This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52023DC0096
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL on the implementation of Regulation (EC) No 184/2005 of the European Parliament and of the Council of 12 January 2005 on Community statistics concerning balance of payments, international trade in services and foreign direct investment
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe
COM/2023/96 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.2.2023
COM(2023) 96 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe
1.Introducere
Obiectivul principal al Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe 1 este acela de a stabili norme comune și standarde de calitate referitoare la statisticile UE care sunt realizate în mod regulat în aceste trei domenii.
În conformitate cu articolul 12, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un prim raport privind punerea în aplicare a regulamentului până la 28 februarie 2018 și, ulterior, la fiecare cinci ani. În special, raportul trebuie:
(1)să evalueze calitatea datelor privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe;
(2)să evalueze, în raport cu costurile aferente, beneficiile unor astfel de informații statistice pentru UE, statele membre, furnizori și utilizatori;
(3)să identifice domeniile în care ar trebui aduse îmbunătățiri și orice modificare necesară având în vedere rezultatele evaluării.
Prezentul raport examinează cele mai importante aspecte ale punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 de către statele membre și măsurile luate de Comisie pentru a asigura statistici europene de înaltă calitate privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe.
2.Dispoziții de aplicare
De la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 184/2005, Comisia a adoptat următoarele acte juridice:
(1)Regulamentul (CE) nr. 601/2006 al Comisiei 2 ;
(2)Regulamentul (CE) nr. 602/2006 al Comisiei 3 ;
(3)Regulamentul (CE) nr. 1055/2008 al Comisiei 4 ;
(4)Regulamentul (CE) nr. 707/2009 al Comisiei 5 ;
(5)Regulamentul (UE) nr. 555/2012 al Comisiei 6 ;
(6)Regulamentul delegat (UE) 2019/505 al Comisiei 7 .
Regulamentul (UE) 2016/1013 al Parlamentului European și al Consiliului 8 , de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005, a aliniat regulamentul respectiv la articolele 290 și 291 din TFUE, înlocuind competențele de executare conferite Comisiei prin regulamentul respectiv cu competențele de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare.
Actele juridice menționate mai sus stabilesc formatul și procedura necesare pentru transmiterea datelor de către statele membre către Eurostat, actualizarea cerințelor referitoare la date, precum și calendarul și criteriile de calitate ale rapoartelor naționale privind calitatea. În plus, a șasea ediție a Manualului Fondului Monetar Internațional (FMI) privind balanța de plăți și poziția investițională internațională (BPM6), publicată în 2009, oferă un cadru conceptual pentru elaborarea statisticilor referitoare la balanța de plăți (BDP) și poziția investițională internațională (PII) de către țările membre ale FMI. În această ediție se regăsesc definiții și clasificări uniforme pentru stabilirea unei baze comune pentru colectarea și compilarea datelor privind evoluțiile externe și pentru facilitarea comparabilității datelor între țări. La nivel european, cerințele pe care trebuie să le îndeplinească statisticile privind balanța de plăți sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 555/2012 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005.
3.Principalele seturi de date vizate
Statisticile privind balanța de plăți oferă informații cuprinzătoare referitoare la tranzacțiile dintre economia care face obiectul raportării și restul lumii. Regulamentul (CE) nr. 184/2005 se referă la colectarea următoarelor cinci seturi de date:
-statistici lunare privind balanța de plăți;
-statistici trimestriale privind balanța de plăți și poziția investițională internațională;
-statistici anuale privind comerțul internațional cu servicii;
-tranzacții din categoria investițiilor străine directe (inclusiv venituri);
-poziții de investiții străine directe.
Pentru fiecare dintre aceste seturi de date, Eurostat colectează date de la statele membre și le utilizează pentru a elabora agregate UE care sunt publicate în baza de date online de referință a Eurostat, împreună cu datele din statele membre individuale.
Datele privind balanța de plăți lunară și primii indicatori trimestriali anticipați ai balanței de plăți, obținuți pe baza estimărilor lunare, sunt disponibile la 7 săptămâni de la încheierea perioadei de referință. Primele estimări trimestriale ale balanței de plăți/poziției investiționale internaționale (BDP/PII) sunt disponibile la 14 săptămâni de la încheierea perioadei de referință. Balanța trimestrială de plăți include un set mult mai larg de informații decât estimările anticipate lunare și este prezentată mai detaliat. În ceea ce privește partea financiară, compilarea simultană și consecventă a contului financiar al BDP, a veniturilor din investiții și a PII consolidează calitatea estimărilor trimestriale și permite o analiză mai completă a relațiilor transfrontaliere. BDP/PII trimestrială include, de asemenea, o defalcare geografică a principalilor parteneri economici, în special a celor mai importante economii dezvoltate și emergente.
Pe lângă edițiile trimestriale, statisticile privind comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe (ISD) sunt publicate mai detaliat o dată pe an. Datele anuale privind ISD includ mai multe informații decât datele trimestriale privind ISD, datorită disponibilității situațiilor financiare anuale ale întreprinderilor. Datorită numărului mai mare de informații și a verificărilor mai cuprinzătoare în materie de calitate ale stocurilor de ISD, este posibil să se calculeze diferitele componente ale variațiilor acestora și veniturile realizate din ISD. O îmbunătățire importantă constă în faptul că Eurostat a stabilit pentru statele membre o colectare a datelor privind pozițiile de investiții străine directe în funcție de economia investițională finală. Scopul acestei colectări voluntare a datelor este aceea de a arăta „adevărata” origine a ISD – investitorul final. Datele anuale privind comerțul internațional cu servicii sunt defalcate în funcție de o listă cuprinzătoare a pozițiilor de servicii și de o defalcare geografică la nivelul Geo 5. Datele sunt transmise de statele membre la 9 luni de la sfârșitul perioadei de referință și sunt publicate aproximativ 2,5-3 luni mai târziu. Statisticile anuale privind ISD includ date privind fluxurile și stocurile, în funcție de tipul de instrument, de țara parteneră și de activitatea economică. În plus, se solicită statistici separate privind ISD pentru entitățile cu scop special rezidente. Datele sunt transmise de statele membre la 9 luni de la sfârșitul perioadei de referință și sunt publicate aproximativ 3 luni mai târziu.
4.Calitatea statisticilor elaborate
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 184/2005, statele membre trebuie să prezinte Comisiei un raport privind calitatea datelor furnizate. În plus, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), calitatea datelor transmise către Eurostat se evaluează pe baza rapoartelor privind calitatea, cu sprijinul Comitetului Sistemului Statistic European (Comitetul SSE). Analiza de mai jos se referă la rezultatele celor mai recente rapoarte disponibile privind calitatea (și anume rapoartele din 2022, care se referă la datele transmise de statele membre în 2021).
4.1.Temeinicia metodologică și procedurile statistice
Temeinicia metodologică și procedurile statistice, conceptele, definițiile și practicile utilizate pentru a elabora statistici privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii, investițiile străine directe și poziția investițională internațională sunt, în linii mari, conforme cu principiile și orientările prezentate în BPM6, ținând seama de particularitățile convenite la nivelul UE pentru elaborarea agregatelor din zona euro și din UE.
4.2.Actualitatea și punctualitatea
Punctualitatea balanței de plăți lunare și trimestriale, a poziției investiționale internaționale trimestriale, a statisticilor anuale privind comerțul internațional cu servicii și a investițiilor străine directe s-a înrăutățit în comparație cu raportul anterior privind calitatea aferent anului 2021 referitor la datele din 2020, încă alte patru state membre furnizând seturi de date după termenul-limită.
4.3.Relevanță
Întrucât Regulamentul (CE) nr. 184/2005 a fost elaborat cu scopul de a răspunde nevoilor utilizatorilor de date, este important să se analizeze modul în care sunt utilizate aceste date și să se stabilească beneficiile pentru utilizatori ale statisticilor referitoare la balanța de plăți.
Statisticile referitoare la balanța de plăți sunt utilizate intensiv de către instituțiile naționale și internaționale relevante în scopul elaborării politicilor. Comisia Europeană și Consiliul, Banca Centrală Europeană (BCE) și Eurosistemul, FMI, Banca Reglementelor Internaționale (BRI), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), G7 și G20, toate utilizează aceste statistici.
Statisticile referitoare la balanța de plăți și poziția investițională internațională sunt utilizate în scopuri de politică monetară. Împreună cu alți indicatori, statisticile referitoare la comerțul de bunuri și servicii sunt utilizate pentru a evalua presiunile inflaționiste ale cererii externe asupra economiilor, precum și pentru a cuantifica contribuția exporturilor nete la produsul intern brut. Datele privind balanța de plăți și poziția investițională internațională sunt utilizate, de asemenea, pentru a evalua sustenabilitatea balanței externe a economiilor naționale care au monedă proprie sau a unei uniuni monetare (de exemplu, zona euro) din care fac parte economiile naționale, precum și posibilele presiuni asupra cursului de schimb. În plus, datele privind balanța de plăți și poziția investițională internațională sunt utilizate în proporție mare în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).
Statisticile referitoare la balanța de plăți sunt, de asemenea, incluse în rapoartele de convergență elaborate și publicate de Comisia Europeană și BCE cu privire la fiecare stat membru care nu participă încă la Uniunea Economică și Monetară (UEM).
Articolele 143 și 144 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se referă în mod explicit la balanța de plăți, solicitând Comisiei să informeze periodic Consiliul cu privire la evoluția situației balanței de plăți în statele membre care nu participă la UEM.
Evoluția contului curent în fiecare stat membru este analizată în funcție de competitivitatea statului respectiv, în timp ce statisticile referitoare la investițiile directe și cele de portofoliu sunt utilizate pentru a analiza atractivitatea statelor membre pentru investitorii internaționali.
Statisticile referitoare la balanța de plăți trebuie să fie în concordanță cu alte statistici-cheie, colectate în domenii statistice conexe și cu relevanță pentru UE, cum ar fi:
-produsul intern brut (care cuprinde tranzacțiile transfrontaliere cu bunuri și servicii), inclusiv estimări rapide, pentru care sunt necesari indicatori lunari privind balanța de plăți;
-venitul național brut (care include tranzacțiile transfrontaliere cu bunuri și servicii, precum și veniturile);
-conturile „Restul lumii” din conturile sectoriale trimestriale ale UE și ale zonei euro, inclusiv conturile financiare.
În afară de agregatele principale, următoarele elemente specifice au o relevanță deosebită pentru unii utilizatori:
-Informațiile detaliate privind comerțul internațional cu servicii publicate anual de Eurostat sunt importante pentru negocierile comerciale și pentru definirea politicilor vamale.
-Defalcarea geografică a statisticilor referitoare la balanța de plăți contribuie la monitorizarea interacțiunilor dintre UE și țările terțe.
-Structura fluxurilor și stocurilor financiare (în ceea ce privește investițiile directe, investițiile de portofoliu și alte investiții) este valoroasă pentru evaluarea stabilității financiare.
-Informațiile detaliate privind fluxurile de investiții străine directe sunt importante pentru a măsura gradul de deschidere a anumitor piețe sau pentru a evalua rentabilitatea totală a capitalului investit sub formă de investiții străine directe prin utilizarea statisticilor privind veniturile și pozițiile.
Membrii Grupului de lucru privind balanța de plăți (Balance of Payments Working Group - BOPWG) recunosc că punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 a declanșat o serie de schimbări care au îmbunătățit din mai multe puncte de vedere calitatea statisticilor referitoare la balanța de plăți. În cadrul evaluării beneficiilor acestui regulament pentru responsabilii de colectarea datelor și utilizatorii acestor date de la nivel național, membrii BOPWG au fost rugați să acorde un punctaj de la 1 la 5 (1 reprezentând cel mai mic, iar 5 cel mai mare beneficiu), rezultatele fiind următoarele:
-Punctajul mediu pentru disponibilitatea unor date mai detaliate privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe pentru utilizatorii de date este de 3,8.
-Punctajul mediu pentru disponibilitatea unor date mai prompte și mai punctuale privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe pentru utilizatorii de date este de 3,9.
-Punctajul mediu pentru o coerență sporită între datele privind balanța de plăți și datele privind conturile naționale este 4,4.
BOPWG a remarcat, de asemenea, faptul că modificările metodologice și noile standarde ale BPM6, precum și atenția sporită acordată datelor privind poziția investițională internațională, introduse la nivelul UE în 2014 prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 al Comisiei, au oferit claritate și informații suplimentare importante utilizatorilor de date statistice implicați în politica macroeconomică și în cercetarea economică. Un alt beneficiu recunoscut este acela că regulamentul a îmbunătățit comparabilitatea și coerența datelor între statele membre.
Atunci când a analizat exhaustivitatea datelor, BOPWG a observat că aceasta s-a îmbunătățit ușor comparativ cu raportul anterior privind calitatea, în special în ceea ce privește balanța de plăți trimestrială și investițiile străine directe trimestriale. În ceea ce privește balanța de plăți lunară și trimestrială și poziția investițională internațională trimestrială, toate cele 27 de state membre s-au conformat pe deplin cerințelor pentru lunile de referință din 2021. Exhaustivitatea datelor referitoare la statisticile privind comerțul internațional cu servicii a fost, în medie, de 99 %. Rata medie de exhaustivitate la nivelul UE a fost estimată la 98 % atât pentru fluxurile, cât și pentru stocurile de investiții străine directe.
4.4.Accesibilitate
Datele sunt, de asemenea, disponibile pe site-urile naționale și sunt însoțite de informațiile relevante privind metadatele, cu unele limitări cauzate de politicile naționale de diseminare aplicate datelor naționale și datelor transmise către Eurostat. Eurostat publică în baza sa de date cu acces deschis balanța de plăți lunară și trimestrială, poziția investițională internațională și reevaluările trimestriale, statistici anuale privind comerțul internațional cu servicii și date privind investițiile străine directe.
Disponibilitatea datelor pentru utilizatorii finali s-a îmbunătățit, 23 de state membre considerând că pot fi publicate toate posturile principale în cazul balanței de plăți trimestriale, iar 24 de state membre în cazul poziției investiționale internaționale trimestriale. Unele state membre își marchează datele naționale cu mențiunea „nepublicabile” sau „confidențiale”. Această situație limitează valoarea informațiilor statistice care pot fi furnizate utilizatorilor.
În general, datele privind balanța de plăți, poziția investițională internațională, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe sunt utilizate de o gamă largă de utilizatori. Acestea sunt utilizate pe scară largă în procesul de elaborare a politicilor UE, în analiza macroeconomică de către utilizatorii din mediul de afaceri și din mediul academic, precum și de către publicul larg.
4.5.Precizie și fiabilitate
În conturile de bunuri, de servicii și de venituri secundare, s-au înregistrat revizuiri relativ mici atât pentru balanța de plăți lunară, cât și pentru cea trimestrială. Contul de venituri primare a fost mai afectat de revizuiri, în special din cauza veniturilor din investiții străine directe. Unul dintre motive este acela că informațiile privind investițiile străine directe și componentele de venit ale acestora sunt mai cuprinzătoare în termeni anuali, atunci când devin disponibile situațiile financiare anuale ale societăților. Valorile medii ale revizuirilor au fost, în general, mai ridicate pentru posturile din contul financiar decât pentru posturile din contul curent, în timp ce amploarea revizuirilor pentru principalele posturi ale poziției investiționale internaționale a fost mult mai puțin semnificativă decât în cazul balanței de plăți.
4.6.Coerență și comparabilitate
4.6.1.Coerența internă
Coerența generală cu normele în materie de integritate este satisfăcătoare. Nu există aproape nicio discrepanță în ceea ce privește datele trimestriale și anuale referitoare la comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe. Statele membre au depus eforturi semnificative pentru a reduce dimensiunea erorilor și a omisiunilor, astfel cum se arată în ceea ce privește contul curent și poziția investițională internațională. Cu toate acestea, în unele cazuri, amploarea lor rămâne substanțială 9 .
4.6.2.Coerența externă
Situația generală a UE în ceea ce privește coerența dintre statisticile referitoare la balanța de plăți și comerțul internațional cu bunuri (CIB) se menține bună, discrepanțele explicându-se, de obicei, prin diferențele metodologice care rezultă din cele două standarde de înregistrare diferite (BPM6 și IMTS 2010). Într-o serie de state membre s-a putut observa o coerență deplină sau foarte bună între contul curent al balanței de plăți și conturile naționale, în timp ce în cazul altor state membre există diferențe, uneori substanțiale. Eurostat și statele membre au identificat mai multe motive pentru neconcordanțe, de exemplu practici diferite de compilare, diferite surse de date, efecte de recoltă și de revizuire, precum și interpretări diferite ale manualelor și ghidurilor statistice. Eforturile comune ale statelor membre, ale BCE și ale Eurostat ar putea contribui la reducerea la minimum a neconcordanțelor în viitoarele runde de compilare 10 .
4.6.3.Asimetrii
Asimetriile intra-UE rămân problematice. Asimetriile relative de la nivelul comerțului cu servicii au indicat o valoare mediană de 10 % pentru totalul serviciilor din statele membre. Valoarea mediană cea mai ridicată a fost consemnată pentru serviciile financiare, cu 24 %, urmate de serviciile de telecomunicații, servicii informatice și de informații, cu o valoare mediană de 22 %. În ceea ce privește componentele contului curent, asimetriile au rămas relativ stabile în timp și chiar au crescut ușor în cazul fluxurilor de investiții străine directe. Asimetriile bilaterale persistente și asimetriile de la nivelul agregatelor intra-UE - diferențe între datele statistice raportate de statele membre și cele raportate de statele membre partenere - au condus la întrebări privind interpretarea statisticilor de către utilizatorii de date. Asimetriile bilaterale, asimetriile intra-UE, precum și asimetriile extra-UE au implicații negative pentru comparabilitatea între țări și zone economice și pentru calitatea generală a datelor. Reducerea acestor asimetrii ar reprezenta un pas important în direcția creșterii încrederii în statisticile oficiale.
4.7.Elaborarea și diseminarea datelor statistice privind balanța de plăți în perioada restricțiilor de deplasare a persoanelor impuse în contextul pandemiei de COVID-19
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra statisticilor oficiale a fost deosebit de important pentru băncile centrale și institutele naționale de statistică. Responsabilii de colectarea datelor necesare elaborării statisticilor s-au confruntat cu lacune în materie de informații privind sursele, care au devenit o problemă din cauza pandemiei și au participat la intervenții de natură metodologică în vederea combaterii provocările aferente. Statisticile referitoare la BDP/PII au devenit mai dificil de elaborat din cauza impactului COVID-19 asupra respondenților. Prin urmare, datele au devenit mai puțin comparabile între intervale de timp și/sau mai puțin reprezentative. Imputarea valorilor lipsă s-a bazat pe surse de date suplimentare, pe ajustări ale metodologiei de eșantionare sau pe tehnici statistice. Printre provocările întâmpinate de responsabilii de colectarea datelor necesare elaborării statisticilor și de utilizatorii acestora s-au numărat acuratețea agregatelor UE, întârzierile în ceea ce privește disponibilitatea surselor pentru statisticile oficiale, precum și gradul mai ridicat de incertitudine și revizuirile datelor 11 . Acuratețea și fiabilitatea au fost afectate mai ales la începutul pandemiei, când măsurile de atenuare nu erau încă bine stabilite.
5.Costurile și sarcinile aferente statisticilor referitoare la balanța de plăți
Pentru elaborarea statisticilor referitoare la balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe, responsabilii cu elaborarea statisticilor de la nivel național au arătat că utilizează date din statisticile primare, făcând referire, de exemplu, la datele vamale, datele din ancheta privind comerțul intracomunitar cu bunuri, datele din registrele statistice ale întreprinderilor, de la administrația fiscală, datele imobiliare sau statisticile privind turismul. Pentru statele membre, este dificil să se facă o distincție între costurile specifice culegerii și producerii datelor solicitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 184/2005 de costurile totale suportate pentru datele colectate în alte scopuri.
Membrii BOPWG estimează că volumul de muncă direct necesar pentru producerea și difuzarea statisticilor referitoare la balanța de plăți în UE se ridică la aproximativ 557 echivalent normă întreagă (pe baza informațiilor din 19 state membre). La defalcarea răspunsului pe subcomponente ale BDP, setul de date pentru care este necesar cel mai mare parte volum de muncă este balanța de plăți trimestrială, care consumă 60,2 % din resurse, urmată de statisticile lunare ale balanței de plăți (19,7 %), comerțul internațional cu servicii (11,9 %) și investițiile străine directe (8,1 %).
Feedbackul primit din partea statelor membre relevă că, în cazul în care nu ar exista nicio transmitere de date către Eurostat cerută prin Regulamentul (CE) nr. 184/2005, posibilele economii ar reprezenta 13,2 % din echivalent normă întreagă. Datele privind balanța de plăți sunt necesare, de asemenea, în scopuri naționale, iar statele membre le colectau deja înainte de adoptarea regulamentului. Prin urmare, pentru conformarea la cerințele acestuia sunt necesare resurse suplimentare doar într-o măsură limitată. Totodată, ar trebui să se țină seama de faptul că există o suprapunere semnificativă între cerințele Regulamentului (CE) nr. 184/2005 și cererile de date din partea altor organizații naționale și internaționale, în special a BCE și FMI. Datele elaborate de statele membre ca urmare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 nu se pot distinge de altele produse pentru a respecta alte cerințe privind datele.
În ceea ce privește „alte costuri”, statelor membre li s-a solicitat să evalueze implicațiile anchetelor ad-hoc.
Referitor la sarcina care le revine respondenților ca urmare a necesității de a colecta date privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe, câteva state membre au indicat că au estimat costul de a răspunde la sondaje pentru respondenți la o valoare cuprinsă între 1,4 milioane EUR (anchete în domeniul IT) și 22,8 milioane EUR (acoperire completă a subcomponentelor BDP). Totodată, statele membre au arătat că anchetele au presupus o creștere a volumului de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii, care ar putea face obiectul mai multor obligații de raportare.
De la ultimul raport privind punerea în aplicare publicat la 26 ianuarie 2018, Eurostat a sprijinit statele membre în implementarea conceptelor și a metodelor aferente statisticilor macroeconomice, inclusiv a statisticilor referitoare la balanța de plăți, cu 1,7 milioane EUR.
6.Domenii în care se pot aduce îmbunătățiri și modificări
În general, statele membre au subliniat importanța cooperării internaționale. Rolul Eurostat este apreciat pentru punerea la dispoziție a BOPWG ca forum pentru un schimb structurat de opinii, precum și de experiență și de bune practici cu privire la aspecte legate de Regulamentul (CE) nr. 184/2005. În general, feedbackul primit încurajează Eurostat să coopereze în continuare cu organizațiile internaționale partenere pentru a armoniza cerințele, conceptele și metodologia de raportare a datelor în diferitele domenii statistice. Unele state membre subliniază necesitatea unor îndrumări privind interpretarea manualelor și orientărilor statistice, ceea ce confirmă importanța consilierii metodologice privind interpretarea SEC 2010 și a BPM6, oferită de Eurostat în cooperare cu BCE.
În plus, statele membre au preferat ca orientările internaționale să le permită respondenților să își utilizeze datele contabile ale întreprinderilor ca informații privind sursele. În acest sens, Eurostat a elaborat îndrumări privind modul de elaborare a estimărilor statistice în conformitate cu standardele de contabilitate aferente IFRS 16, asigurându-se că estimările respectă termenii din cadrul SEC 2010 și BPM6. Statele membre solicită simplificarea conceptelor statistice, ceea ce ar reduce costurile și sarcina administrativă. Pe durata procesului de actualizare a BPM6, Eurostat informează în mod regulat statele membre cu privire la toate modificările relevante și le încurajează să participe la consultările globale.
În plus, statele membre sunt în favoarea promovării și transmiterii datelor entităților care dezvoltă noi afaceri în mai multe țări. Eforturile depuse privind criptoactivele, tehnologia financiară, brokerii online sau serviciile de rezervare online pentru cazare ar elimina, la rândul lor, posibilele lacune în materie de date.
Mai multe state membre au subliniat importanța unei utilizări și a unui schimb mai larg de microdate și macrodate la nivel național și internațional. Un viitor act legislativ care să permită statelor membre să facă schimb de date cu țările terțe este considerat benefic în acest sens. De exemplu, datele necesare pentru elaborarea statisticilor privind ISD intră în prezent sub incidența cadrelor naționale de colectare a datelor statistice, luând forme diferite, în funcție de abordarea națională. Se consideră că ISD se califică pentru un sistem de schimb de date la scară largă și pentru un sistem centralizat de raportare privind întreprinderile multinaționale. Ar trebui să se evalueze în ce măsură cadrul integrat de raportare pentru sectorul bancar (IReF) ar institui o soluție standardizată pentru sistemul de raportare statistică la nivelul tuturor țărilor din zona euro.
Unele state membre consideră că ar fi util să se analizeze posibilitatea de a utiliza mai mult datele administrative la nivel european. De exemplu, Eurostat a discutat cu BOPWG posibilitatea ca sectorul serviciilor să utilizeze datele din sistemul de schimb de informații privind TVA (VIES) pentru a ajusta totalul serviciilor intra-UE și să aplice datele din mini-ghișeul unic (MOSS)/ghișeul unic (OSS) privind TVA categoriilor din sectorul serviciilor în scopul balanței de plăți.
În ceea ce privește cerințele existente în materie de date, statele membre sunt în favoarea menținerii obligațiilor actuale și a evitării unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 pe termen scurt și mediu. Colectarea actuală a datelor lunare a fost considerată împovărătoare și s-a sugerat reducerea gradului de specificitate acestora. În mod similar, dat fiind că introducerea unei defalcări mai detaliate ar implica costuri mult mai mari, s-a sugerat, de asemenea, excluderea acesteia în etapa actuală. O defalcare mai detaliată ar putea presupune, totodată, un număr mai mare de date marcate ca fiind confidențiale de către statele membre mai mici.
Unele state membre și-au exprimat preferința pentru o eventuală transmitere unică a datelor în vederea reducerii costurilor. Prin urmare, Eurostat primește date de la statele membre și le transmite organizațiilor internaționale partenere.
7.Concluzii
Regulamentul (CE) nr. 184/2005 a contribuit la o armonizare aprofundată a statisticilor privind balanța de plăți, poziția investițională internațională, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe în întreaga UE, îmbunătățirea actualității datelor și la furnizarea de date mai detaliate utilizatorilor.
Statele membre au subliniat că o colectare lunară a datelor este considerată împovărătoare și că noile variabile ar implica costuri mai mari pentru responsabilii de colectarea datelor necesare elaborării statisticilor și agenții de raportare. Au fost exprimate unele preocupări cu privire la faptul că nu se va îmbunătăți calitatea balanței de plăți lunare. Abordarea preferată de statele membre ar fi să nu modifice Regulamentul (CE) nr. 184/2005 pe termen scurt și mediu.
În general, rezultatele sunt destul de consecvente la nivelul statelor membre în ceea ce privește importanța cooperării dintre statele membre, Eurostat și organizațiile internaționale partenere. Astfel, Eurostat pune la dispoziție, prin intermediul BOPWG, un forum pentru a promova, împreună cu statele membre, elaborarea de politici bazate pe dovezi și pentru a încuraja dezvoltarea macroeconomică prin furnizarea de date solide privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe.
Raport privind calitatea referitor la balanța de plăți (BDP), poziția investițională internațională (PII), comerțul internațional cu servicii (CIS) și statisticile privind investițiile străine directe (ISD) – ediția 2022 .
Eurostat și BCE au publicat o notă metodologică pentru statele membre cu privire la modul de abordare a contextelor dificile: „Guidance on the compilation of balance of payments statistics in the context of the COVID-19 crisis” (Orientări privind elaborarea statisticilor referitoare la balanța de plăți în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19), Eurostat, Direcția C Unitatea C5 – Conturi globale integrate și balanța de plăți – Banca Centrală Europeană, Direcția Generală Statistică – Statistici externe și conturi sectoriale, 1 iulie 2020.