COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.12.2022

COM(2022) 716 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Un spațiu civic prosper pentru apărarea drepturilor fundamentale în UE
Raportul anual pe 2022 privind aplicarea
Cartei drepturilor fundamentale a UE

Un spațiu civic prosper pentru apărarea drepturilor fundamentale în UE

Raportul anual pe 2022 privind aplicarea 
Cartei drepturilor fundamentale a UE

Cuprins

1.    Introducere    

2.    Rolul esențial al organizațiilor societății civile și al apărătorilor drepturilor    

3.    Protejarea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor    

4.    Sprijinirea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor    

5.    Capacitarea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor    

6.    Concluzie    

1.Introducere

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) reunește o gamă largă de drepturi fundamentale și reafirmă că UE este construită pe valorile drepturilor fundamentale, ale democrației și ale statului de drept. Efectul său obligatoriu a permis ca ordinea juridică a UE să se transforme într-un semnal al protecției drepturilor fundamentale.

Pentru a îmbunătăți aplicarea cartei și pentru a spori cunoștințele publicului cu privire la aceasta, Comisia Europeană a prezentat în 2020 strategia pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale (denumită în continuare „strategia privind carta”) 4 . Astfel cum se prevede în strategia privind carta, Comisia adoptă în prezent o abordare tematică a rapoartelor sale anuale privind carta pentru a evidenția unele dintre cele mai presante aspecte privind drepturile fundamentale și aplicarea cartei în domeniile alese.

În strategia privind carta, Comisia s-a angajat să sprijine un mediu favorabil pentru actorii societății civile și să acționeze împotriva măsurilor care încalcă dreptul Uniunii, inclusiv carta, atunci când acestea afectează organizațiile societății civile. Strategia privind carta a subliniat, de asemenea, importanța înființării și a menținerii unor instituții naționale din domeniul drepturilor omului (INDO) solide și independente.

Acesta este motivul pentru care raportul din 2022 este axat pe spațiul civic și pe rolul său în protejarea și promovarea drepturilor fundamentale prevăzute de cartă.

Organizațiile societății civile (OSC) 17 și apărătorii drepturilor 18 sunt esențiali în societățile noastre democratice constituționale pentru a însufleți și a proteja valorile și drepturile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în cartă 19 . Aceștia își pun expertiza la dispoziția autorităților naționale și a instituțiilor UE în ceea ce privește elaborarea politicilor și activitatea legislativă și contribuie la asigurarea faptului că aceste organisme sunt trase la răspundere pentru respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept. După cum va arăta acest raport, statele membre și UE au luat, în grade diferite, măsuri pentru protejarea, sprijinirea și capacitarea actorilor societății civile, oferindu-le acestora o serie de oportunități de cooperare. Cu toate acestea, în ultimii ani, OSC-urile și apărătorii drepturilor s-au confruntat de asemenea tot mai mult cu provocări legate de restrângerea spațiului civic. Diferite măsuri juridice, administrative și politice au limitat treptat libertățile lor fundamentale, afectând capacitatea acestora de a desfășura activități de sprijinire a drepturilor fundamentale în calitate de parteneri strategici pentru UE și statele membre 20 .

În pofida acestor provocări, OSC-urile și apărătorii drepturilor omului dau dovadă de o reziliență considerabilă în ceea ce privește continuarea activității lor. În unele state membre, aceștia au jucat un rol esențial în timpul pandemiei de COVID-19 21 și în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei 22 și s-au aflat în prima linie pentru a se asigura că nevoile persoanelor sunt înțelese, comunicate, îndeplinite și că drepturile lor sunt apărate 23 .

Prezentul raport intervine într-un moment critic pentru spațiul civic al UE. El face parte din eforturile Comisiei de a recunoaște contribuția OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor la susținerea valorilor fundamentale ale UE și la sprijinirea activității acestora, atât în cadrul acțiunii sale interne, cât și în cadrul celei externe 31 . Într-o Uniune întemeiată pe drepturile fundamentale, statul de drept și democrație, actorii societății civile joacă un rol esențial în promovarea și protejarea drepturilor fundamentale prevăzute de cartă și contribuie la asigurarea aplicării corespunzătoare a cartei. Astfel, acesta completează rapoartele anuale privind statul de drept 32 , Planul de acțiune pentru democrația europeană 33 , tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană 34 și activitatea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) privind spațiul civic 35 . Raportul reafirmă că organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor ar trebui să poată lucra într-un mediu în care drepturile lor fundamentale sunt respectate și prezintă exemple ale modului în care acest lucru este realizat sau contestat la nivelul UE și la nivel național. Raportul răspunde apelurilor la acțiuni suplimentare din partea UE, inclusiv celor formulate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei 36 .

2.Rolul esențial al organizațiilor societății civile și al apărătorilor drepturilor

OSC-urile și apărătorii drepturilor desfășoară numeroase activități în statele membre și la nivelul UE. Fiind un grup divers, OSC-urile variază de la deținerea de mandate cuprinzătoare legate de drepturile fundamentale, până la furnizarea de expertiză specializată sau sprijin specializat cu privire la anumite drepturi. Acestea pot desfășura activități la nivel național sau pot avea o misiune regională sau locală. De asemenea, acestea pot desfășura o gamă largă de activități sau se pot concentra numai pe anumite activități, cum ar fi susținerea și promovarea sau furnizarea de servicii adaptate nevoilor membrilor sau beneficiarilor lor 41 . La fel de importante, INDO, organismele de promovare a egalității și instituțiile de mediere contribuie, de asemenea, la activitățile de punere în aplicare a dreptului și a politicii Uniunii în numeroase moduri.

Sporirea gradului de conștientizare

OSC-urile și apărătorii drepturilor sporesc gradul de conștientizare, informează, educă și formează publicul, grupurile specifice și autoritățile statelor membre cu privire la drepturile fundamentale și asigurarea respectării acestora, procesul decizional democratic și statul de drept. Astfel, OSC-urile și apărătorii drepturilor promovează o cultură a drepturilor și a responsabilității democratice în UE. De exemplu, în Croația, Ombudsmanul asigură formarea funcționarilor publici și a judecătorilor cu privire la cartă. Aceasta include obligațiile care decurg din Cartă, precum și posibila utilizare a acesteia în campanii, activități de susținere și promovare și sprijinirea victimelor încălcărilor drepturilor omului 42 . În Lituania, OSC-urile au organizat recent un eveniment internațional interactiv pentru a spori gradul de conștientizare a tinerilor cu privire la discursul de incitare la ură și la consecințele acestuia asupra societății și pentru a-i forma și a-i încuraja să dezvolte abilități de combatere a acestuia 43 .

În plus, OSC-urile și apărătorii drepturilor oferă informații cu privire la aspecte care pot afecta publicul și la metodele prin care oamenii pot participa la procesele democratice de luare a deciziilor. Actorii societății civile mobilizează oamenii pentru a-și exprima în mod public opiniile prin demonstrații, petiții, referendumuri și grupuri de dezbatere ale cetățenilor. Aceștia pot spori gradul de conștientizare și pot susține în comun politici și legislație dincolo de frontierele statelor membre, transmițând cunoștințe valoroase de la nivel național factorilor de decizie de la nivelul UE sau de la nivel internațional și viceversa 44 .

Monitorizare

OSC-urile și apărătorii drepturilor monitorizează modul în care drepturile fundamentale sunt respectate pe teren și au o funcție importantă de supraveghere. Aceștia sunt adesea primii care primesc informații referitoare la efectele măsurilor legislative și de politică și, prin urmare, sunt bine plasați pentru a formula sugestii cu privire la modul în care măsurile existente ar putea fi elaborate în continuare. Aceștia obțin informații directe cu privire la potențialele încălcări ale drepturilor. De exemplu, în Irlanda, OSC-urile au un rol oficial recunoscut în supravegherea punerii în aplicare a strategiilor naționale de egalitate în materie de migrație, egalitatea de gen, drepturile călătorilor și ale romilor, incluziunea persoanelor LGBTIQ și drepturile persoanelor cu handicap 45 . În România, în timpul pandemiei, Avocatul Poporului a evaluat impactul măsurilor naționale asupra drepturilor fundamentale și a emis o recomandare privind respectarea drepturilor omului și măsurile excepționale dispuse în perioada stării de urgență și a stării de alertă 46 . În mai multe state membre, OSC-urile și apărătorii drepturilor omului contribuie în mod semnificativ la procedurile periodice de monitorizare la nivel de țară ale organismelor internaționale din domeniul drepturilor omului 47 .

Sprijinirea titularilor de drepturi

OSC-urile și apărătorii drepturilor sprijină titularii de drepturi și victimele încălcărilor drepturilor fundamentale în ceea ce privește explicarea, apărarea și asigurarea respectării drepturilor lor 48 . Aceștia realizează acest lucru prin colectarea și furnizarea de informații, investigarea presupuselor încălcări și raportarea către organismele de monitorizare naționale, regionale și internaționale. Aceștia pot ajuta victimele încălcărilor să recurgă la căi de atac judiciare sau extrajudiciare, pot oferi asistență juridică sau se pot implica în litigii strategice 49 . OSC-urile și apărătorii drepturilor omului pot desfășura activități similare la nivel internațional și pot ajuta reclamanții individuali să informeze organismele de monitorizare a drepturilor omului cu privire la cauzele care suscită îngrijorare. De exemplu, organismul belgian de promovare a egalității introduce acțiuni în justiție în numele angajaților care se presupune că ar fi fost discriminați pe criterii de sex 50 , iar în Slovenia, Ombudsmanul poate depune plângeri constituționale privind încălcări ale drepturilor fundamentale în cazuri individuale 51 . În Țările de Jos, o coaliție de OSC-uri și de persoane fizice a inițiat o procedură în instanță, invocând încălcarea articolelor 7 și 8 din Cartă privind respectarea vieții private și de familie și protecția datelor cu caracter personal și contestând legalitatea unui instrument juridic de detectare a fraudei 52 .

În plus, OSC-urile și apărătorii drepturilor îi sprijină pe titularii de drepturi prin furnizarea de servicii persoanelor 53 . Aceștia pot completa serviciile furnizate de autoritățile naționale, regionale sau locale sau pot fi mandatați să furnizeze servicii în numele statului. De exemplu, în Suedia, adăposturile pentru femei fără scop lucrativ oferă cazare și reabilitare victimelor violenței de gen și ale traficului de persoane, în timp ce alte OSC-uri sprijină solicitanții de azil și persoanele cu plângeri pentru discriminare 54 . În Cehia, OSC-urile au colaborat pentru a înființa două centre de sprijin dedicate victimelor sterilizării ilegale 55 .

Susținere și promovare

OSC-urile și apărătorii drepturilor contribuie, de asemenea, la procesul democratic de luare a deciziilor prin susținerea și promovarea drepturilor fundamentale în legislație sau în procesul de elaborare a politicilor. Activitățile de consultare pot avea loc prin aranjamente structurate sau din propria inițiativă a OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor și le oferă oamenilor posibilitatea de a participa direct la procesul decizional în chestiuni care îi privesc. Anumite OSC-uri și anumiți apărători ai drepturilor sprijină, de asemenea, participarea democratică a grupurilor vulnerabile. De exemplu, în Belgia, reprezentanții societății civile participă la Consiliul consultativ pentru persoanele cu handicap de la Bruxelles și la Consiliul pentru egalitatea între bărbați și femei de la Bruxelles (ambele înființate de guvern), care pot emite avize cu privire la propunerile legislative 56 . În Franța, OSC-urile sunt reprezentate în cadrul Commission Nationale consultative des Droits de l’Homme, care prezintă guvernului rapoarte anuale cu privire la diferite aspecte, inclusiv combaterea rasismului, a xenofobiei și a antisemitismului, a traficului de persoane și a discriminării îndreptate împotriva persoanelor LGBTIQ 57 . Diferite state membre implică OSC-urile și apărătorii drepturilor în punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru o guvernare deschisă pentru a promova transparența, responsabilitatea, participarea, integritatea publică și colaborarea în societate 58 .

Sprijinirea modului de aplicare a legislației UE

Dreptul Uniunii încredințează adesea în mod explicit OSC-urilor sarcini care sunt esențiale pentru punerea în aplicare eficace a legislației pe teren. De exemplu, Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului 59 acordă organizațiilor de consumatori dreptul de a informa autoritățile cu privire la abuzurile legate de legislația UE în materie de protecție a consumatorului 60 . Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă 61 impune statelor membre să prevadă că organizațiile societății civile pot, în anumite condiții 62 , să inițieze proceduri judiciare și administrative relevante în numele sau în sprijinul reclamantului.

Regulamentul Aarhus 63 modificat consolidează dreptul organizațiilor de mediu de a solicita instituțiilor și organismelor UE să își revizuiască deciziile pentru a asigura conformitatea acestora cu legislația UE în materie de mediu 64 . Modificarea a extins în mod semnificativ numărul și tipurile de decizii care pot fi contestate. În mod similar, propunerea de directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor prevede dreptul organizațiilor de a depune plângeri direct la o întreprindere atunci când operațiunile sau lanțurile valorice ale întreprinderii respective pot aduce atingere drepturilor omului sau mediului 65 .

Directiva privind drepturile victimelor 66 prevede înființarea de servicii de sprijinire ca serviciu public sau de către organizațiile societății civile 67 . În mod similar, atunci când furnizează servicii de sprijinire victimelor terorismului în temeiul Directivei privind combaterea terorismului 68 , numeroase state membre combină serviciile furnizate direct de stat cu cele furnizate de OSC-uri 69 . Propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice 70 confirmă, de asemenea, că organizațiile societății civile pot oferi sprijin specializat victimelor acestui tip de violență. Aceasta propune, de asemenea, ca statele membre să fie obligate să se consulte cu organizațiile societății civile în ceea ce privește serviciile de sprijinire, elaborarea politicilor, furnizarea de informații și sensibilizare, programele de cercetare și de educare, formarea și monitorizarea.

Articolul 4 alineatul (3) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 71 , la care UE este parte, impune ca persoanele cu handicap să fie consultate îndeaproape cu privire la politicile care le privesc prin intermediul organizațiilor lor reprezentative 72 . În ceea ce privește drepturile pasagerilor, dreptul Uniunii impune ca aceste organizații să fie consultate și atunci când operatorii aeroporturilor, ai navelor și ai terminalelor portuare adoptă standarde privind pasagerii cu handicap 73 și atunci când operatorii de transport feroviar, maritim, de transport cu autobuzul și autocarul adoptă norme privind accesul nediscriminatoriu la servicii 74 .

Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) 75  și Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii (LED) 76  stabilesc că, în cazul prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal, un organism, o organizație sau o asociație fără scop lucrativ poate fi mandatat(ă) să depună o plângere la autoritatea de supraveghere și la instanța națională competente. 

Regulamentul privind o piață unică pentru serviciile digitale (DSA) 77 recunoaște importanța societății civile în abordarea eficace a conținutului online ilegal, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor fundamentale, precum și în examinarea măsurilor solide în materie de transparență pe care serviciile digitale vor trebui să le ia odată cu intrarea în vigoare a regulamentului. DSA recunoaște, de asemenea, necesitatea de a ține seama de cunoașterea aprofundată pe care societatea civilă o aduce cu privire la riscurile societale și încurajează platformele online foarte mari și motoarele de căutare să se consulte cu societatea civilă atunci când își respectă obligațiile de gestionare a riscurilor.

Organismele de promovare a egalității joacă un rol esențial în punerea în aplicare a legislației UE privind egalitatea de tratament. Pentru a le sprijini în acest rol, Comisia va adopta propuneri legislative care să extindă mandatul și să consolideze competențele, resursele și independența organismelor de promovare a egalității în scopul promovării egalității de tratament 78 .

Pe lângă sarcinile atribuite OSC-urilor și apărătorilor drepturilor în legislația UE, OSC-urile contribuie la eficacitatea politicilor UE. În temeiul Codului de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online din 2016, o rețea de OSC-uri monitorizează punerea în aplicare a angajamentelor asumate de platformele online, contribuind la protejarea grupurilor expuse riscului de discurs de incitare la ură în întreaga UE. În mod similar, Forumul UE pentru internet reunește reprezentanți ai guvernelor, ai autorităților de asigurare a respectării legii, ai industriei tehnologice și ai societății civile pentru a limita diseminarea de conținut cu caracter terorist și extremist violent și care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor 79 . Începând din 2022, forumul abordează, de asemenea, dimensiunea online a traficului de persoane. De asemenea, Comisia coordonează Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, o rețea europeană de practicieni din prima linie care lucrează zilnic cu persoanele vulnerabile la radicalizare și cu cele care au fost deja radicalizate 80 .

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 încurajează statele membre să implice OSC-urile în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea planurilor naționale de acțiune împotriva rasismului.

3.Protejarea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor

OSC-urile și apărătorii drepturilor promovează și protejează pe teren drepturile prevăzute în cartă și trebuie să fie în măsură să își desfășoare activitatea într-un mediu favorabil, în care să fie respectate în primul rând propriile drepturi fundamentale 81 . Aceștia trebuie să fie în măsură să își desfășoare activitățile fără ingerințe nejustificate din partea statului 82 , iar statele trebuie să ia măsuri active pentru protejarea și promovarea spațiului civic și a celor care activează în cadrul acestuia 83 . Deși majoritatea statelor membre asigură deja acest lucru, OSC-urile și apărătorii drepturilor continuă să raporteze o serie de provocări, obstacole și restricții în anumite state membre care le-au limitat capacitatea de a-și desfășura activitățile 84 . Sfera activităților lor este adesea afectată de constrângeri bugetare, de resurse umane sau juridice.

3.1.Exemple privind modul în care statele membre protejează spațiul civic

Un mediu favorabil este esențial pentru ca OSC-urile și apărătorii drepturilor să își desfășoare activitatea și să își protejeze dreptul de asociere. În multe state membre, aceștia sunt sprijiniți și încurajați în activitatea lor și sunt protejați din punct de vedere juridic 96 . În ultimii ani, au avut loc mai multe evoluții pozitive în întreaga UE pentru a promova acest mediu favorabil pentru OSC-uri și apărătorii drepturilor 97 , iar anumite state membre pun în aplicare schimbări legislative și instituționale. De exemplu, Croația 98 și Germania 99 elaborează planuri naționale de acțiune pentru a îmbunătăți situația OSC-urilor. În Slovenia 100 , o lege privind organizațiile neguvernamentale urmărește să ofere un mediu favorabil pentru OSC-uri. În alte state membre, cum ar fi Bulgaria 101 și Lituania 102 , organismele guvernamentale speciale au sarcina de a elabora politici de sprijinire a societății civile. În Finlanda, Consiliul consultativ guvernamental pentru politica societății civile a elaborat o strategie a societății civile 103 .

Cu toate acestea, în unele state membre, OSC-urile și apărătorii drepturilor și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că libertatea lor de asociere este afectată de legislație, în special în ceea ce privește ordinea sau siguranța publică, preocupări care, în unele cazuri, au fost ridicate în fața instanțelor 104 . Obstacolele suplimentare raportate de părțile interesate se referă la legislația privind transparența 105 , combaterea terorismului 106 și combaterea spălării banilor 107 . Alte bariere raportate de societatea civilă includ măsuri disuasive, cum ar fi auditurile și investigațiile privind finanțarea 108 , precum și obstacole în calea accesului la finanțare 109 .

În majoritatea statelor membre, nu există proceduri speciale pentru raportarea și monitorizarea amenințărilor și a atacurilor 110 . Prin urmare, OSC-urile și apărătorii drepturilor joacă un rol esențial în monitorizarea și raportarea cu privire la spațiul civic 111 . De exemplu, Centrul Național pentru Drepturile Omului din Slovacia a documentat amenințările, intimidările, hărțuirile și restricționarea drepturilor cu care se confruntă societatea civilă care își desfășoară activitatea în domeniul protecției mediului, al drepturilor persoanelor LGBTIQ și al drepturilor femeilor, inclusiv al sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente 112 . În Finlanda, o OSC a dezvoltat instrumentul „Împreună împotriva urii” pentru a colecta date privind amenințările sau atacurile împotriva OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor 113 . În plus, platforma de cercetare online CIVICUS monitor 114 urmărește libertatea societății civile în 197 de țări și teritorii, iar Civic Space Watch 115 colectează constatările grupurilor din Europa cu privire la condițiile societății civile și identifică tendințele naționale și transeuropene.

Pentru a aborda atacurile fizice și online împotriva OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor din Franța, Ministerul de Interne monitorizează rapoartele privind actele ilegale comise împotriva acestor grupuri și poate pune în aplicare măsuri adecvate prin intermediul Serviciului său de protecție 116 . Luxemburg 117  și Țările de Jos 118 au pus în aplicare proiecte care permit apărătorilor străini ai drepturilor, care se află sub amenințare sau presiune în propria țară, să rămână în siguranță în aceste state timp de până la trei luni. Suedia a adoptat un plan național de acțiune pentru a aborda amenințările și ura împotriva, printre altele, a OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor 119 .

INDO și organismele de promovare a egalității depun, de asemenea, eforturi pentru a promova un mediu sigur și favorabil pentru OSC-uri la nivel național. INDO colaborează îndeaproape cu OSC-urile, de exemplu, prin formarea acestora 120 și prin acordarea de ajutor pentru a-și consolida capacitățile 121 . În Grecia, Comisia Națională pentru Drepturile Omului a susținut adoptarea unei propuneri legislative care să protejeze apărătorii drepturilor de atacuri, represalii și restricții ale drepturilor lor 122 .

3.2.Inițiativele UE de protejare a spațiului civic

UE a luat o serie de măsuri pentru a proteja OSC-urile și apărătorii drepturilor 123 . Instrumentele dezvoltate pentru a promova și a proteja democrația, statul de drept și drepturile fundamentale vizează crearea, susținerea și protejarea unui mediu favorabil pentru OSC-uri și apărătorii drepturilor.

În special, Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, ca parte a celui de al patrulea pilon, care se referă la sistemul de control și echilibru instituțional, include o evaluare a situației spațiului civic în toate statele membre și precizează că „[s]ocietatea civilă joacă [în egală măsură] un rol important în sistemul de control și echilibru” 124 și examinează evoluțiile legate de cadrul care validează societatea civilă. În 2022, Raportul privind statul de drept a emis recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la situația spațiului civic în unele cazuri 125 .

Inițiativa anti-SLAPP a Comisiei din 2022 introduce măsuri concrete pentru a proteja actorii implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive vor contribui, prin urmare, la crearea unui mediu sigur și favorabil pentru OSC-uri și apărătorii drepturilor 126 .

Propunerea referitoare la o nouă directivă privind infracțiunile împotriva mediului 127 confirmă faptul că persoanele, inclusiv membrii OSC-urilor, care raportează infracțiuni împotriva mediului ar trebui să beneficieze de sprijinul și asistența necesare în orice procedură penală. Apărătorii mediului fac, de asemenea, obiectul propunerii de directivă anti-SLAPP și al recomandării, în conformitate cu cerințele Convenției de la Aarhus 128 .

Propunerea de lege europeană privind libertatea mass-mediei va îmbunătăți funcționarea pieței interne a mass-mediei prin creșterea transparenței și abordarea denaturărilor pieței, consolidând astfel libertatea și pluralismul mass-mediei în toate statele membre și va garanta faptul că jurnaliștii și editorii pot lucra fără ingerințe 129 . În mod similar, recomandarea Comisiei referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei urmărește să asigure condiții de muncă mai sigure pentru profesioniștii din domeniul mass-mediei, fie online, fie offline 130 .

La inițiativa Parlamentului European 131 , Comisia lucrează, de asemenea, la o inițiativă legislativă privind recunoașterea transfrontalieră a asociațiilor în UE 132 . Această inițiativă se va concentra pe activitățile transfrontaliere ale asociațiilor, permițându-le să beneficieze pe deplin de piața unică și de drepturile lor fundamentale prevăzute în cartă.

Pe lângă măsurile juridice, Comisia protejează OSC-urile și apărătorii drepturilor prin luarea de măsuri de asigurare a respectării legislației împotriva măsurilor care îi afectează și care contravin dreptului Uniunii, inclusiv cartei 133 . Comisia a inițiat două acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei în legătură cu o lege privind finanțarea externă pentru societatea civilă 134 și cu un proiect de lege care incriminează ajutorul acordat solicitanților de azil 135 . Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în aceste două cauze au stabilit un precedent împotriva unor acte legislative similare și evidențiază rolul-cheie al Curții în protejarea spațiului civic și a drepturilor fundamentale în UE.

Angajamentul UE de a contribui la protejarea și facilitarea spațiului civic se reflectă, de asemenea, în acțiunea sa externă, inclusiv în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2020-2024) 136 . Acest lucru este subliniat, de asemenea, în orientările UE privind apărătorii drepturilor omului 137 .

Începând din 2015, Comisia a sprijinit mecanisme de protecție a apărătorilor drepturilor omului cei mai expuși riscurilor. Fondul de urgență al UE pentru apărătorii drepturilor omului 138 , prin granturi mici, oferă sprijin apărătorilor drepturilor omului. ProtectDefenders.eu 139 este o coaliție de OSC-uri care își desfășoară activitatea la nivel internațional pentru a primi, a prelucra și a răspunde cererilor de sprijin din partea apărătorilor drepturilor omului. Aceasta oferă un serviciu flexibil permanent de concepere a sprijinului, de la consolidarea capacităților și consiliere juridică și de securitate până la servicii de relocare și de adăpostire. Mecanismul pentru crize în materie de drepturi ale omului oferă granturi OSC-urilor cu scopul de a asigura supraviețuirea mișcărilor pentru drepturile omului în cele mai represive medii de funcționare 140 .

Comisia a finanțat, de asemenea, dezvoltarea CSO Meter 141 . Acesta evaluează deschiderea mediului societății civile din țările Parteneriatului estic în cadrul Instrumentului european de vecinătate 142 .

Pentru a proteja spațiul civic, UE a dezvoltat o cooperare și un dialog strânse cu organizațiile internaționale. În special, UE utilizează pe deplin standardele și cunoștințele elaborate de Consiliul Europei și de organismele sale de monitorizare. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat trei instrumente neobligatorii privind spațiul civic 143 . Comitetul director interguvernamental privind drepturile omului analizează impactul legislației, politicilor și practicilor naționale asupra activităților OSC-urilor și ale apărătorilor drepturilor și identifică cele mai bune practici pentru promovarea și protejarea spațiului civic. Consiliul de experți privind dreptul ONG-urilor urmărește punerea în aplicare a unei recomandări privind statutul juridic al ONG-urilor 144 și oferă consultanță cu privire la modul de aliniere a legislației și practicilor naționale la standardele europene 145 . În plus, Platforma pentru siguranța jurnaliștilor urmărește atacurile împotriva jurnaliștilor, indicând dacă acestea au fost inițiate de actori statali sau non-statali și gravitatea atacurilor 146 .

Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, un partener-cheie, în special mecanismele sale de monitorizare care se axează pe combaterea atacurilor, a hărțuirii, a incriminării și a campaniilor de denigrare care au afectat societatea civilă din întreaga lume în ultimii ani, inclusiv în UE 147 .

Cooperarea cu Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) este, de asemenea, esențială. ODIHR ajută autoritățile naționale să își îndeplinească angajamentele de a proteja apărătorii drepturilor omului prin monitorizarea capacității lor de a funcționa 148 și prin consolidarea capacităților prin educație și formare în domeniul drepturilor omului 149 .

4.Sprijinirea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor

Accesul la resurse financiare și libertatea de a le utiliza fac parte integrantă din dreptul la libertatea de asociere 150 . OSC-urile și apărătorii drepturilor au nevoie de resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini misiunile în mod eficace 151 . Mai multe state membre raportează că au sporit sprijinul financiar acordat OSC-urilor în general 152 și pentru a compensa impactul pandemiei de COVID-19 153 ; donatorii internaționali și UE au suplimentat în mod semnificativ aceste eforturi în ultimii ani 154 . Cu toate acestea, în întreaga UE, OSC-urile și apărătorii drepturilor depun eforturi importante pentru a-și finanța activitățile specifice, tendință agravată de pandemie și de criza actuală a costului vieții 155 , în special pentru funcția de susținere și promovare și cea de supraveghere.

4.1.Exemple privind modul în care statele membre sprijină actorii societății civile

O sursă principală de finanțare și de resurse pentru OSC-uri și apărătorii drepturilor provine de la statele membre. Toate statele membre alocă fonduri publice pentru OSC-uri la nivel național, regional și local și sunt disponibile numeroase programe de finanțare diferite. De exemplu, fondurile pentru OSC-urile din Estonia 158 , Letonia 159 , Lituania 160 și Malta 161 oferă sprijin instituțional pentru consolidarea capacităților OSC-urilor. În Finlanda, OSC-urile primesc finanțare de la stat din diverse surse, inclusiv venituri de la o întreprindere de stat care își desfășoară activitatea pe piața reglementată a jocurilor de noroc 162 . În unele state membre, cum ar fi Danemarca, Țările de Jos și Suedia, sunt disponibile fonduri publice pentru susținerea și promovarea drepturilor fundamentale 163 . Mai multe state membre oferă, de asemenea, finanțare pentru a acoperi, într-o anumită măsură, costurile administrative și de infrastructură ale OSC-urilor 164 .

Unele state membre oferă, de asemenea, sisteme de impozitare favorabilă pentru donațiile către OSC-uri 165 , care încurajează donațiile private. Majoritatea statelor membre permit OSC-urilor să primească subvenții, granturi și donații neimpozabile 166 . De exemplu, în Italia, donațiile către OSC-uri sunt deductibile din punct de vedere fiscal, iar în Cehia, OSC-urile sunt scutite de impozitul pe venit, de taxa de circulație și de impozitul pe bunuri imobile atunci când costurile sunt în scopuri organizaționale 167 .

Chiar și atunci când finanțarea este disponibilă, OSC-urile și apărătorii drepturilor raportează obstacole în accesarea acestor fonduri, inclusiv proceduri de solicitare sau de raportare și criterii de eligibilitate complexe, împovărătoare și care nu sunt întotdeauna transparente, precum și cererea ridicată de finanțare disponibilă 168 . O provocare suplimentară raportată de OSC-uri este finanțarea proiectelor pe termen scurt, care înlocuiește treptat finanțarea pe termen mai lung sau finanțarea pentru cheltuieli administrative 169 .

Mai multe state membre depun eforturi pentru a aborda astfel de provocări în ceea ce privește disponibilitatea, accesarea și sustenabilitatea finanțării. Acestea încearcă să asigure o distribuție echitabilă prin intermediul unor criterii transparente și prin publicarea cererilor de propuneri, astfel încât acestea să fie accesibile unui număr cât mai mare de persoane. De exemplu, în Spania, o distribuție echitabilă a fondurilor este asigurată printr-o legislație 170 care impune publicarea criteriilor de evaluare.

Majoritatea statelor membre intenționează, de asemenea, să simplifice și să accelereze accesul la finanțare, inclusiv prin digitalizare 171 . De exemplu, în Slovacia și Croația sunt create noi sisteme online pentru a simplifica procesele administrative de finanțare publică 172 . Între timp, în Slovenia, ratele forfetare și sumele forfetare sunt utilizate pentru a simplifica sistemul de finanțare.

În unele state membre, alte obstacole sunt cauzate de distribuirea politizată a finanțării publice, care exclude OSC-urile critice la adresa guvernului în beneficiul așa-numitelor GONGO (ONG-uri organizate de guvern) 173 . Astfel de obstacole pot fi practici care blochează accesul OSC-urilor la fondurile publice, considerând activitățile lor de susținere și promovare ca fiind activități politice 174 , ceea ce le afectează statutul de scutire de impozite 175 , precum și normele privind donațiile străine 176 . OSC-urile care își desfășoară activitatea în anumite domenii sensibile, cum ar fi drepturile persoanelor LGBTIQ și egalitatea de gen, inclusiv activitatea de susținere și promovare și cea din domeniul litigiilor strategice 177 , se confruntă cu o excludere suplimentară de la finanțarea publică 178 .

4.2.Sprijinul UE pentru actorii societății civile

4.2.1.Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV)

OSC-urile și apărătorii drepturilor s-au numărat întotdeauna printre beneficiarii programelor de finanțare ale Comisiei, completând astfel eforturile statelor membre. Cu un buget de 1,55 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, programul CEDV este cel mai mare fond pentru drepturi fundamentale în cadrul UE de până acum. Obiectivul său este de a proteja și a promova drepturile și valorile consacrate în tratatele UE, în cartă și în convențiile internaționale, prin sprijinirea OSC-urilor și a altor părți interesate la nivel local, regional, național și transnațional 179 .

Programul CEDV este alcătuit din diferite componente de finanțare. Noua componentă „Valorile Uniunii” sprijină OSC-urile, apărătorii drepturilor și alte părți interesate care promovează o cultură a valorilor în UE, bazată pe drepturile fundamentale, democrație și statul de drept. Sunt disponibile fonduri pentru consolidarea capacităților și creșterea gradului de conștientizare cu privire la cartă, precum și pentru activități care consolidează cunoștințele practicienilor, ale profesioniștilor din domeniul dreptului, ale OSC-urilor și ale organismelor independente din domeniul drepturilor omului pentru a se implica efectiv în litigii la nivel național și european, precum și pentru îmbunătățirea accesului la justiție și asigurarea respectării drepturilor prin formare, schimb de cunoștințe și schimburi de bune practici 181 . Finanțarea pentru consolidarea capacităților și litigii va fi majorată substanțial în cadrul programului de lucru pentru perioada 2023-2024.

Ca o nouă oportunitate în cadrul componentei „Valorile Uniunii”, Comisia a selectat intermediari ai OSC-urilor prin intermediul unei cereri deschise de propuneri. Aceste organisme vor oferi sprijin financiar OSC-urilor prin intermediul unui sistem de reacordare de granturi (prin care se transferă granturi din partea UE) pentru a consolida capacitatea unui număr mare de OSC-uri de la nivel local, care promovează și protejează valorile UE 182 . În plus, Comisia sprijină partenerii-cadru, cum ar fi rețelele europene, OSC-urile care își desfășoară activitatea la nivelul UE și grupurile de reflecție europene care își desfășoară activitatea în domeniul valorilor UE 183 . Comisia sprijină, în special, ENNHRI și mai multe rețele ale OSC-urilor, cum ar fi Civil Liberties Union (Uniunea pentru Libertăți Civile), European Center for Not-for-profit Law (ECNL) și Forumul civic european, care depun toate eforturi pentru a crea și a menține un spațiu civic favorabil.

De asemenea, OSC-urile au acces la o finanțare substanțială în cadrul celorlalte componente ale programului CEDV – egalitate, drepturi și egalitate de gen, combaterea violenței de gen și a violenței împotriva copiilor (Daphne), precum și implicarea și participarea cetățenilor, în cadrul cărora OSC-urile reprezintă aproape jumătate din beneficiari 184 . În 2021, programul CEDV a oferit finanțări în valoare de aproximativ 91,8 milioane EUR 185 . Această sumă a crescut la aproximativ 200 de milioane EUR în 2022 186 .

Pentru perioada de finanțare 2021-2027, a fost conceput un sistem de gestionare a riscurilor pentru toate etapele ciclului proiectului. Respectarea valorilor UE se aplică tuturor cererilor de propuneri și pe parcursul întregului ciclu al proiectului. Toți solicitanții și beneficiarii sunt supuși unui control periodic pentru a verifica respectarea valorilor UE în etapele de depunere a cererii, de evaluare și de implementare.

4.2.2.Sprijin în cadrul altor programe ale UE

În afară de CEDV, UE sprijină în mod semnificativ societatea civilă prin multe alte programe ale UE. Programul „Justiție” asigură accesul efectiv al publicului la justiție prin sprijinirea formării judiciare și acordă granturi OSC-urilor pentru a implementa proiecte în colaborare cu autoritățile judiciare 188 , cum ar fi proiectele de formare transfrontalieră privind dreptul Uniunii pentru practicienii din domeniul justiției. Programele de finanțare a cercetării și inovării, Orizont 2020 și succesorul său, Orizont Europa, sprijină, de asemenea, OSC-urile și apărătorii drepturilor într-o serie de domenii tematice 189 .

Programul Erasmus+ finanțează proiecte care promovează drepturile fundamentale și valorile UE. Erasmus+ oferă sprijin financiar structural (granturi de funcționare) OSC-urilor europene care își desfășoară activitatea în domeniul educației și formării sau al tineretului și propune, de asemenea, granturi anuale pentru acțiuni începând cu 2021 190 . În cele din urmă, Programul de capacitare a societății civile finanțează formarea societății civile pentru a crea discursuri de combatere a extremismului violent 191 .

În cadrul acțiunilor sale externe, UE a stabilit practici de lungă durată de finanțare, de implicare și de identificare a provocărilor cu care se confruntă societatea civilă prin intermediul unor programe tematice și geografice. Instrumentele geografice, cum ar fi Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI – Europa globală), oferă sprijin specific OSC-urilor prin intermediul pachetelor financiare regionale și naționale (programele „Facilitatea pentru societatea civilă”) pentru a consolida capacitățile OSC-urilor, pentru a consolida dialogul dintre stat și OSC-uri și pentru a promova un spațiu civic deschis. OSC-urile sunt, de asemenea, principalii beneficiari ai sprijinului acordat prin programul tematic pentru OSC-uri și prin programul tematic pentru drepturile omului și democrație din cadrul IVCDCI – Europa globală 192 .

5.Capacitarea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor

Societatea civilă este un partener activ și independent în sistemul drepturilor fundamentale al UE. UE și statele membre trebuie să recunoască rolul OSC-urilor și al apărătorilor drepturilor, să le permită să acționeze și să se asigure că există condițiile necesare pentru ca acestea să poată fi implicate în mod semnificativ în procesul decizional și în punerea în aplicare a politicilor naționale și ale UE care aduc beneficii democrațiilor noastre. O astfel de capacitare este esențială pentru un spațiu civic dinamic 193 și pentru a permite OSC-urilor și apărătorilor drepturilor să contribuie la elaborarea politicilor naționale și ale UE 194 . Cu toate acestea, multe părți interesate indică faptul că OSC-urile și apărătorii drepturilor întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesul la consultări și la dialogurile cu părțile interesate în unele state membre. Informațiile privind consultările deschise sau orientările clare privind accesul la acestea nu sunt întotdeauna disponibile.

5.1.Exemple privind modul în care statele membre capacitează actorii societății civile

Implicarea OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor este esențială pentru elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea legislației și a politicilor. Mai multe state membre au creat mecanisme de consultare pentru a se asigura că OSC-urile și apărătorii drepturilor se pot implica și au posibilitatea de a evalua modul în care măsurile propuse îi pot afecta pe aceștia, pe membrii acestora sau drepturile fundamentale în general.

Numeroase state membre colectează contribuții din partea OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor prin consultări publice deschise. De exemplu, în Spania, înainte de elaborarea legislației, au loc o consultare publică deschisă și o audiere publică în cadrul cărora OSC-urile își pot împărtăși cunoștințele și opiniile 197 . În mod similar, multe state membre facilitează participarea părților interesate prin intermediul platformelor de consultare online, care oferă informații cu privire la consultările în curs 198 . În Austria, elaborarea planului strategic național privind politica agricolă comună a fost sprijinită de un proces în care toată lumea a avut posibilitatea de a obține informații și de a aduce contribuții 199 .

În mai multe state membre, normele generale privind efectuarea evaluărilor impactului legislativ permit evaluarea impactului unei propuneri legislative asupra societății civile 200 . În unele state membre, aceasta este o obligație a legiuitorului. De exemplu, în Germania, trebuie evaluat întregul impact în materie de reglementare al proiectelor legislative elaborate de guvernul federal, inclusiv impactul acestora asupra spațiului civic 201 . În Letonia, impactul propunerilor asupra drepturilor omului, a valorilor democratice și a dezvoltării societății civile este evaluat ca fiind un impact orizontal 202 .

Structurile de dialog permanent sunt esențiale pentru sprijinirea dezvoltării societății civile 203 . Mai multe state membre implică OSC-urile și apărătorii drepturilor prin intermediul unor platforme și rețele dedicate, care le oferă un mecanism oficial pentru a contribui la punerea în aplicare și monitorizarea legislației și a politicilor. De exemplu, în Cehia, Consiliul pentru ONG-uri discută aspecte-cheie privind activitatea OSC-urilor și a participat la elaborarea strategiei de cooperare între administrația publică și ONG-uri. Este în curs de elaborare o metodologie pentru a facilita și mai mult participarea acestora 204 . În Finlanda a fost creat Consiliul consultativ pentru politica societății civile pentru a promova interacțiunea dintre guvern și societatea civilă 205 . În Irlanda, autoritățile locale pot intra în legătură cu grupurile comunitare, inclusiv cu OSC-urile, prin intermediul unei rețele de participare a publicului. Scopul principal al rețelei este de a permite membrilor să își exprime opiniile în cadrul structurilor oficiale de luare a deciziilor la nivel local 206 .

Mai multe state membre implică OSC-urile și apărătorii drepturilor prin intermediul unor platforme și rețele dedicate protejării drepturilor fundamentale ale unor grupuri specifice. De exemplu, în Grecia, OSC-urile participă la Consiliul național împotriva rasismului și intoleranței și cooperează cu Biroul raportorului național pentru probleme legate de traficul de persoane 207 . În Spania, OSC-urile participă la Consiliul pentru participarea femeilor, care desfășoară activități de promovare a egalității și a nediscriminării. De asemenea, OSC-urile participă la Consiliul național pentru persoanele cu handicap și la Consiliul pentru promovarea egalității de tratament și a nediscriminării persoanelor pe motive de origine rasială sau etnică 208 . În Portugalia, Consiliul economic și social oferă un forum de dialog între partenerii sociali și OSC-uri pe teme socioeconomice 209 .

INDO și organismele de promovare a egalității mențin contacte periodice cu OSC-urile și acționează ca o legătură între acestea și diferitele niveluri de guvernare. Acestea implică OSC-urile în consultări, comitete consultative, proiecte comune și evenimente de dialog. Majoritatea organismelor de promovare a egalității au integrat OSC-uri în organele lor de conducere 210 . Deși mai multe INDO și organisme de promovare a egalității vorbesc despre buna cooperare cu autoritățile, există în continuare provocări în ceea ce privește consultările transparente și în timp util, furnizarea de informații și implicarea sistematică a acestora, independent de propria inițiativă 211 . Un număr de patru state membre nu au înființat încă o INDO acreditată în conformitate cu Principiile ONU de la Paris 212 .

5.2.Acțiunea UE pentru capacitarea actorilor societății civile

Tratatele fondatoare ale UE recunosc importanța participării societății civile și a dialogului. Articolul 11 din TUE impune instituțiilor UE să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale UE. Articolul obligă, de asemenea, instituțiile să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă și să desfășoare consultări ample cu privire la noile inițiative. Articolul 15 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene obligă instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE să acționeze respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței, pentru a promova o bună guvernare și a asigura participarea societății civile.

Carta recunoaște dreptul la libertatea de exprimare și de informare (articolul 11) și dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de asociere (articolul 12). În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, CJUE a confirmat că dreptul la libertatea de asociere constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și pluraliste, întrucât permite cetățenilor să acționeze în mod colectiv în domenii de interes comun și să contribuie astfel la buna funcționare a vieții publice 213 .

Această recunoaștere a rolului-cheie al spațiului civic se reflectă în funcționarea UE și în politicile sale.

Implicarea în procesul de elaborare a politicilor

Începând din 2015, Agenda pentru o mai bună reglementare impune ca, la elaborarea inițiativelor legislative, să se ia în considerare impactul asupra drepturilor fundamentale, pe lângă impactul economic, social și de mediu în general 214 . Acest lucru impune instituțiilor UE să evalueze modul în care drepturile fundamentale sunt cel mai bine promovate și protejate în dosarele concrete și permite, de asemenea, OSC-urilor și apărătorilor drepturilor să observe modul în care impactul potențial al drepturilor fundamentale asupra societății civile este luat în considerare în procesul legislativ al UE. Mecanismele de consultare și dialog permit, de asemenea, OSC-urilor și apărătorilor drepturilor să își prezinte opiniile cu privire la legislația și politica UE pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor, de la elaborarea inițială a inițiativei până la negocierile dintre colegiuitori, Parlamentul European și Consiliu.

Actorii societății civile sunt parteneri importanți în elaborarea inițiativelor UE. Un exemplu recent este rolul jucat de OSC-uri în conturarea abordării UE privind inteligența artificială (IA) centrată pe factorul uman și de încredere 220 . Peste 160 de OSC-uri au contribuit la consultarea publică referitoare la Cartea albă privind inteligența artificială 221 . Acestea au adus o contribuție valoroasă la propunerea de regulament privind IA 222 , care vizează crearea unei piețe unice pentru o IA de încredere, sigură și care respectă drepturile fundamentale.

Printre alte exemple recente se numără propunerea de directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor 223 , pachetul anti-SLAPP 224 , propunerea de instituire a spațiului european al datelor privind sănătatea 225 , Recomandarea Comisiei privind protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor și a altor lucrători din domeniul mass-mediei 226 , precum și inițiativa legislativă de consolidare a rolului și a competențelor organismelor de promovare a egalității 227 . Consultările cu societatea civilă fac, de asemenea, parte integrantă din elaborarea și punerea în aplicare a acordurilor comerciale ale UE 228 . Comisia a creat Grupul de experți privind opiniile migranților în domeniul migrației, azilului și integrării, alcătuit din reprezentanți ai societății civile cu expertiză relevantă, pentru a oferi consiliere cu privire la politicile în materie de migrație.

Strategia UE privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 229  stabilește o consultare permanentă cu OSC-urile cu privire la punerea sa în aplicare. Această strategie implică, de asemenea, OSC-urile în multe dintre acțiunile sale, inclusiv în dialogul cu statele membre. Cadrul strategic al UE 230  pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pune un accent deosebit pe participarea, în special a societății civile rome, în toate etapele procesului de elaborare a politicilor.

Execuția fondurilor UE

În temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC) 231 , OSC-urilor și apărătorilor drepturilor li se pot încredința sarcini. În conformitate cu această legislație, statele membre trebuie să instituie mecanisme eficace pentru a se asigura că programele finanțate de UE 232 sunt concepute și implementate în conformitate cu dispozițiile relevante ale cartei. Obligația menționată face parte din condiția favorizantă orizontală privind aplicarea și implementarea eficace a cartei (denumită în continuare „condiția favorizantă orizontală”) 233 . Aceasta prevede, de asemenea, un „parteneriat” cu o serie de organisme regionale, locale și ale societății civile, cum ar fi organismele din domeniul drepturilor fundamentale. Statul membru implică aceste organisme pe tot parcursul elaborării, al implementării și al evaluării programelor, inclusiv prin participarea la un comitet responsabil cu monitorizarea implementării programelor de finanțare, în cadrul căruia se asigură o reprezentare echilibrată a partenerilor în cauză.

Statele membre iau tot mai multe măsuri pentru a implica OSC-urile în punerea în aplicare a condiției favorizante orizontale 234 . După caz, acestea trebuie să aloce resurse adecvate din fonduri pentru consolidarea capacității administrative a partenerilor sociali și a OSC-urilor 235 .

De exemplu, în Danemarca, OSC-urile și INDO au fost incluse în consultările bilaterale și publice organizate de autoritatea de management a programelor RDC. Acestea participă, de asemenea, la monitorizarea implementării tuturor programelor 236 . În România, autoritățile de management ale fiecărui program au înființat comitete de monitorizare care includ OSC-uri pentru toate programele 237 . În Cehia, OSC-urile se numără printre organismele care pregătesc, execută și monitorizează fondurile RDC. Acest lucru le permite să influențeze conținutul programelor și al cererilor de finanțare și să participe la evaluare și monitorizare, inclusiv conformitatea operațiunilor cu carta 238 .

Îmbunătățirea dialogurilor structurale

Pe lângă consultări, Comisia a creat mai multe mecanisme de dialog adaptate pentru a permite părților interesate, inclusiv OSC-urilor și apărătorilor drepturilor, să contribuie în mod regulat la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în domenii specifice. Dialogul structural cu societatea civilă are loc, de exemplu, prin intermediul forumurilor și al platformelor, care acoperă domenii de politică ample precum Forumul permanent al societății civile împotriva rasismului, Platforma pentru persoanele cu handicap 239 , Forumul european privind migrația 240 și Platforma UE privind politica în domeniul sănătății. Rețeaua UE pentru drepturile copiilor a fost înființată pentru a sprijini punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiei UE privind drepturile copilului. Platforma pentru drepturile victimelor a fost lansată în 2020 pentru a facilita dialogul și schimbul de bune practici și de informații între membrii săi, dintre care două treimi provin din societatea civilă 241 .

UE a instituit, de asemenea, dialoguri pe teme mai specifice, de exemplu Forumul societății civile pentru egalitatea persoanelor LGBTIQ, Platforma UE pentru incluziunea romilor și Monitorul civil al romilor 2025 242 , Forumul societății civile în materie de droguri 243 și Platforma UE a societății civile împotriva traficului de persoane. Forumul societății civile privind combaterea antisemitismului reunește reprezentanți ai Comisiei și ai comunităților evreiești, ai societății civile și ai altor părți interesate pentru a crea legături și a maximiza efectul acțiunii comune. În calitate de semnatare ale Codului de bune practici privind dezinformarea și de membri ai grupului operativ permanent al codului, OSC-urile oferă consultanță de specialitate cu privire la o mai bună înțelegere a discursurilor emergente privind dezinformarea sau la elaborarea unor rezultate-cheie, cum ar fi indicatorii pentru măsurarea impactului codului asupra dezinformării în UE 244 .

Societatea civilă este, de asemenea, un partener-cheie al UE în promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept. La elaborarea rapoartelor anuale privind statul de drept, Comisia organizează reuniuni cu părțile interesate, cum ar fi rețelele europene, OSC-urile naționale și europene și organizațiile profesionale 245 . OSC-urile și apărătorii drepturilor oferă, de asemenea, contribuții scrise la rapoarte. Acest lucru este esențial pentru o evaluare în cunoștință de cauză a domeniilor vizate de rapoarte, și anume sistemele de justiție, sistemele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Un dialog periodic cu societatea civilă 246 și grupuri consultative interne 247 au loc, de asemenea, cu privire la chestiunile comerciale ale UE, iar grupurile de dialog civil ajută Comisia să mențină un dialog periodic cu privire la toate chestiunile legate de politica agricolă comună 248 . De asemenea, Comisia menține un dialog civil structurat cu OSC-urile care își desfășoară activitatea în domeniul handicapului, al excluziunii sociale și al sărăciei 249 , precum și în sectoarele culturale și creative 250 .

O oportunitate semnificativă de a face schimb de informații cu societatea civilă și cu apărătorii drepturilor omului în cadrul acțiunii externe a UE este Forumul anual UE-ONG-uri privind drepturile omului, organizat în comun de Serviciul European de Acțiune Externă, de Comisie și de organizația-umbrelă a societății civile „Human Rights and Democracy Network” (Rețeaua pentru drepturile omului și democrație – HRDN). Acest eveniment reunește sute de OSC-uri, apărători ai drepturilor omului și reprezentanți ai ONU și ai instituțiilor UE pentru a discuta cele mai presante chestiuni legate de drepturile omului 251 .

Principala platformă a UE pentru dialogul structural dintre UE și rețelele de OSC-uri pe teme de dezvoltare, inclusiv pe teme legate de un mediu favorabil pentru societatea civilă din țările partenere ale UE, este Forumul politic privind dezvoltarea (FPD).

La nivelul țărilor partenere ale UE, sprijinul pentru societatea civilă este încadrat de 110 foi de parcurs specifice fiecărei țări pentru cooperarea cu organizațiile societății civile; strategia UE și strategiile statelor membre pentru colaborarea cu societatea civilă, care reflectă principalele priorități ale UE, inclusiv un accent sporit pe sprijinirea unui mediu favorabil pentru societatea civilă. Noua generație de foi de parcurs se axează, în plus, pe includerea societății civile, inclusiv a organizațiilor de femei, de tineret și a celor locale, în dialogul politic la nivel național.

6.Concluzie

Societatea civilă este o parte esențială a democrațiilor noastre și un instrument indispensabil pentru punerea în practică a valorilor fundamentale pe care se întemeiază UE. OSC-urile și apărătorii drepturilor sunt parteneri de neprețuit pentru ca drepturile fundamentale să devină o realitate în viața oamenilor. Aceștia au dat dovadă în mod constant de o mare putere și o rezistență extraordinară în circumstanțe foarte dificile, în special în timpul crizelor recente.

Prin urmare, este necesar un efort susținut și comun din partea statelor membre și a UE pentru a se asigura că OSC-urile și apărătorii drepturilor pot funcționa într-un mediu favorabil, ca parteneri-cheie pentru protejarea democrațiilor noastre, inclusiv împotriva autocraților străini care vizează propriile noastre țări 252 .

Prezentul raport arată că statele membre și UE iau, în grade diferite, măsuri pentru protejarea, sprijinirea și capacitarea actorilor societății civile. Acesta prezintă, de asemenea, gama de oportunități de care dispun OSC-urile și apărătorii drepturilor, în calitate de parteneri valoroși ai factorilor de decizie, pentru a-și face cunoscute opiniile cu privire la legislație și la elaborarea politicilor. În același timp, există în continuare numeroase provocări.

După cum au subliniat OSC-urile 253 , Parlamentul European 254 și Conferința privind viitorul Europei 255 , trebuie să ne intensificăm eforturile în vederea creării unui spațiu civic favorizant și capabil să responsabilizeze, prin măsuri concrete și specifice, adaptate la caracteristicile specifice ale OSC-urilor și ale apărătorilor drepturilor. Provocările cu care se confruntă OSC-urile și apărătorii drepturilor și răspunsurile necesare pot varia în funcție de situația națională și de subiect. Cu toate acestea, obiectivul comun al UE ar trebui să rămână același: protejarea, sprijinirea și capacitarea OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor.

Comisia salută angajamentul ferm și contribuțiile actorilor societății civile, ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale statelor membre, precum și ale Comitetului Economic și Social European și ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale la elaborarea prezentului raport. Acest lucru oferă o bază solidă pentru continuarea colaborării pe această temă.

Comisia încurajează alte instituții ale UE, statele membre și părțile interesate să utilizeze prezentul raport pentru a discuta constatările sale și pentru a iniția un dialog privind spațiul civic în UE. În special, Comisia încurajează Parlamentul European și Consiliul să poarte o discuție specifică cu privire la constatările raportului. Pentru a sprijini această dezbatere, Comisia va lansa un dialog specific cu părțile interesate printr-o serie de seminare tematice privind protejarea spațiului civic, concentrându-se asupra modului în care UE își poate dezvolta în continuare rolul de protejare, sprijinire și capacitare a OSC-urilor și a apărătorilor drepturilor pentru a aborda provocările și oportunitățile identificate în prezentul raport. Aceste seminare ar putea examina teme precum protejarea spațiului civic digital, modalități de a direcționa mai bine finanțarea UE și finanțarea națională pentru a sprijini OSC-urile și apărătorii drepturilor, precum și modalități de capacitare a spațiului civic pentru a ne consolida reziliența democratică. Rezultatul acestei dezbateri va fi prezentat și discutat în cadrul unei mese rotunde europene la nivel înalt care va fi organizată în 2023.

(1)

Articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

(2)

Articolul 51 alineatul (1) din cartă.

(3)

Atunci când statele membre adoptă acte cu putere de lege într-un domeniu în care UE nu are competență și în care nu există dreptul Uniunii, acestea nu pun în aplicare dreptul Uniunii, iar carta nu le este aplicabilă. Cu toate acestea, multe dintre drepturile fundamentale consacrate în cartă sunt, de asemenea, prevăzute în jurisprudența și constituțiile naționale, precum și în Convenția europeană a drepturilor omului la care au aderat toate statele membre.

(4)

COM(2020) 711 final. Strategia privind carta se axează pe acțiuni care urmăresc patru direcții: 1) asigurarea aplicării efective a cartei de către statele membre; 2) consolidarea rolului organizațiilor societății civile, al apărătorilor drepturilor omului și al practicienilor din domeniul justiției; 3) încurajarea utilizării cartei drept punct de reper pentru instituțiile UE și 4) consolidarea conștientizării de către cetățeni a drepturilor care le sunt conferite de cartă.

(5)

 Pentru primul raport tematic, a se vedea  Protejarea drepturilor fundamentale în era digitală  – Raportul anual pe 2021 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE; COM(2021) 819 final.

(6)

  https://ec.europa.eu/info/departments/justice-and-consumers/justice-and-consumers-funding-tenders/funding-programmes/citizens-equality-rights-and-values-programme_ro .

(7)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/justice-programme_ro .

(8)

În cadrul  cererii de propuneri de granturi pentru acțiuni în sprijinul proiectelor transnaționale privind formarea judiciară în domeniul dreptului civil, al dreptului penal sau al drepturilor fundamentale , Comisia a pus la dispoziție aproximativ 5 milioane EUR pentru a sprijini proiecte de formare în materie de drept civil, drept penal și drepturi fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Cartă, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor.

(9)

COM(2022) 518 final.

(10)

  https://e-justice.europa.eu/european-training-platform/home_en .

(11)

  https://e-justice.europa.eu/37134/RO/member_states_best_practices_on_the_charter .

(12)

  https://e-justice.europa.eu/459/RO/fundamental_rights_interactive_tool .

(13)

 Aceasta acoperă o gamă largă de informații privind carta, inclusiv jurisprudența instanțelor naționale care face referire la cartă. Agenția a pus la dispoziție acest instrument și într-o aplicație Charter-app revizuită. Instrumentele agenției sunt disponibile la adresa: https://fra.europa.eu/en/eu-charter/fra-charter-resources . 

(14)

  #RightHereRightNow (europa.eu) . Campania s-a desfășurat în perioada decembrie 2021-decembrie 2022 pe platformele de comunicare socială și prin intermediul evenimentelor de presă. Partenerii-cheie au inclus OSC-uri, instituții naționale pentru drepturile omului și organismele de promovare a egalității, FRA și alte organisme și agenții ale UE.

(15)

  https://e-justice.europa.eu/512/RO/your_rights .

(16)

  https://ec.europa.eu/info/aid-development-cooperation-fundamental-rights/your-rights-eu/eu-charter-fundamental-rights_ro .

(17)

În sensul prezentului raport, organizațiile societății civile sunt definite ca organizații neguvernamentale și instituții ale societății civile, care activează în domeniul drepturilor fundamentale și care sunt organisme sau organizații autonome voluntare înființate pentru a urmări obiectivele în esență non-profit ale fondatorilor sau ale membrilor lor. A se vedea articolul 10 din Regulamentul (CE) nr.  168/2007 al Consiliului privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Recomandarea CM/Rec(2007)14 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind statutul juridic al organizațiilor neguvernamentale din Europa . A se vedea, de asemenea, Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului , în temeiul căreia conceptul de „apărători ai drepturilor omului” nu se limitează la OSC-urile din domeniul drepturilor omului, ci poate include și persoane și alte grupuri. În dreptul Uniunii, „apărătorii drepturilor omului” sunt definiți ca „persoane, grupuri și organe ale societății care promovează și protejează drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute”, Orientările Uniunii Europene privind apărătorii drepturilor omului (2008), p. 2. 

(18)

În sensul prezentului raport, se consideră că „apărători ai drepturilor” înseamnă, pe lângă OSC-uri, și INDO, organismele de promovare a egalității și instituțiile de mediere. Acestea nu includ alte organisme independente, cum ar fi autoritățile pentru protecția datelor, nici partidele politice sau sindicatele.

(19)

Astfel cum s-a recunoscut și în Concluziile Consiliului privind consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană din 5 martie 2021, pp. 3, 11.

(20)

 A se vedea Parteneriatul european pentru democrație, Repression and Resilience: Diagnosing closing space mid-pandemic (Represiune și reziliență: Diagnosticarea restrângerii spațiului la mijlocul pandemiei) (2021), p. 9. A se vedea, de asemenea, FRA, Europe’s civil society: still under pressure – 2022 update (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune – actualizare pentru anul 2022) (2022) și Nota de orientare a ONU, Protection and Promotion of Civic Space (Protejarea și promovarea spațiului civic) (2020). Deși anumite măsuri vizează în mod direct OSC-urile cu scopul de a le pune în pericol activitățile, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna și poate fi o consecință negativă nedorită a măsurilor cu scop legitim, în special atunci când punerea în aplicare nu este proporțională.

(21)

 A se vedea Comitetul Economic și Social European, Răspunsul organizațiilor societății civile la pandemia de COVID-19 și măsurile restrictive adoptate în consecință în Europa  (2021).

(22)

  https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news/civil-society-organisations-helm-volunteer-assistance-ukrainian-civilians  

(23)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 12.

(24)

A se vedea Forumul civic european, Towards vibrant European civic and democratic space (Către un spațiu civic și democratic european dinamic) (2022), p. 11. Aproape jumătate dintre noile măsuri luate în statele membre pentru a sprijini și a proteja victimele violenței partenerului intim și copiii acestora pe durata măsurilor de limitare a mișcării persoanelor au fost puse în aplicare de OSC-uri; a se vedea Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați The Covid-19 pandemic and intimate partner violence against women in the EU (Pandemia de COVID-19 și violența în cuplu împotriva femeilor în UE) (2021), p. 18. În Polonia, 15,8 % dintre OSC-uri au desfășurat activități suplimentare pentru a-și ajuta mai bine beneficiarii în timpul pandemiei, iar în Portugalia, OSC și apărătorii drepturilor au diseminat informații privind vaccinarea în comunitățile greu accesibile. Astfel, 600 000 de cetățeni străini au fost vaccinați, indiferent de statutul de migrație al acestora. A se vedea „FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 4.

(25)

A se vedea Comunicarea comună „Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte” , JOIN(2020) 8 final.

(26)

Pentru o imagine de ansamblu a diferitelor tipuri de sprijin pentru societatea civilă în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a se vedea FRA, Europe’s civil society: still under pressure – 2022 update (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune – actualizare pentru anul 2022) (2022), pp. 45-50.

(27)

  https://missingchildreneurope.eu/ukraine/ .

(28)

Platforma UE privind politica în domeniul sănătății reunește peste 5 000 de participanți activi din peste 80 de rețele, cum ar fi grupuri de pacienți și organizații ale profesioniștilor din domeniul sănătății, autorități din statele membre și Comisie. Comisia a sprijinit rețeaua în ceea ce privește identificarea și asigurarea finanțării pentru inițiativele OSC-urilor axate pe sprijinul acordat refugiaților și pacienților ucraineni în chestiuni precum sănătatea mintală și nevoile psihologice. În plus, premiul UE în domeniul sănătății a sensibilizat publicul cu privire la rolul OSC-urilor, al orașelor și al școlilor în consolidarea democrației participative și a cetățeniei active în domeniul sănătății publice.

(29)

A se vedea Declarația politică a Conferinței ministeriale privind răspunderea pentru Ucraina , punctele 13 și 14, Eurojust, Guidelines for Civil Society Organisations on Documenting International Crimes and Human Rights Violations for Criminal Accountability Purposes (Orientări pentru organizațiile societății civile privind documentarea infracțiunilor internaționale și a încălcărilor drepturilor omului în scopul răspunderii penale) (2022). Mai multe organizații ale societății civile ucrainene care se axează pe documentarea crimelor de război și pe comunicarea cu privire la acestea (care fac parte din  5 am Coalition ) primesc granturi din partea proiectelor UE/finanțate de UE.

(30)

  FRA, Europe's civil society: still under pressure – 2022 update (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune – actualizare pentru anul 2022) (2022).

(31)

Deși carta nu este strict aplicabilă în relațiile externe ale UE în temeiul articolului 51 alineatul (1), dispozițiile sale sunt obligatorii pentru instituțiile și organismele UE, inclusiv pentru departamentele responsabile cu relațiile externe ale UE, în toate activitățile lor. În plus, indiferent de contextul juridic și politic diferit în cadrul acțiunii interne și externe, aceste departamente au o experiență îndelungată în ceea ce privește colaborarea cu OSC-urile și cu apărătorii drepturilor, precum și protejarea, monitorizarea și menținerea unui dialog cu acestea.

(32)

Raportul din 2022 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană; COM(2022) 500 final.

(33)

COM(2020) 790 final.

(34)

  https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/eu-justice-scoreboard_ro .

(35)

A se vedea FRA, Challenges facing civil society organisations working on human rights in the EU (Provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care activează în domeniul drepturilor omului în UE) (2018), FRA, Protecting civic space in the EU (Protejarea spațiului civic în UE) ( 2021) și FRA, Europe's civil society: still under pressure – 2022 update (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune – actualizare pentru anul 2022) (2022). A se vedea, de asemenea, https://fra.europa.eu/fr/cooperation/civil-society/civil-society-space .

(36)

  Report on the final outcome of the Conference on the Future of Europe (Raport privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei); a se vedea în special: „Includerea societății civile... în procesul de participare a cetățenilor” (propunerea 36, p. 79, punctul 5); „Furnizarea unui sprijin structural consolidat, financiar și de altă natură, pentru societatea civilă, în special pentru societatea civilă tânără... Acest lucru ar putea fi realizat prin... și printr-o strategie dedicată societății civile” (punctul 8); „Consolidarea cooperării dintre legiuitorii Uniunii și organizațiile societății civile pentru a utiliza legătura dintre factorii de decizie și cetățeni, pe care o constituie organizațiile societății civile” (punctul 10); „Reformarea modului de funcționare a Uniunii Europene printr-o mai bună implicare a partenerilor sociali și a societății civile organizate” (propunerea 39.6, p. 83); „Partenerii sociali și societatea civilă organizată ar trebui să fie mai bine incluse în procesul decizional, având în vedere importanța în viața democratică europeană” (propunerea 40.5, p. 84).

(37)

22 dintre cele 27 de state membre au răspuns la consultarea specifică.

(38)

  https://fra.europa.eu/en/cooperation/civil-society .

(39)

Raportul se bazează pe rapoarte recente privind spațiul civic și societatea civilă din partea Parlamentului European , a Comitetului Economic și Social European , a FRA (a se vedea nota de subsol 35), a Organizației Națiunilor Unite și a Consiliului Europei .

(40)

Rezultatele celor patru consultări specifice au fost evaluate și rezumate de FRA. A se vedea  rapoartele de sinteză ale consultărilor și răspunsurile individuale la consultări ale  statelor membre  și ale  părților interesate .

(41)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 2. De asemenea, INDO își stabilesc prioritățile în cadrul activității lor în funcție de situația națională și de nevoile cele mai presante, în timp ce organismele de promovare a egalității se concentrează pe punerea în aplicare a legislației în materie de egalitate și nediscriminare (raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 6).

(42)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 8. În Suedia, o OSC a desfășurat un proiect finanțat de stat, prin care informa saloanele de masaj cu privire la riscul de violență împotriva femeilor legat de prostituție și de traficul de persoane. Proiectul a creat o etichetă pentru saloanele de masaj, i-a educat pe cei implicați și a produs materiale informative pentru analize de risc și acțiuni de politică în cadrul întreprinderilor mari (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 2).

(43)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), pp. 5 și 6;

(44)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 4. De exemplu, Fridays for Future este o mișcare mondială de grevă pentru climă organizată și condusă de tineri, care a început în Suedia. Mișcarea furnizează informații cu privire la problemele climatice și oferă resurse și sprijin persoanelor care doresc să influențeze procesul de elaborare a politicilor prin demonstrații și greve similare, https://fridaysforfuture.org .

(45)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 6.

(46)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 8.

(47)

De exemplu, calitatea de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite implică un dialog cu OSC-urile, în cadrul căruia guvernele colaborează în mod activ cu OSC-urile cu privire la aspecte legate de drepturile omului și le permit să se implice în activitatea Consiliului (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 6). Consiliul Europei încurajează raportarea și participarea OSC-urilor; a se vedea, de exemplu, manualul Working with the Council of Europe: a practical guide for civil society (Colaborarea cu Consiliul Europei: un ghid practic pentru societatea civilă), precum și: https://www.coe.int/en/web/anti-human-trafficking/role-of-ngos , https://www.coe.int/en/web/minorities/role-of-ngos , https://www.coe.int/en/web/istanbul-convention/ngo și https://www.coe.int/en/web/european-commission-against-racism-and-intolerance/civil-society .

(48)

De exemplu, în ultimii ani, OSC-urile au atras atenția asupra tragediei migranților dispăruți, subliniind, în același timp, necesitatea de a-i identifica și de a le restabili demnitatea. Consiliul Europei a solicitat acțiuni imediate în acest sens, iar viitorul cadru de interoperabilitate al sistemelor informatice la scară largă ale Uniunii va contribui în mod semnificativ la găsirea unei soluții.

(49)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 6.

(50)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 10.

(51)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 8.

(52)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 4. cu referire la Tribunalul districtual din Haga, 5 februarie 2020 (ECLI:NL:RBDHA:2020:865, punctul 5.1). De asemenea, o OSC a introdus o acțiune în justiție, susținând că statul trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în vederea protejării dreptului la viață și la viața privată și de familie (Curtea Supremă a Țărilor de Jos, 20 decembrie 2019, ECLI:NL:HR:2019:2007).

(53)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 7. INDO din Lituania a efectuat investigații legate de acordarea de asistență victimelor violenței domestice și de furnizarea de servicii psihologice persoanelor din instituțiile de asistență socială; „FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 9.

(54)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 3.

(55)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 7.

(56)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 5.

(57)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 5. În Croația, OSC-urile contribuie la Consiliul pentru dezvoltarea societății civile și la Consiliul pentru drepturile omului, precum și la grupurile de lucru la nivel de experți responsabile cu elaborarea documentelor de politică națională (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 5).

(58)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 5; planurile de acțiune sunt necesare ca parte a apartenenței acestora la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă, printre ai cărui membri se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia, Spania, Suedia; https://www.opengovpartnership.org/policy-area/civic-space-and-enabling-environment/ .

(59)

Regulamentul (UE) 2017/2394 din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004.

(60)

Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a emis mai multe alerte care au condus la luarea de măsuri de către autoritățile de protecție a consumatorilor din UE împotriva WhatsApp și TikTok ( https://www.beuc.eu/publications/consumer-groups-file-complaint-against-whatsapp-unfairly-pressuring-users-accept-its/html , https://www.beuc.eu/tiktok ) . Prima sa alertă împotriva practicilor neloiale ale companiilor aeriene a avut ca rezultat angajamentul a 16 mari companii aeriene de a furniza informații mai bune și de a rambursa rapid banii pasagerilor atunci când zborurile sunt anulate ( https://www.beuc.eu/publications/beuc-reports-major-airlines-breaching-passenger-rights-and-calls-industry-investigation/html , https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/consumer-rights-and-complaints/enforcement-consumer-protection/coordinated-actions/air-travel_en ).

(61)

Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(62)

Calificarea asociațiilor, a organizațiilor și a altor entități juridice care au un interes legitim (și anume în asigurarea respectării dispozițiilor directivei menționate) este definită în conformitate cu criteriile prevăzute în legislația națională relevantă. În plus, aceste entități pot iniția proceduri judiciare și/sau administrative numai cu aprobarea reclamantului.

(63)

Regulamentul (UE) 2021/1767 din 6 octombrie 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului.

(64)

Propunere de directivă privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE, COM(2021) 851 final. De asemenea, Comisia a adoptat o comunicare pentru a facilita accesul la justiție în probleme de mediu pentru persoane fizice și ONG-uri, COM(2020) 643. O hotărâre recentă a CJUE confirmă faptul că Convenția de la Aarhus, coroborată cu carta, impune statelor membre obligația de a asigura o protecție jurisdicțională efectivă și de a permite asociațiilor de mediu să verifice în fața instanțelor naționale respectarea anumitor norme ale dreptului UE în materie de mediu (8 noiembrie 2022, Deutsche Umwelthilfe eV/Bundesrepublik Deutschland, C-873/19, EU:C:2022:857).

(65)

Propunere de directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937, COM(2022) 71, care prevede, de asemenea, consultarea părților interesate și a OSC­urilor.

(66)

Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, care, în considerentul 62, invită statele membre să colaboreze îndeaproape cu organizațiile societății civile care sprijină victimele criminalității.

(67)

Articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2012/29/UE.

(68)

Articolul 24 din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului.

(69)

SWD/2021/324 final, p. 10, cu referire la Belgia, Franța, Germania, Grecia și Spania, care combină serviciile furnizate direct de stat cu cele furnizate de OSC-uri.

(70)

Articolul 27 alineatul (3) și articolele 40 și 41 din propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, COM(2022) 105 final.

(71)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_11_4 .

(72)

De exemplu, articolul 2.2.4 din anexa 1 la C(2018) 6550 impune statelor membre să se consulte cu părțile interesate de la nivel național, în special cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap, și să acorde atenția cuvenită opiniei părților interesate cu privire la site-urile web specifice care trebuie monitorizate.

(73)

Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 și articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

(74)

Articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2007, articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1177/2010, articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 181/2011 și anexa III la Regulamentul (UE) 2021/782. Începând din iunie 2023, operatorii feroviari vor fi obligați să se consulte periodic cu aceste organizații reprezentative ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă cu privire la standardele de calitate pentru asistența acordată persoanelor cu handicap.

(75)

Regulamentul (UE) 2016/679, articolul 80.

(76)

Directiva (UE) 2016/680, articolul 55.

(77)

Propunere de Regulament privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE, COM(2020) 825 final. Atunci când evaluează riscurile sistemice și măsurile de atenuare, DSA încurajează furnizorii de platforme online foarte mari să colaboreze cu: (i) parteneri ai societății civile, inclusiv prin instituirea unor coduri de conduită, pentru a sprijini aplicarea corespunzătoare a normelor; și (ii) OSC-urile care desfășoară activități de cercetare științifică, având în vedere rolul lor de a contribui la detectarea, identificarea și înțelegerea riscurilor sistemice în UE.

(78)

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele pentru organismele de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă și de eliminare a articolului 20 din Directiva 2006/54/CE și a articolului 11 din Directiva 2010/41/UE, COM(2022)688; Propunere de directivă a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității în domeniul egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, al egalității de tratament în domeniul încadrării în muncă și al ocupării forței de muncă, indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, al egalității de tratament între femei și bărbați în domeniul securității sociale și privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, precum și eliminarea articolului 13 din Directiva 2000/43/CE și a articolului 12 din Directiva 2004/113/CE, COM(2022)689.

(79)

  https://home-affairs.ec.europa.eu/networks/european-union-internet-forum-euif_en .

(80)

  https://ec.europa.eu/home-affairs/networks/radicalisation-awareness-network-ran/about-ran_en#who-are-we . Rețeaua include reprezentanți ai societății civile, asistenți sociali, lucrători de tineret, profesori, profesioniști din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților locale, funcționari ai poliției și funcționari din penitenciare implicați în prevenirea și combaterea extremismului violent și în reabilitarea și reintegrarea extremiștilor violenți.

(81)

OSC-urile și apărătorii drepturilor dezvoltă tot mai multe instrumente pentru a-și proteja drepturile prevăzute de cartă, în special drepturile la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informații, și la libertatea de întrunire pașnică și de asociere, a se vedea European Center for Not-for-Profit Law Stichting – ECNL, European Foundation Centre (Centrul European al Fundațiilor – EFC) și Donors and Foundations Networks in Europe (Rețelele de donatori și fundații din Europa – DAFNE), How to Use EU Law to Protect Civic Space  (Modul de utilizare a dreptului Uniunii pentru a proteja spațiul civic) (2020).

(82)

Astfel cum a recunoscut Comisia în Strategia privind carta, Parlamentul European [Rezoluția 2021/2103 (INI) și Rezoluția privind inițiativa legislativă 2020/2026 (INL)] și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea din 18 iunie 2020, Comisia/Ungaria, C-78/18, EU:C:2020:476, punctul 113.

(83)

A se vedea Consiliul Europei, Recomandarea CM/Rec(2018)11 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind necesitatea consolidării protecției și promovării spațiului societății civile în Europa și Rezoluția 53/144 a Adunării Generale a ONU Declarația privind drepturile și responsabilitățile indivizilor, grupurilor și organelor societății de promovare și protejare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale universal recunoscute (articolul 2).

(84)

A se vedea rapoartele FRA – nota de subsol 35 . De asemenea, Nota de orientare a ONU, Protection and Promotion of Civic Space (Protejarea și promovarea spațiului civic) (2020) , p. 8.

(85)

  Consultarea FRA din 2022 privind carta : Întrebarea (G) Obstacole în ceea ce privește „Spațiu sigur și protecție”. A se vedea, de asemenea, sondajul FRA privind Spațiul civic – experiențele organizațiilor în 2018 și 2019 .

(86)

De exemplu, părțile interesate au raportat că OSC-urile au fost ținta unor discursuri negative ale funcționarilor publici în Slovenia (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, pp. 23-24), a campaniilor de denigrare și de dezinformare în Croația (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Croația, p. 26) și a atacurilor verbale ale personalităților publice în Slovacia (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Slovacia, p. 23). În Ungaria, comunitatea LGBTIQ și anumite OSC-uri se plâng de faptul că sunt vizate de campanii guvernamentale de denigrare (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Ungaria, p. 30).

(87)

De exemplu, în ceea ce privește Grecia, ONG-urile au făcut referire la o lege din 4 septembrie 2021 care incriminează anumite activități ale OSC-urilor, în special ale celor implicate în misiuni de căutare și salvare pe mare (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Grecia, p. 22).

(88)

SLAPP sunt proceduri judiciare în mod clar nefondate sau abuzive inițiate de obicei de persoane puternice, grupuri de lobby, corporații și organisme de stat împotriva celor implicați în protejarea interesului public. Scopul constă în cenzurarea, intimidarea și reducerea la tăcere a criticilor, împovărându-i cu costul unei apărări în instanță. A se vedea propunerea de directivă privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive, COM(2022) 177 final, și Raportul din 2022 privind statul de drept (pp. 21, 26), în care se raportează că acest fenomen ia amploare în UE și reprezintă una dintre provocările cu care se confruntă OSC-urile.

(89)

FRA, Europe’s civil society: still under pressure – 2022 update (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune – actualizare pentru anul 2022) (2022), p. 21, enumeră migrația, protecția mediului, drepturile femeilor, drepturile persoanelor LGBTIQ, combaterea rasismului și drepturile copiilor ca fiind sensibile. A se vedea, de asemenea, Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 8, Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE, pp. 15-16. De exemplu, în Polonia, persoanele LGBTIQ și ONG-urile continuă să fie vizate de proiecte de inițiative legislative (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Polonia, p. 29). În Italia, grupurile societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor migranților sunt vizate în special de restrângerea spațiului civic (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Italia, p. 25).

(90)

A se vedea Raportul din 2022 privind statul de drept, comunicare, p. 24; Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 10; de asemenea, ENNHRI, Situația statului de drept în Uniunea Europeană (2022).

(91)

INDO au raportat, de asemenea, că sunt ținta unor rapoarte sau campanii mass-media negative, că sunt vizate de acțiuni în justiție legate de activitatea lor și că trebuie să raporteze incidentele poliției. O INDO a raportat că sediul său a fost atacat [FRA, Strong and effective national human rights institutions – challenges, promising practices and opportunities (Instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului solide și eficiente – provocări, practici promițătoare și oportunități) (2019), p. 45]. A se vedea, de asemenea, ENNRHI,  2020 Guidelines on support for NHRIs under threat (Orientările din 2020 privind sprijinirea INDO aflate în pericol) (2020).

(92)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 6. De exemplu, în Ungaria persistă preocupări legate de independența comisarului pentru drepturile fundamentale (Raportul din 2022 privind statul de drept, comunicare, p. 24).

(93)

De exemplu, în Lituania, au fost exprimate preocupări cu privire la faptul că lipsa resurselor și noile proiecte legislative ar putea afecta capacitatea Biroului Ombudsmanilor Parlamentari de a-și îndeplini mandatul (Raportul din 2022 privind statul de drept, comunicare, p. 24). A se vedea, de asemenea, Raportul din 2022 privind statul de drept, recomandările adresate Croației și Poloniei.

(94)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 7. A se vedea, de asemenea, Equinet, Legislating for stronger, more effective equality bodies (Legiferarea pentru organisme de promovare a egalității mai puternice și mai eficace) (2021).

(95)

Recomandarea (UE) 2018/951 a Comisiei din 22 iunie 2018 privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității (considerentul 21). A se vedea și nota de subsol 78.

(96)

Potrivit CIVICUS Monitor, https://monitor.civicus.org/ , spațiul civic este considerat: (i) deschis în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Suedia; (ii) ca fiind restrâns în Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Malta, România, Slovacia, Slovenia, Spania; și (iii) obstrucționat în Ungaria, Polonia.

(97)

Raportul din 2022 privind statul de drept, comunicare, p. 25.

(98)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 12. Raportul din 2022 privind statul de drept, comunicare, p. 25.

(99)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 12; Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Germania, p. 25.

(100)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), pp. 18 și 19;

(101)

Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Bulgaria, p. 25.

(102)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 12.

(103)

  https://oikeusministerio.fi/en/-/an-autonomous-and-dynamic-civil-society-for-all . 

(104)

De exemplu, societatea civilă din Austria și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul legislației în materie de combatere a terorismului asupra spațiului de funcționare pentru OSC-uri, în special pentru organizațiile musulmane (a se vedea rapoartele din 2022 și 2021 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Austria, pp. 23 și, respectiv, 18). În Franța, o serie de părți interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul de lege pentru „consolidarea respectării principiilor republicane” în ceea ce privește impactul său potențial asupra spațiului civic (Legea nr. 2021-1109 din 24 august 2021; Rapoartele din 2022 și 2021 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Franța, pp. 23 și, respectiv, 17). În Grecia, unele OSC-uri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procesul de înregistrare a ONG-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul azilului, al migrației și al incluziunii sociale (Legea nr. 4662/2020, modificată ulterior prin Legea nr. 4686/2020; a se vedea Rapoartele din 2020, 2021 și 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Grecia, pp. 22, 12 și, respectiv, 12). Trei recursuri sunt pendinte în fața Consiliului de Stat cu privire la anumite aspecte ale legalității legii privind înregistrarea ONG-urilor. Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Grecia, p. 21.

(105)

De exemplu, în Polonia, un proiect de propunere legislativă care vizează asigurarea „transparenței organizațiilor neguvernamentale” a stârnit îngrijorarea părților interesate (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Polonia, p. 29).

(106)

În Suedia, a fost prezentată o propunere de modificare a constituției pentru a extinde posibilitățile de restricționare prin lege a libertății de asociere pentru asociațiile implicate în terorism sau care sprijină terorismul, iar organizațiile societății civile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că modificarea ar putea permite ingerințe nejustificate cu libertatea de asociere (Raportul din 2022 privind statul de drept, capitolul consacrat Suediei, p. 19). A se vedea Grupul de Acțiune Financiară Internațională, Combating the abuse of non-profit organisations (Combaterea abuzurilor comise de organizațiile non-profit) (recomandarea 8) (2015).

(107)

În Cipru, OSC-urile au raportat că legislația introdusă pentru a asigura respectarea normelor privind combaterea finanțării terorismului și a spălării banilor a condus la radierea mai multor OSC-uri (Rapoartele din 2022 și 2021 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Cipru, pp. 16 și, respectiv, 12).

(108)

De exemplu, controalele de audit privind OSC-urile din Ungaria au ridicat semne de întrebare (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Ungaria, p. 29).

(109)

A se vedea capitolul 4: Sprijinirea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor.

(110)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 13.

(111)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 9, Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE, p. 19. A se vedea, de asemenea, ENNHRI, Situația statului de drept în UE 2022 (2022).

(112)

Centrul Național pentru Drepturile Omului din Slovacia a colectat 11 cazuri considerate de respondenți ca fiind amenințări, hărțuiri sau intimidări. Hărțuirea și calomnierea persoanelor sau a familiilor acestora au fost cele mai frecvente. În plus, au prevalat amenințările și utilizarea procedurilor administrative ca formă de hărțuire (de exemplu, plângeri, rapoarte penale) (Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 9).

(113)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 13, care face referire la Yhdessä vihaa vastaan , un proiect finanțat în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”.

(114)

  https://monitor.civicus.org/ .

(115)

  https://civicspacewatch.eu/ .

(116)

Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 14, în care se menționează că, de mai mulți ani, se acordă protecție persoanelor sau jurnaliștilor aflați sub amenințare.

(117)

Contribuția ENNHRI, p. 10, în care se menționează că, în Germania, a fost instituit un program de protecție pentru apărătorii drepturilor omului supuși amenințărilor din cauza activității lor. Acesta include asistență la fața locului și granturi pentru relocarea temporară.

(118)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 14.

(119)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 13.

(120)

Academia INDO din 2021 a ENNHRI, organizată în colaborare cu OSCE-ODIHR, a fost dedicată acestui subiect. Protecting human rights defenders and co-creating inclusive civil society space in Europe: The role of NHRIs – 2021 NHRI Academy Follow-up Training | (Protejarea apărătorilor drepturilor omului și crearea în comun a unui spațiu al societății civile favorabil incluziunii în Europa: Rolul INDO – Formarea ulterioară a Academiei INDO 2021) OSCE .

(121)

ENNHRI, Situația statului de drept în Uniunea Europeană (2022), p. 39.

(122)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 8.

(123)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 19.

(124)

  Raportul din 2021 privind statul de drept, comunicare, p. 20.

(125)

A se vedea Raportul din 2022 privind statul de drept, Recomandările Comisiei către statele membre privind spațiul civic și provocările cu care se confruntă OSC-urile și apărătorii drepturilor (cum ar fi mecanismele de consultare și rolul instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului) în Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Suedia.

(126)

A se vedea Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”); Propunere de directivă privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), COM(2022) 177 final; ENNHRI, The EU has a key role in safeguarding human rights defenders from strategic litigation against public participation (UE joacă un rol esențial în protejarea apărătorilor drepturilor omului de litigiile strategice împotriva mobilizării publice) (2022).

(127)

COM(2021) 851 final, articolul 13.

(128)

COM(2022) 177 final. În calitate de părți la Convenția de la Aarhus, UE și statele membre trebuie să se asigure că persoanele care își exercită drepturile în conformitate cu normele convenției sunt protejate de orice fel de sancțiuni, persecuții sau hărțuire.

(129)

C(2022) 6536 final. A se vedea ENNHRI, NHRIs evidence the need to adopt common EU standards on media transparency, pluralism and freedom (INDO demonstrează necesitatea de a adopta standarde comune ale UE privind transparența, pluralismul și libertatea mass-mediei) (2022) și Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 8.

(130)

C(2021) 6650 final.

(131)

Rezoluția de inițiativă legislativă a Parlamentului European conținând recomandări adresate Comisiei privind un statut pentru asociațiile și organizațiile non-profit transfrontaliere europene , 2020/2026(INL).

(132)

  Piața unică – Propunere de inițiativă legislativă privind activitățile transfrontaliere ale asociațiilor (europa.eu) . 

(133)

Strategia privind carta, pp. 6-7.

(134)

Hotărârea CJUE din 18 iunie 2020, Comisia/Ungaria, C-78/18, EU:C:2020:476.

(135)

Hotărârea CJUE din 16 noiembrie 2021, Comisia/Ungaria, C-821/19, EU:C:2021:930.

(136)

  https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/eu_action_plan_on_human_rights_and_democracy_2020-2024.pdf .

(137)

  https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/eu_guidelines_hrd_en.pdf . .

(138)

C(2018) 6798 final, Anexa 1.

(139)

  ProtectDefenders.eu .

(140)

C(2018) 6798 final, Anexa 2.

(141)

  https://csometer.info/ .

(142)

Acest proiect are un set de standarde și indicatori pentru a evalua cadrul juridic care afectează OSC-urile și situația acestora în 10 domenii, inclusiv libertatea de asociere, de întrunire și de exprimare, dreptul la viață privată și accesul la finanțare.

(143)

  Recomandarea CM/Rec (2021)1  a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind dezvoltarea și consolidarea unor instituții naționale în domeniul drepturilor omului eficiente, pluraliste și independente; Recomandarea CM/Rec(2019) a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind dezvoltarea instituției Ombudsmanului;  Recomandarea CM/Rec(2018)11  a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind necesitatea consolidării protecției și promovării spațiului societății civile în Europa.

(144)

  Recomandarea CM/Rec(2007)14 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind statutul juridic al organizațiilor neguvernamentale din Europa.

(145)

  https://www.coe.int/en/web/ingo/expert-council .

(146)

  https://fom.coe.int/en/pays .

(147)

„FRA targeted consultation International Organisations summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu organizațiile internaționale), pp. 2, 4. De exemplu, Biroul ONU pentru drepturile omului contribuie la protejarea actorilor societății civile prin monitorizarea mediului favorabil la nivel mondial și național pentru spațiul civic, coordonând eforturile ONU de monitorizare, prevenire și combatere a intimidării și a represaliilor împotriva celor care cooperează cu ONU. De asemenea, Biroul susține și oferă orientări și asistență pentru: (i) adoptarea și punerea în aplicare a actelor cu putere de lege, a politicilor și a practicilor care identifică amenințările și protejează societatea civilă împotriva atacurilor, atât online, cât și offline; și (ii) dezvoltarea de rețele integrate de protecție la nivel internațional, regional și național.

(148)

A se vedea OSCE-ODIHR, The situation of human rights defenders in selected OSCE participating states. The final report of the first assessment cycle (2017-2019) [Situația apărătorilor drepturilor omului din anumite state OSCE participante. Raportul final al primului ciclu de evaluare (2017-2019)] (2021), în care se menționează că în întreaga regiune a OSCE au loc monitorizări și raportări periodice privind situația apărătorilor drepturilor. OSCE-ODIHR oferă, de asemenea, consultanță de specialitate, sensibilizează statele cu privire la obligațiile de a-i proteja pe apărătorii drepturilor și facilitează dialogul dintre state și societatea civilă cu privire la activitatea apărătorilor drepturilor. În plus, OSCE-ODIHR sprijină instituțiile naționale pentru drepturile omului și alți apărători, consolidând capacitatea de a efectua monitorizarea și raportarea în condiții de siguranță și securitate.

(149)

  https://www.osce.org/odihr/human-rights-defenders .

(150)

A se vedea OSCE-ODIHR, Guidelines on freedom of association (Orientări privind libertatea de asociere) (2015), principiul 7.

(151)

Trei state membre au făcut referire la furnizarea de sprijin prin mijloace nefinanciare (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 18). Sprijinul poate fi acordat și prin alte mijloace, cum ar fi consolidarea capacităților, implicarea și dialogul, protecția și luarea de cuvânt în numele OSC-urilor. Prezentul raport abordează activitățile menționate în capitolele 2 și 5.

(152)

De exemplu, între 2021 și 2022, Franța a majorat finanțarea pentru apărătorii drepturilor, Apărătorul drepturilor și Comisia consultativă națională pentru drepturile omului (CNCDH) (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 19). În Germania, finanțarea OSC-urilor prin programul federal „Live Democracy” a crescut semnificativ din 2015 (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 19).

(153)

În Austria a fost instituit un fond în consultare cu organizațiile în cauză în vederea acordării de sprijin financiar organizațiilor non-profit pentru a face față impactului pandemiei de COVID-19 (Raportul din 2021 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Austria, p. 18).

(154)

 Granturile acordate de SEE și Norvegia s-au axat, de asemenea, pe sustenabilitatea pe termen lung și pe capacitățile societății civile prin intermediul  Fondului pentru cetățeni activi (Active Citizens Fund) .

(155)

A se vedea Raportul din 2021 privind statul de drept, comunicare, p. 24; A se vedea, de asemenea, FRA, Protecting civic space in the EU (Protejarea spațiului civic în UE) (2021), p. 39, FRA, Europe’s civil society: Still under pressure (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune) (2022), p. 32 și Equinet, Legislating for stronger, more effective equality bodies (Legiferarea pentru organisme de promovare a egalității mai puternice și mai eficace) (2021), p. 4.

(156)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 22. A se vedea și Forumul civic european, Towards vibrant European civic and democratic space (Către un spațiu civic și democratic european dinamic) (2022), p. 37, privind provocările cu care se confruntă unele OSC-uri în ceea ce privește accesarea fondurilor structurale europene.

(157)

  Consultarea FRA din 2022 privind carta : Întrebarea (L) Obstacole în ceea ce privește „Cadrul de finanțare”.

(158)

În cadrul Fundației Naționale pentru Societatea Civilă (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Estonia, p. 15).

(159)

În cadrul Fondului pentru ONG-uri, programul bugetului de stat (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Letonia, p. 18).

(160)

În cadrul Fondului național pentru ONG-uri (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Lituania, p. 20).

(161)

De exemplu, Fondul pentru societatea civilă din Malta (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC­urile din cadrul UE, p. 20).

(162)

Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Finlanda, p. 19.

(163)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 20.

(164)

De exemplu, în Croația și Danemarca, este disponibilă finanțare publică pentru costurile de bază ale OSC-urilor. În Slovenia și Suedia, acoperirea cheltuielilor administrative este permisă în cadrul bugetului proiectului (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, pp. 17-18).

(165)

A se vedea FRA, Protecting civic space in the EU (Protejarea spațiului civic în UE) (2021), p. 8.

(166)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 21. Slovenia și Slovacia dispun de sisteme de desemnare fiscală care permit persoanelor fizice și societăților să aloce un procent din impozitul pe venit plătit în scopuri de interes public, inclusiv OSC-uri (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, pp. 17-18).

(167)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 21.

(168)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), p. 22. A se vedea, de asemenea, FRA, Europe’s civil society: still under pressure (Societatea civilă din Europa: încă sub presiune) (2022), p. 32.

(169)

A se vedea FRA, Challenges facing civil society organisations working on human rights in the EU (Provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care activează în domeniul drepturilor omului în UE) (2018), p. 32.

(170)

Legea nr. 38/2003 din 17 noiembrie 2003 privind subvențiile generale.

(171)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 20.

(172)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), pp. 20-21.

(173)

În Ungaria, au apărut întrebări cu privire la rolul statului în finanțarea societății civile. Potrivit părților interesate, guvernul a centralizat distribuirea finanțării prin intermediul Fondului național de cooperare și favorizează finanțarea ONG-urilor organizate de guvern. În 2021, Ungaria și-a pierdut eligibilitatea pentru granturile acordate de SEE și Norvegia, deoarece nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la un operator de granturi independent responsabil cu gestionarea finanțării societății civile. A se vedea, cu privire la ambele puncte, Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitolul consacrat situației statului de drept din Ungaria, pp. 30-31. În Polonia, nu au fost abordate preocupările exprimate de OSC-uri în legătură cu funcționarea Institutului Național pentru Libertate – Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile, responsabil cu distribuirea fondurilor guvernamentale și a fondurilor UE atribuite ONG-urilor la nivel național (rapoartele din 2021 și 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Polonia, pp. 27 și, respectiv, 29).

(174)

În Irlanda, OSC-urile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul Legii electorale care interzice donațiile ce depășesc un anumit prag în „scopuri politice” sau de la donatori străini (rapoartele din 2020, 2021 și 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, pp. 15, 18 și, respectiv, 20).

(175)

În Germania, insecuritatea juridică în ceea ce privește activitatea politică a OSC-urilor cu statut de scutire de impozite continuă să fie o provocare, deși a fost anunțată o reformă a normelor (rapoartele din 2022, 2021 și 2020 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Germania, pp. 24, 17 și, respectiv, 12).

(176)

„FRA targeted consultation EU umbrella CSOs summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu OSC-urile din cadrul UE), pp. 14 și 20; Hotărârea CJUE din 18 iunie 2020, Comisia/Ungaria, C-78/18, EU:C:2020:476.

(177)

Astfel cum se arată în studiul Comisiei intitulat Studiu de fezabilitate privind sprijinul financiar în cazul litigiilor privind încălcarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale (2020), p. 3, 85 % dintre respondenți au indicat că lipsa unei finanțări adecvate reprezintă un obstacol în calea soluționării litigiilor, a consilierii juridice și a sprijinului în materie de drepturi fundamentale „într-o mare măsură”.

(178)

În Slovacia, o reformă juridică a restricționat subvențiile pentru OSC-urile care promovează valorile căsătoriei și ale familiei, excluzând astfel OSC-urile care își desfășoară activitatea în domeniul egalității de gen și al drepturilor persoanelor LGBTIQ (Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 8; Rapoartele din 2022 și 2021 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Slovacia, pp. 23 și, respectiv, 20). În Cehia, părțile interesate au raportat obstacole în calea accesului la finanțare publică, în special în ceea ce privește OSC-urile implicate în probleme și acțiuni de susținere și promovare legate de mediu, statul de drept, LGBTIQ și azil (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 20).

(179)

  https://ec.europa.eu/info/departments/justice-and-consumers/justice-and-consumers-funding-tenders/funding-programmes/citizens-equality-rights-and-values-programme_ro . Acesta urmează programului anterior „Drepturi, egalitate și cetățenie”, https://ec.europa.eu/justice/grants1/programmes-2014-2020/rec/index_en.htm .

(180)

  Consultarea FRA din 2022 privind carta : Întrebarea (N) Programele de finanțare ale Comisiei Europene în domeniul drepturilor și valorilor („programul CEDV”).

(181)

În cadrul ultimei cereri de propuneri, au fost acordate 2 milioane EUR pentru șapte proiecte privind, printre altele, consolidarea cunoștințelor practicienilor din domeniul dreptului cu privire la utilizarea cartei, sprijinirea aplicării jurisprudenței CJUE privind egalitatea persoanelor LGBTIQ și litigiile strategice în sprijinul statului de drept. Proiectele acoperă 14 state membre și implică 30 de OSC-uri, a se vedea https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/cerv-2022-char-liti .

(182)

În urma primei cereri de propuneri pentru reacordarea de granturi din 2022, s-au primit 40 de propuneri din partea intermediarilor, cu o cerere totală de finanțare de 120 de milioane EUR. În total, au fost selectate 16 propuneri, în valoare de 51 de milioane EUR. Propunerile finanțate acoperă 16 state membre și includ 49 de intermediari. În cadrul fiecărui proiect, intermediarii intenționează să distribuie, în medie, 25 000 EUR per OSC unui număr mediu de 100 de OSC-uri. Proiectele se vor derula în următorii trei ani. Sunt planificate încă două cereri de propuneri pentru reacordarea de granturi în cadrul CEDV până în 2027.

(183)

În urma unei cereri de propuneri lansate în aprilie 2021, 73 de organizații europene au primit sprijin financiar pentru a-și acoperi costurile de funcționare pe o perioadă de patru ani (buget total de 25,3 milioane EUR). Acești parteneri-cadru pot reacorda finanțare din partea UE membrilor lor la nivel național și local, fiind disponibile 5,8 milioane EUR, a se vedea call-fiche_cerv-2021-og-fpa_en.pdf (europa.eu) .

(184)

În primii doi ani ai programului CERDV, aproximativ 600 de proiecte au primit o sumă totală de aproximativ 260 de milioane EUR.

(185)

Acestea au inclus sprijin pentru formare, seminare și evenimente de învățare, cercetare și studii, campanii de sensibilizare și campanii media destinate publicului.

(186)

  https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/1_en_annexe_acte_autonome_part1_v8.pdf .

(187)

Cum ar fi Women against Violence Europe, Stichting European Roma Grassroots Organisations Network, Asociația Internațională a Lesbienelor și Homosexualilor din Europa, International Planned Parenthood Federation’s European Network (Rețeaua Europeană a Federației Internaționale pentru Planificare Familială). În perioada februarie-aprilie 2022, Fundația poloneză Schuman, partener-cadru, a desfășurat o campanie pe platformele de comunicare socială cu privire la activitățile UE în contextul războiului. Aceasta a organizat, de asemenea, o serie de reuniuni privind situația și nevoile voluntarilor pe teren, inclusiv sprijin psihologic și formare pentru mentorii voluntari.

(188)

Cerere de propuneri de granturi pentru acțiuni în sprijinul proiectelor transnaționale privind formarea judiciară în domeniul dreptului civil, al dreptului penal sau al drepturilor fundamentale (JUST-2021-JTRA), https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/programmes/just2027 . De exemplu, proiectul condus de OSC intitulat „Pioneering anti-SLAPP training for freedom of expression” (Formare anti-SLAPP inovatoare pentru libertatea de exprimare) asigură formarea avocaților care reprezintă jurnaliști și apărători ai drepturilor în 11 state membre.

(189)

  https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe_en . De exemplu, în cadrul proiectului MIICT , un consorțiu de OSC-uri urmărește să abordeze provocarea integrării străinilor prin crearea în comun a unor servicii TIC îmbunătățite împreună cu migranții, refugiații, serviciile din sectorul public, ONG-urile și alte grupuri de interese. Proiectul Re-INVEST se axează pe reconstruirea unei Europe favorabile incluziunii, bazate pe valori, a solidarității și a încrederii prin investiții sociale. Proiectul de cercetare DigiGen studiază modul în care copiii sunt afectați de transformarea digitală.

(190)

  https://erasmus-plus.ec.europa.eu/ . De exemplu, Erasmus+ cofinanțează Forumul European al Tineretului, o platformă care reprezintă peste 100 de organizații de tineret și care depune eforturi pentru a „capacita tinerii să participe activ în societate pentru a-și îmbunătăți propria viață, prin reprezentarea și susținerea nevoilor și intereselor lor, precum și a celor ale organizațiilor lor”. În plus, prin intermediul cererilor anuale de propuneri, organizațiile-umbrelă din domeniul educației și formării pot solicita, de asemenea, finanțare. Un astfel de exemplu este Platforma de învățare pe tot parcursul vieții, care reunește 42 de OSC-uri europene care își desfășoară activitatea în domeniul educației, formării și tineretului, reprezentând peste 50 000 de instituții și asociații educaționale care acoperă toate sectoarele învățării formale, nonformale și informale.

(191)

  https://ec.europa.eu/home-affairs/networks/radicalisation-awareness-network-ran/civil-society-empowerment-programme_en .

(192)

A se vedea planurile multianuale de punere în aplicare la adresele https://ec.europa.eu/international-partnerships/system/files/mip-2021-c2021-9158-civil-society-organisations-annex_en.pdf și https://ec.europa.eu/international-partnerships/system/files/mip-2021-c2021-9620-human-rights-democracy-annex_en.pdf . 

(193)

A se vedea strategia privind carta, p. 10, în care se menționează că „Comisia va sprijini un mediu favorabil pentru organizațiile societății civile, în special prin intermediul noii componente «valorile Uniunii» a programului «Cetățeni, egalitate, drepturi și valori»” și că „Comisia invită statele membre să promoveze un mediu favorabil și sigur pentru organizațiile societății civile și pentru apărătorii drepturilor omului în țara lor, inclusiv la nivel local”.

(194)

FRA, Protecting civic space in the EU (Protejarea spațiului civic în UE) (2021), pp. 6, 14.

(195)

  Consultarea FRA din 2022 privind carta : Întrebarea (K) Obstacole în ceea ce privește „Participarea și cooperarea cu autoritățile”.

(196)

FRA, Protecting civic space in the EU (Protejarea spațiului civic în UE) (2021), p. 9.

(197)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 25.

(198)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 25.

(199)

  https://www.zukunftsraumland.at/seiten/185  

(200)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 24;

(201)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 14.

(202)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 15.

(203)

FRA, Protecting civic space in the EU (Protejarea spațiului civic în UE) (2021), p. 23.

(204)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 24. Potrivit Raportului din 2022 privind statul de drept, părțile interesate raportează că implicarea OSC-urilor în procesul decizional public din Cehia nu este încă sistematică. Strategia de cooperare între administrația publică și ONG-uri, din iulie 2021, conține măsuri de sprijinire a parteneriatului și a cooperării dintre administrația publică și sectorul non-profit. În ianuarie 2022 a fost organizată o consultare publică cu privire la un proiect de metodologie, astfel încât societatea civilă să poată participa în cadrul organismelor consultative și de lucru și să poată contribui la elaborarea de materiale legislative și nelegislative ale autorităților administrative centrale. În urma aprobării de către Consiliul guvernamental al ONG-urilor, metodologia va fi validată până la sfârșitul anului 2024 (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, pp. 19-20).

(205)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 24.

(206)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 24.

(207)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 5.

(208)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 3;

(209)

Raportul din 2022 privind statul de drept confirmă faptul că, în pofida anumitor provocări, OSC-urile din Portugalia continuă să fie implicate în inițiative guvernamentale, în special în ceea ce privește participarea civică și egalitatea de gen, Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Portugalia, pp. 1, 17-18, 23-24.

(210)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, p. 4.

(211)

Raportul de sinteză al consultării specifice a FRA cu ENNHRI și EQUINET, pp. 6-13.

(212)

În conformitate cu Raportul din 2022 privind statul de drept, crearea unei INDO în Italia este încă în curs din cauza întârzierilor înregistrate în procesul legislativ. În raport se recomandă ca Italia să își intensifice eforturile de instituire a unei INDO, ținând seama de Principiile ONU de la Paris, și ca participarea democratică a OSC-urilor să fie promovată prin intermediul unui consiliu consultativ permanent (Raportul din 2022 privind statul de drept, Capitol consacrat situației statului de drept din Italia, pp. 1, 23). Recomandări similare au fost adresate Cehiei, Maltei și României.

(213)

Hotărârea CJUE în cauza C-78/18, Comisia/Ungaria, cit., punctul 112, care face trimitere la hotărârile CEDO din 17 februarie 2004, Gorzelik și alții/Polonia, cererea nr. 44158/98, §§ 88, 90 și 92, și din 8 octombrie 2009, Tebieti Mühafize Cemiyyeti și Israfilov/Azerbaidjan, cererea nr. 37083/03, §§ 52-53.

(214)

 Instrumentul #11 din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare (2021).

(215)

  https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/planning-and-proposing-law/better-regulation-why-and-how/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro .

(216)

  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say_ro .

(217)

Setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, pp. 113-132, 446.

(218)

  https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/contact/problems-and-complaints/complaints-about-breaches-eu-law/how-make-complaint-eu-level_ro .

(219)

  https://www.ombudsman.europa.eu/ro/home .

(220)

OSC-urile au fost membre ale Grupului de experți la nivel înalt privind IA, care a elaborat Orientările în materie de etică pentru o IA de încredere , precum și un instrument de autoevaluare pentru dezvoltatorii și operatorii de sisteme de IA.

(221)

  https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/commission-white-paper-artificial-intelligence-feb2020_ro.pdf .

(222)

COM(2021) 206 final. OSC-urile mențin, de asemenea, un dialog activ cu Comisia și cu colegiuitorul UE pe parcursul procesului legislativ. Acestea sunt considerate parteneri-cheie în cadrul viitorului grup multipartit de experți care va sprijini punerea în aplicare a legislației după adoptarea acesteia.

(223)

Consultarea publică deschisă a primit răspunsuri de la 1 620 de ONG-uri, 5 asociații pentru protecția consumatorilor și 4 organizații de protecție a mediului, https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12548-Sustainable-corporate-governance/public-consultation_ro . A fost organizată o masă rotundă cu OSC-urile și au avut loc mai multe reuniuni între Comisie, apărătorii drepturilor și organizațiile de protecție a mediului.

(224)

Rezultatele sunt disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13192-EU-action-against-abusive-litigation-SLAPP-targeting-journalists-and-rights-defenders/public-consultation_ro .

(225)

COM(2022) 197 final. Consultarea publică deschisă a primit 382 de răspunsuri valide, inclusiv din partea a 84 de ONG-uri și 4 asociații pentru protecția consumatorilor. Au fost colectate opinii cu privire la o gamă largă de aspecte, inclusiv accesul la datele privind sănătatea, interoperabilitatea datelor privind sănătatea, infrastructura digitală, cerințele pentru furnizorii de soluții digitale de sănătate, utilizarea secundară a datelor și cerințele de calitate a datelor, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_21_2083 .

(226)

Recomandarea (UE) 2021/1534 a Comisiei din 16 septembrie 2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană, elaborată în consultare cu organizațiile și asociațiile care îi reprezintă pe jurnaliști sau care oferă sprijin jurnaliștilor.

(227)

Au fost organizate numeroase activități de consultare cu OSC-uri, inclusiv trei ateliere, o conferință finală și dialogul privind politicile pentru tineret. În total, la consultarea publică privind inițiativa au răspuns 38 de OSC-uri (reprezentând 21 % dintre respondenți). Pe lângă participarea lor la aceste activități de consultare, toate organismele de promovare a egalității și Equinet au fost intervievate și au răspuns la sondaje specifice.

(228)

Comisia își publică recomandările privind directivele de negociere, astfel încât societatea civilă să poată formula observații. Se efectuează o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile, cu un grad ridicat de participare, pentru a oferi o analiză mai aprofundată a potențialului impact economic, social, asupra drepturilor omului și asupra mediului al fiecărei negocieri comerciale în curs. După negocieri, Comisia publică textul final al acordului, precum și rapoartele și ordinile de zi ale comitetelor și dialogurilor instituite în cadrul acordurilor comerciale. După intrarea în vigoare a acordului, Comisia publică o evaluare ex post a impactului acordului, care se bazează în mare măsură pe contribuțiile părților interesate, inclusiv ale societății civile.

(229)

 COM(2020) 698 final.

(230)

COM(2020) 620 final.

(231)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, JO L 231, 30.6.2021, p. 159. Pentru a sprijini statele membre, Comisia elaborează un manual de formare digitală pentru a contribui la asigurarea respectării cartei în cadrul execuției fondurilor în cauză.

(232)

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul social european Plus (ESF+), Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize.

(233)

Articolul 15 din RDC și anexa III la acesta. Articolul 8 din RDC impune statelor membre să implice OSC-uri în pregătirea acordurilor de parteneriat și pe toată durata pregătirii, implementării și evaluării programelor, inclusiv în comitetele de monitorizare. Articolul 9 alineatul (1) din RDC impune statelor membre și Comisiei să asigure, în executarea fondurilor care fac obiectul RDC, respectarea drepturilor fundamentale și a cartei. A se vedea https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/find-funding/funding-management-mode/common-provisions-regulation_ro .

(234)

Cum ar fi cele responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării, precum și partenerii din domeniul protecției mediului. A se vedea și capitolul 2.

(235)

Articolul 8 din RDC.

(236)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 26.

(237)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 26. În mod similar, în Slovacia, OSC-urile participă la monitorizarea programelor RDC în calitate de membri ai comitetelor de monitorizare și ai grupurilor de lucru. Ministerul Muncii instituie un sistem de monitorizare a condiției favorizante orizontale privind aplicarea și implementarea eficace a cartei (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 26). În Spania, OSC-urile sunt reprezentate în comitetele de monitorizare ale fiecărui program operațional cofinanțat prin FEDR, FSE+, Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Implicarea lor se concentrează, printre altele, pe aprobarea criteriilor de selecție, a rapoartelor de punere în aplicare și a rezumatelor publice (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 26). În Finlanda, comitetul de monitorizare desemnat să supravegheze programul de politică regională și structurală al UE pentru perioada 2021-2027, condus de Ministerul Afacerilor Economice și Ocupării Forței de Muncă, include doi reprezentanți ai organizațiilor responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre, p. 26).

(238)

„FRA targeted consultation Member States summary report” (Raport de sinteză al consultării specifice a FRA cu statele membre), p. 26.

(239)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=10124&furtherNews=yes  

(240)

  https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/migration-and-asylum/legal-migration-and-integration/european-migration-forum-emf_en

(241)

Platforma este alcătuită din 34 de membri, inclusiv 23 de membri din partea societății civile, https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/criminal-justice/protecting-victims-rights/victims-rights-platform_en .

(242)

  https://romacivilmonitoring.eu/  

(243)

Forumul societății civile în materie de droguri din UE este un grup de experți al Comisiei care sprijină elaborarea și punerea în aplicare a politicii în materie de droguri. Acesta a fost creat în 2007 și este alcătuit în prezent din 43 de membri reprezentând o serie de domenii de politică în materie de droguri, inclusiv reducerea efectelor dăunătoare, tratamentul, prevenirea, reintegrarea socială etc.

(244)

  https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/code-practice-disinformation

(245)

 Societatea civilă a fost activă în oferirea de feedback și recomandări cu privire la raportul privind statul de drept ca mecanism: joint-statement-on-rule-of-law-reports-22-09-21-epd.pdf . Comisia analizează modalitățile de a răspunde la acest feedback și de a îmbunătăți implicarea; de exemplu, în 2022, aceasta a inclus recomandări specifice fiecărei țări, o solicitare din partea OSC-urilor.

(246)

În prezent, există aproximativ 360 de organizații înregistrate în baza de date a Dialogului cu societatea civilă, inclusiv organizații neguvernamentale tradiționale, organizații patronale, organizații sindicale, asociații de mediu și de consumatori, asociații de întreprinderi, grupări cu caracter religios, precum și reprezentanți ai Comitetului Economic și Social European. Un grup de contact format din 13 membri sprijină dialogul cu societatea civilă.

(247)

  https://policy.trade.ec.europa.eu/eu-trade-relationships-country-and-region/transparency-eu-trade-negotiations/domestic-advisory-groups_en  

(248)

  https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/committees-and-advisory-councils/civil-dialogue-groups_ro . În special, în cadrul activității UE de protejare a indicațiilor geografice, contactele frecvente cu OSC­urile sprijină statele membre și Comisia prin furnizarea de feedback cu privire la modul în care funcționează mecanismul și prin identificarea domeniilor în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

(249)

Principalul eveniment al dialogului civil este Convenția anuală privind creșterea favorabilă incluziunii, un eveniment de 1 zi care reunește aproximativ 450 de părți interesate pentru a discuta un subiect deosebit de relevant pentru elaborarea agendei sociale a UE. Dialogul civil include, de asemenea, Reuniunea europeană a persoanelor care se confruntă cu sărăcia.

(250)

  https://voicesofculture.eu/  

(251)

În cadrul celei de a 23-a ediții a forumului din 2021 s-a discutat despre o redresare bazată pe drepturile omului în urma pandemiei și s-au formulat recomandări specifice adresate factorilor de decizie politică ( https://www.eeas.europa.eu/eeas/eu-ngo-human-rights-forum_en ), iar forumurile din trecutul recent au abordat subiecte precum apărătorii drepturilor omului în domeniul mediului și restrângerea spațiului civic.

(252)

În 2023, Comisia va prezenta un pachet privind apărarea democrației pentru a aprofunda acțiunea din cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană; COM(2022) 548 final, p. 11.

(253)

A se vedea Forumul civic european, Towards vibrant European civic and democratic space (2022), Civil Society Europe, European Commission work programme 2023: the need to include the development of a European Civil Society Strategy  (2022), Recharging Advocacy for Rights in Europe, Advocacy brief on an European strategy for civil society: recognition, inclusion, protection (2022).

(254)

A se vedea nota de subsol 83 privind cele două rapoarte ale Parlamentului European.

(255)

A se vedea nota de subsol 36 privind propunerile prezentate în cadrul conferinței.