centrul va fi sprijinit de capacitatea financiară oferită de Fondul european pentru competitivitate, propus în cadrul viitorului cadru financiar multianual.

Diversificarea aprovizionării cu materii prime critice trebuie să devină o prioritate politică majoră a UE în următorii ani. În acest scop, Comisia își va intensifica eforturile, mobilizând toate instrumentele strategice și financiare, pentru a extinde baza de furnizori de materii prime critice a UE, pentru a consolida extracția și reciclarea la nivel național și pentru a reduce actualele dependențe excesive în ceea ce privește materiile prime critice. Comisia Europeană solicită o cooperare consolidată în ceea ce privește materiile prime critice cu Parlamentul European, cu statele membre ale UE, cu partenerii din țări terțe, cu părțile interesate din industrie și cu societatea civilă. Comisia invită Consiliul European să aprobe acest plan. RESourceEU nu va reuși decât dacă ne vom uni eforturile.

(1) ()     https://energy.ec.europa.eu/topics/markets-and-consumers/actions-and-measures-energy-prices/repowereu-3-years_en .

(2) ()    Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020.

(3) ()    Materiile prime strategice sunt un subset al materiilor prime critice, definite în Regulamentul privind materiile prime critice și utilizate în tehnologiile strategice pentru tranziția digitală și verde, precum și pentru industria de apărare și industria aerospațială. Materiile prime critice și materiile prime strategice sunt enumerate în anexele 1 și 2 la Regulamentul privind materiile prime critice.

(4) ()    Carrara, S., Baldassarre, B., Jakimów, M., Kuzov, T., Mc Govern, L. și al., Deep dive on critical raw materials for wind turbines in the EU, Black, C. (editor), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2025, https://data.europa.eu/doi/10.2760/5665594, JRC141759.

(5) ()    COM/2025/977 final.

(6) ()    COM/2025/85 final.

(7) ()     https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/raw-materials/areas-specific-interest/critical-raw-materials/strategic-projects-under-crma/selected-projects_en .

(8) ()    Estimări bazate pe capacitățile de producție planificate anunțate.

(9) ()     https://www.eib.org/en/press/all/2025-156-eib-steps-up-financing-for-european-security-and-defence-and-critical-raw-materials .

(10) ()     EBRD and EU to mobilise up to €100 million for critical raw materials investments (BERD și UE vor mobiliza până la 100 de milioane EUR pentru investiții în materii prime critice).

(11) ()     Euro Manganese equity | We invest in changing lives .

(12) ()     AsxDownload.aspx .

(13) ()     https://defence-industry-space.ec.europa.eu/eu-defence-industry/edip-dedicated-programme-defence_en .

(14) ()     https://strategic-technologies.europa.eu/index_en .

(15) ()    Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.

(16) ()     Declarația summitului de la Haga | Text oficial al NATO .

(17) ()    Argentina, Australia, Canada, Chile, Republica Democratică Congo, Groenlanda, Kazahstan, Namibia, Norvegia, Rwanda, Serbia, Africa de Sud, Ucraina, Uzbekistan și Zambia.

(18) ()    De exemplu, importurile de materii prime critice din Kazahstan au crescut atât ca volum (de la 32 153,3 tone la 673 982,9 tone), cât și ca valoare (de la 188 de milioane EUR la 662 de milioane EUR) în perioada 2000-2024. În special în ceea ce privește Canada, importurile totale ale UE de anumite materii prime critice au crescut între perioada anterioară CETA (2012-2016) și perioada posterioară CETA (2017-2023). Importurile UE de litiu au crescut cu 11 %, cele de grafit cu 33 %, cele de mangan cu 28 % și cele de pământuri rare cu 24 %.

(19) ()     https://cordis.europa.eu/programme/id/HORIZON_HORIZON-CL4-INDUSTRY-2025-01-MATERIALS-64 .

(20) ()     Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH).

(21) ()    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere.

(22) ()     https://pact-for-skills.ec.europa.eu/document/download/9a32c1f7-66e4-4af9-86db-df5a25856db7_en .

(23) ()     https://eitrawmaterials.eu/rawmaterials-academy .

(24) ()    MC GOVERN, L., TAPOGLOU, E. și GEORGAKAKI, A., Material streams from wind energy decommissioning to 2050, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2025, https://data.europa.eu/doi/10.2760/0326924, JRC139814.

(25) ()    Decizia delegată (UE) 2025/934 a Comisiei din 5 martie 2025 de modificare a Deciziei 2000/532/CE în ceea ce privește actualizarea listei deșeurilor în cazul deșeurilor legate de baterii.

(26) ()     Platforma UE privind energia și materiile prime – Mecanismul privind materiile prime .

(27) ()    Piețele lichide ale materiilor prime critice se caracterizează printr-un număr suficient de proiecte în ceea ce privește oferta, astfel încât instrumentele de piață, cum ar fi licitațiile, pot fi utilizate pentru a determina un preț competitiv (de exemplu, piața litiului). Piețele nelichide cuprind doar unul sau foarte puțini furnizori (de exemplu, piața galiului sau a germaniului).

(28) ()     Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice și Directiva 2014/25/UE privind sectorul utilităților publice.

(29) ()    Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE.

(30) ()    COM(2025) 528 final.

(31) ()    Regulamentul (UE) 2024/2747 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2679/98 al Consiliului (Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne).

(32) ()     https://g7.canada.ca/en/news-and-media/news/roadmap-to-promote-standards-based-markets-for-critical-minerals .

(33) ()    A se introduce referința.

(34) ()    Argentina, Australia, Canada, Chile, Republica Democratică Congo, Groenlanda, Kazahstan, Namibia, Norvegia, Rwanda, Serbia, Africa de Sud, Ucraina, Uzbekistan și Zambia.

(35) ()     https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2025/11/22/g20-johannesburg-leaders-declaration/ .