Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil

1.Tendințe și provocări în ceea ce privește importurile asociate comerțului electronic

Comerțul electronic a devenit o parte integrantă a modului în care consumatorii fac achiziții online. 70 % dintre europeni cumpără în mod regulat produse online 1 , atât din magazinele electronice ale vânzătorilor, cât și de pe piețe online. 76 % dintre consumatori consideră că, până în 2030, cumpărarea și vânzarea de produse și servicii online se vor număra printre cele mai importante tehnologii digitale din Europa2.

În ultimii ani, piețele online în special au cunoscut o creștere semnificativă, o serie de actori internaționali și multe întreprinderi europene devenind foarte vizibile la nivel regional. Ofertele de pe piețele online cuprind o gamă largă de produse, a căror atractivitate se datorează adesea prețurilor mici și procesului simplu de achiziție, cu livrare rapidă și ieftină. Piețele online au deschis comerțul internațional cu bunuri de consum: ele pun consumatorii în legătură cu o mare diversitate de vânzători, de la mărci consacrate la mici producători și întreprinderi nou-înființate din UE și din întreaga lume. Adesea, ele aplică un model de afaceri hibrid, acționând nu doar ca intermediar între consumatori și întreprinderi, ci și ca vânzător direct către consumatori și sprijinind canale vaste de producție și distribuție în afara UE.

Comerțul electronic este un spațiu de inovare comercială și digitală, cu oferte și recomandări personalizate, precum și cu optimizări, soluții de marketing și aplicații pentru consumatori bazate pe IA.

Volumul bunurilor importate direct de consumatori în UE prin intermediul comerțului electronic a crescut puternic în ultimii ani și se preconizează că va continua să crească în ritm rapid, deoarece beneficiază de scutirea actuală de taxe vamale pentru transporturile cu valoare mică (până la 150 EUR). Conform datelor de supraveghere ale UE, 4,6 miliarde de astfel de articole cu valoare mică au fost importate în UE în 2024. Numărul lor a fost aproape dublu față de cel înregistrat în 2023 (2,4 miliarde) și de peste trei ori mai mare decât în 2022 (1,4 miliarde) și corespunde unui număr de până la 12 milioane de articole mici în fiecare zi.

În 2024, 91 % din totalul expedierilor în valoare de până la 150 EUR care au intrat în UE ca urmare a comerțului electronic au provenit din China, iar volumul lor a crescut de peste două ori între 2023 și 2024 – de la 1,9 miliarde la 4,17 miliarde de articole. Această creștere majoră coincide cu creșterea extrem de rapidă a anumitor piețe online. În special Temu și SHEIN au crescut exponențial pe piața UE, ajungând la peste 75 de milioane de utilizatori în UE în decurs de câteva luni în 2024. Favorizată de publicitatea online omniprezentă, de prețurile mici și de livrarea ultrarapidă, furnizarea de bunuri cu valoare mică prin intermediul acestor piețe online a generat, la rândul său, o cerere puternică.

Creșterea rapidă a importurilor expediate direct către consumatori generează probleme semnificative care necesită o atenție urgentă, în special în situațiile în care produsele importate ar putea fi neconforme cu legislația UE. De exemplu, aproximativ jumătate dintre produsele contrafăcute confiscate la frontierele UE care au încălcat drepturile de proprietate intelectuală ale IMM-urilor au fost achiziționate online 2 .

Creșterea volumului de produse care nu prezintă siguranță, sunt contrafăcute sau prezintă alte neconformități determină riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, are un impact nesustenabil asupra mediului și stimulează concurența neloială cu întreprinderile legitime, afectând semnificativ competitivitatea UE în diferite sectoare. De asemenea, numărul uriaș al produselor importate direct de consumatorii din UE exercită o presiune nesustenabilă asupra autorităților.

1.1.Siguranța și conformitatea produselor

Produsele periculoase, contrafăcute sau care prezintă alte neconformități afectează viața de zi cu zi a oamenilor. Consumatorii înșiși consideră că prezența vânzătorilor online care nu prezintă încredere este una dintre principalele probleme online care îi afectează extrem de puternic la modul personal 3 . Există riscuri grave pentru sănătatea și siguranța lor, inclusiv pentru siguranța copiilor, având în vedere nevoile și vulnerabilitățile lor specifice.

Potrivit datelor Eurobarometru, europenii cumpără online mai ales îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, dar și produse cosmetice și de înfrumusețare 4 . În cazul în care aceste produse nu respectă normele UE sau legislația națională aplicabilă, pot exista consecințe grave pentru sănătate, de exemplu din cauza substanțelor nocive din jucării sau din cosmetice, a concentrației de substanțe chimice conținute în îmbrăcăminte sau în mobilier sau a medicamentelor falsificate, a drogurilor (sintetice) ilegale și a noilor substanțe psihoactive, precum și a steroizilor pentru creșterea masei musculare și a produselor de îmbunătățire a performanței sexuale.

Există și amenințări directe la adresa securității: infractorii profită de volumele mari de bunuri importate prin comerțul electronic pentru a distribui bunuri ilicite, cum ar fi droguri (sintetice) ilegale și precursori de droguri, explozivi, arme de foc sau arme și piese pentru arme imprimate 3D. Adesea, ei le distribuie prin intermediul unor colete mici vândute pe internetul gri și negru, iar uneori prin intermediul unor piețe online deschise. Pentru a acționa în mod eficace împotriva amenințărilor în continuă evoluție la adresa securității, este important să se combată folosirea comerțului electronic ca un canal de distribuție pentru infractori.

1.2.Considerații privind sustenabilitatea

Înmulțirea puternică a importurilor asociate comerțului electronic care sunt expediate direct consumatorilor are efecte negative foarte grave inclusiv asupra climei și a mediului. Prețurile cu amănuntul extrem de mici ale unora dintre produsele vândute online nu reflectă costurile generale de mediu asociate producției, transportului direct și întregului ciclu de viață al produsului.

Tot printre costurile de mediu se numără și creșterea poluării și a impactului climatic ca urmare a utilizării anumitor materiale sau a energiei pe bază de combustibili fosili în producția bunurilor respective. În plus, bunurile sunt adesea de calitate slabă, ceea ce înseamnă că nu sunt eficiente din punct de vedere energetic, nu durează mult și nu pot fi reparate cu ușurință.

Aceste produse sunt adesea expediate consumatorilor sub formă de transporturi individuale. Amprenta de carbon a acestei practici este considerabilă și este amplificată de durata scurtă a vieții utile a produselor și de practici comerciale precum moda de consum, posibilitatea returnării produselor și distrugerea unor volume mari de produse returnate sau nevândute.

Ambalajele produselor neconforme și, la sfârșitul duratei scurte de viață, produsele însele generează probleme de gestionare a deșeurilor. Este foarte probabil să nu fi fost plătite taxe care să acopere costurile de tratare a deșeurilor, iar aceste produse sunt deseori imposibil de reciclat din cauza materialelor din care sunt fabricate.

1.3.Concurența neloială și scăderea competitivității

Intensificarea importurilor asociate comerțului electronic care sunt expediate direct consumatorilor a determinat și o creștere a concurenței, inclusiv între vânzătorii din UE și cei situați în afara Uniunii care își oferă produsele către consumatori din UE. Această concurență poate deveni însă neloială și poate să perturbe condițiile echitabile de care se bucură întreprinderile legitime. Dacă unii vânzători nu respectă cerințele UE în materie de siguranță a produselor și de protecție a consumatorilor, aceștia evită costurile de asigurare a calității necesare și a siguranței materialelor, precum și costurile păstrării unor evidențe corespunzătoare și ale raportării. Acest lucru este valabil și pentru întreprinderile care nu aplică standardele de mediu ale UE sau care eludează contribuția la gestionarea deșeurilor. În schimb, vânzătorii care respectă normele suportă aceste costuri în cadrul unui mediu juridic cuprinzător și sunt dezavantajați din punct de vedere economic în comparație cu comercianții care nu respectă regulile.

În plus, întreprinderile care respectă legea înregistrează pierderi directe. De exemplu, atunci când o IMM este victima contrafacerii sau a pirateriei, aceasta are o șansă de supraviețuire cu 34 % mai mică decât IMM-urile care nu s-au confruntat cu încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală 5 . În diferite ramuri industriale se cumulează pierderi mari: industria confecțiilor pierde vânzări anuale de aproape 12 miliarde EUR (5,2 % din cifra de afaceri), industria cosmeticelor pierde 3 miliarde EUR (4,8 % din vânzări), iar industria jucăriilor – 1 miliard EUR (8,7 % din vânzări) 6 .

În plus, vânzătorii de bunuri din țările terțe beneficiază de o scutire de taxe vamale 7 atunci când mărfurile cu o valoare de până la 150 EUR (adică bunurile cu valoare mică) sunt expediate direct consumatorilor din UE. Articolele de îmbrăcăminte ilustrează elocvent această discrepanță: peste această valoare declarată, ele fac obiectul unei taxe de import de 12 % din valoarea lor. Bunurile de acest tip sunt cumpărate masiv de pe piețe cu creștere rapidă cum ar fi AliExpress, Temu și SHEIN, dar sunt disponibile și pe alte piețe, precum și în magazinele electronice ale vânzătorilor direcți.

1.4.UE dispune de un cadru juridic cuprinzător

UE dispune de un corpus cuprinzător de norme care reglementează întregul ciclu de viață al unui produs importat în UE și care definesc responsabilitățile actorilor implicați. Mai multe acte legislative au fost actualizate recent, iar alte modificări, în special în domeniul vamal și al protecției mediului, sunt în curs de negociere.

Ca regulă generală, vânzătorii de produse din țări terțe care își expediază produsele direct către consumatori din UE sunt responsabili de asigurarea legalității produselor pe care le comercializează în Uniune. De exemplu, ei trebuie să respecte reglementările privind siguranța produselor, normele de protecție a consumatorilor și orice altă obligație bazată pe legislația UE sau pe legislația națională. Pentru majoritatea produselor de consum, vânzătorii au și obligația de a avea un operator economic responsabil în UE, ceea ce facilitează punerea în aplicare a legislației Uniunii 8 .

De asemenea, toți vânzătorii trebuie să respecte cerințele privind răspunderea extinsă a producătorilor (REP), contribuind financiar la gestionarea produselor lor odată ce devin deșeuri. Aceste cerințe se aplică, printre altele, echipamentelor electrice și electronice, bateriilor și ambalajelor. Odată cu adoptarea versiunii modificate a Directivei-cadru privind deșeurile 9 , răspunderea ar trebui extinsă și la produsele textile, asociate textilelor și de încălțăminte.

Piețele online, indiferent dacă sunt stabilite în UE sau nu, trebuie trase la răspundere dacă nu își respectă obligațiile specifice în calitate de intermediari în vânzarea de bunuri, în special în conformitate cu Regulamentul privind serviciile digitale (RSD) 10 , precum și cu alte acte legislative, cum ar fi Regulamentul privind siguranța generală a produselor 11 în cazul produselor nesigure, Directiva privind proiectarea ecologică 12 , Regulamentul privind etichetarea energetică 13 14 , Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor 15 , Regulamentul privind supravegherea pieței 16 și normele UE privind protecția consumatorilor ori de câte ori se adresează consumatorilor din UE. Cele mai mari platforme, desemnate drept „controlori de acces” 17 în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, trebuie să respecte la rândul lor o serie de „îndrumări și interdicții” legate de comportamentul lor pe piață 18 .

În anumite condiții, piețele pot fi trase la răspundere și pentru vânzarea de produse neconforme sau periculoase. Ele sunt exonerate de răspundere pentru comportamentul ilegal al vânzătorilor, dar numai în anumite condiții: să nu fi avut cunoștință de ilegalitatea conținutului găzduit sau, din momentul în care au luat cunoștință de aceasta, să fi acționat prompt pentru eliminarea produsului. În orice caz, exonerarea de răspundere condiționată se aplică numai atunci când piața intermediază vânzarea unui produs, ceea ce nu este cazul, de exemplu, atunci când vânzătorul acționează sub controlul sau sub autoritatea pieței. Piețele pot fi găsite vinovate și pentru încălcări ale legislației privind protecția consumatorilor, atunci când prezintă ofertele vânzătorilor într-un mod care ar putea determina un consumator să creadă că produsul este oferit de însăși piața respectivă.

2.UE este bine pregătită să facă față acestei provocări, dar are nevoie de o abordare globală și bine coordonată

Europa se află într-o poziție propice pentru a face față provocărilor generate de importurile asociate comerțului electronic care sunt expediate direct consumatorilor, dar trebuie depuse mai multe eforturi pentru a se asigura că normele UE sunt aplicate corect, precum și că sistemul de asigurare a respectării legii este eficace și rezilient și nu este copleșit de volumele bunurilor cu valoare mică vândute online și care inundă piața.

Prin prezenta comunicare, Comisia propune o abordare globală menită să contracareze riscurile și denaturările create de volumul mare al importurilor de astfel de produse. Această abordare trebuie să fie cuprinzătoare și să includă un set de acțiuni bine coordonate, care să reunească în special instituțiile europene, statele membre și toate autoritățile naționale competente.

În primul rând, Comisia propune o serie de modificări structurale ale cadrului de reglementare, punând un accent deosebit pe reforma vamală și pe măsurile de protecție a mediului. Solicitând sprijinul colegiuitorului pentru adoptarea urgentă a propunerii de reformă vamală, Comisia inițiază prin prezenta un proces de reflecție cu scopul de a găsi modalități de consolidare suplimentară a măsurilor propuse, oferind mai mult sprijin autorităților vamale, de exemplu printr-o nouă taxă de manipulare nediscriminatorie pentru mărfurile importate în UE care sunt destinate direct consumatorilor (secțiunea 2.1 .1). În ceea ce privește protecția mediului, Comisia va sprijini punerea în aplicare a Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile și aplicarea eficace a normelor existente privind răspunderea extinsă a producătorilor. Comisia invită colegiuitorul să adopte revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile și va propune acte legislative suplimentare, nu în ultimul rând printr-un act legislativ privind economia circulară (secțiunea 2.1.2 ).

Comisia subliniază apoi prioritatea majoră a unor acțiuni coordonate de asigurare a respectării legii în fața înmulțirii puternice a produselor periculoase, contrafăcute sau care prezintă alte neconformități vândute online și importate în UE. Acest demers trebuie să valorifice pe deplin ambițiosul cadru de reglementare al UE și necesită o bună coordonare între autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței și alte autorități naționale competente. Comisia propune măsuri specifice menite să asigure o cooperare eficace și acțiuni cu țintă clară (secțiunea 2.2 ).

În plus, Europa dispune de cel mai solid cadru de reglementare din lume în ceea ce privește modul în care le sunt prezentate produsele consumatorilor online și stabilirea unor responsabilități clare pentru piețele online. Astfel cum s-a subliniat în Orientările politice ale președintei 19 , rapiditatea, coerența și simplificarea sunt esențiale, nu în ultimul rând pentru crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile mai mici și pentru menținerea unei sarcini de reglementare proporționale. Comisia va pune accentul pe o asigurare riguroasă a respectării legii și pe complementaritatea normelor digitale, care vor fi sprijinite prin acțiuni bine coordonate la nivelul tuturor autorităților competente (secțiunea 2.3 ).

În plus, instrumentele digitale pot fi factori determinanți esențiali pentru atingerea obiectivelor prezentei comunicări. Comisia anunță măsuri de sprijinire a unui set de instrumente de supraveghere moderne și reziliente, în special prin utilizarea pașaportului digital al produsului, a instrumentelor IA pentru depistarea bunurilor ilegale și a bazelor de date partajate (secțiunea 2.4 ).

Nu în ultimul rând, eforturile de sensibilizare și de educare sunt esențiale pentru consolidarea rolului consumatorilor și pentru protejarea acestora, inclusiv a minorilor, precum și pentru a ajuta întreprinderile legitime să ofere în UE produse conforme (secțiunea 2.5 ).

În fine, aceste măsuri trebuie să fie însoțite de un dialog cu partenerii internaționali și cu țările terțe din care provin produsele importate. În plus, Comisia va continua să monitorizeze practicile comerciale ale țărilor terțe și rămâne vigilentă în ceea ce privește practicile comerciale neloiale (secțiunea 2.6 ). 

2.1.Reforme structurale menite să limiteze importul de produse neconforme și să protejeze mediul

2.1.1.Pachetul de reforme în domeniul vamal 

Creșterea puternică a importurilor asociate comerțului electronic expediate direct consumatorilor din UE, care devin importatori din punct de vedere vamal, nu a fost însoțită și de o creștere a capacității de manipulare la frontieră. În 2024, 89 % din bunurile vândute online și importate direct au fost supravegheate de autoritățile din doar șase state membre 20 . Deși sunt prima linie de apărare la frontieră împotriva importului de produse neconforme și potențial periculoase, autoritățile vamale sunt puse în dificultate de volumul mare al importurilor asociate comerțului electronic, care fac deja obiectul a peste 97 % din totalul declarațiilor de import 21 . Devine clar că procedurile și instrumentele vamale actuale nu mai sunt adecvate scopului și că resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a gestiona în mod eficace volumul uriaș de colete generat de fluxurile de comerț electronic.

În mai 2023, Comisia a propus un pachet ambițios de reforme în domeniul vamal 22 , care cuprinde (i) un nou Cod vamal al Uniunii (CVU), (ii) o propunere 23 de eliminare a scutirii de taxe vamale pentru importuri sub pragul de 150 EUR și de introducere a unui tratament tarifar simplificat pentru transporturile cu valoare mică și (iii) o propunere privind TVA-ul 24 cu scopul de a extinde domeniul de aplicare al „ghișeului unic pentru importuri” (IOSS) la toate bunurile, indiferent de valoarea acestora. 

Propunerile vizează îmbunătățirea structurală a capacităților autorităților vamale din UE de a supraveghea și de a controla fluxul de mărfuri care intră și ies din uniunea vamală, începând cu produsele vândute online și expediate direct consumatorilor. Autoritățile vamale naționale ar urma să fie sprijinite de o nouă Autoritate vamală a UE (EUCA), care ar urma să opereze o platformă de date vamale a UE. 

Platforma de date vamale a UE este menită să asigure un mediu electronic al UE în care operatorii să raporteze autorităților vamale și ar urma să integreze date de la alte autorități. S-ar realiza astfel o capacitate de gestionare a riscurilor la nivelul UE. EUCA ar putea să verifice mărfurile pe baza acestor informații, să identifice riscurile potențiale chiar înainte ca mărfurile să fie încărcate pentru transport sau să ajungă fizic în UE și să facă recomandări de control statelor membre. Astfel, autoritățile vamale vor putea să aibă o imagine de ansamblu completă asupra lanțurilor de aprovizionare, anticipând controalele asupra importurilor și exporturilor. Rezultatul va fi că eforturile de asigurare a respectării cerințelor privind produsele vor fi mai bine direcționate și mai eficace. Platforma de date vamale a UE va face posibilă consolidarea cooperării cu alte autorități prin intermediul schimbului de date și, astfel, va facilita efectuarea de controale coordonate.

Propunerile armonizează normele în materie de TVA și normele vamale și vor stabili că piețele online și vânzătorii înregistrați în IOSS devin „importatorul presupus” care colectează taxa relevantă și TVA-ul, asigură faptul că mărfurile care intră pe teritoriul vamal respectă celelalte cerințe ale UE și transmit date autorităților vamale în momentul vânzării, înainte de sosirea mărfurilor la frontiera UE. În 2024, 92 % din bunurile cu valoare de până la 150 EUR au fost importate de titulari ai unor conturi IOSS. În plus, titularii de conturi IOSS ar urma să raporteze toate vânzările lor din UE către Platforma de date vamale a UE și ar urma să fie supravegheați de statul membru în care s-au înregistrat (nu în cele 27 de potențiale state membre de destinație), atât în scopuri legate de TVA, cât și în scopuri vamale.

Comisia invită colegiuitorul să adopte rapid propunerea de reforme în domeniul vamal și este pregătită să colaboreze cu colegiuitorul pentru a explora măsuri suplimentare care să abordeze mai bine volumul covârșitor de transporturi mici și care să sprijine autoritățile vamale. 

În primul rând, Comisia este dispusă să exploreze, împreună cu colegiuitorii, introducerea unei taxe de manipulare nediscriminatorii pentru articolele de comerț electronic importate în UE direct către consumatori, astfel încât să abordeze creșterea costurilor de supraveghere a conformității acestor transporturi cu normele UE. Ca urmare a acestei taxe de manipulare, ar trebui ca una dintre externalități majore ale acestui nou model de afaceri – și anume necesitatea unei abordări diferite și mai intense pentru asigurarea conformității unor cantități uriașe de colete individuale – să fie internalizată de comercianții cu amănuntul și de intermediarii care beneficiază de pe urma ei. Astfel, taxa de manipulare în cauză ar trebui să fie suportată de importator, adică de comerciantul cu amănuntul sau de intermediarul online, și nu de consumatori la punctul de livrare a pachetului importat.

În plus, ar trebui luate în considerare lecțiile învățate din riscurile identificate în domeniul de control prioritar 25 și ar trebui analizat dacă EUCA poate să sprijine controale vamale mai eficiente, în conformitate cu misiunea sa în ceea ce privește sprijinul operațional acordat autorităților vamale ale statelor membre. În acest scop, EUCA va trebui să dispună de o capacitate operațională adecvată pentru a răspunde nevoilor legate de comerțul electronic, în vederea creșterii conformității mărfurilor importate prin intermediul comerțului electronic. 

Având în vedere creșterea enormă a volumelor într-un interval scurt de timp, creștere care continuă fără să dea semne de încetinire, Comisia este pregătită să colaboreze cu colegiuitorii pentru a concentra reforma în domeniul vamal la începutul perioadei, și anume până în 2026, inclusiv prin pregătirea instituirii EUCA și pregătirile pentru Platforma de date vamale a UE, ținând seama în mod corespunzător de limitările financiare ale actualului cadru financiar multianual.

2.1.2.Norme clare și practici responsabile pentru protecția mediului

Un alt demers necesar este ca UE să își intensifice eforturile de reducere a impactului asupra climei și mediului al importurilor de produse cu valoare mică expediate direct consumatorilor.

Cerințele UE în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică încurajează producătorii să inoveze și să furnizeze produse mai eficiente, permit consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză și contribuie la reducerea consumului global de energie și a emisiilor. Se estimează că în fiecare an se pierd beneficii în valoare de peste 10 miliarde EUR din cauza neconformității 26 .

În baza Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (RPEPS) 27 , vor fi puse în aplicare cerințe mai ambițioase în materie de sustenabilitate pentru produsele introduse pe piața UE. Primul plan de lucru conform RPEPS este planificat pentru aprilie 2025 și va stabili grupele de produse prioritare pentru adoptarea cerințelor de sustenabilitate, inclusiv aspectele legate de livrarea durabilă și de opțiunile de transport retur. Acesta va fi urmat, în iulie 2025, de norme privind distrugerea produselor de consum nevândute, inclusiv privind interzicerea distrugerii textilelor și a încălțămintei nevândute. Textilele vor fi una dintre primele grupe de produse care vor fi abordate în cadrul unui act delegat.

Cerințele privind răspunderea extinsă a producătorilor (REP) se regăsesc în Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje 28 , în Regulamentul privind bateriile și deșeurile de baterii 29 și în Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice 30 , precum și în Regulamentul privind gazele fluorurate cu efect de seră 31 . Comisia invită colegiuitorul să adopte rapid revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile, care introduce în special cerințe de răspundere extinsă a producătorilor pentru textile și încălțăminte.

Revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile, împreună cu viitorul act delegat privind criteriile de sustenabilitate pentru textile, care va fi adoptat în temeiul RPEPS, vor stabili elementele necesare pentru modularea ecologică a contribuțiilor financiare ale celor care introduc pe piață textile la schemele de răspundere extinsă a producătorilor: cu cât mai mare va fi sustenabilitatea, cu atât mai mici vor fi taxele. Actorii din domeniul comerțului electronic situați în afara UE și cei aflați pe interiorul UE ar urma să facă obiectul acelorași norme, cu condiții de concurență echitabile și cu aceleași stimulente pentru introducerea pe piața UE a unor produse mai sustenabile.

Comisia intenționează să propună un act legislativ privind economia circulară și, în acest context, va explora opțiuni de dezvoltare în continuare a unor soluții de răspundere extinsă a producătorilor, printre care un ghișeu unic pentru înregistrarea producătorilor, armonizarea suplimentară a normelor UE și extinderea schemelor REP la alte categorii de produse. În procesul de elaborare a propunerii de act legislativ privind economia circulară, Comisia va acorda o atenție deosebită măsurilor de asigurare efectivă a respectării legii pe teren.

Ar trebui să se asigure în mod real respectarea cerințelor aplicabile produselor, ambalajelor și gestionării deșeurilor, inclusiv atunci când bunurile sunt introduse pe piață ca urmare a comerțului electronic. În acest scop, este nevoie de o rețea puternică de autorități de aplicare a legislației de mediu pe tot cuprinsul UE, din care să facă parte inspectori și polițiști. Ar trebui intensificate eforturile de asigurare a respectării legii și cooperarea dintre organele europene de aplicare a legii.

Comisia va explora modalități prin care să asigure că interzicerea distrugerii anumitor produse de consum și obligațiile de transparență aferente sunt aplicate cu adevărat în cazul comerțului electronic, inclusiv de către platformele din țări terțe. De asemenea, va ajuta statele membre și operatorii economici să se asigure că mărfurile contrafăcute sunt eliminate numai în ultimă instanță, accentul punându-se în schimb pe pregătirea lor pentru reutilizare sau reciclare 32 .

2.2.Măsuri vizate: intensificarea controalelor coordonate pentru mărfurile importate 

Ca prioritate urgentă, Comisia va sprijini o serie de acțiuni specifice care mobilizează capacitățile mai multor autorități în ceea ce privește asigurarea coordonată a respectării tuturor normelor relevante ale UE, conducând la rezultate imediate, precum și la obținerea de probe suplimentare și la depunerea de eforturi susținute pentru a asigura conformitatea pe termen lung.

2.2.1.Domeniu de control prioritar (DCP) vamal pentru rezultate pe termen scurt și acțiuni coordonate de asigurare a respectării legii

Comisia va coordona controalele vamale în baza unui domeniu de control prioritar (DCP) 33 axat pe produsele din țări terțe care prezintă riscuri semnificative pentru siguranță și risc de neconformitate achiziționate prin intermediul piețelor online și expediate direct consumatorilor din UE 34 . 

În cadrul acestei acțiuni limitate în timp, autoritățile vamale, în colaborare cu autoritățile de supraveghere a pieței și cu alte autorități competente, urmează să intensifice controalele la importul acestor produse cu scopul de a evalua siguranța și conformitatea lor cu legislația privind piața internă și de a detecta potențialul trafic de mărfuri ilicite și periculoase și vor face schimb de informații cu privire la neconformitate.

Scopul imediat este de a aborda lipsa de conformitate și de a se asigura că aceste produse periculoase și neconforme nu sunt introduse pe piață, precum și de a descuraja organizațiile criminale să utilizeze comerțul electronic ca rută pentru trafic. Acțiunea ar trebui să ducă la obținerea de probe suplimentare cu privire la produsele neconforme și la operatorii implicați și ar trebui să producă rezultate imediate în ceea ce privește abordarea lipsei de conformitate și asigurarea faptului că produsele periculoase și neconforme depistate nu sunt introduse pe piață.

Angajamentul și coordonarea dintre autorități vor fi factori esențiali pentru succesul DCP. Autoritățile vamale vor urmări și vor suspenda punerea în liberă circulație a transporturilor relevante. În calitate de experți în domeniile de care aparțin produsele respective, autoritățile de supraveghere a pieței vor stabili, împreună cu alte autorități specializate dacă va fi necesar, dacă produsele controlate respectă întreaga legislație relevantă. Toate instrumentele și sistemele existente vor trebui utilizate în mod coordonat pentru a selecta transporturile, a prelucra cazurile, a determina neconformitatea și a efectua evaluările ulterioare 35 . Pe baza analizei de risc desprinse din aceste constatări, vor fi intensificate controalele viitoare în cazul anumitor operatori, mărfuri sau fluxuri comerciale, după caz, în mod periodic. Cu cât este mai mare rata de neconformitate, cu atât ar trebui să fie mai ridicat nivelul de vigilență în etapele ulterioare, pentru o asigurare mai bună a respectării legii și o mai mare descurajare, ceea ce va contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care suportă costurile conformității.

În cazurile în care operatorul economic nu ia măsuri corective adecvate și proporționale pentru a pune capăt neconformității, iar neconformitatea pare să fie sistematică, autoritățile de supraveghere a pieței sunt invitate să recurgă la mijloacele corective disponibile în temeiul Regulamentului privind supravegherea pieței, printre care se numără retragerea și rechemarea produselor, interdicția ca acestea să fie puse la dispoziție pe piață, precum și impunerea de sancțiuni care să reflecte în același timp caracterul sistematic al neconformității 36 .

Această acțiune din cadrul DCP ar urma să fie sprijinită de Grupul de experți în domeniul vamal 37 , în strânsă cooperare cu autoritățile competente de supraveghere a pieței și cu noua echipă de experți din cadrul Alianței vamale a UE pentru frontiere (EUCABET).

În paralel, vor continua acțiuni precum cele ale Oficiului European de Luptă Antifraudă menite să combată modelele de fraudă în comerțul electronic, cum ar fi utilizarea abuzivă a normelor legate de IOSS.

Pe termen mediu, faptele și probele identificate în baza DCP ar trebui să fie partajate între un ansamblu mai larg de autorități și să sprijine acțiuni de asigurare a respectării legii coordonate între autoritățile vamale, cele de supraveghere a pieței, cele de mediu, cele de protecție a consumatorilor și cele privind serviciile digitale. Concret, DCP ar putea sprijini punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale și acțiunile Rețelei pentru siguranța consumatorilor.

De asemenea, constatările DCP ar trebui să contribuie la elaborarea celui de al treilea program de lucru multianual al Instrumentului pentru echipamente de control vamal 38 , planificat să fie adoptat în 2025, care prevede printre altele o cerere de propuneri specifică privind comerțul electronic, cu un buget de 100 de milioane EUR 39 .

Comisia invită toate statele membre să participe la DCP și va publica un raport public privind lecțiile învățate și constatările.

2.2.2.Acțiuni comune de asigurare a respectării legii privind siguranța produselor, combaterea contrafacerii și consolidarea securității

Regulamentul privind supravegherea pieței și Regulamentul privind siguranța generală a produselor oferă autorităților de supraveghere a pieței din statele membre competențele necesare pentru a asigura respectarea legii, inclusiv în ceea ce privește produsele vândute online. De exemplu, acestea pot să emită ordine de retragere pentru a elimina produsele periculoase sau neconforme din magazinele online și de pe piețele online. Produsele investigate și măsurile aferente trebuie notificate în Sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS), iar măsurile luate cu privire la produsele nesigure sunt notificate de către statele membre prin sistemul Safety Gate al UE 40 , sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase gestionat de Comisie.

Învățând din primele experiențe ale DCP, Comisia va lansa o activitate coordonată specială privind siguranța produselor, deschisă tuturor statelor membre, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea structurală dintre autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește produsele sau categoriile de produse vândute online, în vederea unei evaluări comune a riscurilor și a identificării măsurilor corective adecvate. În plus, Comisia va propune în 2025, în cadrul Rețelei pentru siguranța consumatorilor, desfășurarea unor activități comune de testare a produselor de către Rețeaua pentru siguranța consumatorilor, ceea ce ar face posibilă inclusiv prelevarea de eșantioane de produse online de către autoritățile de supraveghere a pieței, sub acoperire. Comisia invită statele membre să se asigure că participă activ la aceste activități.

În cel de al doilea trimestru al anului 2025, Rețeaua pentru siguranța consumatorilor va efectua prima sa acțiune de verificare privind siguranța produselor 41 , cu scopul de a controla modul în care sunt listate produsele în categoriile comandate cel mai frecvent online și de a asigura corectitudinea listării. Utilizând instrumentul UE de supraveghere electronică pus la dispoziție de Comisie, autoritățile vor pune accentul pe caracterul complet al informațiilor privind siguranța dintr-o listare de produse, acestea trebuind să includă date privind persoana responsabilă din UE, precum și pe depistarea produselor care au fost deja notificate în sistemul Safety Gate al UE.

De asemenea, Comisia depune eforturi pentru a consolida Rețeaua europeană a laboratoarelor vamale (CLEN) 42 , esențială pentru sprijinirea activității autorităților vamale, sanitare și de supraveghere a pieței. Totodată, Comisia instituie instalații de testare ale UE în temeiul Regulamentului privind supravegherea pieței, cu scopul de a spori capacitatea de testare a produselor aflată la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței din statele membre 43 .

Ca parte a noilor acțiuni împotriva produselor contrafăcute și a altor produse ilicite, Comisia sprijină pregătirile pentru noua Platformă multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) pentru perioada 2026-2029. Acest lucru ar trebui să încurajeze coordonarea dintre autoritățile de aplicare a legii, care cuprind poliția, autoritățile vamale și procurorii, în vederea combaterii produselor dăunătoare, neconforme și ilicite asociate activităților infracționale. În plus, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) continuă să investigheze importurile frauduloase prin intermediul comerțului electronic cu mărfuri contrafăcute care periclitează sănătatea și siguranța consumatorilor.

De asemenea, Comisia sprijină inovarea europeană (consorții de inovatori, industrie și autorități din Europa) cu scopul de a dezvolta tehnologii europene inovatoare pentru securitatea comerțului electronic 44 .

2.3.Aplicare strictă a legislației UE privind protecția consumatorilor în mediul online

UE dispune de un set cuprinzător de norme, unic în lume, menit să protejeze consumatorii online și să stabilească responsabilități foarte clare pentru piețele online. Asigurarea respectării acquis-ului în materie de protecție a consumatorilor, precum și a noului Regulament privind serviciile digitale și a noului Regulament privind piețele digitale reprezintă o prioritate majoră pentru Comisie. În acest scop, este esențial să existe acțiuni coordonate și o cooperare strânsă – la nivelul atât al autorităților, cât și al tuturor părților interesate, după cum o demonstrează investigațiile recente 45 , precum și cadre precum setul de instrumente al UE împotriva contrafacerii 46 .

2.3.1.Responsabilitățile piețelor online: Regulamentul privind serviciile digitale

Regulamentul privind serviciile digitale (RSD) stabilește norme la nivelul UE pentru intermediarii online, inclusiv pentru piețele online care pun în legătură vânzătorii cu consumatorii. Normele urmăresc să asigure că, pe piețele online, comercianții pot vinde numai produse care sunt conforme cu cerințele relevante privind siguranța produselor și cu alte cerințe.

Piețele online au obligația de a combate bunurile ilegale oferite prin intermediul serviciilor lor. Astfel, ele au de exemplu obligația de a institui mecanisme de notificare și de acțiune și mecanisme de depunere a plângerilor ușor de utilizat, o obligație de cooperare cu notificatorii de încredere, o interdicție privind elementele de design manipulator, norme privind publicitatea și obligații detaliate privind transparența, inclusiv privind modul în care produsele sunt recomandate consumatorilor.

De asemenea, ele au obligația de „cunoaștere a clientului comercial”, care ar trebui să descurajeze vânzătorii neconformi să își ofere produsele în UE prin intermediul piețelor și să ofere sprijin practic pentru urmărirea comercianților care nu aplică normele UE. În practică, piețele trebuie să colecteze informații cu privire la comercianți înainte de a le oferi produsele pe platformă. De exemplu, trebuie aflate identitatea și datele de contact ale comerciantului, informații privind contul său de plăți, datele de înregistrare la Registrul Comerțului și o autocertificare prin care comerciantul se obligă să ofere doar produse care respectă normele UE. Până la 17 februarie 2025, piețele ar fi trebuit să depună toate eforturile pentru a colecta și a evalua aceste informații de la comercianții deja prezenți pe platforma lor cu un an înainte, și anume la 17 februarie 2024. Ele trebuie să solicite în permanență aceste informații și să efectueze verificări similare pentru fiecare comerciant care se alătură platformei înainte de a putea oferi produse în UE.

Conform rolului său de supraveghere, Comisia acordă o atenție deosebită aplicării acestei obligații, ca instrument esențial menit să descurajeze vânzătorii necinstiți să se adreseze consumatorilor din UE. Informațiile colectate de la comerciant sunt esențiale pentru consumatori, dar și pentru acțiunile corective întreprinse chiar de platformă, cum ar fi suspendarea comercianților care oferă în mod repetat bunuri ilegale. În plus, ele pot fi de folos și autorităților competente, de exemplu în procesul de supraveghere a normelor privind siguranța produselor. RSD facilitează punerea în executare a ordinelor emise de autoritățile judiciare sau administrative competente în scopul de a elimina conținutul ilegal, inclusiv produsele ilegale oferite de vânzători.

Piețele au, de asemenea, obligația de a asigura „conformitatea din faza de proiectare”, în sensul că interfața lor trebuie să permită comercianților să furnizeze toate informațiile precontractuale necesare și toate celelalte informații privind conformitatea și siguranța produselor impuse de dreptul aplicabil al Uniunii. De asemenea, ele trebuie să informeze consumatorii în cazul în care au achiziționat un produs ilegal prin intermediul serviciului lor.

Douăzeci și cinci de platforme online, printre care mai multe piețe online 47 , au fost desemnate de Comisie drept platforme online foarte mari și motoare de căutare foarte mari 48 , după ce au ajuns la o medie lunară de peste 45 de milioane de destinatari din UE. Acestea trebuie să instituie măsuri solide pentru a evalua și a atenua riscurile pe care le prezintă proiectarea, funcționarea și utilizarea serviciilor pe care le oferă. De exemplu, ele trebuie să evalueze și să atenueze riscurile legate de diseminarea bunurilor neconforme, riscurile la adresa nivelului ridicat de protecție a consumatorilor din UE sau riscurile pentru sănătatea publică, pentru minori și pentru bunăstarea fizică a persoanelor.

Comisia consideră că acțiunile de asigurare a respectării menite să contracareze aceste riscuri pe piețele online desemnate reprezintă o prioritate ridicată și consolidează cooperarea și coordonarea cu autoritățile naționale competente.

Comisia a lansat acțiuni de investigare în temeiul RSD în legătură cu SHEIN 49 și Amazon 50 și a inițiat proceduri oficiale împotriva AliExpress la 14 martie 2024 51 și împotriva Temu la 31 octombrie 2024 52 . Investigația referitoare la Temu este completată de o acțiune coordonată în cadrul rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC) 53 .

Comisia va continua să monitorizeze conformitatea și, dacă va fi necesar, va iniția proceduri în cadrul cărora s-ar putea concentra asupra măsurilor cu cel mai mare impact, cum ar fi obligațiile de „cunoaștere a clientului comercial”, respectarea sistematică de către piețele online a ordinelor de eliminare sau de informare primite de la autoritățile competente, sprijinirea acțiunilor coordonate ale acestora și aplicarea legislației de care sunt responsabile. Comisia acordă o atenție deosebită modelului de afaceri hibrid al anumitor piețe, și anume cazurilor în care acestea acționează ca intermediari și, de asemenea, sunt ele însele vânzători direcți sau exercită control asupra vânzătorilor 54 .

De asemenea, Comisia se va baza pe acțiunile coordonate, cum ar fi DCP și acțiunile derulate împreună cu Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC), și va lua act de constatările acestora care vor prezenta relevanță pentru investigațiile sale desfășurate în baza RSD.

În plus, Comisia va încerca să își consolideze capacitatea prin acorduri cu alte organe, oficii și agenții ale Uniunii care dispun de calificările relevante, cum ar fi un acord de lucru cu Oficiul UE pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) menit să obțină sprijin pentru acțiunile sale de asigurare a respectării legii de către platformele de comerț electronic care pot genera un risc sistemic de inundare a Uniunii cu mărfuri contrafăcute.

Este esențial să se construiască o rețea puternică de autorități de aplicare a legii pe tot cuprinsul UE, care să depună eforturi coordonate, să facă schimb de informații, să raționalizeze acțiunile și să amplifice impactul general al măsurilor de asigurare a respectării legii și al supravegherii reglementare. În cadrul statelor membre, competența pentru asigurarea respectării RSD revine coordonatorilor serviciilor digitale. Ar trebui să fie implicate efectiv și alte autorități competente, în special cele care dețin calificări și competențe conexe referitoare la siguranța produselor, la conformitate și la protecția consumatorilor. De la începerea activității sale în februarie 2024, Comitetul european pentru servicii digitale a devenit o rețea esențială de autorități de reglementare care promovează cooperarea și are un grup de lucru dedicat protecției consumatorilor, asigurând legătura cu Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC).

Pentru a obține probe într-un mod mai relevant, unele state membre au luat inițiativa de a coopera la nivel transsectorial prin intermediul unui grup operativ pentru comerțul electronic la nivel național, format din coordonatorii serviciilor digitale și din autoritățile vamale, de protecție a consumatorilor și de supraveghere a pieței. Comisia este pregătită să sprijine crearea unor astfel de grupuri operative în toate statele membre în 2025, cu ajutorul responsabililor pentru RSD din reprezentanțele Comisiei, și să se asigure că acestea contribuie la activitatea Comitetului european pentru servicii digitale și la acțiunile de asigurare a respectării legii întreprinse în baza RSD atât de către Comisie, cât și la nivel național.

În paralel cu aceste eforturi, până în noiembrie 2025 Comisia va evalua și modul de interacțiune a RSD cu alte acte juridice, cum ar fi acquis-ul în materie de protecție a consumatorilor și normele privind siguranța produselor 55 . După caz, acest raport poate fi însoțit de o propunere de simplificare a normelor existente. 

2.3.2.Responsabilitățile comercianților și ale altor întreprinderi online: promovarea și asigurarea respectării normelor de protecție a consumatorilor

Indiferent dacă vând sau nu prin intermediul piețelor online, comercianții care își oferă bunurile și serviciile în UE, inclusiv cei stabiliți în țări terțe, trebuie să respecte legislația UE în materie de protecție a consumatorilor 56 . În mediul online, normele se aplică la fel ca în mediul offline și asigură cel mai înalt standard de protecție a consumatorilor, de exemplu apărând consumatorii din UE de înșelăciune și practici înșelătoare și facilitând luarea deciziilor în cunoștință de cauză de către consumatori și evitarea costurilor sau a riscurilor ascunse.

În plus, piețele online pot afecta deciziile consumatorilor prin intermediul interfețelor, de exemplu prin modul de ordonare a rezultatelor căutării sau prin oferirea de recomandări, dar și prin utilizarea unor elemente de design manipulator, a unui design care creează dependență și a publicității personalizate agresive sau nesolicitate. RSD interzice utilizarea elementelor de design manipulator pe piețele online și reglementează alte practici, impunând de exemplu obligații în ceea ce privește proiectarea interfețelor acestora și a sistemelor de recomandări, impunând obligații de informare a consumatorilor și interzicând prezentarea anumitor tipuri de reclame personalizate.

De asemenea, piețele online fac obiectul dispozițiilor generale ale legislației UE privind protecția consumatorilor, care se aplică tuturor comercianților și interzic practicile comerciale neloiale care interferează cu alegerile consumatorilor. Verificarea adecvării în ceea ce privește echitatea digitală 57 a concluzionat că, dincolo de RSD, abordarea legislației privind protecția consumatorilor, bazată în mare măsură pe principii, nu oferă suficientă securitate juridică în ceea ce privește aplicarea acestora în mediul digital. Comisia intenționează să propună un act legislativ privind echitatea digitală pentru a consolida protecția consumatorilor într-un mod specific, făcând mai concrete principiile din normele existente de protecție a consumatorilor și eliminând lacunele identificate.

Responsabilitatea aplicării legislației în materie de protecție a consumatorilor revine autorităților naționale de protecție a consumatorilor sau instanțelor naționale. De exemplu, acestea pot impune corectarea, dezactivarea sau eliminarea acelor site-uri sau conturi de pe platformele de comunicare socială care conțin înșelăciuni și pot dispune închiderea conturilor comercianților necooperanți.

Comisia colaborează cu Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC), formată din autorități responsabile cu aplicarea legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Comisia poate alerta rețeaua CPC atunci când există o suspiciune rezonabilă că a avut loc o încălcare a legislației UE și coordonează acțiuni în acest sens atunci când este afectată o mare parte a consumatorilor din UE. Rețeaua CPC a întreprins mai multe acțiuni 58 și poate iniția noi măsuri împotriva comercianților din sfera comerțului electronic în baza Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului. În acest context, există o acțiune în curs împotriva Temu.

De asemenea, la 3 februarie 2025 rețeaua CPC și Comisia au informat SHEIN cu privire la lansarea unei acțiuni coordonate de investigare a conformității pieței online și a operatorului de comerț electronic cu amănuntul cu anumite obligații prevăzute de legislația UE privind protecția consumatorilor 59 . Investigația comună a rețelei CPC, aflată în derulare, este coordonată de Comisie.

Comisia își menține angajamentul de a sprijini și de a coordona eforturile de asigurare a respectării legii depuse de rețeaua CPC, utilizând toate instrumentele disponibile. De exemplu, se vor utiliza capacitățile IA ale setului său de instrumente de colectare de probe eLab pentru a efectua simultan verificări automate pe principalele piețe online. Comisia intenționează să comunice rezultatele acestor verificări rețelei CPC, care poate decide să ia măsuri de asigurare a respectării legii în temeiul Regulamentului CPC.

În conformitate cu constatările raportului său recent 63 privind aplicarea Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (CPC), Comisia analizează oportunitatea unei revizuiri a regulamentului 64 cu scopul de a consolida și mai mult asigurarea respectării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor, în special în ceea ce privește practicile ilegale larg răspândite, indiferent dacă autorii sunt stabiliți în interiorul sau în afara Uniunii, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile.

2.3.3.Soluționarea litigiilor legate de comerțul electronic

În pofida tuturor eforturilor, vor apărea în mod inevitabil unele situații în care sunt achiziționate bunuri neconforme în UE și este important să se ofere consumatorilor acces la măsuri reparatorii relevante. Noul cadru privind răspunderea pentru produsele cu defecte, adoptat în octombrie 2024, va fi aplicabil de la sfârșitul anului 2026 65 și va asigura faptul că există întotdeauna o persoană răspunzătoare pentru produse în cazul în care producătorul nu este stabilit în UE. De asemenea, RSD oferă consumatorilor și reprezentanților acestora instrumente prin care să semnaleze piețelor online produsele ilegale și să solicite măsuri reparatorii.

În plus, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) 66 , cu scopul de a se asigura că legislația privind soluționarea extrajudiciară a litigiilor este adecvată erei digitale, inclusiv atunci când în litigii sunt implicați comercianți din afara Uniunii. Comisia invită colegiuitorii să adopte rapid Directiva revizuită privind SAL și să urmeze recomandarea însoțitoare care promovează criterii de înaltă calitate pentru procedurile de soluționare a litigiilor oferite de piețele online și de asociațiile comerciale din Uniune 67 .

2.3.4.Deschiderea oportunităților de afaceri unor operatori alternativi care să ajungă la consumatorii online din UE: Regulamentul privind piețele digitale

IMM-urile europene au devenit foarte dependente de platformele online, inclusiv de piețele online. Regulamentul privind piețele digitale (RPD) oferă și întreprinderilor alternative, inclusiv piețelor online mici, posibilitatea de a deveni în viitor platforme foarte căutate de consumatori. Pentru ca această posibilitate să se realizeze, întreprinderile trebuie, de exemplu, să poată trece de la o platformă la alta fără a-și pierde datele. RPD obligă controlorii de acces 68 să asigure portabilitatea permanentă și în timp real a datelor utilizatorilor finali și ale terților autorizați, precum și acces la date pentru utilizatorii comerciali și pentru terții autorizați.

Comisia va acorda prioritate supravegherii și asigurării efective a respectării legii în temeiul competențelor sale prevăzute în RPD în raport cu controlorii de acces, inclusiv în ceea ce privește practicile care au un impact asupra sectorului comerțului electronic din Europa, dorind să se asigure că respectivii controlori de acces își respectă obligațiile de a institui măsuri pentru a se conforma Regulamentului privind piețele digitale. Comisia va utiliza toate instrumentele RPD, inclusiv prin angajarea de experți și auditori pentru a accesa algoritmii controlorilor de acces și a supraveghea conformitatea acestora dacă va fi cazul.

2.4.O mai bună capacitate de supraveghere prin instrumente digitale 

Soluțiile digitale pot fi factori determinanți esențiali pentru supravegherea peisajului comerțului electronic, ajutând autoritățile și actorii legitimi de pe piață să asigure respectarea legislației UE.

În primul rând, Comisia acordă prioritate instituirii efective a pașaportului digital al produsului (Digital Product Passport – DPP), astfel cum se prevede în Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (RPEPS), în Regulamentul privind bateriile și în alte acte legislative sectoriale relevante. În viitor, majoritatea bunurilor fizice introduse pe piața UE sau puse în funcțiune vor necesita un DPP. RPEPS prevede adoptarea unor acte delegate sectoriale care vor stabili treptat cerințe privind proiectarea ecologică și vor introduce DPP pentru anumite grupe de produse. Primul plan de lucru, care va stabili produsele cărora li se va acorda prioritate în următorii ani, va fi adoptat în aprilie 2025. Se vor asigura astfel o transparență și o trasabilitate fără precedent în lanțurile valorice ale produselor și se vor genera informații relevante, de exemplu privind performanța tehnică, originea, materialele și impactul produsului asupra mediului și recomandări privind repararea, reciclarea și eliminarea, prin intermediul unui sistem care va impune o sarcină administrativă minimă întreprinderilor participante.

De asemenea, Comisia va încerca să propună reutilizarea sistemului DPP în alte domenii de politică, utilizându-l ca punct de intrare pentru mai multe informații și documente specifice produselor, cum ar fi certificatele de conformitate.

Împreună cu mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi și, ulterior, cu Platforma de date vamale a UE, DPP va avea și un efect de simplificare a activității autorităților vamale, a autorităților de supraveghere a pieței și a operatorilor economici la momentul intrării unui produs pe piața UE. Odată cu consolidarea într-un identificator unic a informațiilor relevante privind evaluarea conformității și trasabilitatea, autoritățile vamale vor putea să verifice mai eficient dacă în DPP au fost furnizate toate informațiile necesare referitoare la produs. Autoritățile vamale vor utiliza informațiile puse la dispoziție prin intermediul DPP inclusiv în scopul gestionării riscurilor și al direcționării controalelor. Acest lucru nu numai că va reduce costurile suportate de organismele naționale de aplicare a legii, dar în plus va îmbunătăți semnificativ siguranța produselor pe piața unică și va simplifica viața întreprinderilor care respectă normele.

În plus, o serie de instrumente informatice și baze de date ajută autoritățile competente și, uneori, piețele online să depisteze produsele ilegale. Comisia pregătește un proiect de raționalizare a bazelor de date existente, vizând în primă instanță sistemul Safety Gate al UE și sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, prin crearea unui sistem unificat și interoperabil care va spori sinergiile dintre informațiile colectate de diferitele autorități și va asigura interoperabilitatea cu DPP. Acest lucru ar trebui să faciliteze detectarea mai rapidă a produselor neconforme și urmărirea lor de către autoritățile relevante, precum și să ajute piețele online să reacționeze mai eficient la amenințări și să instituie controale aleatorii ale produselor.

Nu în ultimul rând, Comisia pune la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței noi roboți de indexare bazați pe IA. Robotul de indexare e-Surveillance este deja disponibil și folosit pentru a semnala reapariția produselor periculoase deja notificate în sistemul Safety Gate, generând cereri automate de retragere. Comisia a dezvoltat roboți de indexare pentru identificarea produselor care nu respectă cerințele referitoare la proiectarea ecologică și la etichetarea energetică. De asemenea, Comisia intenționează ca în 2025 să pună la dispoziție un alt robot de indexare, care să caute automat produse potențial neconforme pe piețele online 69 .

2.5.Consolidarea rolului consumatorilor, furnizarea de informații mai bune comercianților și încurajarea acțiunilor voluntare

Sensibilizarea, educarea și informarea sunt instrumente puternice, datorită cărora consumatorii pot face alegeri în concordanță cu interesele și valorile lor și, totodată, instrumente eficace pentru a descuraja comercianții să se implice în vânzarea de produse periculoase, contrafăcute sau care prezintă alte neconformități.

Comisia sprijină o serie de măsuri de informare a consumatorilor online. De exemplu, cerințele în materie de proiectare ecologică pentru textile și alte produse prevăzute în Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile vor informa mai bine consumatorii cu privire la aspecte legate de sustenabilitate cum ar fi impactul asupra mediului, utilizarea energiei, potențialul de reparare sau durabilitatea. În plus, Comisia va sprijini instruirea profesioniștilor în domeniul protecției consumatorilor din statele membre prin intermediul următoarei etape a programului ConsumerPRO de „formare a formatorilor”, care va ajuta organizațiile de consumatori să ofere mai multe consiliere personală pe teren pentru obiceiuri de cumpărare sustenabile.

În plus, propunerea de regulament al Comisiei 70 privind „CountEmissions EU” urmărește să îmbunătățească transparența performanței livrărilor prin stabilirea unor norme comune de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de serviciile de transport.

În ultimii 20 de ani, Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net), co­înființată de Comisie, a educat consumatorii din UE cu privire la drepturile lor pe piața unică și le-a oferit asistență în soluționarea litigiilor transfrontaliere 71 . ECC-Net își va înmulți campaniile de sensibilizare cu privire la drepturile consumatorilor, riscurile potențiale și mecanismele de obținere de măsuri reparatorii atunci când se realizează achiziții online, punând accentul pe comercianții din afara UE. De asemenea, rețeaua ar putea colabora cu piețele online.

UE dispune, în plus, de o serie de alte cadre pentru sensibilizare, asistență reciprocă și acțiuni voluntare întreprinse de piețele online și de alte platforme online, de societatea civilă și de reprezentanții industriei. Dintre acestea se pot menționa, de exemplu, Angajamentul privind siguranța produselor+ 72 , la care participă 11 platforme, Memorandumul de înțelegere împotriva produselor contrafăcute, care reunește piețe și mărci online, și Forumul UE pentru internet, axat inițial pe conținutul online cu caracter terorist, dar care mai include acțiuni și un pachet de cunoștințe privind combaterea vânzărilor de droguri online, oferind informații cu privire la cuvintele-cheie și tacticile utilizate de traficanții de droguri online.

2.6.Considerații privind cooperarea bilaterală și comerțul

Preocupările evidențiate de Comisie în prezenta comunicare și care decurg din importurile de mărfuri cu valoare mică se regăsesc pe tot mapamondul. Alte jurisdicții explorează sau au aplicat deja măsuri precum reducerea sau eliminarea scutirilor de minimis privind tarifele vamale, introducerea TVA pentru expedierile de minimis sau consolidarea propriului cadru de reglementare pentru platformele de comerț electronic.

O altă măsură extrem de importantă este mai buna educare a vânzătorilor din țările terțe. De exemplu, având în vedere numărul mare de produse importate din China, Comisia va continua activitățile de sensibilizare și instruire a întreprinderilor chineze cu privire la normele UE privind siguranța produselor, prin intermediul proiectului SPEAC (Produse de consum nealimentare sigure în UE și China), care a avut peste 800 000 de participanți începând din 2021.

În sens mai larg, Direcția Generală Justiție și Consumatori a Comisiei Europene și Administrația Generală a Vămilor din Republica Populară Chineză au semnat un acord administrativ privind cooperarea în materie de siguranță a produselor, însoțit de un plan de acțiune privind siguranța produselor de consum nealimentare vândute online.

În același timp, Comisia este pregătită în orice moment să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că standardele UE sunt respectate și pentru a proteja consumatorii și întreprinderile europene.

În cazul în care o industrie din UE va furniza probe suficiente cu privire la existența unui prejudiciu ca urmare a importurilor subvenționate sau la prețuri de dumping, Comisia va examina opțiunile disponibile, inclusiv în cadrul instrumentelor de apărare comercială. În plus, Comisia va evalua toate probele privind existența unor regimuri de subvenționare ilegale, în special a subvențiilor la export pentru bunuri și a subvențiilor pentru serviciile relevante oferite în UE, prin prisma normelor corespunzătoare. În acest context, Comisia va analiza toate căile posibile pentru obținerea de măsuri reparatorii în temeiul normelor internaționale și al legislației UE.

3.Concluzie

În iulie 2024, președinta von der Leyen a anunțat prioritatea Comisiei privind „abordarea provocărilor pe care le prezintă platformele de comerț electronic, pentru a ne asigura că atât consumatorii, cât și întreprinderile beneficiază de condiții de concurență echitabile, bazate pe controale vamale, fiscale și de siguranță eficace și pe standarde în materie de durabilitate” 73 . Prin prezenta comunicare, Comisia propune un set cuprinzător de instrumente la nivelul UE, inclusiv o serie de măsuri coordonate pentru atingerea acestui obiectiv. Urgența lor este confirmată de înmulțirea puternică a produselor neconforme importate în UE, de prejudiciile pe care acestea le cauzează consumatorilor și întreprinderilor, de impactul pe care îl au asupra mediului și de presiunile asupra autorităților din statele membre.

Comisia insistă asupra necesității unor acțiuni coordonate și urgente, cu sprijinul activ al colegiuitorilor, al statelor membre și al autorităților naționale ale acestora, precum și al actorilor responsabili din industrie, al asociațiilor de consumatori și al partenerilor internaționali.

În cel mult un an, Comisia va evalua efectul acțiunilor anunțate în prezenta comunicare. Pe baza rezultatelor obținute și în consultare cu autoritățile relevante ale statelor membre și cu părțile interesate, Comisia va analiza dacă activitățile de asigurare a respectării legii și cadrele existente aplicabile bunurilor importate provenite din comerțul electronic care sunt furnizate direct consumatorilor sunt adecvate sau dacă sunt necesare acțiuni și propuneri suplimentare pentru punerea în aplicare coerentă și asigurarea riguroasă a respectării normelor UE.

(1) Date din Eurobarometrul pentru 2023, accesibil pe site-ul E-commerce statistics for individuals - Statistics Explained (Statistici privind comerțul electronic pentru persoane fizice – Statistici explicate).

(2) EUIPO și OCDE, Misuse of E-Commerce for Trade in Counterfeits (Utilizarea abuzivă a comerțului electronic pentru comerțul cu mărfuri contrafăcute), 2021, EUIPO_OECD_misuse-e-commerce-trade-in-counterfeits_study_en.pdf (europa.eu) . Importurile de mărfuri contrafăcute reprezintă 5,8 % din totalul mărfurilor care intră în UE; a se vedea EUROPOL și EUIPO, Intellectual Property Crime Threat Assessment (Evaluarea amenințării pe care o reprezintă infracțiunile legate de proprietatea intelectuală), 2022, Report. Intellectual property crime threat assessment 2022_2.pdf (europa.eu) .

(3) 27 % dintre consumatorii intervievați au identificat „vânzătorii online care nu prezintă încredere” ca având cel mai mare impact personal asupra lor. Aceștia se situează pe locul al patrulea în lista problemelor, fiind precedați de utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, de dezinformarea online și de protecția insuficientă a minorilor. The digital decade - July 2024 - - Eurobarometer survey (Deceniul digital – iulie 2024 – sondaj Eurobarometru).

(4) Potrivit E-commerce statistics for individuals - Statistics Explained , 44 % dintre cumpărătorii online au cumpărat sau au comandat îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, iar 18 % au cumpărat „produse cosmetice și de înfrumusețare”.

(5) OCDE/EUIPO (2023), Risks of Illicit Trade in Counterfeits to Small and Medium-Sized Firms, Illicit Trade (Riscurile comerțului ilicit cu produse contrafăcute asupra întreprinderilor mici și mijlocii, Comerț ilicit), OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/fa6d5089-en .

(6)   Impactul economic al contrafacerii în sectoarele îmbrăcămintei, cosmeticelor și jucăriilor în UE - EUIPO (europa.eu) .

(7) Articolul 23 din Regulamentul 1186/2009 stabilește un prag de 150 EUR pentru taxele vamale. Comisia a propus o revizuire a acestor norme – a se vedea infra, p. 6 și Reforma vamală a UE – Comisia Europeană .

(8)  Comisia va publica în curând un raport în care va examina punerea în aplicare a cerinței de a avea un operator economic responsabil în UE pentru anumite produse, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2019/1020.

(9) Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, COM(2023) 420 final.

(10) Pentru mai multe detalii privind obligațiile piețelor online, a se vedea secțiunea 2.3.1 .

(11) Regulamentul (UE) 2023/988 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind siguranța generală a produselor.

(12) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. 

(13) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE.

(14) Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE.

(15) Regulamentul (UE) 2024/2865 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2024 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor.

(16) Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011.

(17)   Controlori de acces desemnați prin RPD .

(18) Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 2.3.4 .

(19)     https://commission.europa.eu/about/commission-2024-2029_ro .

(20) Țările de Jos, Belgia, Franța, Ungaria, Italia și Germania; sursa: datele de supraveghere ale UE.

(21) Sursa: datele de supraveghere ale UE.

(22) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Codului vamal al Uniunii, de înființare a Autorității vamale a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013, COM(2023) 258 final.

(23) Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2658/87 în ceea ce privește introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzarea de mărfuri la distanță și a Regulamentului (CE) nr. 1186/2009 în ceea ce privește eliminarea pragului pentru scutirea de taxe vamale.

(24) Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA referitoare la persoanele impozabile care facilitează vânzările la distanță de bunuri importate.

(25) A se vedea secțiunea 2.2.1 .

(26) A se vedea, de exemplu, Curtea de Conturi Europeană, 2020/1, Raportul special privind Acțiunile UE în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice: o contribuție importantă la o eficiență energetică mai mare, în pofida unor întârzieri semnificative și a nerespectării reglementărilor . 

(27) Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE.

(28) Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

(29) Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii.

(30) Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (reformare).

(31) Regulamentul (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 februarie 2024 privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014.

(32)

Recomandarea (UE) 2024/915 a Comisiei din 19 martie 2024 privind măsuri de combatere a contrafacerii și de îmbunătățire a asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală.

(33) Astfel cum se prevede la articolul 46 alineatul (3) din Codul Vamal al Uniunii.

(34) Lista exactă a produselor va fi stabilită de comun acord cu statele membre.

(35)      De exemplu Sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal (CRMS2), Sistemul de control al importurilor (ICS2), sistemul Safety Gate al UE, Sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS), sistemul informatic menționat la articolul 133 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625 (TRACES) și Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF).

(36) A se vedea articolele 16, 19 și 41 din Regulamentul 2019/2020 privind supravegherea pieței.

(37) Grupul de experți în domeniul vamal – secțiunea Controale și gestionarea riscurilor, format din experți în gestionarea riscurilor din statele membre, la reuniunile căruia participă și autoritățile de supraveghere a pieței.

(38) În cadrul primelor două programe de lucru multianuale (2021-2022 și, respectiv, 2023-2024), Comisia a alocat deja peste 550 de milioane EUR punctelor de trecere a frontierei și laboratoarelor vamale. Cu peste 440 de milioane EUR încă disponibile în actualul CFM, programul va continua să sprijine comerțul electronic în mod prioritar. Pentru a consolida și mai mult aceste controale, se va pune accentul și pe interoperabilitate (schimbul de informații), precum și pe partajarea echipamentelor cu alte autorități (în special cu autoritățile de supraveghere a pieței).

(39) Pachetul financiar este menit să finanțeze controlul comerțului electronic efectuat de autoritățile vamale din UE, dar sunt eligibile și echipamentele utilizate în comun de autoritățile vamale cu autoritățile de supraveghere a pieței sau cu autoritățile sanitare.

(40)   https://ec.europa.eu/safety-gate/#/screen/home .

(41) Acțiuni simultane de control coordonate.

(42) Raționalizarea, coordonarea și optimizarea utilizării resurselor umane și tehnice folosite de laboratoarele vamale ale UE, care se ocupă în principal de droguri ilegale și de stupefiante, dar și de alimente și băuturi, articole textile sau alte articole fabricate, materiale plastice și alte produse chimice.

(43) În temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2019/1020, au fost desemnate instalații de testare ale UE în mai multe sectoare de produse, printre care cel al jucăriilor, cel al echipamentelor radio și cel al proiectării ecologice/etichetării energetice.

(44) Printre acestea se numără proiectele de cercetare finanțate de UE PARSEC (Securitatea pachetelor și a scrisorilor în cadrul fluxurilor poștale și de curierat rapid), iFLOWS (Tehnologii avansate de scanare și detectare a materialelor ilicite în cadrul serviciilor poștale și al fluxurilor de curierat rapid) și ODYSSEUS.

(45) A se vedea investigația coordonată împotriva Temu efectuată de Comisia Europeană (în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale) și de Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC) în temeiul normelor de protecție a consumatorilor, infra, p. 16.

(46) Recomandarea (UE) 2024/915 a Comisiei din 19 martie 2024 privind măsuri de combatere a contrafacerii și de îmbunătățire a asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală.

(47) Amazon, AliExpress, Apple AppStore, Booking, Google Shopping, Google Play, SHEIN, Temu și Zalando.

(48)   https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/list-designated-vlops-and-vloses .

(49)       https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/commission-requests-information-online-marketplaces-temu-and-shein-compliance-digital-services-act .

(50)       https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/commission-sends-request-information-amazon-under-digital-services-act .
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/commission-requests-information-amazon-under-digital-services-act .

(51)   https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/commission-opens-formal-proceedings-against-aliexpress-under-digital-services-act .

(52)     https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/commission-opens-formal-proceedings-against-temu-under-digital-services-act .  

(53) A se vedea mai jos și la adresa https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_5707 .

(54)  În cazul produselor vândute direct de piața online sau în cazul în care aceasta exercită control asupra vânzătorului, furnizorul ar putea fi considerat răspunzător pentru vânzarea de produse ilegale, în conformitate cu articolul 6 din RSD.

(55) Astfel cum se prevede la articolul 91 din RSD.

(56) De exemplu Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori, Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor, Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE.

(57)     Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind „Verificarea adecvării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor în ceea ce privește echitatea digitală” | . Comisia Europeană .

(58) Un exemplu este reprezentat de acțiunile coordonate de CPC împotriva AliExpress sau Wish: https://commission.europa.eu/live-work-travel-eu/consumer-rights-and-complaints/enforcement-consumer-protection/coordinated-actions/market-places-and-digital-services_ro#aliexpress-and-wish .

(59)  Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor, Directiva privind clauzele contractuale abuzive, Directiva privind indicarea prețurilor și Directiva privind comerțul electronic. Lansarea acestei acțiuni coordonate nu aduce atingere concluziilor desprinse ulterior.

(60) A se vedea supra, p. 14. 

(61)   Taming Temu | BEUC .

(62)   https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/it/ip_24_5707 .

(63) https://commission.europa.eu/document/download/569266a1-22d9-4871-a143-a3671b417507_en?filename=Report%20B3%20cpc.pdf .

(64) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13535-Consumer-protection-strengthened-enforcement-cooperation_ro .

(65) Directiva (UE) 2024/2853 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind răspunderea pentru produsele cu defecte și de abrogare a Directivei 85/374/CEE a Consiliului.

(66)

Propunerea de directivă de modificare a Directivei 2013/11/UE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, precum și a Directivelor (UE) 2015/2302, (UE) 2019/2161 și (UE) 2020/1828.

(67) Recomandarea (UE) 2023/2211 a Comisiei din 17 octombrie 2023 privind cerințele de calitate pentru procedurile de soluționare a litigiilor oferite de piețele online și de organismele profesionale din Uniune. 

(68) Printre aceștia se numără, de exemplu, Google Shopping, Amazon Marketplace sau Meta Marketplace. Lista completă a controlorilor de acces desemnați se găsește pe pagina Controlori de acces desemnați în baza RPD .

(69) Robotul ar trebui să examineze ofertele de produse și recenziile consumatorilor, utilizând cuvinte-cheie care indică o posibilă neconformitate, selectate de inspectorii de supraveghere a pieței, și să întocmească liste de produse potențial neconforme.

(70)   Numărați-vă emisiile generate de transport – „CountEmissions EU” .

(71) https://commission.europa.eu/live-work-travel-eu/consumer-rights-and-complaints/resolve-your-consumer-complaint/european-consumer-centres-network-ecc-net_ro .

(72)   Angajamentul privind siguranța produselor – Comisia Europeană .

(73)   Orientări politice 2024-2029 | Comisia Europeană .