COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.6.2023

COM(2023) 268 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Siguranța maritimă: principiu esențial al unui transport maritim curat și modern

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Siguranța maritimă: principiu esențial al unui transport maritim curat și modern

Transportul maritim prezintă o importanță strategică pentru economia UE și pentru conexiunile dintre statele membre și din interiorul acestora. Având în vedere că 75 % din comerțul exterior al UE se desfășoară pe mare, un sector maritim performant, sigur, securizat și mai durabil este esențial pentru competitivitatea noastră comercială și pentru procurarea de bunuri și de materiale pentru piața noastră unică. Transportul maritim nu reprezintă doar artera economiei noastre globalizate, ci și sprijinul vital pentru insulele noastre și pentru regiunile maritime periferice și îndepărtate. Sectorul s-a dovedit a fi deosebit de rezilient în timpul pandemiei de COVID-19, ceea ce a făcut posibilă continuarea comerțului cu mărfuri esențiale, cum ar fi alimentele și consumabilele medicale. Pandemia ne-a reamintit în mod clar rolul esențial pe care îl joacă transportul maritim și lucrătorii din acest domeniu, precum și necesitatea ca politicile UE să țină seama de importanța acestui sector. Noua situație geopolitică determinată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și schimbările survenite ca urmare a acestuia la nivelul modelelor comerciale și energetice au evidențiat necesitatea de a consolida de urgență autonomia strategică a Uniunii Europene, inclusiv a sectorului său maritim.

Nivelul de siguranță maritimă în apele UE este în prezent foarte ridicat, cu puține pierderi de vieți omenești și fără deversări majore de petrol de amploarea accidentelor provocate de tancurile petroliere Erika și Prestige 1 . Cu toate acestea, în fiecare an sunt raportate peste 2 000 de accidente și incidente maritime 2 . Un singur accident în care ar fi implicată o navă de transport de pasageri sau o navă cargo care transportă materiale periculoase sau nocive ar putea avea un impact devastator asupra lucrătorilor, a cetățenilor în general și a mediului marin. La rândul său, tranziția către un transport maritim mai curat și mai autonom generează noi provocări. Siguranța, securitatea și durabilitatea de mediu a sistemului de transport sunt esențiale și nu ar trebui compromise. UE ar trebui să elaboreze politici proactive și preventive și să își mențină poziția de lider la nivel mondial în acest domeniu, depunând în acest sens eforturi continue împreună cu autoritățile internaționale, naționale și locale și cu părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă.

Dubla tranziție digitală și către durabilitate presupune o transformare majoră a transportului maritim. Având în vedere că generează 3 % din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) de la nivel mondial, sectorul trebuie să treacă la tehnologii, sisteme de propulsie și combustibili cu emisii scăzute și zero de GES. De asemenea, sectorul ar trebui să își reducă emisiile de poluanți atmosferici și impactul său global asupra mediului marin, inclusiv deșeurile marine de plastic și zgomotul subacvatic. În același timp, digitalizarea și trecerea la sisteme de transport maritim inteligente și autonome generează oportunități și provocări. Aceste transformări necesită un mediu favorabil inovării, inclusiv finanțare, astfel cum se prevede în cadrul parteneriatului „Transport pe apă cu emisii zero” 3 . De asemenea, ele trebuie să fie însoțite de un efort amplu de recalificare și dezvoltare profesională a forței de muncă, precum și de măsuri de atragere a lucrătorilor, în special a tinerilor, înspre acest sector. Navigatorii și lucrătorii din sectorul transportului maritim reprezintă cele mai valoroase atuuri ale sectorului și trebuie să se afle în centrul unei tranziții sigure și durabile.

Pactul verde european, Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă 4 și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 5 au stabilit direcția de urmat la nivelul UE, cu un obiectiv general ambițios de a asigura un transport maritim cu zero accidente, zero deșeuri, zero poluare, decarbonizat, inteligent și rezilient. Odată cu setul de acte legislative „Pregătiți pentru 55”, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește înscrierea sectorului pe o traiectorie mai durabilă. Prin Regulamentul privind inițiativa FuelEU în domeniul maritim 6 , care urmărește să încurajeze utilizarea combustibililor durabili în transportul maritim, și prin extinderea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) la transportul maritim 7 , UE a adoptat măsuri care vor stimula investițiile în tehnologii curate și în combustibili ecologici și vor asigura faptul că sectorul contribuie la obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii încălzirii globale la 1,5 °C.

Comisia propune revizuirea a cinci acte legislative cu scopul de a moderniza normele UE privind siguranța maritimă și durabilitatea transportului maritim și de a pune la dispoziția Uniunii instrumente de sprijinire a unui transport maritim curat și modern. Obiectivul este ca sectorul maritim al UE să fie unul adecvat scopului. Împreună, aceste propuneri reprezintă fundamentul eforturilor noastre de a asigura un trafic și un transport maritime eficiente, durabile și sigure în apele UE și dincolo de acestea, în beneficiul cetățenilor, al comunităților costiere, al mediului marin și al sănătății oceanelor. În paralel cu acest cadru juridic solid, UE și-a asumat angajamentul de a depune eforturi în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI) pentru a stabili standarde înalte pentru aspectele legate de siguranță și securitate, digitalizarea, ecologizarea și decarbonizarea transportului maritim. Coexistența acestor norme europene și acțiuni ale UE în cadrul OMI asigură menținerea unor condiții de concurență echitabile atât pe piața unică, cât și la nivel mondial, evitând riscurile de înregistrare a navelor sub pavilionul unor țări terțe și de nefructificare a intereselor europene.

Acest pachet maritim este alcătuit din cinci propuneri, referitoare la revizuirea următoarelor acte:

-Directiva 2009/21/CE privind respectarea obligațiilor statelor de pavilion;

-Directiva 2009/16/CE privind controlul statului portului;

-Directiva 2009/18/CE privind investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim;

-Directiva 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave și introducerea unor sancțiuni în caz de încălcare și

-Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă.

1.Cadrul existent al Uniunii Europene privind siguranța maritimă și durabilitatea transportului maritim: un ansamblu solid de acte legislative care trebuie modernizate

Cele trei directive privind obligațiile statelor de pavilion, controlul statului portului și investigarea accidentelor sunt pilonii principali ai siguranței maritime. Ele reflectă obligațiile internaționale care le revin statelor membre în calitate de state de pavilion, state ale portului și state de coastă prevăzute în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), la care UE este ea însăși parte contractantă. Acțiunea Uniunii Europene în domeniul siguranței maritime completează și pune în aplicare cadrul juridic internațional, în special normele și standardele detaliate prevăzute în principalele convenții ale OMI. Încorporarea normelor și a standardelor respective în sistemul juridic al UE permite contestarea acestor dispoziții în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, asigurând astfel aplicarea lor uniformă pe tot cuprinsul UE și asigurarea unor condiții de concurență echitabile atât pentru statele membre, cât și pentru operatorii din sector. În același timp, încorporarea normelor internaționale în dreptul Uniunii și, astfel, alinierea dreptului Uniunii la normele internaționale asigură faptul că statele de pavilion și operatorii din UE beneficiază de condiții de concurență echitabile la nivel mondial, menținând totodată competitivitatea transportului maritim din UE.

Siguranța maritimă este organizată în jurul a trei linii de apărare din perspectiva acțiunii publice, iar armatorii și operatorii au datoria de a-și menține întotdeauna navele adecvate scopului. Responsabilitatea principală revine statului de pavilion, care trebuie să se asigure că nava se află într-o stare potrivită pentru a naviga și că deține certificatele necesare care demonstrează conformitatea cu normele și standardele internaționale. Prin urmare, statul de pavilion reprezintă prima linie de apărare. Deoarece însă normele statului de pavilion se aplică numai navelor care arborează pavilionul statului respectiv și având în vedere că unele state de pavilion nu doresc sau nu sunt în măsură să asigure respectarea normelor aplicabile flotelor lor, navele străine aflate în porturi sunt verificate de către inspectorii care efectuează controlul statului portului. Astfel, controlul statului portului reprezintă cea de a doua linie de apărare. În pofida acestor două niveluri preventive, pot apărea totuși accidente și încălcări deliberate sau din neglijență ale obligațiilor relevante. Cauzele acestora trebuie investigate pentru a se asigura îmbunătățirea continuă, pentru a se evita repetarea unor accidente similare și pentru a-i sancționa pe autorii activităților ilegale. Aceasta este cea de a treia linie de apărare.

Împreună, aceste linii de apărare vizează garantarea aplicării corespunzătoare a normelor și, prin urmare, ar trebui să conducă la o reducere a numărului de incidente și de accidente, în cele din urmă prevenind pierderea de vieți omenești și poluarea mediului.

O verificare a adecvării efectuată în 2018 a concluzionat că aceste trei directive prezintă valoare adăugată, în special în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor internaționale într-un mod armonizat, și că și-au atins obiectivele preconizate. Cu toate acestea, verificarea adecvării a evidențiat și faptul că mai pot fi aduse îmbunătățiri și mai pot fi create oportunități pentru continuarea digitalizării, cooperarea dintre statele membre și sporirea sprijinului din partea Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA).

Accidentele maritime nu numai că provoacă pierderi de vieți omenești și pierderi de natură economică, dar au și un impact direct asupra mediului. Poluarea cauzată de nave în mod accidental, deliberat sau din neglijență, cum ar fi poluarea cu hidrocarburi, deșeuri, ape uzate sau substanțe chimice, are un efect negativ asupra mediului marin și poate polua grav habitatele marine și costiere. Prin urmare, acest tip de poluare este abordat printr-un act legislativ complementar specific al UE referitor la deversările ilegale, și anume Directiva privind poluarea cauzată de nave.

Directiva menționată nu stabilește standarde privind specificațiile referitoare la aceste tipuri de deversări. Aceste specificații sunt reglementate la nivel internațional prin Convenția MARPOL (pentru prevenirea poluării de către nave) a OMI, care stabilește condițiile în care o deversare este considerată autorizată sau ilegală. Pe de altă parte, rolul directivei este de a impune statelor membre să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare, inclusiv sancțiuni penale, în cazul deversărilor ilegale. Directiva prevede, de asemenea, colaborarea în materie de aplicare a legii în întreaga UE, cu sprijinul EMSA. Directiva completează regimul internațional prin sprijinul acordat statelor membre ale UE pentru identificarea autorilor infracțiunilor cu ajutorul informațiilor obținute de la sistemele de supraveghere prin satelit cu privire la posibile deversări de hidrocarburi și prin regimul de răspundere pe care îl instituie, care facilitează sancționarea poluatorilor.

Evaluarea directivei a evidențiat o serie de deficiențe pe care propunerea de revizuire urmărește să le remedieze. Propunerea prevede, printre altele, asigurarea detectării adecvate a deversărilor ilegale, urmărirea în justiție a încălcărilor, sancționarea autorilor activităților ilegale și în final, ca urmare a acestor măsuri, reducerea deversărilor ilegale pentru a diminua impactul asupra mediului. Propunerea de revizuire vizează, împreună cu Directiva privind instalațiile portuare de preluare, descurajarea tuturor armatorilor și operatorilor (indiferent de pavilion) de la orice tip de deversare ilegală în mările europene. Predarea tuturor deșeurilor provenite din exploatarea navelor în instalațiile portuare de preluare din UE ar trebui să devină norma.

EMSA joacă un rol esențial în cadrul UE în ceea ce privește siguranța maritimă și a contribuit în mod semnificativ la rezultatele încurajatoare obținute în UE în ceea ce privește asigurarea unui transport maritim de calitate și a unei culturi a siguranței. Agenția a fost înființată în 2002, ca urmare a dezastrelor maritime provocate de petrolierele Erika și Prestige, cu scopul specific de a sprijini Comisia Europeană și statele membre în aplicarea și monitorizarea legislației UE privind siguranța maritimă. Având în vedere vizitele și inspecțiile pe care le efectuează (structura de audit), agenția se află în centrul valorii adăugate a UE în ceea ce privește siguranța maritimă, datorită sprijinului pe care îl acordă pentru asigurarea respectării normelor și pentru facilitarea punerii în aplicare eficace și eficiente a acestora. Agenția trebuie să aloce în continuare resurse suficiente pentru această sarcină de bază, în pofida extinderii portofoliului său de activități, astfel încât să continue să furnizeze servicii de înaltă calitate statelor membre, Comisiei și comunității maritime în general.

Într-adevăr, sarcinile agenției s-au extins față de 2002, iar EMSA oferă în prezent asistență tehnică, științifică și operațională într-o gamă largă de domenii legate de transportul maritim, în special în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. Cu excepția modificării referitoare la cooperarea cu privire la funcțiile de pază de coastă, mandatul agenției a fost revizuit ultima dată în 2013 și trebuie actualizat pentru a reflecta domeniul actual de activitate al EMSA, evoluția cadrului de reglementare – în special acest pachet privind transportul maritim – și evoluțiile din sectorul maritim.

2.Alinierea la reglementările internaționale și extinderea domeniului de aplicare pentru un cadru mai eficace

Unul dintre principalele motive ale revizuirii celor cinci texte legislative constă în necesitatea și beneficiile alinierii la versiunea actualizată a reglementărilor internaționale. Coexistența unor standarde și norme insuficient aliniate creează o povară și insecuritate juridică pentru industrie și administrațiile naționale și subminează condițiile de concurență echitabile și competitivitatea transportului maritim din UE. Încorporarea reglementărilor internaționale în dreptul Uniunii ar trebui realizată într-un mod care să asigure aplicabilitatea efectivă, uniformitatea și punerea în aplicare corespunzătoare și, prin urmare, un transport maritim de calitate.

În ceea ce privește Directiva privind obligațiile statelor de pavilion, încorporarea „Codului de aplicare a instrumentelor OMI” (Codul III), care a fost adoptat în 2013 și a intrat în vigoare în 2016, este esențială pentru revizuire. Codul III a reprezentat o realizare importantă a OMI, deoarece asigură că autoritățile naționale dispun de resursele și competențele necesare pentru a-și asuma obligațiile internaționale în calitate de stat de pavilion. De asemenea, Codul III a impus pentru toate părțile membre ale OMI obligativitatea efectuării odată la șapte ani a auditului cuprinzător al OMI în acest sens, această dispoziție fiind deja aplicabilă statelor membre ale UE începând din 2009.

Având în vedere importanța sa, aplicarea Convenției internaționale privind munca în domeniul maritim, care reglementează toate aspectele legate de condițiile de muncă și de viață ale navigatorilor, a fost deja introdusă în dreptul Uniunii printr-un act juridic 8 separat aplicabil statelor de pavilion 9 . Normele sociale sunt într-adevăr esențiale pentru bunăstarea membrilor echipajelor și pentru siguranța maritimă (factorul uman fiind responsabil pentru majoritatea incidentelor).

Revizuirea Directivei privind controlul statului portului actualizează și aliniază normele UE la noile instrumente juridice internaționale aplicabile, și anume Convenția OMI privind gestionarea apei de balast și Convenția de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor. Pentru a îmbunătăți eficacitatea, statele portului care efectuează inspecții în cadrul controlului statului portului și-au coordonat activitatea în mod sistematic la nivel regional. Memorandumul de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului (denumit în continuare „Memorandumul de înțelegere de la Paris” 10 ), instituit în 1982, este prima dintre cele nouă astfel de structuri interguvernamentale. Toate cele 24 de state membre ale Spațiului Economic European (SEE) care au porturi maritime, precum și Canada, Federația Rusă 11 și Regatul Unit sunt membre ale Memorandumului de înțelegere de la Paris. UE nu este membră.

Controlul statului portului în UE se bazează pe procedura și instrumentele care erau prevăzute în Memorandumul de înțelegere de la Paris în anul 2009, când a fost adoptată directiva. În consecință, trebuie să fie încorporate și diferitele evoluții și îmbunătățiri decise în ultimii 14 ani în cadrul Memorandumului de înțelegere de la Paris. În ceea ce privește Directiva privind investigarea accidentelor, se actualizează mai multe definiții și referințe pentru a ține seama de modificările survenite în cadrul de reglementare internațional, în special în Codul OMI privind investigarea accidentelor, și pentru a lua în considerare în mod corespunzător situația navelor din porturi și accidentele care afectează lucrătorii portuari.

Comisia propune extinderea domeniului de aplicare al Directivelor privind obligațiile statului portului și investigarea accidentelor în ceea ce privește navele de pescuit în cazul cărora persistă preocupări semnificative în materie de siguranță. Un sistem voluntar de control al statului portului pentru navele de pescuit cu lungimea mai mare de 24 de metri care fac escală în porturile UE va fi pus la dispoziția statelor membre care doresc să efectueze aceste inspecții, oferind o a doua linie de apărare pentru acest tip de nave. În fond, responsabilitatea principală pentru siguranța navelor de pescuit revine statului de pavilion, întrucât de obicei navele de pescuit de dimensiuni mai mici nu vizitează porturi străine și, în multe cazuri, nu intră în domeniul de aplicare al convențiilor internaționale. Investigarea accidentelor va viza de acum nu numai navele de pescuit de dimensiuni mai mari, ci va fi extinsă parțial pentru a acoperi cele mai grave accidente în care sunt implicate nave de pescuit cu lungimea mai mică de 15 metri, asigurând totodată menținerea sarcinii administrative la minimul necesar.

În ceea ce privește poluarea cauzată de nave, domeniul de aplicare al directivei se extinde pentru a acoperi integral cele cinci anexe la Convenția MARPOL a OMI 12 . Pe lângă deversările ilegale de hidrocarburi și de substanțe lichide nocive (domeniul său de aplicare actual), directiva va reglementa deversările ilegale de substanțe nocive sub formă ambalată, de ape uzate și de deșeuri, precum și apele uzate și reziduurile provenite din sistemele de purificare a gazelor de evacuare (scrubere). Aceasta reprezintă și o contribuție importantă la obiectivele Pactului verde al UE, ale cărui obiective ambițioase privesc reducerea la zero a poluării și mobilitatea durabilă și inteligentă, incluzând și aceste substanțe nocive.

Alinierea la Convenția MARPOL este esențială pentru revizuirea Directivei privind poluarea cauzată de nave. Această aliniere fost solicitată de Parlamentul European și de Consiliu în 2019, când a fost adoptată Directiva revizuită privind instalațiile portuare de preluare a reziduurilor de încărcătură și a deșeurilor 13 . Se intenționa ca astfel să se completeze normele mai stricte convenite privind instalațiile portuare de preluare, evitându-se situația în care acestea ar fi putut stimula în mod neintenționat mai multe deversări ilegale în mare.

Ca urmare a revizuirilor prezentate mai sus și a evoluțiilor mai ample ale cadrului general de reglementare survenite începând din 2013, este necesară și o actualizare a mandatului EMSA pentru a reflecta mai bine rolul tot mai important jucat de agenție în sprijinirea mai multor domenii ale transportului maritim, printre care siguranța, prevenirea poluării și protecția mediului, acțiunile în domeniul climei, securitatea, supravegherea și gestionarea crizelor, precum și digitalizarea. Mandatul revizuit va reflecta nu numai sarcinile încredințate agenției de către Comisie și de către statele membre începând din 2013, ci și noile sarcini în materie de siguranță și durabilitate care decurg din prezentul pachet legislativ. De asemenea, revizuirea va pregăti agenția pentru viitor, anticipând evoluțiile, în special în ceea ce privește digitalizarea și automatizarea.

3.Demersuri pentru o mai mare durabilitate de mediu

În prezent, transportul maritim este unul dintre cele mai ecologice moduri de transport, având în vedere volumul și ponderea mărfurilor transportate, precum și contribuția sa la economia UE și a întregii lumi 14 . Asigurarea unui transport maritim de calitate și a unui sector maritim sigur și securizat este esențială pentru menținerea atractivității sale. Cu toate acestea, sectorul maritim este și o sursă majoră de emisii de GES, cauzând un nivel semnificativ de poluare atmosferică și marină dăunătoare mediului marin, biodiversității acestuia și rezilienței sale în ceea ce privește emisiile de carbon, precum și sănătății populațiilor din zonele costiere. Pe măsură ce alte sectoare ale economiei, cum ar fi transportul rutier, trec printr-un proces de decarbonizare sau de reducere rapidă a emisiilor de alți poluanți, va trebui să crească și contribuția relativă a transportului maritim la reducerea acestor emisii și a poluării. Prin urmare, trebuie acordată în continuare atenție acestui aspect și trebuie continuate acțiunile în această direcție.

Prin prezentul pachet legislativ, Comisia urmărește să promoveze transportul maritim de calitate și un sector maritim modern, curat și prosper, în conformitate cu obligațiile relevante asumate la nivel internațional și la nivelul UE. Cadrul legislativ al UE ar trebui să descurajeze și să sancționeze persoanele care eludează normele sau care sunt dispuse să recurgă la expediente în acest sens, stimulând totodată investițiile în adoptarea de tehnologii curate și de practici durabile. Este singurul mod în care se poate contribui la stabilirea unor standarde înalte la nivel mondial și transportul maritim al UE se poate menține într-o poziție de frunte la nivel mondial.

Revizuirea Directivei privind obligațiile statului de pavilion introduce un cadru mai eficace, bazat pe un nivel adecvat și o calitate adecvată a inspecțiilor navelor și a supravegherii flotei în ansamblu, pe consolidarea capacității administrațiilor statelor de pavilion și pe o mai bună măsurare a performanței acestora. Acest lucru va fi benefic în primul rând pentru siguranță, dar ar trebui să aducă beneficii și în ceea ce privește protecția mediului. Atunci când vor intra în vigoare norme de mediu mai stricte în temeiul convențiilor internaționale, responsabilitatea statului de pavilion de a le pune în aplicare se va extinde automat. Revizuirea Directivei privind controlul statului portului va îmbunătăți și mai mult capacitatea statelor membre de a detecta și de a remedia situațiile de nerespectare nu numai a normelor și standardelor în materie de siguranță, ci și a celor privind prevenirea poluării.

În plus, revizuirea Directivei privind controlul statului portului modifică în mod specific profilul de risc al navelor pe care se bazează selectarea navelor pentru inspecții, pentru a ține seama într-o mai mare măsură de factorii de mediu. În cazul navelor de transport de pasageri și de mărfuri cu un tonaj brut mai mare de 5 000 de tone (considerate cele mai poluante), profilul de risc al navei va ține seama de indicatorul OMI al intensității emisiilor sale de carbon. În cazul tuturor navelor eligibile pentru controlul statului portului, directiva revizuită ajustează factorul de ponderare pentru a acorda mai multă importanță deficiențelor legate de mediu identificate anterior și reținerilor anterioare ale navei inspectate din motive legate de mediu (în temeiul Convenției MARPOL, al Convenției privind gestionarea apei de balast și al Convenției privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave).

Revizuirea Directivei privind poluarea cauzată de nave va spori protecția mediului marin nu numai prin alinierea domeniului său de aplicare la standardele internaționale, ci și prin eficientizarea aplicării normelor internaționale privind poluarea transfrontalieră cauzată de nave. Noua directivă urmărește să confere autorităților naționale responsabile cu detectarea și verificarea poluării, în special a deversărilor ilegale, competența de a acționa cu mai multă diligență și într-un mod coordonat. Acest lucru se va realiza prin îmbunătățirea instrumentelor digitale, prin consolidarea capacităților și prin formare adaptată, precum și prin introducerea obligației de a încărca rapoarte într-un sistem integrat găzduit de EMSA. Directiva revizuită ar trebui, de asemenea, să permită luarea de măsuri adecvate la nivel național în caz de încălcare, prin instituirea unui cadru mai solid pentru sancțiuni și aplicarea acestora, fără a afecta posibilitatea de a impune sancțiuni penale în temeiul Directivei privind infracțiunile împotriva mediului 15 .

Deși domeniul de aplicare actual al Directivei privind poluarea cauzată de nave nu include emisiile de poluanți atmosferici, având în vedere impactul acestora asupra calității aerului în zonele portuare și costiere, Comisia va evalua modalități de includere a acestora în viitor, pe baza noilor date și a experienței acumulate de EMSA în ceea ce privește aplicarea cerințelor legale relevante privind poluarea aerului cu oxid de sulf (Sox) și cu oxid de azot (NOx) prevăzute în anexa VI la Convenția MARPOL. În acest scop, propunerea de regulament revizuit privind mandatul EMSA pune un accent mai mare pe capacitatea agenției de a oferi asistență tehnică pentru asigurarea respectării normelor privind emisiile de NOx și SOx aplicabile în acest domeniu.

De-a lungul anilor, EMSA a fost invitată din ce în ce mai des să asiste Comisia și statele membre în îmbunătățirea durabilității de mediu a transportului maritim. Încă de la înființare, agenția a abordat problema poluării marine și a oferit asistență operațională prin intermediul unei capacități operaționale suplimentare foarte eficiente a navelor de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi, care sunt pregătite să intervină în cazul unor deversări de hidrocarburi. Odată cu revizuirea Directivei privind reducerea conținutul de sulf în 2012, EMSA a început să joace un rol esențial în punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor UE privind emisiile de poluanți atmosferici provenite de la nave. Asistența oferită este de natură atât tehnică, prin găzduirea bazelor de date relevante care stau la baza controalelor efectuate de statele membre, cât și operațională, prin serviciile de monitorizare a emisiilor provenite de la RPAS 16 care fie sunt solicitate de statele membre, fie completează capacitățile de supraveghere existente ale acestora. În ceea ce privește emisiile de GES generate de nave, EMSA găzduiește sistemul de raportare, monitorizare și verificare la nivelul UE 17 . De asemenea, EMSA oferă asistență statelor membre în îndeplinirea obligațiilor de reciclare a navelor, precum și a celor legate de zgomotul subacvatic și de poluarea cu materiale plastice.

De asemenea, EMSA oferă Comisiei și statelor membre expertiză tehnică și științifică esențială pentru a avansa în activitățile din cadrul OMI cu privire la toate aspectele de mediu prevăzute în Pactul verde, printre altele prin emiterea de rapoarte privind stadiul actual al tehnologiei, de studii privind problemele emergente legate de durabilitate (pierderea containerelor, degazificarea mărfurilor, carbonul negru) și de orientări destinate autorităților maritime și portuare, cum ar fi cele privind alimentarea cu energie electrică de la mal.

Noile sarcini stabilite în prezentul pachet trebuie să fie încorporate mai bine în mandatul revizuit și să fie însoțite de resurse adecvate. În plus, noul cadru juridic pentru transportul maritim, instituit ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, va intensifica și mai mult demersurile pentru durabilitate. Comisia se va baza în continuare pe sprijinul acordat de EMSA pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind inițiativa FuelEU în domeniul maritim și pentru extinderea la transportul maritim a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. Asistența privind evoluțiile în materie de reglementare în cadrul OMI va fi la fel de importantă. O prioritate-cheie pentru viitor este de a furniza o analiză proactivă a riscurilor în materie de siguranță legate de utilizarea combustibililor alternativi cu emisii scăzute și cu emisii zero de GES, continuând în același timp furnizarea de asistență și facilitarea adoptării la nivel operațional și a utilizării acestor combustibili prin intermediul unor orientări și activități de cercetare.

4.Digitalizarea ca factor favorizant

Digitalizarea se află în centrul pachetului legislativ privind transportul maritim. Evoluțiile din domeniul informaticii și tehnologiile inteligente sunt factori esențiali pentru intensificarea schimburilor de informații și pentru sporirea transparenței și, prin urmare, pentru asigurarea respectării normelor. Digitalizarea reduce sarcina asupra operatorilor și administrațiilor, asigurând un cadru mai eficace în ansamblu la nivelul UE și un impact mai bun în ceea ce privește eficiența lanțului logistic. EMSA joacă un rol central în calitate de gazdă și dezvoltator tehnic de sisteme și servicii de informare și monitorizare maritimă care asigură interoperabilitatea și compatibilitatea. Aceste sisteme și servicii sporesc sprijinul acordat statelor membre care au responsabilități în calitate de state de pavilion, state ale portului și/sau state de coastă.

Dependența de proceduri pe suport de hârtie s-a dovedit a fi deosebit de inadecvată în timpul pandemiei de COVID-19, deoarece nu existau mijloace de a verifica certificatele și de a facilita prelungirea temporară a acestora. Propunerile de directive privind obligațiile statelor de pavilion și controlul statului portului prevăd și stimulează adoptarea soluțiilor digitale pe o scară mai largă. Directiva revizuită privind obligațiile statelor de pavilion vizează digitalizarea pavilioanelor statelor membre prin intermediul registrelor de certificare electronică în care să fie partajate certificate electronice, pe baza soluțiilor informatice ale EMSA și a unui protocol tehnic disponibil în mod obișnuit care să facă posibilă interoperabilitatea la nivelul UE.

În paralel, Directiva privind controlul statului portului va încuraja utilizarea certificatelor electronice (în special prin corelarea utilizării acestora cu profilul de risc al navelor) și va oferi un instrument comun de date, un instrument de validare și un registru la nivelul UE. Emiterea de certificate electronice de către statele de pavilion (sau de către organizațiile recunoscute care acționează în numele acestora) va fi stimulată prin adăugarea unui nou parametru la profilul de risc al navelor, care va permite reducerea frecvenței inspecțiilor efectuate asupra respectivelor nave certificate în cadrul controlului statului portului.

Implementarea tehnologiilor existente și a celor noi poate ajuta sectorul să contribuie și la realizarea tranziției verzi. Digitalizarea procedurilor pentru a asigura aplicarea Directivei privind poluarea cauzată de nave va spori eficacitatea acesteia. Identificarea presupușilor poluatori va fi facilitată de capacitatea integrată a diferitelor sisteme găzduite de EMSA (observarea Pământului pentru detectarea poluării – CleanSeaNet 18 , instrumentul pentru inspecțiile portuare – THETIS-EU 19 și sistemul de monitorizare și de schimb de informații privind traficul navelor maritime pentru a contribui la identificarea presupușilor poluatori – SafeSeaNet 20 ). Raportarea sistematică a datelor și schimbul de informații specifice cu administrațiile naționale vor conduce la o mai bună aplicare a normelor, ceea ce va duce, în cele din urmă, la reducerea poluării.

În ultimii ani, EMSA a înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește digitalizarea operațiunilor sale și a serviciilor pe care le oferă Comisiei, statelor membre și comunității maritime în general. Sistemele și instrumentele sale digitale au devenit o referință la nivel mondial. Mandatul agenției va fi revizuit pentru a reflecta capacitatea sa digitală deja extinsă. În acest sens, va fi implementat mediul aferent ghișeului unic european în domeniul maritim, prin intermediul setului de date care oferă specificații comune pentru obligațiile de raportare ale statelor membre în porturi și al bazei de date a navelor care conține informații de identificare a navelor, precum și înregistrări privind derogările de la obligația de raportare a navelor. De asemenea, agenția își dezvoltă în permanență serviciile maritime integrate care oferă sprijin în materie de supraveghere statelor membre și altor agenții ale UE pentru o gamă largă de funcții de pază de coastă.

În cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, agenției i-au fost atribuite sarcini noi, cum ar fi cea de instituire a unor instrumente de conformitate în ceea ce privește sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și Regulamentul privind inițiativa FuelEU în domeniul maritim, pe baza sistemelor și a serviciilor sale existente. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea comună privind Strategia Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și în planul de acțiune aferent acesteia 21 , agenția joacă un rol important în asigurarea unei capacități de supraveghere consolidate prin intermediul serviciilor sale maritime integrate și al mediului comun pentru schimbul de informații (CISE), bazat pe participare voluntară, precum și în ceea ce privește asistența pentru consolidarea rezilienței în materie de securitate cibernetică. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și pandemia de COVID-19 au demonstrat valoarea adăugată a EMSA în ceea ce privește sprijinirea eforturilor depuse de UE în materie de supraveghere maritimă, planificarea pentru situații neprevăzute, precum și pregătirea pentru situații de criză și răspunsul la crize legate de evenimente maritime prin intermediul unui centru de informare în domeniul maritim operațional 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Furnizarea continuă a unor astfel de servicii de înaltă calitate necesită resurse adecvate în cadrul agenției.

5.Promovarea încrederii și a cooperării

Politica UE în domeniul siguranței maritime s-a bazat întotdeauna pe o formă de cooperare mai strânsă între toți actorii implicați – Comisia, statele membre ale UE și părțile interesate. În timp, această cooperare a fost extinsă și în domeniul aplicării legislației de mediu. În fond, încrederea în sectorul maritim este esențială, deoarece fără ea nu poate exista un transport maritim sigur și de calitate și, prin extensie, nici comerțul pe mare.

EMSA a fost creată pentru a facilita activitățile desfășurate în comun de Comisie și de statele membre ale UE în vederea asigurării celui mai înalt nivel de siguranță în apele UE și de-a lungul coastelor UE. Vizitele EMSA la administrațiile maritime ajută Comisia să își îndeplinească responsabilitățile de a verifica dacă legislația UE este aplicată și respectată în mod corespunzător de către statele membre. Totodată, ele fac posibilă împărtășirea bunelor practici, precum și a provocărilor între statele membre. Activitățile și serviciile EMSA îmbunătățesc schimbul de informații și sporesc colaborarea și nivelul de încredere în rândul administrațiilor maritime din Europa, între acestea și țările învecinate, precum și la nivel mondial, în special prin acțiunea comună a statelor membre ale UE în cadrul OMI.

Inițiativele incluse în pachetul legislativ privind sectorul maritim vizează consolidarea în continuare a încrederii și a cooperării între toate părțile. Directiva privind obligațiile statelor de pavilion va facilita schimbul de informații între statele de pavilion cu privire la rezultatele inspecțiilor, aspectele de interes comun, supravegherea organizațiilor recunoscute și problemele legate de conformitate cu care se confruntă statele de pavilion în general. Acest lucru va fi facilitat de sistemele găzduite de EMSA, cum ar fi THETIS, precum și de Comisie, care va institui un grup de experți dedicat.

Revizuirea Directivei privind controlul statului portului va îmbunătăți coordonarea, care se bazează în mare parte pe principiul repartizării și armonizării sarcinilor legate de inspecție. EMSA va sprijini punerea în aplicare prin intermediul unui program nou și îmbunătățit de dezvoltare și formare profesională (postcalificare) atât pentru inspectorii care efectuează controlul statului portului, cât și pentru inspectorii/controlorii/auditorii statului de pavilion.

Ca și în cazul controlului statului portului, Directiva privind investigarea accidentelor a prevăzut încă de la început un cadru de cooperare între statele membre pentru a face schimb de informații cu privire la lecțiile învățate și cele mai bune practici. EMSA își va spori și mai mult sprijinul acordat organismelor naționale de investigare a accidentelor prin punerea la dispoziție a unui grup de experți din diferite discipline care ar putea oferi servicii la cerere. Agenția va putea, de asemenea, să împrumute instrumente și echipamente specializate statelor membre care au nevoie de sprijin suplimentar, făcând posibilă realizarea unor economii de scară la nivelul UE.

Totodată, EMSA va intensifica cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea Directivei privind poluarea cauzată de nave și asigurarea mai eficace a respectării acesteia. O deficiență majoră identificată în evaluarea directivei a fost inconsecvența schimbului de informații și de expertiză care să determine detectarea, verificarea, aplicarea legii și sancționarea eficace a cazurilor de poluare. EMSA va pune la dispoziția autorităților responsabile cu detectarea, verificarea și colectarea de probe instrumente de monitorizare îmbunătățite pentru schimbul de informații, orientare și formare. Directiva revizuită va prevedea, de asemenea, înființarea unui grup de experți dedicat pentru a facilita cooperarea. În sfârșit, aceasta va ține seama de aplicarea altor acte legislative din domeniul protecției mediului care abordează poluarea aerului și a apei, precum și reciclarea navelor.

Lista sarcinilor atribuite statelor portului, statelor de pavilion și statelor de coastă este în creștere, în special ca urmare a dublei tranziții verzi și digitale, fiind de asemenea necesare mai multe competențe la nivelul entităților responsabile. Toate acestea se întâmplă pe fondul scăderii și al suprasolicitării resurselor de care dispun statele membre. Prin urmare, cererea de orientări, asistență tehnică și expertiză din partea EMSA va continua să crească. Agenției ar trebui să i se pună la dispoziție resurse adecvate pentru a răspunde acestei cereri mai mari.

De asemenea, EMSA oferă un sprijin din ce în ce mai mare Comisiei pentru promovarea la nivel mondial a soluțiilor și standardelor UE. Un exemplu în acest sens este modul în care cadrul solid dezvoltat în UE pentru controlul statului portului a devenit o referință la nivel mondial. S-a intensificat cooperarea dintre EMSA și autoritățile semnatare ale altor memorandumuri de înțelegere regionale privind controlul statului portului, cum ar fi Memorandumul de înțelegere de la Tokyo și Memorandumul de înțelegere privind Marea Mediterană, prin schimbul de date referitoare la inspecții între statele semnatare ale acestor memorandumuri de înțelegere. În plus față de activitatea sa legată de Memorandumul de înțelegere de la Paris, EMSA gestionează baza de date de raportare privind selectarea navelor și inspecțiile pentru statele semnatare ale Memorandumului de înțelegere privind Marea Mediterană.

Prin sprijinul tehnic pe care îl acordă, EMSA contribuie la coordonarea Uniunii Europene în cadrul OMI și promovează cooperarea la nivel mondial pentru a consolida un sector al transportului maritim sigur, curat și modern. Pe baza portofoliului său de servicii de consolidare a capacităților, agenția poate acorda asistență externă ad-hoc administrațiilor maritime ale țărilor terțe. Acest tip de asistență, deja permanentă pentru țările învecinate și țările candidate, va fi mai ușor de acordat în cadrul mandatului revizuit.

6.Concluzie

Cadrul UE privind siguranța maritimă asigură un transport maritim de calitate în apele UE, care protejează comerțul și pasagerii, cetățenii în general, precum și mediul, sprijină piața unică și consolidează rolul de lider jucat de UE la nivel internațional și autonomia sa strategică. Politica maritimă a UE creează condiții de concurență mai echitabile pentru statele membre ale UE, ținând seama totodată de necesitatea de a proteja competitivitatea industriei Uniunii și interesele UE la nivel mondial. Anumite acte legislative ale UE influențează siguranța maritimă la nivel mondial, de exemplu legislația UE privind standardele minime pentru organizațiile recunoscute și privind formarea și certificarea navigatorilor. În plus, prin expertiza, experiența și ambiția sa politică, UE joacă un rol esențial în cadrul OMI, ajutând organizația să se ridice la înălțimea unor standarde mai înalte de siguranță și de mediu.

Sectorul maritim se află într-un moment de cotitură, după ce s-a angajat pe calea unei transformări majore pentru a-și spori durabilitatea de mediu și pentru a contribui la eforturile de atenuare a schimbărilor climatice. În cadrul Pactului verde european, UE acționează proactiv prin pachetul său legislativ „Pregătiți pentru 55” și continuă să depună eforturi în cadrul OMI pentru a se asigura că transportul maritim la nivel mondial își îndeplinește partea care îi revine în cadrul eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice și de reducere a poluării. Este esențial să se asigure o mai bună respectare a legislației internaționale în domeniul mediului, prin adaptarea normelor privind conformitatea și răspunderea pentru comportamentul ilegal și pentru poluare. Digitalizarea oferă o oportunitate uriașă de îmbunătățire a siguranței și a durabilității, dar aceasta trebuie valorificată pe deplin. Perspectiva navelor autonome și a sistemelor inteligente necesită pregătire, testare, actualizări în materie de reglementare, precum și formare și recalificare. De asemenea, necesită o atenție sporită sănătatea și siguranța, condițiile de muncă și de viață ale navigatorilor și ale lucrătorilor din transportul maritim în general.

Pandemia de COVID-19 și noul mediu geopolitic rezultat în urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea și beneficiile unei cooperări strânse între Comisie, statele membre și părțile interesate în general. Existența unui cadru solid al UE în materie de siguranță maritimă și asigurarea unor resurse suficiente pentru EMSA vor facilita și vor consolida această cooperare și vor ajuta administrațiile maritime din UE să își îndeplinească responsabilitățile. De asemenea, acest cadru va contribui la consolidarea poziției Europei la nivel mondial, făcând ca vocea UE să se facă mai puternic auzită în cadrul OMI și al altor foruri internaționale.

Comisia invită legiuitorii UE să adopte rapid inițiativele legislative incluse în prezentul pachet, pentru a ajuta la crearea unui transport maritim modern, curat și de înaltă calitate în UE.

(1)

Accidentul navei maritime Erika din 1999, Franța (20 000 de tone de petrol), accidentul navei maritime Prestige din 2002, Spania (63 000 de tone de petrol).

(2)

EMSA, Prezentare generală anuală a accidentelor și incidentelor maritime, Platforma europeană de informare cu privire la accidentele maritime EMCIP.

(3)

  Parteneriatul – waterborne.eu .

(4)

https://transport.ec.europa.eu/system/files/2021-04/2021-mobility-strategy-and-action-plan.pdf.

(5)

COM(2019) 640, COM(2021) 400 final.

(6)

COM(2021) 562 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

(7)

 COM(2021) 551 final – Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii.

(8)

Directiva 2013/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind anumite responsabilități ale statului de pavilion referitoare la respectarea și asigurarea aplicării Convenției din 2006 privind munca în domeniul maritim (JO L 329, 10.12.2013, p. 1).

(9)

Și printr-o revizuire a Directivei privind controlul statului portului în ceea ce privește partea care prevede asigurarea de către statele portului a respectării convenției – Directiva 2013/38/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivei 2009/16/CE privind controlul statului portului (JO L 218, 14.8.2013, p. 1).

(10)

  www.parismou.org . 

(11)

În urma invadării Ucrainei, statutul Federației Ruse de membru al Memorandumului de înțelegere de la Paris a fost suspendat în mai 2022.

(12)

Cea de a șasea anexă se referă la emisiile de poluanți atmosferici și este deja parțial inclusă în legislația UE (Directiva privind reducerea conținutului de sulf) sau va fi luată în considerare ulterior și face obiectul unei clauze de revizuire prevăzute în Directiva revizuită privind poluarea cauzată de nave (oxizii de azot, deșeurile marine și zgomotul subacvatic).

(13)

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).

(14)

   Rail and waterborne - best for low-carbon motorised transport (Transportul feroviar și transportul naval – cele mai bune pentru transportul motorizat cu emisii scăzute de carbon), studiu realizat de Agenția Europeană de Mediu, 2021.

(15)

 Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE – COM/2021/851 final.

(16)

Sisteme de aeronave pilotate de la distanță.

(17)

Modulul de monitorizare, raportare și verificare Thetis – https://www.emsa.europa.eu/tackling-air-emissions/greenhouse-gas.html.

(18)

  Servicii prin satelit - Serviciul CleanSeaNet - EMSA - Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (europa.eu) .

(19)

  THETIS EU - EMSA - Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (europa.eu) .

(20)

  SafeSeaNet - EMSA - Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (europa.eu) .

(21)

Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și a planului de acțiune al acesteia „O strategie îmbunătățită a UE în materie de securitate maritimă pentru amenințări maritime aflate în continuă evoluție”, JOIN(2023) 8.