This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022IR5495
Opinion of the European Committee of the Regions on adequate minimum income for social inclusion: the local and regional perspective
Proiect de aviz al Comitetului European al Regiunilor pe tema „Un venit minim adecvat care să asigure incluziunea socială: perspectiva locală și regională”
Proiect de aviz al Comitetului European al Regiunilor pe tema „Un venit minim adecvat care să asigure incluziunea socială: perspectiva locală și regională”
COR 2022/05495
JO C 157, 3.5.2023, pp. 33–37
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
3.5.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 157/33 |
Proiect de aviz al Comitetului European al Regiunilor pe tema „Un venit minim adecvat care să asigure incluziunea socială: perspectiva locală și regională”
(2023/C 157/07)
|
I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE
Amendamentul 1
Punctul 5
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CoR |
||||||||||||
|
Menținând stimulentele pentru (re)integrarea pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă, sprijinul pentru venit ar trebui să crească treptat veniturile persoanelor care nu dispun de resurse suficiente, la un nivel cel puțin echivalent cu unul dintre următoarele elemente: |
Menținând stimulentele pentru (re)integrarea pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă, astfel încât să depășească în mod semnificativ starea de sărăcie sau de expunere la riscul de sărăcie, sprijinul pentru venit ar trebui să crească treptat veniturile persoanelor care nu dispun de resurse suficiente, la un nivel care să depășească nivelul unuia dintre următoarele elemente: |
||||||||||||
|
|
Expunere de motive
Pentru a atinge obiectivul principal, sprijinul pentru venit ar trebui să ridice peste pragul sărăciei veniturile persoanelor care nu dispun de resurse suficiente; în caz contrar, obiectivul nu va fi atins.
În plus, definițiile naționale ale serviciilor „de facilitare” și „esențiale” ar trebui să se aplice numai atunci când acoperă mai multe servicii decât cele incluse în definițiile propuse în recomandarea supusă examinării.
Amendamentul 2
Punctul 6
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CoR |
|
Se recomandă ca statele membre să atingă nivelul adecvat al sprijinului pentru venit prevăzut la punctul 5 până cel târziu la 31 decembrie 2030 , protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice. |
Se recomandă ca statele membre să atingă nivelul adecvat al sprijinului pentru venit prevăzut la punctul 5 până cel târziu la 31 decembrie 2027 , protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice. |
Expunere de motive
Termenul pentru ca statele membre să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit ar trebui să fie mai scurt, astfel încât să se acorde suficient timp pentru evaluarea impactului acestei politici asupra reducerii sărăciei și pentru eventuala revizuire a propunerii, pentru a-i îmbunătăți eficacitatea.
Amendamentul 3
Punctul 9 litera (a)
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CoR |
|
criterii de eligibilitate transparente și nediscriminatorii, care să garanteze accesul efectiv la venitul minim pentru tinerii adulți și indiferent de existența unei adrese permanente, asigurând în același timp că durata șederii legale este proporțională ; |
criterii de eligibilitate transparente și nediscriminatorii, care să garanteze accesul efectiv la venitul minim pentru tinerii adulți și indiferent de existența unei adrese permanente, asigurând în același timp că durata șederii legale nu depășește cei 5 ani de ședere legală neîntreruptă necesari pentru a obține statutul de rezident pe termen lung ; |
Expunere de motive
Divergențele evidente în ceea ce privește cerințele legate de durata minimă a șederii legale sunt recunoscute ca bariere importante în calea accesului resortisanților străini la venitul minim. Prin urmare, raționalizarea acestor cerințe este de o importanță capitală.
Amendamentul 4
Punctul 10 litera (d)
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CoR |
|
luarea de măsuri pentru combaterea stigmatizării și a prejudecăților neconștientizate legate de sărăcie și excluziune socială; |
luarea de măsuri pentru combaterea stigmatizării și a prejudecăților legate de sărăcie și excluziune socială; |
Expunere de motive
Prejudecățile legate de sărăcie și excluziune socială ar trebui combătute indiferent dacă sunt conștientizate sau nu.
Amendamentul 5
Punctul 16 litera (e)
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CoR |
|
a face un bilanț al acțiunilor întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare, în special în ceea ce privește impactul acesteia asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale, a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă și a îmbunătățirii participării la activități de formare, și de a prezenta un raport Consiliului până în 2032 . |
a face un bilanț al acțiunilor întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare, în special în ceea ce privește impactul acesteia asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale, a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă și a îmbunătățirii participării la activități de formare, și de a prezenta un raport Consiliului o dată la patru ani, cu un raport final până în 2030 . |
Expunere de motive
Ajustarea calendarului conform căruia Comisia trebuie să raporteze Consiliului cu privire la termenul pentru atingerea obiectivelor principale ale Summitului social de la Porto.
II. RECOMANDĂRI POLITICE
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)
|
1. |
salută faptul că Comisia Europeană recunoaște necesitatea unor acțiuni suplimentare de combatere a sărăciei în întreaga Uniune Europeană, ceea ce necesită concentrarea atenției asupra cauzelor profunde ale sărăciei și măsuri eficiente de combatere și prevenire a acesteia. În acest sens, sistemele naționale de sprijin pentru venit și serviciile de sprijin conexe constituie nivelul de bază în ce privește asigurarea unui trai demn; |
|
2. |
subliniază necesitatea ca statele membre să se angajeze pe deplin să pună în aplicare recomandarea Consiliului pentru a atinge până în 2030 obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială. CoR a subliniat deja cu alte ocazii (1) necesitatea unei legislații adecvate pentru a garanta un venit minim, care să depășească cel puțin pragul de sărăcie; |
|
3. |
insistă asupra faptului că această recomandare ar trebui să fie însoțită de punerea rapidă și deplină în aplicare a Directivei privind salariile minime adecvate. Subliniază, de asemenea, că, deși recomandarea reprezintă un prim pas în direcția cea bună, recunoașterea necesității urgente de a se lua măsuri pentru a garanta un venit minim în întreaga UE dă naștere unei reflecții suplimentare cu privire la cel mai eficace cadru de reglementare de punere în aplicare a unei astfel de acțiuni la nivel european; |
|
4. |
își afirmă sprijinul public clar pentru o Europă socială (2) și un cadru comun privind venitul minim, astfel cum s-a subliniat în cadrul Conferinței privind viitorul Europei (3); |
|
5. |
în ciuda eforturilor depuse, sărăcia și excluziunea socială s-au înrăutățit și mai mult, peste 90 de milioane de europeni fiind expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială în 2021. Caracterul urgent al situației necesită un calendar mai strict pentru punerea în aplicare a recomandării și, prin urmare, CoR propune devansarea termenului, în 2027. CoR invită Comisia Europeană să analizeze mai îndeaproape, în 2027, progresele realizate până în prezent, iar statele membre să raporteze Consiliului o dată la patru ani cu privire la aceste progrese și să elaboreze un raport final în 2030; |
|
6. |
este preocupat de lipsa unei abordări bazate pe drepturi în recomandare. Introducerea unor sisteme moderne de venit minim ar putea garanta că oamenii duc un trai demn, ar putea consolida participarea și incluziunea lor în societate și ar putea promova integrarea lor pe piața muncii; |
|
7. |
subliniază că sărăcia reprezintă o încălcare a drepturilor omului și că existența unor sisteme și servicii de venit minim funcționale are un efect stabilizator asupra economiei în ansamblu, deoarece eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților în materie de venituri sunt importante nu numai pentru promovarea justiției sociale, ci și pentru sprijinirea creșterii economice. Reducerea inegalității veniturilor impune statelor membre să adopte măsuri bine orientate într-o serie de domenii de politică; |
|
8. |
subliniază că femeile joacă un rol important în ruperea cercului vicios al sărăciei intergeneraționale în cadrul familiilor. Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor și reducerea diferențelor de remunerare vor îmbunătăți, de asemenea, pensiile femeilor și vor reduce riscul de sărăcie la vârsta pensiei. Pentru a reduce sărăcia în rândul copiilor, este important ca aceștia să aibă acces la servicii cuprinzătoare, cum ar fi educația și îngrijirea copiilor preșcolari, învățământul primar, cantinele școlare, precum și accesul la activități recreative; |
|
9. |
sugerează ca planurile naționale de acțiune privind sărăcia să se axeze pe dezvoltarea unor sisteme de venit minim, inclusiv a unor măsuri care să asigure salarii echitabile și locuri de muncă decente, servicii de bază de calitate și un sprijin adecvat pentru venit și servicii sociale individualizate. În acest sens, este important ca, la elaborarea unor astfel de sisteme de servicii sociale, să se țină seama de faptul că ele ar trebui să asigure o acoperire maximă și să încurajeze și să capaciteze beneficiarii apți de muncă să (re)intre pe piața muncii; |
|
10. |
subliniază că, deși obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială este prelungit până în 2030, pandemia de COVID-19, războiul în curs din Ucraina, creșterea prețurilor la energie și creșterea inflației au afectat cel mai mult gospodăriile cu venituri mici, accentuând sărăcia și inegalitatea. În același timp, această situație este deosebit de îngrijorătoare pentru grupurile vulnerabile, în special pentru persoanele cu handicap. Prin urmare, este nevoie de o concepție nouă și de măsuri care să se bazeze pe învățămintele desprinse din crizele din trecut și să reexamineze alocarea resurselor financiare și umane pentru a atinge acest obiectiv principal, pe baza unor revizuiri periodice ale numărului de persoane expuse riscului de sărăcie; |
|
11. |
subliniază că tranziția verde și economia neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon trebuie să reflecte dimensiunea socială și să sprijine perfecționarea competențelor persoanelor expuse riscului de șomaj, ale șomerilor sau ale persoanelor inactive. Sistemele de venit minim ar trebui să joace un rol esențial în acordarea de sprijin și de stimulente pentru reintegrarea persoanelor pe piața forței de muncă. În aceeași ordine de idei, CoR remarcă cu interes progresele înregistrate în ceea ce privește salariile minime, recunoscând că „Comisia a introdus o schimbare de paradigmă, potrivit căreia salariile minime devin un drept fundamental și o condiție de bază pentru o economie de piață socială, echitabilă și sustenabilă, aflată la temelia pieței interne europene” (4); |
|
12. |
subliniază că schimbările climatice vor ridica și mai mult numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în special al celor care trăiesc în zone în care economia este dezechilibrată și vulnerabilă la schimbările climatice. Sistemele de securitate socială se confruntă cu necesitatea urgentă de a se adapta la schimbările climatice, în condițiile în care cererile de ajutor sunt în creștere și noi categorii de persoane solicită sprijin; |
|
13. |
invită Uniunea Europeană și statele membre ca, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, să caute măsuri specifice de reducere și eradicare a lipsei de adăpost și a sărăciei energetice. Creșterea prețurilor la energie îngreunează capacitatea gospodăriilor vulnerabile de a face față costurilor energiei; |
|
14. |
salută recunoașterea de către Comisia Europeană a necesității de a implica toate nivelurile de guvernare în combaterea sărăciei. Autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în aplicarea cu succes a recomandării, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale de calitate. Autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să stabilească contacte în mod activ cu persoanele care au nevoie de sprijin și să le identifice nevoile specifice pentru a elabora modalități de incluziune activă în societate care să fie centrate pe oameni; |
|
15. |
subliniază necesitatea de a dezvolta un cadru european complet și actualizat de evaluare comparativă pentru sistemele de venit minim, bazat pe o abordare transparentă și pe date comparabile, care ar facilita o înțelegere comună a conceptului la nivel european și la nivelul statelor membre, ar reflecta mai bine diferitele surse de venit și situațiile specifice cu care se confruntă gospodăriile și ar ajuta aceste persoane să se mențină deasupra pragului național de sărăcie, printre altele oferind persoanelor apte de muncă oportunități de a obține locuri de muncă remunerate și sigure; |
|
16. |
subliniază că, pentru a-și atinge obiectivul de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, venitul minim trebuie să țină pasul cu inflația, în special cu creșterea costului vieții în ceea ce privește alimentele și energia. Prin urmare, Comitetul sprijină pe deplin recomandarea propusă privind o revizuire anuală la nivelul statelor membre, considerând că aceasta este o condiție prealabilă esențială pentru punerea în aplicare eficientă și eficace a măsurii; |
|
17. |
consideră că ar trebui să fie posibil, de asemenea, să se plătească un venit minim unui singur membru al unei gospodării, ceea ce promovează egalitatea de gen, participarea și incluziunea tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap în societate și integrarea pe piața muncii; |
|
18. |
subliniază necesitatea de a introduce criterii de eligibilitate transparente și nediscriminatorii în statele membre. CoR este preocupat de faptul că recomandarea nu precizează ce înseamnă o măsură „proporțională” sau „treptată”. În același timp, Comitetul solicită crearea unui cadru general pentru cerințele în materie de ședere legală; |
|
19. |
solicită ca definițiile serviciilor de facilitare și esențiale prevăzute în recomandare să fie completate, și nu înlocuite de definițiile de la nivel național, astfel încât această listă orientativă de servicii să poată fi aplicată în întreaga UE. Este, în special, cazul comunicațiilor digitale, cărora nu li se acordă statutul de serviciu esențial în întreaga UE; |
|
20. |
sugerează ca pragurile de testare a mijloacelor să fie stabilite în așa fel încât anumite persoane să nu fie excluse de la ajutorul pentru venitul minim din cauză că evaluarea acordă prea multă importanță activelor mici, locuințelor pentru uz personal, mijloacelor de transport esențiale sau bunurilor mobile. Acest lucru este valabil în special pentru solicitanții care se confruntă cu o criză acută sau pentru persoanele în vârstă; |
|
21. |
subliniază necesitatea unor indicatori cantitativi și calitativi la nivel local, regional și la nivelul UE pentru a monitoriza acoperirea sistemelor de venit minim, acordând atenție îmbunătățirii accesibilității digitale, accesului la tehnologiile informației și competențelor digitale; |
|
22. |
subliniază că sistemele de venit minim trebuie să conțină elemente eficace, echitabile și individualizate, care să vizeze diferite grupuri-țintă și să sprijine ocuparea forței de muncă, care să elimine obstacolele ce împiedică revenirea și rămânerea în câmpul muncii și să garanteze că munca este atrăgătoare din punct de vedere financiar, sporind, în același timp, incluziunea socială. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită integrării pe piața muncii a tinerilor, inclusiv a celor care au ieșit din sistemul de protecție a copilului. Comitetul subliniază, de asemenea, că este important să se sprijine măsurile care încurajează (re)intrarea pe piața forței de muncă a grupurilor-țintă, în măsura posibilului, la nivel local, pentru a reduce la minimum provocările legate de schimbarea locului de reședință. Statele membre ar trebui să colecteze date privind obstacolele din calea ocupării forței de muncă pentru cei care primesc sprijin pentru venitul minim, cum ar fi un nivel insuficient de formare, și să găsească soluții – de exemplu, crearea unor piețe intermediare ale forței de muncă, subvenții salariale și cursuri de perfecționare, recalificare și învățare pe tot parcursul vieții; |
|
23. |
subliniază importanța distribuirii resurselor în mod echitabil, legitim și eficient. Prin urmare, este pe deplin de acord cu Comisia Europeană în ceea ce privește necesitatea de a revizui periodic stimulentele și măsurile disuasive care rezultă din sistemele fiscale și de prestații sociale; |
|
24. |
consideră că utilizarea corectă a achizițiilor publice poate contribui la angajarea șomerilor de lungă durată și a persoanelor expuse riscului de excluziune socială și de sărăcie; |
|
25. |
solicită să se clarifice care este autoritatea responsabilă cu elaborarea planurilor individuale, pentru a evita suprapunerea măsurilor. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție deosebită protecției datelor în cadrul schimbului de informații. |
Bruxelles, 9 februarie 2023.
Președintele Comitetului European al Regiunilor
Vasco ALVES CORDEIRO
(1) Avizul Comitetului Regiunilor privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale (JO C 166, 7.6.2011, p. 18).
(2) Sondaj Eurobarometru pe teme sociale, martie 2021.
(3) Raport final (2022).
(4) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO C 175, 7.5.2021, p. 89).