COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 22.11.2022

COM(2022) 668 final

2022/0393(NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari

2022/0393 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Propunerea creează un instrument de reglementare temporar și bine orientat pentru a aborda fenomenul nivelurilor de vârf extreme ale prețurilor cauzate de deficiențele mecanismelor de formare a prețurilor de pe piețele angro de gaze, prevenind astfel prejudicierea semnificativă a economiei Uniunii.

a) Criza din Ucraina care a dus la creșteri fără precedent ale prețurilor și la prejudicii economice grave.

Agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea ca armă a energiei de către Rusia au provocat o criză energetică fără precedent, afectând în mod deosebit Uniunea. Acest lucru a dus la o creștere abruptă a prețurilor la energie, ducând la inflație și compromițând securitatea aprovizionării cu energie. Rusia s-a angajat în întreruperi și manipulări intenționate ale aprovizionării cu energie, fapt care a afectat prețurile gazelor naturale din Europa și echilibrul formării prețurilor pe piețele energiei. Decizia Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze prin gazoductul Nord Stream 1, precum și de a perturba furnizarea de gaze unui număr de state membre ale UE, sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2 și necesitatea de a găsi noi surse și rute de aprovizionare într-un termen foarte scurt au făcut ca această criză să intre într-o nouă etapă. UE se angajează să elimine gradual și complet dependența sa de combustibilii fosili ruși, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „Planul REPowerEU”, prin reducerea cererii, accelerarea introducerii de surse regenerabile de energie și înlocuirea gazului din Rusia cu surse alternative de aprovizionare cu gaze provenite de la parteneri de încredere prin intermediul Platformei energetice. Cota importurilor de gaze din Rusia prin gazoducte din totalul importurilor de gaze ale UE a scăzut deja de la 41 % în septembrie 2021 la 9 % în septembrie 2022.

Deși piețele au reacționat deja cu o creștere semnificativă a prețurilor gazelor de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prețurile gazelor naturale au înregistrat niveluri de vârf fără precedent, atingând valori record în întreaga a doua jumătate a lunii august 2022. În timp ce prețurile din deceniul precedent s-au situat într-un interval cuprins între 5 EUR/MWh și 35 EUR/MWh, prețurile gazelor naturale din Europa au atins niveluri cu 1 000 % mai mari decât prețurile medii observate anterior în Uniune. Contractele futures de gaz TTF din Țările de Jos (produse p trei luni/ trimestriale) tranzacționate la bursa ICE Endex 1 au atins 350 EUR/MWh, în timp ce prețul gazului TTF pentru ziua următoare tranzacționat la EEX a atins 316 EUR/MWh, fără a exista modificări semnificative în ceea ce privește volumele tranzacționate. Prețurile pentru luna următoare au crescut abrupt cu mult peste 200 EUR/MWh și au atins nivelul de vârf de aproximativ 314 EUR/MWh la 26 august 2022. Timp de două săptămâni consecutive, în perioada 18 - 31 august 2022, prețul pentru luna următoare a rămas de peste 225 EUR/MWh. Cele mai ridicate niveluri ale prețurilor au fost atinse timp de o săptămână - 5 zile consecutive de tranzacționare - în perioada 22 – 26 august 2022, când prețurile au fost foarte apropiate sau mai mari de 265 EUR/MWh. În perioada 22 - 31 august 2022, diferența dintre prețurile spot TTF și prețurile la GNL 2 a fost de peste 57 EUR/MWh. În ultimele trei zile din săptămâna 22 - 26 august 2022, marja dintre prețurile spot TTF și prețurile de referință la GNL a fost de peste 58 EUR/MWh. Aceasta a reprezentat o decuplare fără precedent a prețurilor TTF de prețurile la GNL, care reflectă prețurile de pe piața mondială. După ce au atins niveluri extreme în august 2022, prețurile au scăzut sub 220 EUR/MWh în săptămânile care au urmat, nedepășind de atunci nivelul respectiv.

Această creștere extremă a prețurilor pe parcursul a aproape două săptămâni a fost extrem de dăunătoare pentru economia europeană. Gazele naturale sunt utilizate pe scară largă în multe sectoare ale economiei UE, de la IMM-uri la industrii mari, în special industriile mari consumatoare de gaze, cum ar fi ceramica, sticla, îngrășămintele, celuloza și hârtia și produsele chimice. Prețurile foarte ridicate ale gazelor naturale la nivelurile observate în august, de aproximativ 350 EUR/MWh, au un impact negativ major asupra economiei Uniunii, chiar și într-o perioadă scurtă de timp; acestea au efecte de contagiune asupra prețurilor energiei electrice și duc la creșterea inflației globale. Creșterile de prețuri implică daune și riscuri tangibile pentru consumatorii de energie, pentru furnizori, pentru securitatea aprovizionării pe piețele gazelor și pentru piețele energiei electrice. Clienții au fost pe deplin expuși la niveluri de vârf extreme ale prețurilor, cauzate de blocajele regionale în materie de capacitate. La capacitate maximă, noile creșteri ale prețurilor nu ar putea antrena aprovizionări suplimentare cu gaze. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia Uniunii, orientând-o către o creștere mai redusă și o inflație mai ridicată în comparație cu previziunile din primăvară ale Comisiei 3 . Se estimează că inflația medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, și anume 7,6 % în zona euro și 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % și, respectiv, la 4,6 %. „Previziunile economice (intermediare) din vara anului 2022” ale Uniunii prevede că economia Uniunii va crește cu doar 2,7 % în 2022 și cu 1,5 % în 2023. În zona euro se anticipează o creștere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, în 2023; în unele țări, se preconizează o recesiune.

Având în vedere nivelurile actuale scăzute ale fluxurilor de gaze naturale din Rusia către Europa, care au scăzut deja la 9 % din totalul importurilor UE de gaz prin gazoducte și perspectiva că acestea nu vor crește la nivelurile anterioare războiului, situația de pe piețele gazelor și de pe piețele financiare rămâne o provocare în UE. Schimbările fără precedent în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze și rutele de transport, la care se adaugă instrumentele de piață și de formare a prețurilor care nu au fost adaptate la o situație de șoc la nivelul aprovizionării, expune consumatorii și întreprinderile europene la un risc evident de noi episoade potențiale de creșteri ale prețurilor gazelor cu efecte dăunătoare asupra economiei. Evenimente imprevizibile, cum ar fi accidentele sau sabotajul conductelor, care perturbă aprovizionarea cu gaze a Europei sau care cresc în mod dramatic cererea, pot amenința securitatea aprovizionării. Este probabil ca tensiunile de pe piață și nervozitatea acesteia, declanșate de teama de situații de penurie bruscă, să persiste și după această iarnă și anul viitor, deoarece se preconizează că adaptarea la șocul de la nivelul aprovizionării și stabilirea de noi relații și infrastructuri de aprovizionare vor dura cel puțin un an.

b) TTF modificat și contextul pieței - modificarea relevanței indicilor de referință ai prețurilor

Sistemul de formare a prețurilor

Mecanismul de transfer de titluri (TTF - Title Transfer Facility) este un „hub 4 ” sau un „punct virtual de tranzacționare” al unui așa-numit sistem de intrare/ieșire, în cadrul căruia utilizatorii rețelei pot transfera gaze între ei. Un hub este, de obicei, operat de un operator de transport și de sistem sau de o altă entitate desemnată de statul membru, care gestionează nominalizările pentru transferul titlului de proprietate asupra gazului între utilizatorii rețelei.

O serie de produse pot fi tranzacționate în vederea livrării în cadrul huburilor, fie ele virtuale sau fizice (în cazul în care gazul trebuie să fie livrat într-un anumit punct fizic) 5 . Huburile au o funcție importantă în ceea ce privește stabilitatea sistemului de gaze naturale, deoarece permit transferul de gaze între actorii de pe piață și, prin urmare, se află în centrul pieței gazelor. Există diferite huburi de comercializare a gazelor în Europa, principalele fiind: TTF din Țările de Jos (NL), Trading Hub Europe (THE) din Germania, Point d’Échange de Gaz - Nord (PEG) din Franța, Zeebrugge (Beach) și ZTP din Belgia, Virtuelle Handelspunkt (VHP) din Austria, Punto di Scambio Virtuale (PSV) din Italia, Virtual Trading Point (VTP) din Cehia, Punto Virtual de Balance (PVB) din Spania și National Balancing Point (NBP) din Regatul Unit.

Relevanța specifică a prețului contractelor futures TTF pentru sistemul UE de formare a prețurilor

Tranzacționarea în cadrul huburilor poate avea loc fie extrabursier (OTC), fie prin intermediul burselor, hubul fiind locul de livrare pentru schimbul de gaze între portofolii. Produsul cel mai lichid care se referă la TTF este „TTF Gas Futures” (contractele futures de gaz TTF) din Țările de Jos pentru livrare în cursul lunii, tranzacționat la bursa „ICE Endex”, în timp ce, pe așa-numita „piață spot”, și anume pe piața produselor cu durata mai mică sau egală cu o zi, Bursa Europeană de Energie („EEX”) este piața cea mai lichidă.

TTF este un punct virtual de tranzacționare la care se referă atât contractele spot, cât și contractele futures. Produsele legate de TTF (și anume, contractele cu TTF ca punct de livrare) sunt disponibile la bursă și, de regulă, variază de la produse pe termen scurt (de exemplu pentru aceeași zi, pentru ziua următoare, pentru săptămâna următoare) la produse cu un orizont de livrare pe câțiva ani. În acest context, se pot distinge diferite piețe:

Piețele spot (pentru aceeași zi și pentru ziua următoare) sunt locul în care operatorii de transport și de sistem mențin fizic echilibrul în rețea, esențial pentru a asigura securitatea aprovizionării. Ele sunt, de asemenea, locul de efectuare a tranzacțiilor livrate fizic, în care participanții la piață își vor echilibra portofoliile de gaze ca răspuns la modificările cererii și ofertei, de exemplu din cauza condițiilor meteorologice sau a congestionării. Având în vedere riscurile pentru securitatea aprovizionării și echilibrarea piețelor zilnice, acest aspect nu face obiectul prezentei propuneri.

Piețele instrumentelor financiare derivate, în special contractele privind livrarea viitoare de gaze (de exemplu pentru luna următoare sau pentru o perioadă mai îndelungată) sunt esențiale pentru ca întreprinderile din sectorul gazelor să își acopere riscurile financiare atunci când achiziționează gaze pe piețe volatile. Prețurile mai stabile pe termen lung ale instrumentelor financiare derivate oferă, de asemenea, semnale de preț pentru un mediu fiabil pentru investițiile în infrastructură. Intervențiile pe piețele instrumentelor financiare derivate și pe piețele futures ar putea avea, de asemenea, un impact asupra stabilității financiare.

Agențiile de raportare a prețurilor (PRA) urmăresc activitatea piețelor pentru ziua următoare și publică indici, inclusiv indici aferenți TTF, care sunt de obicei menționați în contracte. Prețurile de referință ale TTF pentru luna următoare sunt cele menționate frecvent în contracte. La rândul lor, indicii aferenți TTF, legați de prețul contractelor spot sau al contractelor futures, pot fi utilizați în formulele de preț cuprinse în contractele pe termen mai lung. Acest lucru se datorează în principal faptului că, în ultimii ani, TTF a fost perceput ca cel mai fiabil indicator al prețurilor gazelor la nivelul UE, chiar și dincolo de granițele regiunii deservite de hubul TTF.

Bursele dețin, de obicei, așa-numitele „case de compensare” care gestionează riscurile de contraparte, deoarece tranzacțiile sunt efectuate fără a cunoaște contrapartea.

TTF este hubul de gaze cel mai lichid din UE și este o referință utilizată pe scară largă pentru prețurile gazelor la nivel european, servind drept prim instrument de tranzacționare și de gestionare a riscurilor pentru tranzacționarea cu gaze în Europa. Indicii TTF au fost utilizați în ultimii ani în Europa ca indicator al prețurilor gazelor naturale în Europa. Acest lucru s-a datorat poziției geografice specifice a hubului, care primește gaze naturale din mai multe surse, inclusiv gaze extrase pe plan intern din zăcământul „Groningen”, gaze din Norvegia, GNL, precum și volume semnificative de gaze din Rusia. În prezent, aceasta din urmă trebuie să fie înlocuită cu alți furnizori proveniți din țări terțe. În trecut, actorii de pe piață au utilizat TTF ca indicator de referință al prețurilor pentru gazele naturale în întreaga Europă, acesta fiind considerat ca fiind reprezentativ pentru întreaga piață. Conform datelor de piață, hubul TTF a reprezentat aproximativ 80 % din gazele naturale tranzacționate în total în Uniunea Europeană și Regatul Unit în primele 8 luni ale anului 2022 (aceeași cotă ca în 2021 în această perioadă). Conform estimărilor pieței, cota de tranzacționare pe bază de bursă în cadrul TTF a crescut la 70 % în primele 8 luni ale anului 2022. ICE ENDEX și ECC B.V. sunt operatorii de piață pentru piața gazelor din Țările de Jos.

Dovada funcționării defectuoase a formării prețurilor, care contribuie la creșteri excesive ale prețurilor

Agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea ca armă a energiei de către Rusia au un impact structural profund asupra piețelor gazelor naturale din Europa, modificând în mod fundamental proveniența surselor de aprovizionare cu gaze în Europa, precum și modalitatea de funcționare a fluxurilor de gaze în interiorul UE.

Întreruperile aprovizionării cu gaze din Rusia au făcut ca totalul importurilor de gaze din Rusia transportate prin gazoducte în UE să scadă de la 40 % la 9 % în cursul acestui an. Infrastructura de care este nevoie pentru a acoperi fluxurile necesare din alte surse nu este încă disponibilă. În prezent, se caută soluții în legătură cu mai multe strangulări din infrastructură, atât în ceea ce privește gazele transportate prin gazoducte, cât și GNL, pentru a realiza adaptarea la noua realitate a pieței, în conformitate cu planul REPowerEU.

În situația în care există un șoc la nivelul aprovizionării și se creează noi rute de aprovizionare, faptul că sistemul de gaze din Europa de Nord-Vest este caracterizat de limitări importante în materie de infrastructură, atât în ceea ce privește transportul prin gazoducte (vest-est), cât și în ceea ce privește capacitatea de regazeificare a GNL, a devenit problematic pentru mecanismul de formare a prețurilor pentru restul Europei. Aceste limitări au fost parțial responsabile de creșterea generală a prețurilor gazelor de la începutul crizei. Strangulările din infrastructura din regiune au fost unul dintre motivele care au explicat creșterea, pe timpul verii, a diferenței dintre prețul contractelor futures TTF și prețurile la GNL pe piața mondială. Deși, în trecut, prețul contractelor futures TTF a constituit întotdeauna un indicator bun și fiabil al prețurilor gazelor în multe regiuni ale Europei, acesta a devenit mai puțin relevant și fiabil ca indice de referință al prețurilor în anumite regiuni - în special în țările care au un acces mai ușor la GNL și la alte surse de gaze decât țările care nu au un acces major la GNL și în care blocajele în materie de capacitate împiedică aprovizionarea suplimentară.

Un indicator clar al funcționării defectuoase a mecanismului de formare a prețurilor care afectează întreaga piață europeană este că, începând din aprilie 2022, prețul contractelor futures TTF a fost separat de alte huburi regionale din Europa, precum și de estimările prețurilor pentru importurile de GNL realizate de furnizorii profesioniști de indici („agenții de raportare a prețurilor”). În condiții normale, la fel ca în ultimul deceniu, când TTF a devenit cel mai utilizat indicator al prețului gazelor naturale în Europa, marja dintre TTF și GNL la nivel mondial a fost mai mică și chiar negativă. Marja anormală dintre TTF și alte huburi regionale, observată în august 2022, este un indiciu puternic că TTF ar putea să nu fie un bun indicator al situației de pe piețele din afara Europei de Nord-Vest, ceea ce conduce la prețuri ridicate care nu corespund parametrilor fundamentali ai pieței pentru întreaga UE. Prin urmare, în Regulamentul [XXXX/2022], a fost creată la nivelul Uniunii o nouă valoare de referință pentru GNL mai fiabilă, care urmează să fie elaborată de ACER până la 1.3.2023. În episoadele de penurie de pe piața Europei de Nord-Vest, alte piețe regionale din afara Europei de Nord-Vest sunt afectate în mod nejustificat prin indexarea contractelor în funcție de TTF.

Strangulările din infrastructură au condus la diferențe de preț semnificative și fără precedent între prețurile TTF, prețurile practicate de huburile naționale de gaze și prețurile la GNL. Până la soluționarea strangulărilor din infrastructură din Europa de Nord-Vest, acestea vor avea un impact asupra formării prețurilor și vor continua să aibă un efect masiv și disproporționat asupra piețelor gazelor naturale și asupra economiei Europei. Odată ce fluxurile de gaze transportate prin gazoducte și terminalele GNL ajung la capacitatea maximă, garantând securitatea aprovizionării, orice creștere suplimentară a prețurilor peste o anumită marjă față de prețurile globale ale gazelor, care este necesară pentru a atrage transporturi de GNL pe continent, nu atrage gaze noi, ci este rezultatul strangulărilor din infrastructură. Această situație poate fi utilizată de traderi și de societățile din domeniul energiei pentru a crește prețurile, cu un efect negativ asupra întregii Uniuni.

Acest lucru a condus la situații precum cele din ultimele două săptămâni ale lunii august 2022, în care prețurile gazelor naturale au atins niveluri record de peste 300 EUR/MWh, iar prețul pe huburile continentale, cum ar fi TTF, a crescut cu până la 70 EUR/MWh peste prețul GNL [și anume, prețul TTF a fost cu până la 25 % mai mare decât prețul GNL (astfel cum arată indicele mediu al prețurilor spot la GNL din Europa de Nord-Vest și Europa de Sud-Est)]. În aceste situații, se poate afirma că indicele TTF nu mai reprezintă un indicator adecvat pentru prețurile practicate în Europa.

Având în vedere rolul TTF ca indicator în contractele din întreaga Europă, acest lucru a făcut ca clienții europeni, care nu sunt localizați în Europa Centrală și de Est, să fie nevoiți să plătească un preț mai mare, deși gazele naturale de pe piețele mondiale au fost semnificativ mai ieftine. În această situație, creșterea extremă a TTF, cauzată în principal de blocajele de capacitate internă din Europa Centrală, nu mai era reprezentativă pentru mulți clienți europeni, fiind percepută ca excesivă și nereflectând echilibrul pieței.

Marja dintre TTF și alte huburi regionale din august evidențiază motivul pentru care TTF ar putea să nu mai fie un bun indicator al situației de pe piețele din afara Europei de Nord-Vest (NWE) atunci când piețele se confruntă cu constrângeri în materie de infrastructură. În episoadele de penurie de pe piața Europei de Nord-Vest, alte piețe regionale din afara acestei piețe (care se confruntă cu condiții de piață mai favorabile) ar fi afectate în mod nejustificat prin indexarea contractelor în funcție de TTF.

Se preconizează că această situație va continua pe tot parcursul anului 2023. Pe termen mai lung, investițiile substanțiale în interconexiunile de gaze și în terminalele GNL vor soluționa divergențele în ceea ce privește prețurile gazelor la nivelul huburilor regionale. Investițiile în producția de energie electrică din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon vor decupla permanent impactul prețurilor gazelor asupra prețurilor energiei electrice și vor reduce presiunea asupra prețurilor gazelor în situații de penurie. În special, se preconizează că noua infrastructură GNL care va fi disponibilă online în cursul acestui an sau în primele luni ale anului 2023 va atenua problemele actuale. Această așteptare a unei scăderi a marjei dintre TTF și alte hub-uri UE este legată de implementarea preconizată a infrastructurii GNL, cum ar fi unitățile plutitoare de stocare și de regazeificare (FSRU - Floating Storage Regasification Units), care ar trebui să reducă strangulările din infrastructura din nord-vestul UE. Din acest motiv, se justifică doar o intervenție temporară.

Cu toate acestea, cel puțin pentru anul următor, există o nevoie urgentă de a corecta impactul temporar al strangulărilor de tip congestii în anumite părți ale UE, din cauza schimbărilor structurale masive care afectează echilibrul istoric prin înlocuirea provenienței a 40 % din gazele naturale care sosesc în Europa, în condițiile în care este posibil ca prețurile TTF să nu reprezinte condițiile cererii și ofertei de gaze la nivel mondial. Instrumentele de piață care deservesc piețele europene nu au fost adaptate și dezvoltate pentru a face față situației actuale de pe piață, caracterizată de un șoc masiv la nivelul aprovizionării și determinată de „utilizarea ca armă” a energiei de către Rusia, ceea ce face ca UE să plătească o primă pentru gaze. De asemenea, organizarea pieței europene a energiei electrice nu a fost pregătită pentru o astfel de situație de criză, dar prețurile extrem de mari ale gazelor au condus la prețuri ridicate ale energiei electrice și la venituri fără precedent pentru tehnologiile inframarginale de producție. În urma Regulamentului Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea prețurilor ridicate la energie, adoptat la 6 octombrie 2022, Comisia lucrează în prezent la o propunere care vizează decuplarea structurală a prețurilor energiei electrice, care urmează să fie prezentată în primul trimestru al anului 2023.

II. Obiectivele prezentei propuneri

Cazurile de prețuri TTF anormal de mari și impactul acestora asupra nivelului general al prețurilor gazelor naturale în Europa au determinat numeroase apeluri la nivel politic pentru o intervenție urgentă și temporară.

La 5 octombrie 2022, în rezoluția sa referitoare la „Răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa”, Parlamentul European a solicitat „să se ia măsuri în ceea ce privește funcționarea TTF” și a considerat că „aceste măsuri ar putea include aplicarea unui mecanism de întrerupere a tranzacționării în cadrul TTF în cazul unor fluctuații excesive ale prețurilor și a unor intervale de preț”.

Reuniunea informală a miniștrilor energiei din 12 octombrie a solicitat Comisiei să propună măsuri de coordonare a eforturilor de solidaritate, de asigurare a aprovizionării cu energie, de stabilizare a nivelurilor prețurilor și de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor care se confruntă cu prețuri ridicate la energie.

În propunerea sa din octombrie, Comisia a urmărit să abordeze situațiile de prețuri excesive ale gazelor naturale, propunând o măsură a Consiliului de stabilire a unui preț dinamic maxim la care pot avea loc tranzacțiile cu gaze naturale pe piețele spot TTF în anumite condiții. Pentru a asigura lipsa efectelor negative, măsura ar trebui să permită tranzacții extrabursiere cu gaze, să nu afecteze securitatea aprovizionării cu gaze a UE și fluxurile intra-UE, să nu conducă la o creștere a consumului de gaze și să nu afecteze stabilitatea și funcționarea ordonată a piețelor de instrumente financiare derivate pe energie.

Concluziile Consiliului European din 20 și 21 octombrie 2022 au evidențiat necesitatea de a prezenta urgent o serie de decizii concrete privind anumite măsuri suplimentare, inclusiv „un interval de prețuri dinamic temporar pentru tranzacțiile de gaze naturale pentru a limita imediat episoadele de prețuri excesive ale gazelor”, după evaluarea impactului unui astfel de mecanism asupra contractelor existente și ținând seama de diferitele mixuri energetice și de circumstanțele naționale.

Principalul obiectiv al mecanismului de corecție a pieței propus în prezentul regulament este de a preveni episoadele de prețuri foarte ridicate, care pot fi cauzate parțial de ineficiențe în ceea ce privește mecanismele de formare a prețurilor. Obiectivul principal nu este o intervenție în prețuri care să reflecte în mod echitabil cererea și oferta. Aceasta deoarece semnalele de preț sunt importante pentru atragerea de surse de aprovizionare cu gaze naturale din țări terțe de care UE are nevoie pentru a menține securitatea aprovizionării și prosperitatea economică.

III. Principalele elemente ale prezentei propuneri

Propunerea de mecanism de corecție a pieței se bazează pe articolele 23 și 24 din propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind consolidarea solidarității prin ameliorarea coordonării achiziționărilor de gaze, prin schimburile transfrontaliere de gaze și prin fiabilitatea indicilor de referință din 18 octombrie 2022 („propunerea din octombrie”).

Pe baza concluziilor Consiliului European din 21 octombrie 2022 6 și a garanțiilor prevăzute la articolul 23 alineatul (2) din propunerea din octombrie 7 , mecanismul de corecție a pieței este conceput astfel încât să îndeplinească două criterii de bază:

(i)    să acționeze ca un instrument eficace de combatere a episoadelor de prețuri extraordinar de mari ale gazelor; precum și

(ii)    să fie activat numai în cazul în care prețurile ating niveluri excepționale (în comparație cu prețurile la GNL), pentru a evita perturbările semnificative ale pieței și ale contractelor de furnizare, ceea ce ar putea duce la riscuri grave în materie de securitate a aprovizionării.

Evenimentele anterioare, cum ar fi creșterea excepțională a prețurilor evidențiată în luna august 2022, pot oferi orientări pentru definirea nivelurilor prețurilor la care ar putea fi declanșat un mecanism de corecție a pieței.

Mecanismul propus constă, în esență, într-un plafon de siguranță pentru prețul instrumentelor financiare derivate TTF pentru luna următoare („prețul TTF”), care joacă un rol esențial ca preț de referință pe piața europeană angro a gazelor. Plafonul este activat în cazul în care baza constituită de prețul TTF atinge un nivel predefinit și în cazul în care majorarea de preț nu corespunde unei creșteri similare la nivelul pieței mondiale, reflectată prin prețul mediu zilnic în estimările prețurilor GNL „Daily Spot Mediterranean Marker (MED)” și „Daily Spot Northwest Europe Marker (NWE)”, publicate de S&P Global Inc., New York.

Pentru a asigura un efect imediat, se propune ca valorile care declanșează activarea mecanismului să fie stabilite în avans, astfel încât să se evite procedurile decizionale îndelungate, care ar putea întârzia în mod semnificativ activarea acestuia și efectul preconizat de reducere a prețurilor. Odată ce sunt îndeplinite condițiile pentru activarea sa, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să se aplice în mod automat.

Plafonul de siguranță pentru contractele futures TTF este conceput cu atenție pentru a nu afecta formarea prețurilor pe celelalte piețe regionale ale gazelor. Aceasta este o consecință a faptului că semnalele de preț ale acestor alte piețe au fost mai puțin afectate de regazificarea actuală și de strangulările la nivelul transportului care caracterizează hubul de gaze din Țările de Jos și, în consecință, TTF.

Obiectivul instrumentului este de a atenua evenimentele de prețuri excesive, dar de a nu modifica din punct de vedere structural nivelul prețurilor. Evenimentele din august 2022 pot servi drept criteriu de referință pentru a determina nivelul de intervenție.

Datele disponibile arată că, în perioada 22 - 31 august, diferența de preț dintre prețurile spot TTF și prețurile la GNL a fost de peste 57 EUR/MWh. Prețurile cu scadența cea mai apropiată au atins niveluri de peste 300 EUR. Scopul mecanismului de corecție a pieței trebuie să fie evitarea prețurilor anormale la un nivel atins în luna august a anului trecut.

Plafonul este conceput pentru a fi activat numai în circumstanțe excepționale, pentru a aborda episoadele potențial de scurtă durată de prețuri excesive reale, astfel încât să nu crească consumul de gaze naturale. Într-adevăr, atunci când prețurile sunt „excesive”, se preconizează că elasticitatea cererii va fi foarte scăzută, iar creșterile suplimentare de scurtă durată ale prețurilor evitate cu ajutorul plafonului nu ar trebui să ducă la o reducere semnificativă a consumului. În fine, mecanismul nu este menit să reducă din punct de vedere structural prețurile care, dacă sunt transferate către consumatorii finali, pot conduce la un consum mai mare de gaze.

Plafonul de siguranță se va aplica numai unui singur produs futures (produse TTF pentru luna următoare). Chiar și atunci când plafonul de siguranță este activat, operatorii de pe piață vor putea în continuare să achiziționeze gaze spot, deși instrumentele financiare derivate cu scadență mai lungă și instrumentele financiare derivate extrabursiere care nu sunt direct afectate de mecanism. Prin urmare, nu se poate aștepta ca activarea mecanismului să conducă la „raționalizarea” problemelor legate de gazele naturale sau de securitatea aprovizionării.

Mecanismul de corecție a pieței include măsuri de salvgardare eficace, cum ar fi plafoane ridicate de intervenție, monitorizarea atentă care permite întreruperea mecanismului în cazul în care are un impact negativ asupra securității aprovizionării.

Având în vedere posibilele schimbări ale situației de pe piață și pentru a putea reacționa la posibilele consecințe negative nedorite ale limitei de preț, propunerea include garanții eficiente pentru a garanta că mecanismul poate fi suspendat în orice moment în cazul în care ar conduce la perturbări grave ale pieței sau la un risc evident ca acestea să afecteze securitatea aprovizionării și fluxurile intra-UE. Plafonul de siguranță ar fi dezactivat automat în cazul în care o revizuire zilnică arată că nu mai sunt întrunite condițiile pentru activarea sa. Respectarea obiectivelor de reducere a cererii ale UE ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare atunci când se evaluează efectele mecanismului.

IV.Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

V.Coerența cu alte politici ale Uniunii

IV.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

1.Temei juridic

2.Solidaritate

3.Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

4.Proporționalitate

5.Alegerea instrumentului

V.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

1.Consultarea părților interesate

2.Drepturi fundamentale

VI.IMPLICAȚII BUGETARE

VII.ALTE ELEMENTE

2022/0393 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 122 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere propunerea Băncii Centrale Europene,

întrucât:

(1)Agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și reducerea fără precedent a aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă către statele membre amenință securitatea aprovizionării Uniunii și a statelor sale membre. În același timp, utilizarea ca armă a aprovizionării cu gaze și manipularea piețelor de către Federația Rusă prin întreruperi intenționate ale fluxurilor de gaze au condus la o creștere bruscă a prețurilor la energie în Uniune. Schimbarea rutelor de aprovizionare, care a dus la congestionarea infrastructurii europene de gaze, necesitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze, precum și existența unor sisteme de formare a prețurilor care nu sunt adaptate la situația unui șoc la nivelul aprovizionării au contribuit la volatilitatea prețurilor și la creșterea acestora. Prețurile mai ridicate la gazele naturale periclitează economia Uniunii prin inflația ridicată și susținută cauzată de creșterea prețurilor la energie electrică, subminând puterea de cumpărare a consumatorilor, precum și prin creșterea costurilor de producție, în special în industria energointensivă, și amenință grav securitatea aprovizionării.

(2)În 2022, prețurile gazelor naturale au fost extrem de volatile, unele valori de referință atingând niveluri record în august 2022. Nivelul anormal al prețurilor gazelor naturale înregistrat în august 2022 a fost rezultatul mai multor factori, inclusiv al unui echilibru strâns între cerere și ofertă legat de realimentarea stocurilor și de reducerea fluxurilor din gazoducte, al temerilor privind alte perturbări ale aprovizionării și manipulări ale pieței de către Rusia, precum și al unui mecanism de formare a prețurilor neadaptat la astfel de schimbări extreme ale cererii și ofertei și care a agravat creșterea excesivă a prețurilor. În timp ce prețurile din deceniul precedent s-au situat într-un interval cuprins între 5 EUR/MWh și 35 EUR/MWh, prețurile gazelor naturale din Europa au atins niveluri cu 1 000 % mai mari decât prețurile medii observate anterior în Uniune. Contractele futures de gaz TTF din Țările de Jos (produse pe trei luni/ trimestriale) au fost tranzacționate la bursa ICE Endex 9 la niveluri puțin mai mici de 350 EUR/MWh, în timp ce prețul TTF pentru ziua următoare al gazului tranzacționat la EEX a atins 316 EUR/MWh. Niciodată în istorie prețurile gazelor nu au atins niveluri precum cele observate în august 2022.

(3)În urma daunelor aduse gazoductului Nord Stream 1, probabil cauzate de un act de sabotaj în septembrie 2022, nu există nicio perspectivă ca în viitorul apropiat aprovizionarea cu gaze din Rusia către Uniune să revină la nivelurile de dinainte de război. Consumatorii și întreprinderile europene sunt în continuare expuse unui risc evident de apariție a unor noi episoade potențiale de creșteri ale prețurilor gazelor cu efecte dăunătoare asupra economiei. Evenimente imprevizibile, cum ar fi accidentele, sabotajul conductelor, furtuni care perturbă aprovizionarea cu gaze a Europei sau care cresc în mod dramatic cererea, pot amenința securitatea aprovizionării. Este probabil ca tensiunile de pe piață și nervozitatea acesteia, declanșate de teama de situații de penurie bruscă, să persiste și după această iarnă și anul viitor, deoarece se preconizează că adaptarea la șocurile la nivelul aprovizionării și stabilirea de noi relații și infrastructuri de aprovizionare vor dura cel puțin un an.

(4)Mecanismul de transfer de titluri („TTF”) din Țările de Jos este considerat, în general, un indicator „standard” al prețurilor pe piețele europene ale gazelor. Acest lucru se datorează nivelului său tipic ridicat de lichiditate, care este rezultatul mai multor factori, inclusiv al poziției sale geografice, care au permis TTF ca, înainte de război, să primească gaze naturale din mai multe surse, inclusiv volume semnificative din Rusia. Ca atare, acesta este utilizat pe scară largă ca preț de referință în formulele de stabilire a prețurilor contractelor de furnizare a gazelor, precum și ca bază de preț în operațiunile de acoperire împotriva riscurilor sau în operațiunile care implică instrumente financiare derivate din întreaga Uniune, inclusiv pe huburile care nu au legătură directă cu TTF. Conform datelor de piață, hubul TTF a reprezentat aproximativ 80 % din gazele naturale tranzacționate în total în Uniunea Europeană și Regatul Unit în primele opt luni ale anului 2022.

(5)Cu toate acestea, schimbările perturbatoare de pe piețele energiei din UE începând din februarie 2022 au influențat funcționarea și eficacitatea mecanismelor tradiționale de formare a prețurilor pe piața angro a gazelor, în special în ceea ce privește indicele de referință TTF. În timp ce, în trecut, TTF a fost un bun indicator al prețurilor gazelor în alte regiuni ale Europei, începând din aprilie 2022 acesta a fost separat de prețurile de pe alte huburi și locuri de tranzacționare din Europa, precum și de estimările prețurilor pentru importurile de GNL realizate de agențiile de raportare a prețurilor. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că sistemul de gaze din Europa de Nord-Vest prezintă limitări specifice ale infrastructurii, atât în ceea ce privește transportul prin gazoducte (vest-est), cât și în ceea ce privește capacitatea de regazeificare a GNL. Aceste limitări au fost parțial responsabile de creșterea generală a prețurilor gazelor de la începutul crizei în Europa, ca urmare a utilizării ca armă a energiei de către Rusia. Marja anormală dintre TTF și alte huburi regionale din august 2022 indică faptul că, în condițiile specifice actuale ale pieței, TTF ar putea să nu fie un bun indicator al situației de pe piața din afara Europei de Nord-Vest, unde piețele se confruntă cu constrângeri legate de infrastructură. În timpul episoadelor de penurie de pe piața Europei de Nord-Vest, alte piețe regionale din afara Europei de Nord-Vest pot cunoaște condiții de piață mai favorabile și, prin urmare, sunt afectate în mod nejustificat de indexarea contractelor în funcție de TTF. Așadar, în timp ce TTF își îndeplinește în continuare obiectivul de a echilibra cererea și oferta în Europa de Nord-Vest, este necesar să se ia măsuri pentru a limita efectul oricăror episoade anormale de prețuri TTF excesive asupra altor piețe regionale din UE.

(6)Există diferite măsuri de soluționare a problemelor legate de mecanismele actuale de formare a prețurilor. O posibilitate pentru întreprinderile europene afectate de recentele perturbări ale pieței și de deficitele sistemului de formare a prețurilor este inițierea unei renegocieri a contractelor existente bazate pe TTF. Întrucât reperele prețurilor legate de contractele futures TTF au o relevanță diferită de cea din trecut și nu sunt neapărat reprezentative pentru situația de pe piața gazelor din afara Europei de Nord-Vest, anumiți cumpărători pot încerca să soluționeze problemele actuale legate de formarea prețurilor și de indicele de referință TTF prin intermediul unei renegocieri cu partenerii lor contractuali, fie în temeiul clauzelor contractuale explicite, fie în conformitate cu principiile generale ale dreptului contractelor.

(7)În aceeași ordine de idei, societățile importatoare sau statele membre care acționează în numele acestora pot colabora cu partenerii internaționali pentru a renegocia contractele de furnizare existente sau pentru a conveni asupra unor contracte noi cu formule de stabilire a prețurilor mai adecvate, adaptate la situația actuală de volatilitate. Achizițiile coordonate prin intermediul instrumentului informatic creat în temeiul Regulamentului (UE) [XXXX/2022] pot oferi oportunități de reducere a prețului importurilor de energie, reducând, la rândul său, necesitatea unei intervenții pe piață.

(8)Mai mult, reglementarea piețelor financiare include deja unele garanții pentru a limita episoadele de volatilitate extremă, de exemplu impunând ca locurile de tranzacționare să înființeze așa-numiții „întrerupători de circuit” pe termen scurt, care limitează creșterile extreme ale prețurilor timp de câteva ore în acest scop. Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice, introdus la articolele 15-17 din Regulamentul (UE) [XXXX/2022] al Consiliului, contribuie la limitarea volatilității extreme a prețurilor pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie într-o zi. Cu toate acestea, aceste mecanisme funcționează doar pe termen scurt și nu sunt menite să împiedice ca prețurile de pe piață să atingă anumite niveluri excesive.

(9)Reducerea cererii constituie un alt element important pentru abordarea problemei nivelurilor de vârf extreme ale prețurilor. Reducerea cererii de gaze și energie electrică poate avea un efect inhibitor asupra prețurilor de pe piață și, prin urmare, poate contribui la atenuarea problemelor legate de prețurile anormal de mari ale gazelor. Prezentul regulament trebuie, prin urmare, să prevadă, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 21 octombrie 2022, un mecanism eficace care să garanteze că potențialul de reducere a cererii este utilizat în cea mai mare măsură posibilă și că activarea mecanismului nu conduce la o utilizare sporită a gazelor.

(10)Prin urmare, deși măsurile existente sunt disponibile pentru a aborda unele dintre elementele care conduc la problemele legate de formarea prețurilor pe piețele gazelor, aceste măsuri nu garantează o soluție imediată și suficient de sigură la problemele actuale.

(11)Prin urmare, este necesar să se stabilească un mecanism temporar de corecție a pieței pentru tranzacțiile cu gaze naturale pe piața instrumentelor financiare derivate TTF pentru luna următoare, ca instrument împotriva episoadelor de prețuri excesiv de mari ale gazelor, cu efect imediat.

(12)Concluziile Consiliului European din 21 octombrie 2022 au mandatat Comisia să propună un text legislativ referitor la un mecanism de corecție a pieței, care trebuie să se bazeze pe articolele 23 și 24 din propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind consolidarea solidarității prin ameliorarea coordonării achiziționărilor de gaze, prin schimburile transfrontaliere de gaze și prin fiabilitatea indicilor de referință din 18 octombrie 2022 („propunerea din octombrie”).

(13)Criteriile de bază și garanțiile prevăzute în concluziile Consiliului European din 21 octombrie 2022 și la articolele 23 și 24 din propunerea din octombrie trebuie, pe de o parte, să fie luate în considerare la conceperea mecanismului de corecție a pieței. Pe de altă parte, acestea trebuie utilizate pentru a garanta că o posibilă activare a mecanismului de corecție a pieței va înceta în cazul în care condițiile de activare a acestuia nu mai sunt în vigoare sau în cazul în care apar perturbări neintenționate ale pieței.

(14)Mecanismul de corecție a pieței trebuie să fie conceput astfel încât să îndeplinească două criterii de bază, și anume să acționeze ca un instrument eficace de combatere a episoadelor de prețuri extraordinar de mari ale gazelor și să fie activat numai în cazul în care prețurile ating niveluri excepționale în comparație cu piețele mondiale, pentru a evita perturbările semnificative ale pieței, precum și perturbările contractelor de furnizare, ceea ce ar putea duce la riscuri grave pentru securitatea aprovizionării.

(15)Intervenția prin intermediul mecanismului de corecție a pieței trebuie să se limiteze la abordarea celor mai importante deficite în ceea ce privește formarea prețurilor. Prețul de decontare TTF pentru luna următoare al instrumentelor financiare derivate este de departe cel mai utilizat criteriu de referință în contractele de furnizare a gazelor din întreaga UE. Alte criterii de referință nu se confruntă cu aceleași probleme care rezultă în special din blocajele de capacitate din Europa Centrală. Reperul prețurilor TTF pentru luna următoare este utilizat nu numai de numeroși traderi în instrumentele lor financiare derivate, ci și, adesea, de întreprinderile furnizoare de gaze în contractele lor de furnizare. Prin urmare, este oportun să se limiteze intervenția la prețul de decontare TTF pentru luna următoare.

(16)Punerea în aplicare a mecanismului de corecție a pieței trebuie să transmită pieței un semnal clar că UE nu va accepta prețuri excesive care rezultă din formarea imperfectă a prețurilor. Acest lucru trebuie, de asemenea, să ofere certitudine actorilor de pe piață în ceea ce privește limitele fiabile de comercializarea a gazelor și poate genera economii importante atât pentru întreprinderi, cât și pentru gospodării, care nu vor rămâne la fel de expuse la episoade de prețuri excesive la energie.

(17)Mecanismul trebuie să introducă un plafon de siguranță pentru prețul instrumentelor financiare derivate TTF pentru luna următoare. Plafonul trebuie activat în cazul în care prețul TTF atinge un nivel predefinit și în cazul în care creșterea prețului nu corespunde unei creșteri similare la nivel regional sau mondial. Un plafon de siguranță trebuie să asigure faptul că ordinele de tranzacționare cu prețuri mai mari de 275 EUR nu sunt acceptate odată ce mecanismul este activat, plafonul trebuie să rămână stabil pentru o anumită perioadă de timp, pentru a asigura un minim de previzibilitate a intervenției. Scopul este de a evita dezavantajele unui plafon cu schimbări zilnice, care ar fi mai puțin transparent și mai dificil de anticipat pentru actorii de pe piață, limitând capacitatea acestora de a-și adapta așteptările pentru viitor. Un plafon de siguranță predefinit permite actorilor de pe piață să își adapteze în consecință așteptările în funcție de evoluția viitoare a prețurilor. Cu toate acestea, mecanismul de corecție a pieței trebuie să conțină elemente dinamice. Evoluțiile dinamice ale pieței trebuie să fie luate în considerare prin revizuiri periodice și prin posibilitatea de a dezactiva în orice moment limita de ofertare. Activarea trebuie să țină seama totodată de marja dintre indicele european al prețurilor spot la gaze TTF și un preț de referință, determinat de prețul mediu al estimărilor prețurilor GNL legate de huburile europene de tranzacționare, care poate varia în timp.

(18)Pentru a evita orice risc ca o limită de ofertare pentru prețul instrumentelor financiare derivate TTF pentru luna următoare să conducă la un comportament coluziv ilegal în rândul furnizorilor sau al traderilor de gaze naturale, autoritățile de reglementare din domeniul financiar, ACER și autoritățile din domeniul concurenței trebuie să observe cu o atenție deosebită piețele instrumentelor financiare derivate din sectorul gazelor și al energiei în timpul activării mecanismului de corecție a pieței.

(19)Mecanismul de corecție a pieței trebuie să aibă un caracter temporar și să fie activat numai pentru a limita episoadele de prețuri excepțional de mari ale gazelor naturale, care nu au legătură nici cu prețurile de la alte burse de gaze. În acest scop, trebuie îndeplinite două condiții cumulative pentru funcționarea mecanismului de corecție a pieței.

(20)Mecanismul de corecție a pieței trebuie activat numai atunci când prețurile de decontare TTF cu scadența cea mai apropiată al instrumentelor financiare derivate ating un nivel predefinit excepțional de ridicat. Experiențele anterioare, cum ar fi creșterea excepțională a prețurilor evidențiată în luna august 2022, trebuie să servească drept orientări pentru definirea nivelurilor prețurilor la care trebuie să se declanșeze un mecanism de corecție a pieței. Datele disponibile arată că, în perioada luna august 2022, diferența de preț dintre prețurile spot TTF și prețurile la GNL a fost de peste 57 EUR/MWh. Prețurile cu scadența cea mai apropiată au atins niveluri de peste 300 EUR. Scopul mecanismului de corecție a pieței trebuie să fie evitarea prețurilor anormale la un nivel atins în luna august a anului trecut.

(21)În plus, mecanismul de corecție a pieței trebuie activat numai atunci când prețurile TTF ating niveluri semnificative și anormal de mari în comparație cu prețurile la GNL. În cazul în care prețurile de pe piețele mondiale cresc în același ritm și la același nivel ca prețurile TTF, activarea mecanismului de corecție a pieței ar putea împiedica achiziționarea de produse pe piețele mondiale, ceea ce poate duce la riscuri în materie de securitate a aprovizionării. Prin urmare, mecanismul de corecție a pieței trebuie declanșat numai în situațiile în care prețurile TTF sunt semnificativ mai mari decât prețurile de pe piețele mondiale și pe o perioadă mai lungă. În mod similar, în cazul în care prețurile de pe piețele mondiale ar crește după activarea mecanismului, iar diferența față de prețurile TTF ar scădea sau ar dispărea, mecanismul trebuie dezactivat automat, pentru a se evita orice risc pentru securitatea aprovizionării.

(22)GNL este un indicator adecvat pentru evoluția prețurilor gazelor la nivel mondial. Spre deosebire de gazul transportat prin gazoducte, GNL este tranzacționat pe o piață mondială. Prețurile la GNL, cum ar fi cele de la bursele Mediteraneeană sau de Nord-Vest, sunt direct influențate de dezvoltarea pieței mondiale a GNL și, de obicei, sunt mai apropiate de nivelul prețurilor de pe piața mondială decât valorile de referință dominate de gazoducte. Prețurile la GNL la bursele Mediteraneeană sau de Nord-Vest oferă un indiciu adecvat dacă creșterile extreme ale prețurilor se bazează pe modificările subiacente ale cererii sau ofertei sau pe o funcționare defectuoasă a mecanismului de formare a prețurilor în Uniune. De asemenea, aceste prețuri la GNL reflectă mai bine condițiile de cerere și ofertă din Europa decât prețurile similare din străinătate, cum ar fi cele din Asia sau SUA (a se vedea, de exemplu, „Joint Japan Korea Marker” sau „Henry Hub Gas Price Assessment”, ambele publicate de S&P Global Inc., New York). Cu alte cuvinte, ele reflectă într-un mod mai adecvat supraprețul TTF în comparație cu GNL livrat în sistemul european. Având în vedere prețurile la GNL în Europa, se evită o influență inexactă a considerentelor locale specifice privind cererea și oferta asupra prețurilor din alte regiuni ale lumii (cum ar fi Statele Unite și Asia). Cu toate acestea, evoluțiile de pe alte piețe organizate relevante din afara Uniunii trebuie să fie luate în considerare în cadrul monitorizării înainte și după o posibilă activare a mecanismului. Factorii declanșatori reali pentru comparația dintre prețurile TTF și prețurile la GNL trebuie să fie aleși pe baza unei analize a prețurilor istorice și să ia în considerare marja înregistrată în timpul creșterii prețurilor din august 2022.

(23)Factorii declanșatori ai mecanismului de corecție a pieței trebuie să se asigure că mecanismul corectează deficitele pieței și nu interferează în mod semnificativ cu cererea și oferta și cu stabilirea normală a prețurilor. Dacă nu este stabilit la un nivel suficient de ridicat, plafonul ar putea împiedica participanții la piață să își acopere riscurile în mod eficace, deoarece formarea unor prețuri fiabile pentru produsele cu o dată de livrare în viitor și funcționarea piețelor instrumentelor financiare derivate ar putea fi afectate. Dacă mecanismul ar fi declanșat pentru a reduce prețurile în mod artificial, în loc să corecteze disfuncționalitățile pieței, acest lucru ar avea un impact negativ grav asupra participanților pe piață, inclusiv asupra întreprinderilor din domeniul energiei, care s-ar putea confrunta cu dificultăți în ceea ce privește satisfacerea apelurilor în marjă și a constrângerilor de lichiditate, ceea ce ar putea duce la neîndeplinirea obligațiilor de plată. Unii actori de pe piață (în special cei mai mici) pot fi împiedicați să își acopere pozițiile, exacerbând și mai mult volatilitatea pe piețele spot și având ca rezultat posibile creșteri mai mari ale prețurilor. Având în vedere volumele semnificative de tranzacționare, o astfel de evoluție ar constitui un risc evident pentru economie pe care concepția măsurii trebuie să îl prevină.

(24)Pentru a asigura compatibilitatea cu Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului și cu obiectivele de reducere a cererii stabilite în regulamentul respectiv, Comisia trebuie să fie în măsură să suspende activarea mecanismului dacă acesta afectează negativ progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului de economisire a gazelor în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului sau dacă conduce la o creștere globală a consumului de gaze, pe baza datelor privind consumul de gaze și reducerea cererii primite de la statele membre în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului. Efectul inhibitor pe care îl poate avea mecanismul de corecție a pieței asupra prețurilor gazelor naturale nu trebuie să ducă la stimularea artificială a consumului de gaze naturale în UE, astfel încât să afecteze negativ eforturile necesare de reducere a cererii de gaze naturale în conformitate cu obiectivele de reducere a cererii în temeiul articolelor 3 și 5 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului și al articolelor 3 și 4 din Regulamentul (UE) 2022/1854. Comisia trebuie să se asigure că activarea mecanismului nu încetinește progresele înregistrate de statele membre în îndeplinirea obiectivelor privind economiile lor de energie.

(25)Pentru a permite Comisiei să intervină în cazul în care consumul de gaze și de energie electrică crește ca reacție la evenimentul de corecție a pieței, statele membre trebuie, pe lângă obligațiile de raportare existente privind punerea în aplicare a reducerii cererii, să notifice Comisiei măsurile specifice pe care le-au luat pentru a reduce consumul de gaze și de energie electrică ca reacție la evenimentul de corecție a pieței, în vederea reducerii cu 15 % a cererii de gaze, astfel cum se prevede la articolele 3 și 5 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului, precum și obiectivele de reducere a cererii prevăzute la articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului. Pentru a se asigura că un eveniment de corecție a pieței nu diminuează stimulentul de a continua reducerea cererii, Comisia trebuie să ia în considerare propunerea unei adaptări a Regulamentului (UE) 2022/1369 al Consiliului la noua situație.

(26)În funcție de nivelul intervenției, mecanismul de corecție a pieței poate implica riscuri financiare, contractuale și de securitate a aprovizionării. Nivelul de risc depinde de frecvența cu care este activat mecanismul și, prin urmare, poate interfera cu funcționarea normală a pieței. Cu cât pragul de intervenție este mai mic, cu atât mecanismul va fi declanșat mai frecvent și, prin urmare, cu atât este mai probabil ca riscul să se materializeze. Ca atare, condițiile de activare a mecanismului trebuie, prin urmare, să fie stabilite la un nivel legat de nivelurile anormale și extraordinar de mari ale prețului TTF pentru luna următoare, asigurându-se, în același timp, că acesta este un instrument eficace de combatere a episoadelor de prețuri excesive care nu reflectă evoluțiile de pe piața internațională. Un prag mai scăzut ar risca să declanșeze activarea plafonului în situațiile în care creșterile de preț au o durată limitată și, prin urmare, nu ridică probleme într-o măsură similară cu creșterea prețurilor observată în august 2022. La sfârșitul lunii decembrie 2021 și la începutul lunii martie 2022, prețurile TTF pentru luna următoare au crescut foarte mult timp de doar câteva zile și au revenit aproape imediat la nivelul inițial, fără consecințe negative tangibile pentru piețe și consumatori.

(27)Este important ca mecanismul să fie conceput astfel încât să nu modifice echilibrul contractual fundamental al contractelor de furnizare de gaze, ci mai degrabă să abordeze episoadele de comportament anormal pe piață. În cazul în care factorii declanșatori ai intervenției sunt stabiliți la un nivel la care aceștia corectează problemele existente legate de formarea prețurilor și nu intenționează să interfereze cu echilibrul dintre cerere și ofertă, riscul ca echilibrul contractual al contractelor existente să fie modificat prin intermediul mecanismului sau prin activarea acestuia poate fi minimizat.

(28)Pentru a se asigura că mecanismul de corecție a pieței are un efect imediat, limita de ofertare trebuie activată imediat și automat, fără a fi necesară o nouă decizie a Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („ACER”) sau a Comisiei. Pentru a se asigura că eventualele probleme care rezultă din activare sunt identificate din timp, Comisia trebuie să mandateze BCE și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe („ESMA”) să emită un raport privind posibilele efecte negative ale mecanismului asupra piețelor financiare.

(29)ACER trebuie să monitorizeze în permanență dacă sunt îndeplinite condițiile pentru funcționarea mecanismului de corecție a pieței. ACER este cea mai în măsură să efectueze o astfel de monitorizare, deoarece are o viziune la nivelul întregii Uniuni asupra piețelor gazelor și expertiza necesară în ceea ce privește funcționarea piețelor gazelor și este deja mandatată să monitorizeze activitățile de tranzacționare cu produse energetice angro în temeiul legislației UE. Prin urmare, ACER trebuie să monitorizeze evoluția prețului de decontare TTF cu scadența cea mai apropiată și a indicelui european al prețurilor spot la gaze TTF, precum și să compare aceasta din urmă cu prețul de referință, determinat de prețul mediu al estimărilor prețurilor GNL legate de huburile europene de tranzacționare, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile care justifică activarea sau dezactivarea mecanismului de corecție a pieței. Odată ce mecanismul este activat, ACER trebuie să raporteze zilnic Comisiei dacă factorul declanșator al activării este încă îndeplinit.

(30)Activarea mecanismului de corecție a pieței poate avea efecte nedorite și imprevizibile asupra economiei, inclusiv riscuri la adresa securității aprovizionării și a stabilității financiare. Pentru a asigura o reacție rapidă în cazul apariției unor perturbări neintenționate ale pieței, trebuie incluse garanții eficiente, care să garanteze că mecanismul poate fi suspendat în orice moment. În cazul în care, pe baza rezultatelor monitorizării ACER, există indicii concrete că un eveniment de corecție a pieței este iminent, Comisia trebuie să poată solicita un aviz din partea BCE, ESMA, ACER și, după caz, a ENTSOG și a Grupului de coordonare pentru gaz cu privire la impactul unui posibil eveniment de corecție a pieței asupra securității aprovizionării, asupra fluxurilor intra-UE și asupra stabilității financiare astfel încât Comisia să poată suspenda rapid activarea mecanismului de corecție a pieței de către ACER, dacă este necesar.

(31)Pe lângă o examinare zilnică a măsurii în care cerințele privind limita de ofertare sunt încă în vigoare, trebuie incluse garanții suplimentare pentru a se evita existența unor perturbări neintenționate ale pieței.

(32)Limita de ofertare nu trebuie să afecteze tranzacțiile extrabursiere (OTC), deoarece includerea acestora ar ridica probleme serioase de monitorizare și ar putea conduce la probleme legate de securitatea aprovizionării.

(33)Mecanismul de corecție a pieței trebuie dezactivat în mod automat în cazul în care funcționarea sa nu mai este justificată de situația de pe piața gazelor naturale. Cu excepția cazului în care apar perturbări ale pieței, mecanismul trebuie să fie dezactivat numai după o anumită perioadă de timp, pentru a se evita activarea și dezactivarea frecventă. În cazul în care, atunci când monitorizează evoluția factorilor declanșatori ai mecanismului, ACER stabilește că indicele european al prețurilor spot la gaze TTF nu mai este mai mare decât prețul de referință pentru o perioadă suficient de stabilă, mecanismul trebuie să fie dezactivat automat. Dezactivarea mecanismului nu trebuie să necesite nicio evaluare din partea ACER sau a Comisiei, ci trebuie să aibă loc în mod automat atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.

(34)Este extrem de important ca mecanismul de corecție a pieței să includă un instrument eficace de suspendare a plafonului de siguranță imediat și în orice moment, dacă acesta ar conduce la perturbări grave ale pieței, afectând securitatea aprovizionării și fluxurile intra-UE.

(35)Întrucât este important să se evalueze în detaliu toate garanțiile care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează o posibilă suspendare a plafonului de siguranță, plafonul de siguranță trebuie suspendat printr-o decizie a Comisiei. Atunci când ia decizia, care trebuie luată fără întârzieri nejustificate, Comisia trebuie să evalueze, în special, dacă aplicarea în continuare a limitei de ofertare pune în pericol securitatea aprovizionării Uniunii, dacă este însoțită de eforturi suficiente de reducere a cererii, dacă împiedică fluxurile de gaze intra-UE bazate pe piață, dacă afectează negativ piețele instrumentelor financiare derivate pe energie și dacă ține seama de prețurile de pe piața gazelor pe diferitele piețe organizate din întreaga Uniune sau dacă poate afecta negativ contractele existente de furnizare de gaze. 

(36)Mecanismul de corecție a pieței nu trebuie să pună în pericol securitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii prin restricționarea semnalelor de preț care sunt esențiale pentru a atrage aprovizionarea cu gaze necesară și pentru fluxurile de gaze intra-UE. Furnizorii de gaze pot, de fapt, să întrerupă aprovizionarea atunci când mecanismul de corecție a pieței este activat pentru a maximiza profiturile prin vânzarea imediat după dezactivarea plafoanelor. În cazul în care Comisia a declarat o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2017/1938 și în cazul în care trebuie introduse suplimentar măsuri care nu se bazează pe piață, în special cu scopul de a proteja aprovizionarea cu gaze a consumatorilor protejați, mecanismul de corecție a pieței nu trebuie să restricționeze în mod nejustificat fluxul de gaze de pe piața internă, punând astfel în pericol securitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii, și, prin urmare, trebuie suspendat.

(37)Mecanismul de corecție a pieței nu trebuie să ajungă să diminueze rolul pe care îl îndeplinesc semnalele de preț pe piața internă a gazelor din UE și să împiedice fluxurile de gaze intra-UE bazate pe piață, deoarece este esențial ca gazele naturale să continue să circule acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. 

(38)Mecanismele de corecție a pieței nu trebuie să pericliteze în mod nejustificat funcționarea corespunzătoare și continuă a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie. Aceste piețe joacă un rol esențial în a permite participanților la piață să își acopere pozițiile pentru a gestiona riscurile, în special în ceea ce privește volatilitatea prețurilor. Mai mult, intervențiile asupra prețurilor prin intermediul mecanismului de corecție a pieței pot duce la pierderi financiare considerabile pentru participanții la piață pe piețele instrumentelor financiare derivate. Având în vedere dimensiunea pieței gazelor naturale din UE, astfel de pierderi pot nu numai să afecteze piețele specializate ale instrumentelor financiare derivate, ci și să aibă efecte de domino semnificative asupra altor piețe financiare. Prin urmare, Comisia trebuie să suspende imediat mecanismul de corecție a pieței dacă acesta pune în pericol funcționarea ordonată a pieței instrumentelor financiare derivate. În această privință, este important ca Comisia să țină seama de expertiza disponibilă din partea organismelor relevante ale UE. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe este o autoritate independentă care contribuie la protejarea stabilității sistemului financiar al UE, în special prin promovarea unor piețe financiare stabile și ordonate, cum ar fi piețele instrumentelor financiare derivate. În consecință, Comisia trebuie să țină seama de rapoartele ESMA cu privire la aceste aspecte. Comisia trebuie să țină seama și de orice aviz al Băncii Centrale Europene („BCE”) referitor la stabilitatea sistemului financiar, în conformitate cu articolul 127 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și cu articolul 25 din Protocolul IV la TFUE. Având în vedere volatilitatea piețelor financiare și impactul potențial ridicat al intervențiilor pe piață, este important să se asigure că Comisia poate suspenda rapid mecanismul de corecție a pieței. Prin urmare, raportul ESMA și avizul BCE trebuie să fie emise în termen de cel mult 48 de ore sau în aceeași zi, în cazuri urgente, la solicitarea Comisiei.

(39)Mecanismul de corecție a pieței trebuie să fie conceput astfel încât să abordeze doar creșterile excepționale ale prețurilor gazelor cauzate de deficitele mecanismului de formare a prețurilor și, ca atare, să nu aibă un impact asupra validității contractelor existente de furnizare a gazelor. Cu toate acestea, în situațiile în care Comisia observă că activarea mecanismului de corecție a pieței are un impact negativ asupra contractelor de furnizare existente, Comisia trebuie să îl suspende.

(40)Conceperea și posibilitățile de suspendare ale mecanismului trebuie să țină seama de faptul că traderii de gaze naturale pot transfera comerțul cu gaze naturale în regiuni din afara Uniunii, reducând eficacitatea mecanismului de corecție a pieței. Acest lucru s-ar întâmpla, de exemplu, dacă traderii ar începe să se angajeze în tranzacții extrabursiere cu gaze, care sunt mai puțin transparente, mai puțin supuse controlului reglementar și prezintă riscuri mai mari de neîndeplinire a obligațiilor pentru părțile implicate. Acest lucru ar fi valabil și în cazul în care traderii, a căror acoperire împotriva riscurilor poate fi limitată de mecanismul de corecție a pieței, ar căuta acoperiri în alte jurisdicții, ceea ce ar face ca contrapartea compensatorie să trebuiască să reechilibreze pozițiile în numerar care stau la baza instrumentelor financiare derivate pentru a reflecta prețul de decontare care face obiectul plafonului, declanșând apeluri în marjă.

(41)ACER, Banca Centrală Europeană, ESMA, Rețeaua europeană a operatorilor de sistem și de transport de gaze („ENTSOG”) și Grupul de coordonare pentru gaz instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938 trebuie să asiste Comisia la monitorizarea mecanismului de corecție a pieței.

(42)În urma unui eveniment de corecție a pieței sau a unei decizii de suspendare sau având în vedere evoluțiile pieței și ale securității aprovizionării, ar putea fi oportun să se revizuiască condițiile de activare a mecanismului de corecție a pieței prevăzut la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (b). Prin urmare, în această situație, Consiliul poate adopta, la propunerea Comisiei, modificări corespunzătoare ale prezentului regulament.

(43)Mecanismul de corecție a pieței este necesar și proporțional pentru atingerea obiectivului de corecție a prețurilor excesiv de mari ale gazelor la nivelul TTF. Toate statele membre sunt preocupate de efectele indirecte ale creșterii prețurilor, cum ar fi creșterea prețurilor la energie și inflația. În ceea ce privește deficitele din sistemul de formare a prețurilor, ele joacă roluri diferite în statele membre, creșterile de prețuri fiind mai reprezentative în unele state membre (de exemplu, în statele membre din Europa Centrală) decât în alte state membre (de exemplu, statele membre de la periferie sau care dispun de alte posibilități de aprovizionare). Pentru a evita o acțiune fragmentată, care ar putea diviza piața integrată a gazelor din Uniune, este necesară o acțiune comună în spiritul solidarității. Acest lucru este, de asemenea, esențial pentru a asigura securitatea aprovizionării în Uniune. În plus, garanțiile comune, care pot fi mai necesare în statele membre care nu dispun de alternative de aprovizionare decât în statele membre cu mai multe alternative, asigură o abordare coordonată ca expresie a solidarității energetice. Într-adevăr, deși riscurile și beneficiile financiare sunt foarte diferite de la un stat membru la altul, mecanismul de corecție a pieței constituie un compromis în spiritul solidarității, conform căruia toate statele membre sunt de acord să contribuie la corecția pieței și să accepte aceleași limite în ceea ce privește formarea prețurilor, chiar dacă nivelul de funcționare defectuoasă a mecanismului de formare a prețurilor și impactul financiar al prețurilor TTF asupra economiei sunt diferite de la un stat membru la altul. Prin urmare, mecanismul de corecție a pieței ar consolida solidaritatea Uniunii în ceea ce privește evitarea prețurilor excesive, care sunt nesustenabile chiar și pentru perioade scurte de timp pentru multe state membre. Măsura propusă va contribui la asigurarea faptului că întreprinderile furnizoare de gaze din toate statele membre pot achiziționa gaze la prețuri rezonabile, într-un spirit de solidaritate.

(44)Dată fiind situația volatilă și imprevizibilă de pe piața gazelor naturale, care intră în sezonul de iarnă, este important să se asigure că mecanismul de corecție a pieței poate fi aplicat cât mai curând posibil, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile care justifică activarea sa. Prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I – OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament instituie un mecanism temporar de corecție a pieței împotriva prețurilor excesiv de mari ale gazelor, care nu au legătură cu prețurile practicate la alte burse din Uniune.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„instrument financiar derivat TTF cu scadența cea mai apropiată” înseamnă un instrument financiar derivat pe mărfuri, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul (30) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, tranzacționat într-un loc de tranzacționare, al cărui suport este o tranzacție la punctul virtual de tranzacționare al mecanismului de transfer de titluri (TTF), operat de Gasunie Transport Services B.V, și a cărui dată de expirare este cea mai apropiată dintre instrumentele financiare derivate cu o scadență de o lună tranzacționate într-un loc de tranzacționare dat;

2.„preț de referință” înseamnă prețul mediu zilnic corespunzător estimărilor prețurilor la GNL “Daily Spot Mediterranean Marker (MED)” și “Daily Spot Northwest Europe Marker (NWE)”, publicate de S&P Global Inc., New York, și estimarea zilnică a prețului realizată de ACER în temeiul articolelor 18-22 din Regulamentul (UE) [XXXX/2022] al Consiliului.

3.„loc de tranzacționare” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)„piață reglementată”, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Directiva 2014/65/UE;

(b)„sistem multilateral de tranzacționare”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE;

(c)„sistem organizat de tranzacționare”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 23 din Directiva 2014/65/UE;

CAPITOLUL II – MECANISMUL DE CORECȚIE A PIEȚEI

Articolul 3

Mecanismul de corecție a pieței

(1)Pentru a limita episoadele de prețuri excesive ale gazelor naturale care nu au legătură cu prețurile de la alte burse de gaze, se poate activa un mecanism de corecție a pieței pentru prețul de decontare TTF cu scadența cea mai apropiată al instrumentelor financiare derivate, începând cu 1 ianuarie 2023.

(2)Mecanismul de corecție a pieței se activează în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții („eveniment de corecție a pieței”)

(a)prețul de decontare TTF cu scadența cea mai apropiată al instrumentelor financiare derivate depășește 275 EUR timp de două săptămâni și

(b)indicele european al prețurilor spot la gaze TTF, astfel cum este publicat de Bursa Europeană de Energie (EEX), este cu 58 EUR mai mare decât prețul de referință din ultimele 10 zile de tranzacționare înainte de sfârșitul perioadei menționate la litera (a).

(3)În cazul în care, pe baza rezultatelor monitorizării ACER în temeiul articolului 4 alineatul (1), există indicii concrete că un eveniment de corecție a pieței în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (b) este iminent, Comisia trebuie să poată solicita un aviz din partea Băncii Centrale Europene („BCE”), a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe („ESMA”) și, după caz, din partea Rețelei europene a operatorilor de sistem și de transport de gaze („ENTSOG”) precum și a Grupului de coordonare pentru gaz instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938 cu privire la impactul unui posibil eveniment de corecție a pieței asupra securității aprovizionării, asupra fluxurilor intra-UE și asupra stabilității financiare astfel încât Comisia să poată suspenda rapid activarea mecanismului de corecție a pieței de către ACER, dacă este necesar. Avizul ține seama, de asemenea, de evoluția prețurilor pe alte piețe organizate relevante, în special din Asia sau SUA, astfel cum se reflectă în „Joint Japan Korea Marker” sau în „Henry Hub Gas Price Assessment”, ambele publicate de S&P Global Inc., New York.

(4)În cazul în care constată că a avut loc un eveniment de corecție a pieței, pe baza informațiilor pe care le primește în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011, al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei, al articolelor 18-22 din Regulamentul (UE) [XXXX/2022] al Consiliului sau pe baza altor informații publice privind piața, ACER publică fără întârziere un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la producerea unui eveniment de corecție a pieței („anunț de corecție a pieței”) și informează Comisia, ESMA și BCE cu privire la evenimentul de corecție a pieței.

(5)Ordinele pentru instrumentele financiare derivate TTF cu scadența cea mai apropiată cu prețuri mai mari de 275 EUR nu pot fi acceptate începând cu ziua următoare publicării unui anunț de corecție a pieței („limită de ofertare”).

(6)Statele membre notifică Comisiei măsurile pe care le-au luat pentru a preveni o extindere a consumului de gaze și de energie electrică ca reacție la evenimentul de corecție a pieței și pentru a reduce cererea de gaze și de energie electrică, în vederea reducerii cu 15 % a cererii de gaze, astfel cum se prevede la articolele 3 și 5 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului, precum și în obiectivelor de reducere a cererii de la articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului. Notificarea se efectuează în termen de cel mult două săptămâni de la evenimentul de corecție a pieței, cu excepția cazului în care Comisia a adoptat între timp o decizie de suspendare în temeiul articolului 5 alineatul (2).

(7)După evaluarea efectului limitei de ofertare asupra consumului de gaze și energie electrică și a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele de reducere a cererii prevăzute la articolele 3 și 5 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului și la articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului, Comisia poate propune, de asemenea, adaptarea Regulamentului (UE) 2022/1369 al Consiliului la noua situație.

(8)În cazul unui eveniment de corecție a pieței, Comisia solicită din partea BCE, fără întârzieri nejustificate, un raport privind riscul unor perturbări neintenționate pentru stabilitatea și funcționarea ordonată a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie.

Articolul 4

Monitorizarea și dezactivarea mecanismului de corecție a pieței

(1)ACER monitorizează în mod constant dacă este îndeplinită condiția menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (b), pe baza informațiilor pe care le primește în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011, al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei și al articolelor 18-22 din Regulamentul (UE) [XXXX/2022] al Consiliului, precum și pe baza informațiilor privind piața. ACER comunică Comisiei rezultatele monitorizării sale la sfârșitul fiecărei zile lucrătoare până cel târziu la ora 18:00 CET.

(2)În cazul în care condiția menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (b) nu mai este îndeplinită timp de 10 zile consecutive de tranzacționare înainte de sfârșitul lunii care urmează evenimentului de corecție a pieței sau ulterior („eveniment de dezactivare”), ACER publică fără întârziere un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și notifică Comisiei și ESMA că nu mai este îndeplinită condiția menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (b) („anunț de dezactivare”). Din ziua următoare datei publicării unui anunț de dezactivare, limita de ofertare menționată la articolul 3 alineatul (4) încetează să se aplice.

Articolul 5

Suspendarea mecanismului de corecție a pieței

(1)ESMA, BCE, ACER, Grupul de coordonare pentru gaz și ENTSOG monitorizează în mod constant efectele limitei de ofertare asupra piețelor și a securității aprovizionării.

(2)Pe baza acestei monitorizări, Comisia suspendă în orice moment, printr-o decizie, mecanismul de corecție a pieței dacă apar perturbări neintenționate ale pieței sau riscuri evidente de astfel de perturbări, care afectează în mod negativ securitatea aprovizionării, fluxurile intra-UE sau stabilitatea financiară („decizie de suspendare”). În evaluare, Comisia ia în considerare în special dacă activarea continuă a mecanismului de corecție a pieței

(a)pune în pericol securitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii, ceea ce se consideră a fi posibil dacă Comisia a declarat o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2017/1938 sau poate conduce la raționalizarea gazelor;

(b)are loc într-o perioadă în care obiectivele obligatorii de reducere a cererii prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului nu sunt îndeplinite la nivelul UE, dacă mecanismul afectează negativ progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului de economisire a gazelor în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului sau dacă conduce la o creștere generală a consumului de gaze, pe baza datelor privind consumul de gaze și reducerea cererii primite de la statele membre în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului;

(c)împiedică fluxurile de gaze intra-UE bazate pe piață, în conformitate cu datele de monitorizare ale ACER;

(d)afectează, pe baza unui raport privind impactul activării măsurii de corecție a pieței de către ESMA și a unui aviz al BCE solicitat de Comisie în acest scop, stabilitatea și funcționarea ordonată a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie;

(e)ține seama de prețurile gazelor de pe diferite piețe organizate de pe teritoriul Uniunii, precum și de pe alte piețe organizate relevante, cum ar fi din Asia sau SUA, astfel cum se reflectă în „Joint Japan Korea Marker” sau în „Henry Hub Gas Price Assessment”, ambele publicate de S&P Global Inc., New York;

(f)afectează validitatea contractelor de furnizare a gazelor existente, inclusiv a contractelor de furnizare a gazelor pe termen lung.

(3)Decizia de suspendare se adoptă fără întârzieri nejustificate și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Din ziua următoare datei publicării unei decizii de suspendare, pentru cât timp se prevede în decizia de suspendare, limita de ofertare menționată la articolul 3 alineatul (4) încetează să se aplice. 

(4)ACER, BCE, ESMA, Grupul de coordonare pentru gaz și ENTSOG asistă Comisia în îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolele 3, 4 și 5. Raportul ESMA și avizul BCE elaborat în temeiul alineatului 2 litera (d) trebuie să fie emise în termen de cel mult 48 de ore sau în aceeași zi, în cazuri urgente, la solicitarea Comisiei.

(5)Mecanismul de corecție a pieței se aplică numai atât timp cât prezentul regulament este în vigoare.

(6)În urma unui eveniment de corecție a pieței sau a unei decizii de suspendare sau având în vedere evoluțiile pieței și ale securității aprovizionării, Consiliul, poate decide, la propunerea Comisiei, să se revizuiască condițiile de activare a mecanismului de corecție a pieței prevăzut la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (b). Înainte de a prezenta o astfel de propunere, Comisia trebuie să consulte BCE, ESMA, ACER, Grupul de coordonare pentru gaz, ENTSOG și alte părți interesate relevante.

CAPITOLUL III – DISPOZIȚII FINALE

Articolul 6

Intrarea în vigoare și revizuirea

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică pentru o perioadă de un an de la intrarea sa în vigoare. Până cel târziu la data de 1.11.2023, Comisia efectuează o revizuire a prezentului regulament ținând seama de situația generală a aprovizionării cu gaze a Uniunii și prezintă Consiliului un raport privind principalele constatări ale acestei revizuiri. Pe baza raportului respectiv, Comisia poate propune prelungirea perioadei de valabilitate a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar al propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Propunere de Regulament al Consiliului de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei 

X o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 10  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv specific

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar al propunerii/inițiativei

X◻ durată limitată

–X◻    în vigoare din 2023, atât timp cât persistă criza energetică

–◻    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 11  

X◻ Gestiune directă asigurată de Comisie

–X◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului European de Investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–X    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–X    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

–◻    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

–◻    necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–◻    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar al propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Propunere de Regulament al Consiliului de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea se referă la 

 o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 26  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune a uneia sau mai multor către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e) 

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) 

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță 

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar al propunerii/inițiativei

 durată limitată

–    Propunere/inițiativă în vigoare de la [ZZ/LL]2023, atât timp cât persistă criza energetică

–    Impact financiar din 2023 până în 2027 pentru creditele de angajament și creditele de plată.

durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 27  

 Gestiune directă asigurată de Comisie prin

–    agenții executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

 organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

 BEI și Fondului European de Investiții;

 organismelor menționate la articolele 70 și 71;

 organismelor de drept public;

 organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să furnizeze garanții financiare adecvate;

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care furnizează garanții financiare adecvate;

 persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului] 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ACER 

3.2.3.1.Sinteză

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesar de personal (ENI):

Vă rugăm să indicați data planificată pentru recrutare și să adaptați în mod corespunzător suma aferentă (în cazul în care recrutarea se face în luna iulie, se ia în considerare numai 50 % din costul mediu) și să furnizați explicații suplimentare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru direcția generală tutelară

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în sume întregi (sau cel mult cu o zecimală)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI trebuie inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

–    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

–    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–    Propunerea/inițiativa necesită aplicarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual 40 .

3.2.5.Contribuțiile terților 

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile „alocate”, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1)

   Diferența de preț sau „marja” măsurată pe baza indicelui european al prețurilor spot TTF la gaze (TTF spot EGSI) al EEX minus media estimărilor prețurilor spot la GNL în nord-vestul UE și sud-vestul UE realizate de Platts/S &P Global.

(2)

     Diferența de preț sau „marja” măsurată pe baza indicelui european al prețurilor spot TTF la gaze (TTF spot EGSI) al EEX minus media estimărilor prețurilor spot la GNL în nord-vestul UE și sud-vestul UE realizate de Platts/S &P Global.

(3)       Previziunile economice din vara anului 2022: Războiul declanșat de Rusia înrăutățește perspectivele, (https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_4511) .

(4)      Un hub este un punct virtual de tranzacționare al unui sistem de intrare/ieșire, în care utilizatorii rețelei pot transfera gaze între ei, cel mai frecvent operat de operatorul de transport și de sistem (sau de o altă entitate desemnată).

(5)      ACER(2011) Orientări-cadru privind echilibrarea gazelor în sistemele de transport.

(6)    A se vedea considerentul 18 din Concluziile din 20/21.10.22:    
„Consiliul European invită Consiliul și Comisia să prezinte de urgență decizii concrete cu privire la următoarele măsuri suplimentare, precum și la propunerile Comisiei, după ce au evaluat impactul acestora în special asupra contractelor existente, inclusiv neafectarea contractelor pe termen lung, și ținând seama de diferitele mixuri energetice și de circumstanțele naționale: (…)    
c) un interval de prețuri dinamic temporar pentru tranzacțiile de gaze naturale pentru a limita imediat episoadele de prețuri excesive ale gazelor, luând în considerare garanțiile prevăzute în articolul 23 alineatul (2) din proiectul de regulament al Consiliului propus la 18 octombrie 2022;”

(7)    Articolul 23 alineatul (2) din propunerea din octombrie prevede că un viitor mecanism de corecție a pieței trebuie să respecte următoarele garanții: să nu aducă atingere tranzacțiilor extrabursiere cu gaze; să nu pericliteze securitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii; depind de progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului privind economiile de gaze; să nu conducă la o creștere generală a consumului de gaze; să fie conceput astfel încât să nu împiedice fluxurile de gaze intra-UE bazate pe piață; să nu afecteze stabilitatea și nici funcționarea ordonată a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie; și să țină seama de prețurile de pe piața gazelor naturale înregistrate pe diferitele piețe organizate din întreaga Uniune.

(8)    Hotărârea Curții de Justiție din 15 iulie 2021, Germania/Polonia, C-848/19 P, ECLI:EU:C:2021:598.

(9)    ICE ENDEX reprezintă una dintre principalele burse de energie din Europa. În ceea ce privește gazele, aceasta oferă tranzacționarea reglementată a contractelor futures și opțiuni pentru hubul de tranzacționare a mecanismului de transfer de titluri (TTF) din Țările de Jos.

(10)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(11)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(12)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(13)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(14)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(15)    În conformitate cu nomenclatorul bugetar oficial.

(16)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(17)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(18)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(19)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(20)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(21)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(22)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(23)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(24)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(25)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

(26)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(27)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(28)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(29)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(30)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(31)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(32)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(33)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(34)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(35)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(36)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(37)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(38)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(39)    În principal pentru fondurile politicii de coeziune a UE, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA).

(40)    A se vedea articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE, Euratom) 2093/2020 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

(41)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.