Rezoluția Comitetului Economic și Social European – „Uniți pentru democrație”

(2023/C 184/01)

Redresarea în urma pandemiei, valorile democratice, spațiul civil, libertatea mass-mediei, diversitatea și democrația liberală sunt tot atâtea elemente supuse presiunii de ambele părți ale frontierelor UE și care s-au deteriorat de la începutul războiului pe solul european: mai puțin de 50 % din populația lumii trăiește într-un sistem democratic.

În contextul în care lumea continuă să fie martoră a războiului atroce din Ucraina și a consecințelor sale devastatoare pe plan umanitar, social și economic, CESE lansează un apel la consolidarea democrației și a valorilor democratice.

Mobilizarea extraordinară a organizațiilor societății civile din Uniunea Europeană, care oferă asistență umanitară, logistică și medicală populației ucrainene, a demonstrat, de asemenea, importanța unei societăți civile bine conectate, eficace și dinamice. Dincolo de Ucraina, asistăm, de asemenea, la apariția unor mișcări locale care luptă pentru democrație în Iran, Belarus și Moldova. Consolidarea acestora înseamnă consolidarea democrațiilor.

În prezent, este mai important ca niciodată să investim pentru a consolida reziliența democrațiilor și capacitatea lor de a proteja drepturile noastre fundamentale, de a construi pace și stabilitate pe termen lung și, în cele din urmă, de a asigura prosperitate pentru toți.

Nu există nicio îndoială că ar trebui să inițiem un proces de reflecție comună cu privire la noi abordări pentru consolidarea structurilor democrației participative. O societate civilă puternică, independentă și diversificată este mai importantă ca niciodată; acesteia îi revine un rol esențial în garantarea unei cetățenii active și a unei democrații reziliente în măsură să protejeze statul de drept, drepturile fundamentale, libertatea de exprimare și integritatea modului nostru de viață democratic. Democrația în UE este legată în mod intrinsec și irevocabil de noțiunile de egalitate, justiție, respectarea drepturilor omului și nediscriminare, astfel cum se prevede la articolul 2 din TUE.

În aceste vremuri de schimbări și provocări complexe, democrația deliberativă/participativă poate face parte dintr-o viziune mai amplă a schimbării sistemice care se impune. Numeroase exemple arată că, dacă sunt puse în aplicare în mod eficace, acestea le pot permite factorilor de decizie să ia decizii dificile cu privire la problemele de politică publică cele mai complexe și pot spori, totodată, încrederea între cetățeni și guverne. Condiția prealabilă este să se garanteze că se ține seama de diversitatea opiniilor și de dreptul cetățenilor de a le exprima în mod liber. Cu toate acestea, democrația participativă nu este un panaceu. Societățile democratice se confruntă cu numeroase provocări care necesită metode diferite de participare. Prin urmare, guvernanța democratică necesită utilizarea de mecanisme diferite în scopuri diferite, pentru a valorifica punctele forte și punctele slabe ale fiecăruia dintre ele.

Trebuie să căutăm împreună un nou echilibru între democrația reprezentativă, democrația participativă și democrația directă.

Concluziile Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE) privind democrația europeană din 9 mai 2022, în special propunerile 36 și 39, stabilesc obiectivele de creștere a participării cetățenilor și de consolidare a structurilor democrației participative și acțiunilor deliberative. Având în vedere rezultatele Conferinței privind viitorul Europei și rolul important pe care îl joacă deja Comitetul Economic și Social European (CESE), acesta ar dori să prezinte diverse opțiuni care ar putea oferi un model pentru reforme instituționale care să servească cel mai bine obiectivelor sale.

În acest context și pe baza concluziilor inițiativei „Zilele societății civile” – ediția 2023, Comitetul Economic și Social European (CESE):

Pe baza recomandărilor de mai sus și a Conferinței privind viitorul Europei, CESE:

(1)  Articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.