EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52023DC0624
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on the 2023 National Reform Programme of Slovenia and delivering a Council opinion on the 2023 Stability Programme of Slovenia
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2023
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2023
COM/2023/624 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.5.2023
COM(2023) 624 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2023
{SWD(2023) 624 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2023
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la data de 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la redresarea economică și socială și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență a fost actualizată la data de 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023 3 , care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Sloveniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 16 mai 2023, precum și Propunerea de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 13 martie 2023.
(3)Deși economiile UE dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât UE susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității UE.
(4)La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat comunicarea intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” 4 în scopul de a spori competitivitatea industriei UE cu zero emisii nete și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru mărirea capacității UE de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete, care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă, precum și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat, de asemenea, comunicarea intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 5 , care este structurată în jurul a nouă factori-cheie care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a UE și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.
(5)În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Pentru ca prioritățile de politică din cadrul semestrului european să fie îndeplinite, rămâne esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate integral, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Regulamentul privind REPowerEU 6 , adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea rapidă a dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a UE, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor planului REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei UE cu zero emisii nete, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul privind REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.
(7)La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024. Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor 7 . Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, precum și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă. Statele membre au fost invitate să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului, de 3 % din PIB, precum și o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze aceste măsuri mult mai bine decât în trecut către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a propus ca recomandările în domeniul fiscal-bugetar să fie cuantificate și diferențiate și să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete, astfel cum se propune în Comunicarea sa referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE 8 . Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.
(8)La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale UE. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. Propunerile urmăresc să ofere statelor membre un control mai mare asupra elaborării propriilor planuri pe termen mediu, instituind, în același timp, un regim mai strict de asigurare a respectării normelor, pentru a asigura îndeplinirea de către statele membre a angajamentelor asumate în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu. Obiectivul este de a încheia activitatea legislativă în 2023.
(9)La data de 30 aprilie 2021, Slovenia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La data de 28 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei 9 . Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Slovenia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(10)La data de 14 aprilie 2023, Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023, iar la data de 26 aprilie 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Slovenia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Slovenia 10 la data de 24 mai 2023. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Slovenia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)Pe baza datelor validate de Eurostat 11 , deficitul public al Sloveniei a scăzut de la 4,6 % din PIB în 2021 la 3,0 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 74,5 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 69,9 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE 12 . În acest raport a fost analizată situația bugetară a Sloveniei, întrucât se estimează că deficitul său public va depăși valoarea de referință de 3 % din PIB în 2023. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023 13 , Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. În schimb, Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Slovenia ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de buget pentru 2024.
(13)Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de reducere a veniturilor au inclus reducerea temporară a TVA-ului pentru energia electrică, gaze, încălzirea centralizată și lemnele de foc, precum și a accizelor la combustibili, gaze și energie electrică și reducerea temporară a taxei pe emisiile de CO2 aplicate combustibililor, în timp ce măsurile de creștere a cheltuielilor au inclus majorarea timp de două luni a alocației pentru copii, acordarea unei alocații pentru energie persoanelor vulnerabile din punct de vedere social și acordarea de subvenții pentru întreprinderi, bazate pe prețurile plătite în comparație cu 2021. Comisia estimează costul bugetar net al acestor măsuri la 1,0 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19 a scăzut, de la 4,1 % în 2021 la 1,0 % din PIB în 2022.
(14)La data de 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Slovenia 14 să mențină o orientare fiscal-bugetară expansionistă, inclusiv prin intermediul impulsului oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să mențină investițiile finanțate la nivel național.
(15)Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară 15 în 2022 a fost expansionistă, fiind de –1,2 % din PIB, așa cum recomandase Consiliul. Așa cum a recomandat Consiliul, Slovenia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE au fost de 0,7 % din PIB în 2022 (0,8 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară 16 . Prin urmare, Slovenia a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,4 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (costuri bugetare nete suplimentare de 1,0 % din PIB), precum și costurile cu oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Slovenia a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.
(16)Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de stabilitate este optimist în 2023 și realist în perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 1,8 % în 2023 și cu 2,5 % în 2024. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB-ului real ar urma să fie mai redusă: 1,2 % în 2023 și 2,2 % în 2024.
(17)În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 4,1 % din PIB în 2023. Creșterea din 2023 reflectă, în principal, creșterea investițiilor publice ca urmare a încheierii perioadei de absorbție a fondurilor din cadrul financiar multianual anterior, 2014-2020, și subvențiile mari. În conformitate cu programul, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea de la 69,9 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 68,9 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va fi de 3,7 % din PIB în 2023. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în programul de stabilitate, în principal ca urmare a scăderii investițiilor publice din cauza constrângerilor legate de capacitatea de absorbție și a absorbției mai reduse a subvențiilor/măsurilor legate de energie adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 69,1 %, la sfârșitul anului 2023.
(18)Se preconizează că în 2023 soldul bugetar va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri care continuă să fie puse în aplicare din 2022 (în special: reducerea temporară a TVA-ului pentru energia electrică, gaze, încălzirea centralizată și lemnele de foc, precum și a accizelor la combustibili, gaze și energie electrică și reducerea temporară a taxei pe emisiile de CO2 aplicate combustibililor) și în noi măsuri, cum ar fi un sistem nou și mai amplu de subvenții pentru întreprinderi bazat pe prețurile plătite în comparație cu 2021 și compensații pentru distribuitorii de energie electrică și gaze naturale care aprovizionează clienți (de exemplu, gospodării sau IMM-uri), ale căror prețuri la energie electrică și gaze naturale fac obiectul plafoanelor de preț stabilite de guvern. Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,9 % din PIB 17 . Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și multe dintre ele nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, cuantumul aferent măsurilor de sprijin specifice, care trebuie luat în considerare în evaluarea conformității cu recomandarea fiscal-bugetară pentru 2023, este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,6 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetar va avea de beneficiat de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19, în valoare de 1,0 % din PIB.
(19)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 18 ca Slovenia să întreprindă acțiuni pentru a asigura în 2023 o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră 19 , ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Slovenia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Sloveniei i s-a recomandat, de asemenea, să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin recurgerea la Mecanismul de redresare și reziliență și la alte fonduri ale Uniunii.
(20)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă (de -1,2 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Și în 2022 orientarea fiscal-bugetară a fost expansionistă (-1,2 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, în ciuda reducerii cu 0,5 % din PIB a costului măsurilor de sprijin care vizează gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Așadar, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este urmarea acordării unui sprijin specific gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile pentru a face față creșterilor prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile) este determinată de subvenții mai mari și de o creștere a masei salariale din sectorul public. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este conformă cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE au fost de 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară 20 . Prin urmare, Slovenia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, în domenii precum infrastructura feroviară, prevenirea inundațiilor, sănătatea, cercetarea și inovarea, care sunt finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(21)În Programul de stabilitate se estimează că deficitul public va scădea la 2,8 % din PIB în 2024. Scăderea din 2024 reflectă, în principal, nivelul mai mic al subvențiilor după retragerea măsurilor adoptate pentru a atenua impactul economic al creșterii prețurilor la energie și reducerea investițiilor publice după încheierea în 2023 a absorbției fondurilor UE din cadrul financiar multianual anterior. Programul preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 66,5 % până la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 2,9 % din PIB. Acesta este mai mare decât deficitul preconizat în program, în principal din cauza nivelului mai mare al compensațiilor acordate angajaților și al prestațiilor sociale. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 66,6 %, la sfârșitul anului 2024.
(22)Programul de stabilitate prevede eliminarea treptată până în 2024 a tuturor măsurilor de sprijin din domeniul energiei. Comisia presupune, de asemenea, că vor fi eliminate treptat, în 2024, toate măsurile de sprijin în domeniul energiei, Această ipoteză este valabilă în cazul în care nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.
(23)În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural de 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu 21 . Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice 22 și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural de cel puțin 0,5 % din PIB în 2024. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 23 nu ar trebui să depășească 5,5 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, măsurile de sprijin în domeniul energiei menținute în continuare (estimate în prezent de Comisie la 0,9 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, în funcție de evoluțiile pieței energiei și începând cu cele care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Pe baza estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este conformă cu recomandarea Consiliului. Dacă această creștere va fi confirmată, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.
(24)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, dacă se vor menține politicile actuale, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 3,0 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată.
(25)În conformitate cu programul, se estimează că rata investițiilor publice va scădea de la 6,4 % din PIB în 2023 la 5,5 % din PIB în 2024. Investițiile mai mici reflectă reducerea investițiilor finanțate la nivel național și reducerea globală a investițiilor finanțate de UE, dar și o rată mai mare a investițiilor finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Programul se referă la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre acestea se numără investiții în infrastructura feroviară, sănătate, cercetare și inovare și în elemente ale tranziției verzi și digitale care se regăsesc și în Planul de redresare și reziliență.
(26)Programul de stabilitate prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Potrivit programului, ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 2,2 % din PIB în 2025 și la 1,3 % din PIB până în 2026. Se preconizează, așadar, că deficitul public va rămâne sub nivelul de 3 % din PIB din 2024 și până la finalul orizontului de timp al programului. Conform programului, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea de la 66,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 63,5 % din PIB până la sfârșitul anului 2026.
(27)Se preconizează că cheltuielile cu asistența medicală vor crește cu 1,5 puncte procentuale din PIB între 2019 și 2070, iar costurile îngrijirii pe termen lung se vor dubla până în 2055. Slovenia se confruntă cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung, determinate de cheltuielile legate de îmbătrânirea populației. În ultimii ani, țara a inițiat reforme cuprinzătoare în domeniul asistenței medicale și al îngrijirii pe termen lung. Cu toate acestea, punerea în aplicare a reformei privind îngrijirea pe termen lung a fost amânată, iar finanțarea acesteia pe termen mediu și lung nu este încă asigurată. Din planificarea reformei sistemului de sănătate reiese, de asemenea, că aceasta va fi pusă în aplicare în mai multe etape, punându-se accentul pe un acces la servicii de înaltă calitate și pe îmbunătățirea drepturilor sociale și a incluziunii. Întrucât acest lucru va exercita o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, va fi esențial ca Slovenia să prezinte un set de măsuri care să stabilească o bază de venituri stabilă care să nu submineze echilibrul bugetar pe termen mediu și lung.
(28)Modificările din decembrie 2022 ale Legii privind impozitul pe venitul persoanelor fizice au anulat majoritatea modificărilor anterioare aprobate în martie 2022, care vizau reducerea impozitării veniturilor salariale și ar fi condus la un impact bugetar negativ de până la 1,3 % din PIB până în 2025. În comparație cu cifra agregată la nivelul UE, veniturile fiscale ale Sloveniei ca procent din PIB sunt ușor mai scăzute, iar unele impozite relativ favorabile creșterii sunt insuficient utilizate. Slovenia se bazează în mare măsură pe impozitarea veniturilor salariale: ponderea impozitelor pe veniturile salariale din totalul veniturilor fiscale este mai mare decât cifra agregată la nivelul întregii UE. Impozitele recurente pe bunurile imobile sunt relativ scăzute în Slovenia (0,5 % din PIB față de media UE de 1,1 % din PIB). O reformă fiscală ecologică și favorabilă creșterii economice poate sprijini consolidarea fiscală și creșterea durabilă pe termen lung. O astfel de reformă fiscală ar putea facilita reorientarea sarcinii fiscale dinspre forța de muncă, printr-o pondere mai mare a impozitelor recurente pe proprietate, și ar putea sprijini crearea de locuri de muncă în era cu zero emisii nete și în alte industrii cu valoare adăugată mai mare. Reducerea impozitelor pe veniturile salariale ar stimula, de asemenea, oferta de forță de muncă, inclusiv de lucrători calificați și străini.
(29)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Sloveniei este în curs, însă există un risc tot mai mare de întârzieri. Slovenia a prezentat o cerere de plată, care se referă la 12 de jaloane și ținte din plan și presupun o plată în valoare totală de circa 49,6 milioane EUR. Pentru a avansa mai rapid în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență în contextul actual dificil, este necesar să se consolideze structura de guvernanță și capacitatea administrativă a Sloveniei, precum și să se asigure faptul că deciziile necesare sunt luate fără întârziere. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește reformele structurale din domeniul asistenței medicale, al îngrijirii pe termen lung, al pensiilor și al impozitării. Addendumul la planul de redresare și reziliență și capitolul suplimentar privind REPowerEU ar trebui să stabilească un calendar realist pentru restul cererilor de plată și acestea ar trebui să fie transmise rapid pentru a se evita orice întârziere sau perturbare suplimentară în punerea în aplicare a planului. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Sloveniei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(30)Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Slovenia. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune, în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale, precum și pentru obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate în Slovenia.
(31)Slovenia s-a bazat efectiv pe Rusia ca furnizor unic de gaze naturale înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Cu toate acestea, începând din 2023, Slovenia a fost în măsură să își asigure aproximativ o treime din aprovizionarea cu gaze naturale prin importuri din Algeria. Gazul joacă în continuare un rol important în mixul energetic al Sloveniei (12 %) și este o sursă de energie esențială pentru industrie, oferind, în același timp, flexibilitate sectorului energiei electrice. Prin urmare, acțiunile întreprinse în direcția decarbonizării industriei și a sectorului energetic ar trebui să includă implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile și a măsurilor de eficiență energetică. În planul său național privind energia și clima, Slovenia a stabilit un obiectiv de 27 % drept contribuție la obiectivul UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. Acesta este cu mult sub obiectivul de asigurare a unei ponderi de 37 % a energiei din surse regenerabile în 2030 prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 24 . Slovenia și-a atins pentru 2021 ținta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie (25 %) prin utilizarea mecanismului UE de cooperare transfrontalieră, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 25 (prin transferuri statistice). Existe în continuare blocaje în ceea ce privește procedurile de autorizare a instalațiilor de energie din surse regenerabile la scară largă, cauzate în mare parte de procedurile de mediu complexe și îndelungate, în special pentru instalațiile eoliene, în privința cărora procedurile pot dura până la câțiva ani. Slovenia va trebui să își consolideze în mod substanțial obiectivul privind energia din surse regenerabile în planul său național actualizat privind energia și clima, pentru a reflecta obiectivele mai ambițioase ale UE în materie de climă și energie din pachetul „Pregătiți pentru 55” și din planul REPowerEU. Consumul de gaze naturale al Sloveniei a scăzut cu 14 % în perioada august 2022-martie 2023 comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani precedenți, fiind astfel cu puțin sub ținta de reducere cu 15 % a consumului. Slovenia și-ar putea intensifica eforturile de reducere temporară a cererii de gaze până la 31 martie 2024 26 .
(32)Planul de redresare și reziliență al Sloveniei include deja reforme și investiții semnificative care vizează: (i) creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie; (ii) facilitarea accesului la rețeaua de energie electrică și integrarea în aceasta a instalațiilor de producție a energiei din surse regenerabile; (iii) îmbunătățirea eficienței energetice și a renovărilor clădirilor publice și (iv) luarea măsurilor necesare pentru a permite instalarea unei infrastructuri pentru combustibili alternativi. Deși măsurile din cadrul planului de redresare și reziliență reprezintă un pas important în diversificarea surselor de energie, astfel încât să nu se mai utilizeze într-o măsură atât de mare combustibilii fosili, ar putea fi depuse mai multe eforturi pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în toate sectoarele. Acest lucru ar putea implica desemnarea unor zone prioritare pentru instalațiile de energie din surse regenerabile, simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare și reducerea suplimentară a duratei acestora, precum și consolidarea rețelei și îmbunătățirea gestionării globale a acesteia (pentru a permite conectarea mai multor instalații de energie din surse regenerabile, în special la nivelurile de joasă și medie tensiune). Punerea unui accent sporit pe transporturile și infrastructura cu emisii zero ar contribui și mai mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a dependenței de combustibilii fosili.
(33)Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. Consolidarea predării în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii ar putea îmbunătăți capacitatea sistemului de învățământ de a înzestra cu succes cursanții cu competențe pentru tranziția verde și digitală. În 2022, în Slovenia au fost raportate deficite de forță de muncă în cazul a 66 de profesii care necesitau competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde. Rata locurilor de muncă vacante a crescut în sectoare-cheie precum construcțiile (de la 3,5 % în 2015 la 7,0 % în 2022) și industria prelucrătoare (de la 1,2 % în 2015 la 2,6 % în 2022), ambele sectoare depășind media UE, de 4,0 % și, respectiv, 2,3 % în 2022.
(34)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul 27 său se reflectă în recomandarea 1 de mai jos.
(35)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la acordarea unui sprijin larg cererii agregate în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține investițiile publice ridicate și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar, orientat către întreprinderi viabile și menține stimulentele pentru tranziția verde și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Slovenia, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări pentru zona euro,
RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Slovenia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să elimine treptat până la sfârșitul anului 2023 măsurile existente de sprijin în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie vor face necesară adoptarea de măsuri de sprijin, să se asigure că aceste măsuri vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie.
Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea la maximum 5,5 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024;
Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor MRR și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală.
În perioada de după 2024, să continue să urmărească o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai accentuată, pentru a obține o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.
Să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen lung a sistemelor de sănătate și de îngrijire pe termen lung. Să reechilibreze veniturile fiscale, orientându-le către surse mai favorabile creșterii și mai durabile.
2.Să asigure o structură de guvernanță eficace și să consolideze capacitatea administrativă pentru a permite implementarea rapidă și constantă a planului său de redresare și reziliență. Să finalizeze cu celeritate capitolul privind REPowerEU pentru a putea demara rapid punerea sa în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență.
3.Să continue eforturile de diversificare a importurilor de gaze și de reducere a dependenței generale de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, în special prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare și reducerea suplimentară a duratei acestora, prin consolidarea rețelei de energie electrică, precum și prin îmbunătățirea gestionării acesteia, inclusiv prin digitalizare. Să consolideze punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică, în special în sectorul construcțiilor, să promoveze electrificarea sectorului transporturilor și să intensifice eforturile de politică ce vizează furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția verde.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
