This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022DC0614
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on the 2022 National Reform Programme of Hungary and delivering a Council opinion on the 2022 Convergence Programme of Hungary
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022
COM/2022/614 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.5.2022
COM(2022) 614 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022
{SWD(2022) 614 final} - {SWD(2022) 640 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, ceea ce implică un impuls bugetar finanțat de Uniune. Mecanismul contribuie la redresarea economică și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, consolidând totodată reziliența și creșterea potențială a economiilor statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea sustenabilității finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență [a fost] actualizată la [XX] iunie 2022, în concordanță cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii durabile, care marchează începutul semestrului european din 2022 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de angajamentul comun reafirmat în cadrul Summitului social de la Porto din mai 2021 de a continua punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2022 la 25 martie 2022. De asemenea, la 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Ungaria ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar fi nevoie să se efectueze un bilanț aprofundat 3 . La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, propunerea de Raport comun pentru 2022 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 14 martie 2022.
(3)Invadarea Ucrainei de către Rusia, care a intervenit în urma unei pandemii mondiale, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic și economic. Impactul invaziei asupra economiilor statelor membre a fost resimțit, de exemplu, prin creșterea prețurilor la energie și alimente, precum și prin perspective de creștere mai slabe. Prețurile mai mari la energie afectează în special gospodăriile cele mai vulnerabile care se confruntă cu sărăcia energetică sau care sunt expuse riscului de sărăcie energetică. De asemenea, UE se confruntă cu un aflux fără precedent de persoane care fug din Ucraina. În acest context, la 4 martie 2022, a fost activată pentru prima dată Directiva privind protecția temporară 4 , acordându-se astfel persoanelor strămutate din Ucraina dreptul de ședere legală în UE, precum și accesul la educație și formare, la piața muncii, la asistență medicală, la locuințe și la asistență socială. Un sprijin excepțional este pus la dispoziția Ungariei în cadrul inițiativei „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (CARE) și prin intermediul prefinanțării suplimentare în cadrul Programului de asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) în scopul de a răspunde urgent nevoilor în materie de primire și integrare ale persoanelor care fug din Ucraina.
(4)Ținând seama de evoluția rapidă a situației economice și geopolitice, semestrul european reia în 2022 coordonarea generală a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, evoluând, în același timp, pentru a ține seama de cerințele de punere în aplicare ale Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se subliniază în Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022. Pentru îndeplinirea priorităților politice prevăzute în cadrul semestrului european, este esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate, întrucât acestea abordează toate recomandările sau un subset semnificativ al recomandărilor relevante specifice fiecărei țări formulate în ciclurile semestrului din 2019 și 2020. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, acestea adăugându-se eventualelor recomandări specifice fiecărei țări emise până la data transmiterii planului modificat.
(5)Clauza derogatorie generală este activă din martie 2020 5 . În comunicarea sa din 3 martie 2021 6 , Comisia a exprimat, de asemenea, opinia conform căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată în cadrul unei evaluări generale a stării economiei, un criteriu cantitativ-cheie fiind nivelul activității economice din UE sau din zona euro comparativ cu nivelurile anterioare crizei (finele anului 2019). Incertitudinea sporită și riscurile puternice de evoluție negativă a perspectivelor economice în contextul războiului din Europa, creșterile fără precedent ale prețurilor la energie și perturbările continue ale lanțului de aprovizionare justifică extinderea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere până în 2023.
(6)Urmând abordarea din avizul Consiliului din 18 iunie 2021 privind programul de convergență pentru 2021, orientarea bugetară este în prezent cel mai bine măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu 7 . Trecând dincolo de orientarea bugetară generală, pentru a evalua dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și tranziția digitală, se acordă atenție și evoluției cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național 8 (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și investițiilor.
(7)La 2 martie 2022, Comisia a adoptat o comunicare care prezintă orientări generale pentru politica bugetară în 2023, scopul fiind acela de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor 9 . Comisia a observat că, pe baza perspectivelor macroeconomice din previziunile din iarna anului 2022, trecerea de la o orientare bugetară agregată favorabilă în perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în general neutră pare adecvată în 2023, rămânând în același timp pregătită să reacționeze la evoluțiile situației economice. Comisia a anunțat că recomandările bugetare pentru 2023 ar trebui să țină seama de diferențele existente între statele membre și de posibilele efecte de propagare transnaționale. Comisia a invitat statele membre să integreze orientările în programele lor de stabilitate și de convergență. Comisia s-a angajat să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și să își ajusteze orientările de politică în funcție de necesități și cel târziu în pachetul de primăvară al semestrului european de la sfârșitul lunii mai 2022.
(8)În ceea ce privește orientările bugetare prezentate la 2 martie 2022, recomandările bugetare pentru 2023 iau în considerare înrăutățirea perspectivelor economice, creșterea gradului de incertitudine și alte riscuri de evoluție negativă, precum și creșterea inflației în comparație cu previziunile de iarnă. Având în vedere aceste considerații, răspunsul bugetar trebuie să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și digitală și pentru securitatea energetică și să susțină puterea de cumpărare a gospodăriilor celor mai vulnerabile, astfel încât să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie și să contribuie, prin măsuri specifice și temporare, la limitarea presiunilor inflaționiste generate de efectele secundare. Politica fiscal-bugetară trebuie să rămână flexibilă, pentru a se adapta la circumstanțele care evoluează rapid, și să țină seama de situația fiscală și economică a fiecărui stat membru în parte, inclusiv în ceea ce privește expunerea la criză și afluxul de persoane strămutate din Ucraina.
(9)La 29 aprilie 2022, Ungaria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2022 și Programul de convergență pentru 2022. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.
(10)Comisia a publicat raportul de țară din 2022 pentru Ungaria 10 la 23 mai 2022. Acesta a evaluat progresele realizate de Ungaria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu în 2019, 2020 și 2021. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Ungaria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(11)La 29 aprilie 2022, Ungaria și-a prezentat programul de convergență pentru 2022, respectând astfel termenul stabilit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.
(12)La 23 mai 2022, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. Acest raport a analizat situația bugetară a Ungariei, întrucât deficitul său public din 2021 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce datoria sa publică a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și nu a respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei. Conform concluziilor raportului, nu au fost îndeplinite criteriile privind deficitul și datoria. În conformitate cu comunicarea din 2 martie 2022, Comisia a considerat, în cadrul evaluării sale privind toți factorii relevanți, că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei ar implica un efort bugetar prea solicitant concentrat la începutul perioadei, ceea ce ar risca să pună în pericol creșterea. Prin urmare, în opinia Comisiei, impunerea respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice excepționale actuale. După cum s-a anunțat, Comisia nu a propus în primăvara anului 2022 deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive și va reevalua eventuala deschidere a unei astfel de proceduri în toamna anului 2022.
(13)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat Ungariei ca în 2020 și 2021 să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a răspunde în mod eficace pandemiei, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. De asemenea, Consiliul a recomandat Ungariei să urmărească, atunci când condițiile economice o vor permite, politici bugetare vizând obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, sporind, în același timp, investițiile. Pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Ungariei a scăzut de la 7,8 % din PIB în 2020 la 6,8 % în 2021. Răspunsul în materie de politică bugetară al Ungariei a sprijinit redresarea economică în 2021, iar măsurile temporare de sprijin de urgență au scăzut de la 4,0 % din PIB în 2020 la 0,8 % în 2021. Măsurile luate de Ungaria în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile bugetare discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 au fost în principal temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. În același timp, unele dintre măsurile discreționare adoptate de guvern în perioada 2020-2021 nu au fost temporare sau însoțite de măsuri compensatorii, constând în principal într-o reducere a contribuțiilor angajatorilor la asigurările sociale, o eliminare a contribuțiilor pentru formare, o scutire a angajaților cu vârsta sub 25 de ani de la plata impozitului pe venitul persoanelor fizice, o reintroducere a celei de a 13-a pensii lunare și o creștere a salariilor medicilor. Pe baza datelor validate de Eurostat, datoria publică a fost de 76,8 % din PIB în 2021.
(14)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de convergență pentru 2022 este favorabil. Potrivit previziunilor guvernului, PIB-ul real ar urma să crească cu 4,3 % în 2022 și cu 4,1 % în 2023. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează o creștere mai scăzută a PIB-ului real, de 3,6 % în 2022 și de 2,6 % în 2023, în principal ca urmare a ipotezei unui impact macroeconomic mai persistent al războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Previziunile Comisiei estimează o creștere mai slabă a consumului privat, în special în 2023, și o creștere mai lentă a investițiilor atât în 2022, cât și în 2023. În Programul său de convergență pentru 2022, guvernul preconizează că deficitul total va scădea până la 4,9 % din PIB în 2022 și până la 3,5 % în 2023. Scăderea înregistrată în 2022 reflectă în principal continuarea creșterii dinamice a PIB-ului nominal. Conform Programului, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea, ajungând la 76,1 % în 2022 și continuând să scadă până la 73,8 % în 2023. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a previziunilor, previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează un deficit public de 6,0 % din PIB pentru 2022 și de 4,9 % din PIB pentru 2023. Acesta este mai mare decât deficitul prevăzut în Programul de convergență pentru 2022, în principal din cauza perspectivelor macroeconomice mai puțin favorabile preconizate, în special în 2023, și a creșterii mai mari a cheltuielilor, care include injecții de capital pentru societățile de utilități publice în valoare de 1,1 % din PIB în 2022 și de încă 0,7 % în 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează o pondere mai mare a datoriei publice în PIB, de 76,4 % în 2022 și de 76,1 % în 2023. Diferența se datorează soldului primar mai ridicat și dinamicii mai puțin favorabile a PIB-ului nominal.
Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea potențială a producției pe termen mediu (10 ani) este estimată la 3,2 %. Această estimare nu include însă impactul reformelor care fac parte din Planul de redresare și reziliență și pot stimula creșterea potențială a Ungariei.
(15)În 2022, guvernul a eliminat treptat măsurile luate ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, astfel încât se preconizează că măsurile temporare de sprijin de urgență vor scădea de la 0,8 % din PIB în 2021 la 0,0 % în 2022. Deficitul public este afectat de măsurile adoptate pentru a contracara impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 1,2 % din PIB în 2022 și la 0,7 % din PIB în 2023 11 . Aceste măsuri constau în compensații acordate societăților de utilități publice de către guvern prin transferuri de capital pentru pierderile preconizate rezultate din prețurile reglementate ale energiei, o reducere temporară a accizelor la combustibili și compensații pentru stațiile mici de benzină. Cu excepția plafoanelor permanente pentru prețurile cu amănuntul la gaze și energie electrică, toate celelalte măsuri au fost anunțate ca fiind temporare. Cu toate acestea, în cazul în care prețurile la energie rămân ridicate și în 2023, o parte din aceste măsuri ar putea fi menținute. Unele dintre aceste măsuri nu au un caracter specific, în special plafoanele tarifare generale pentru prețurile cu amănuntul ale energiei și reducerea accizelor. Deficitul public este, de asemenea, afectat de costurile de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, care, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,2 % din PIB în 2022 și la 0,3 % din PIB în 2023 12 .
(16)La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Ungaria 13 să mențină o orientare bugetară favorabilă, inclusiv cu ajutorul impulsului oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze nivelul investițiilor finanțate la nivel național. De asemenea, Consiliul a recomandat Ungariei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, o politică fiscal-bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și, în același timp, intensificarea investițiilor în vederea stimulării potențialului de creștere.
(17)În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile incluse în programul de convergență al Ungariei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi în linii mari neutră, la -0,1 % din PIB, în timp ce Consiliul a recomandat o orientare bugetară favorabilă 14 . Ungaria intenționează să ofere sprijin continuu pentru redresare prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE va scădea cu 1,0 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021, din cauza încetinirii preconizate a absorbției de fonduri ale UE 15 . Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale din PIB în 2022 16 . Prin urmare, Ungaria intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 0,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor menite să combată impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB). La creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) contribuie, de asemenea, o serie de măsuri discreționare, cum ar fi reintroducerea celei de a 13-a pensii lunare, beneficiile salariale pentru agenții de aplicare a legii și ofițerii militari, o reducere a contribuțiilor angajatorilor la asigurările sociale și a contribuțiilor pentru formare.
(18)În 2023, orientarea bugetară este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 la 1,9 % din PIB, în ipoteza menținerii politicilor actuale 17 . Se preconizează că Ungaria va utiliza în continuare granturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență în 2023 pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,3 puncte procentuale din PIB în 2023. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,4 puncte procentuale din PIB în 2023 18 . În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție restrictivă de 1,9 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul eliminării treptate a măsurilor care abordează creșterea prețurilor la energie (0,1 % din PIB) și costurile suplimentare pentru a oferi protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB).
(19)În Programul de convergență pentru 2022 se estimează că deficitul public va scădea treptat la 2,5 % din PIB în 2024 și la 1,5 % până în 2025. Prin urmare, se așteaptă ca deficitul public să ajungă sub 3 % din PIB până în 2024. Conform Programului, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea în continuare până în 2025, ajungând la 70,4 % în 2024 și continuând să scadă până la 66,9 % în 2025. Pe baza analizei Comisiei, riscurile legate de sustenabilitatea datoriei par a fi medii pe termen mediu.
(20)Se preconizează că impactul îmbătrânirii populației și creșterea datoriei publice în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 vor intensifica provocările în materie de sustenabilitate a finanțelor publice pe termen lung din Ungaria. Se estimează că cheltuielile cu pensiile vor crește substanțial, de la aproximativ 8 % în 2019 la peste 12 % din PIB în 2070. Indicatorii de sustenabilitate a finanțelor publice indică riscuri medii în materie de sustenabilitate pe termen mediu și riscuri ridicate pe termen lung. Măsurile de politică recente exacerbează provocarea legată de sustenabilitate prin creșterea datoriilor guvernamentale cu pensiile pe termen lung. Se preconizează că cea de-a 13-a lună de pensie reintrodusă în 2021 și 2022 va crește cheltuielile cu pensiile. Se preconizează că modificările aduse sistemelor fiscale și de pensii în ultimul deceniu vor spori cheltuielile cu pensiile pensionarilor cu salarii mari și vor amplifica inegalitățile dintre pensionari. Printre aceste măsuri se numără eliminarea plafoanelor privind venitul care dă dreptul la pensie și privind nivelul pensiilor și introducerea unui impozit forfetar pe venitul persoanelor fizice, care majorează venitul care dă dreptul la pensie al persoanelor cu venituri ridicate. Pensia minimă a rămas neschimbată în termeni nominali din 2008, ceea ce afectează situația persoanelor care au avut întreruperi ale carierei și venituri medii scăzute pe parcursul carierei lor.
(21)Ungaria a prezentat documentele de programare ale politicii de coeziune 19 – Acordul de parteneriat la 30 decembrie 2021 și Programul pentru dezvoltare economică și inovare Plus la 26 ianuarie 2022 [a se adăuga mai multe programe operaționale dacă sunt prezentate până la publicarea pachetului de primăvară]. În concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021, Ungaria trebuie să țină seama de recomandările de țară relevante specifice acestei țări la programarea fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Aceasta este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea eficacității și maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit din fondurile politicii de coeziune, promovându-se, în același timp, coordonarea, complementaritatea și coerența dintre aceste fonduri și alte instrumente și fonduri ale Uniunii. Implementarea cu succes a programelor politicii de coeziune depinde, de asemenea, de eliminarea blocajelor din calea investițiilor ce vizează sprijinirea tranziției verzi și digitale, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată.
(22)Piața muncii din Ungaria se află, în general, într-o stare bună, însă persistă provocări în ceea ce privește rata scăzută de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor și al grupurilor defavorizate. Mamele cu copii mici tind să rămână departe de locul de muncă pentru o perioadă lungă de timp, parțial din cauza numărului redus de locuri în centrele de îngrijire a copiilor cu vârsta sub trei ani. Numărul de locuri din centrele de îngrijire a copiilor crește treptat datorită programelor specifice, dar aceste instituții se confruntă, de asemenea, cu un deficit de personal. Există o marjă semnificativă de creștere a ratei de ocupare a anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele slab calificate, șomerii de lungă durată, persoanele cu handicap și romii. Aceste grupuri ar putea fi mai bine mobilizate prin dotarea lor cu competențe și prin sprijinirea activă a acestora în găsirea unui loc de muncă. Asistența pe durata căutării unui loc de muncă este limitată și numai jumătate din șomerii înregistrați primesc indemnizații financiare. Durata indemnizației de șomaj este printre cele mai scurte din UE. Rata șomajului este mai mare în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în zonele rurale.
(23)Riscul de sărăcie a scăzut semnificativ, însă multe persoane nu își pot permite încă produse de primă necesitate. Ratele de deprivare materială și socială rămân printre cele mai ridicate din UE, în special pentru copii. Sărăcia și excluziunea socială sunt concentrate în grupuri și teritorii specifice. Ratele sărăciei sunt de trei până la patru ori mai mari pentru romi, fapt care are legătură cu accesul lor mai limitat la piața forței de muncă și la serviciile publice. Plasa de siguranță socială s-a slăbit pentru familiile care nu au un loc de muncă stabil în ultimul deceniu, iar deficitul mediu de venituri s-a accentuat recent. Sistemul fiscal reprezintă o povară disproporționată pentru lucrătorii cu salarii mai mici. Familiile cu venituri mici sunt, de asemenea, mai puțin susceptibile să beneficieze de deducerea impozitului pe venit pentru fiecare copil. Principalele surse de venit ale acestora, cum ar fi salariul pentru lucrări publice, venitul minim și alocația familială, nu au ținut pasul cu costul vieții. Prețurile reglementate pentru energia rezidențială au rămas neschimbate, protejând astfel parțial gospodăriile de creșterile recente ale prețurilor produselor de bază. Acest lucru nu ajută însă gospodăriile sărace din zonele rurale care utilizează combustibili solizi pentru încălzire. Creșterea prețurilor locuințelor reprezintă o provocare suplimentară pentru familiile cu venituri mici, care întâmpină dificultăți în accesarea schemelor de sprijin pentru locuințele publice. Între timp, locuințele sociale au devenit rare și sunt adesea în stare proastă.
(24)În Ungaria, rezultatele în materie de educație se situează sub media UE. Până la vârsta de 15 ani, competențele de bază se situează cu mult sub mediile UE și regionale, și nivelul lor a scăzut în ultimul deceniu. Contrar tendințelor europene, abandonul școlar timpuriu a crescut în ultimul deceniu la 12,0 % în 2021, peste media UE de 9,7 %. Cazurile de abandon școlar timpuriu sunt mai dese în districtele cel mai puțin dezvoltate și de șase ori mai frecvente în rândul romilor decât în rândul persoanelor de altă etnie. Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care dețin o diplomă de învățământ superior a crescut din 2010, dar rămâne printre cele mai scăzute din UE. Participarea la învățarea în rândul adulților reprezintă puțin peste jumătate din media UE. Lipsesc competențele digitale, în special în rândul persoanelor mai sărace. În cele două cuartile cu cele mai mici venituri, doar 13 % și, respectiv, 18 % dintre maghiari au cel puțin competențe digitale de bază, valori care sunt printre cele mai scăzute din UE. Studenții defavorizați au șanse reduse de a avea acces la învățământul superior. Inegalitatea în materie de educație limitează posibilitatea mobilității sociale. Nivelurile de eficacitate și de echitate scăzute din sistemul școlar sunt probabil legate de nivelul scăzut de autonomie în ceea ce privește programa școlară, de lipsa diversității socioeconomice în școli și de salariile scăzute ale cadrelor didactice. Penuria de cadre didactice reprezintă o problemă din ce în ce mai mare. Deși indicatorii agregați, cum ar fi raportul dintre numărul de profesori și elevi, nu semnalează deficite acute, o analiză mai detaliată arată că există deficite pentru materii specifice, cum ar fi matematica, știința și limbile străine. Deficitul de cadre didactice este legat, de asemenea, de fragmentarea sistemului școlar, întrucât jumătate din totalul școlilor primare și gimnaziale au mai puțin de 150 de elevi. Școlile cu un procent ridicat de elevi defavorizați tind să sufere în special din cauza lipsei de profesori calificați. Mai mult de jumătate dintre absolvenții învățământului pedagogic se îndreaptă în final către alte cariere, din cauza volumului mare de muncă și a remunerației scăzute a cadrelor didactice, în special la începutul carierei lor. În plus, gestionarea centralizată a școlilor lasă directorilor de școli o autonomie limitată și instrumente limitate de îmbunătățire a calității predării.
(25)Rezultatele privind starea de sănătate sunt mai puțin bune decât în majoritatea celorlalte state membre, reflectând atât stiluri de viață nesănătoase, cât și eficacitatea limitată a furnizării de asistență medicală. Prevalența fumatului, a tulburărilor cauzate de consumul de alcool și a obezității este una dintre cele mai ridicate din Uniune. Cetățenii maghiari sunt printre cei mai susceptibili din Uniune de a muri prematur din cauza calității deficitare a aerului. Numărul de decese care ar putea fi evitate este unul dintre cele mai ridicate din Uniune, această situație fiind cauzată în parte de depistarea și de gestionarea inadecvate la nivelul asistenței medicale primare. Există disparități socioeconomice semnificative în ceea ce privește accesul la asistență medicală de calitate, din cauza unui deficit considerabil de personal medical, în special de medici generaliști și asistenți medicali. Rețeaua spitalicească este fragmentată și dispune de un număr mare de paturi de spital. Pacienții maghiari sunt cei a căror durată de spitalizare este cea mai lungă din întreaga UE, deoarece recurgerea la chirurgia ambulatorie a rămas scăzută în comparație cu ansamblul UE. Reformele recente au încurajat medicii generaliști să coopereze, ceea ce ar îmbunătăți furnizarea de servicii. Au fost luate măsuri semnificative pentru eradicarea mitei și pentru soluționarea penuriei de medici.
(26)Mecanismele de control independente deficitare și interconexiunile strânse dintre politică și anumite întreprinderi conduc la corupție. Atunci când apar acuzații grave, există o lipsă sistematică de acțiuni hotărâte pentru investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție care implică funcționari de rang înalt sau cercul lor imediat. Răspunderea privind deciziile de închidere a investigațiilor rămâne un motiv de îngrijorare, întrucât nu există căi de atac eficace împotriva deciziilor ministerului public de a nu începe urmărirea penală a unor presupuse activități infracționale. Reducerea posibilităților de supraveghere civică în contextul restricțiilor privind libertatea mass-mediei, al unui mediu ostil pentru organizațiile societății civile și al provocărilor recurente în aplicarea normelor privind transparența și accesul la informațiile publice slăbesc și mai mult cadrul anticorupție. În decembrie 2021, guvernul a amânat punerea în aplicare a majorității măsurilor din strategia sa anticorupție pentru perioada 2020-22 20 .
(27)Independența, eficiența și calitatea sistemului de justiție sunt cruciale pentru atragerea întreprinderilor și pentru crearea posibilităților de creștere economică. Există în continuare preocupări cu privire la independența sistemului judiciar. Consiliul Judiciar Național întâmpină în continuare dificultăți în contrabalansarea competențelor președintelui Oficiului Național al Magistraturii. Normele privind alegerea președintelui Curții Supreme creează riscuri de influență politică asupra instanței supreme a țării. Lipsa de transparență a sistemului de alocare a cauzelor nu permite părților să verifice dacă s-a exercitat o putere discreționară nejustificată. Există semne de întrebare cu privire la rolul Curții Constituționale, compusă din membri aleși de Parlament fără implicarea sistemului judiciar, în revizuirea hotărârilor instanțelor de drept comun.
(28)Ungaria obține rezultate scăzute în rândul statelor membre în ceea ce privește dialogul social, implicarea părților interesate în elaborarea dreptului primar, consultarea cu partenerii sociali, societatea civilă și utilizarea instrumentelor bazate pe dovezi. Normele naționale privind consultarea publică obligatorie aferentă proiectelor de acte juridice și evaluările impactului acestora au fost ignorate în mod sistematic. Numărul legilor care au făcut obiectul unor consultări a scăzut semnificativ în ultimii ani.
(29)S-au luat măsuri menite să îmbunătățească în continuare sistemul fiscal, dar persistă anumite provocări. Chiar dacă sarcina fiscală asupra veniturilor salariale a scăzut, aceasta rămâne ridicată pentru persoanele cu venituri mici. Impozitele specifice anumitor sectoare și numărul ridicat de impozite mici complică sistemul fiscal și sporesc costurile de asigurare a conformității, în special pentru micile întreprinderi.
(30)Barierele de reglementare și implicarea statului pe piețele produselor îngreunează procesul de selecție a întreprinderilor eficiente și limitează concurența. Exceptările ad-hoc ale tranzacțiilor comerciale de la aplicarea normelor în materie de concurență împiedică buna funcționare a pieței și investițiile. Imprevizibilitatea cadrului juridic reprezintă o altă problemă, în special în sectorul comerțului cu amănuntul, care, în ultimii ani, s-a confruntat cu modificări frecvente ale reglementărilor. Reglementările și impozitele ar putea împiedica dezvoltarea întreprinderilor, în special în sectorul comerțului cu amănuntul și al serviciilor de utilități publice. Reglementarea profesiilor rămâne, de asemenea, restrictivă. Procedurile de insolvență lente și costisitoare ar putea împiedica restructurarea întreprinderilor falimentare. Piața achizițiilor publice rămâne vulnerabilă la practicile anticoncurențiale. Proporția contractelor atribuite în cadrul procedurilor în care a existat un singur ofertant rămâne printre cele mai ridicate din UE. Ca răspuns la constatările auditurilor succesive ale Comisiei în domeniul gestionării fondurilor UE, care au identificat deficiențe și nereguli grave și sistemice, în special în ceea ce privește utilizarea acordurilor-cadru, autoritățile au îmbunătățit supravegherea regularității achizițiilor publice. Rămâne de văzut în practică dacă toate deficiențele identificate anterior au fost pe deplin remediate. Recent, au apărut noi riscuri odată cu excluderea aparentă a fiduciilor de interes public din normele privind achizițiile publice. În februarie 2021, guvernul și-a stabilit un obiectiv ambițios de reducere a procentului de proceduri de achiziții publice cu o singură ofertă la mai puțin de 15 %, deși nu a fost stabilit un calendar.
(31)Tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei se află încă într-un stadiu incipient. Jumătate din teritoriul Ungariei este expus în mod semnificativ riscurilor legate de schimbările climatice, inclusiv secetei și inundațiilor. Acest lucru creează necesitatea unor soluții durabile de adaptare la schimbările climatice, în special prin reținerea apei prin soluții naturale, inclusiv prin refacerea hidrologiei naturale, adaptarea practicilor agricole și monitorizarea atentă a captărilor de apă subterană și de suprafață pentru irigații. Calitatea aerului și a apei rămâne un motiv de îngrijorare. Principalele surse de poluare a aerului sunt arderea combustibililor solizi în gospodării, agricultura și emisiile din sectorul transporturilor. O mare parte a rețelei de alimentare cu apă potabilă se află într-o stare precară, iar mediul de reglementare creează obstacole în calea investițiilor. Economia circulară se află încă într-o fază inițială, reciclarea deșeurilor municipale este insuficient dezvoltată, iar instrumentele economice sunt insuficiente pentru a aborda provocările de mediu. Gestionarea deșeurilor a fost reorganizată de guvern în mai multe etape. Schimbările au limitat concurența în acest sector, efectul secundar fiind scăderea eficienței și a ratelor de reciclare. Sectoarele care sunt susceptibile de declin sau de a se transforma ca urmare a tranziției verzi asigură locuri de muncă pentru aproape 4 % din totalul forței de muncă, care ar putea avea nevoie în mod special de perfecționare și recalificare. Deficitul de forță de muncă din sectorul energetic ar putea împiedica tranziția către neutralitatea climatică.
(32)Infrastructura de transport este caracterizată de o rețea de autostrăzi și de o rețea feroviară electrificată dense. Ungaria a înregistrat cu o creștere puternică a emisiilor în sectorul transporturilor, care devine rapid sectorul care generează cele mai multe emisii. Ungaria se numără printre statele membre cele mai congestionate, cu un număr tot mai mare de ore pierdute per șofer în zonele urbane. Ponderea autoturismelor cu emisii zero în raport cu înmatriculările noi și numărul de puncte de reîncărcare cresc constant. Deși din indicatorii corespunzători reiese faptul că Ungaria ocupă o poziție de frunte în rândul țărilor din regiune, acești indicatori rămân în continuare sub media UE.
(33)Cercetarea și inovarea reprezintă un motor esențial pentru creșterea economică și competitivitatea pe termen lung. Ungaria are un statut de inovator emergent. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt în creștere și au atins 1,61 % din PIB în 2020. Penuria de lucrători cu înaltă calificare este un obstacol major în calea inovării. Ratele de absolvire a învățământului superior sunt printre cele mai scăzute din UE. Recenta scutire a lucrătorilor tineri de la plata impozitului pe venitul persoanelor fizice și alte schimbări structurale care împiedică libertatea academică reduc atractivitatea învățământului superior. Competențele digitale și utilizarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice rămân sub media Uniunii.
(34)Ca răspuns la mandatul acordat de șefii de stat sau de guvern din UE prin Declarația de la Versailles, planul REPowerEU vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili din Rusia cât mai curând posibil. În acest scop, în dialog cu statele membre sunt identificate cele mai adecvate proiecte, investiții și reforme la nivel național, regional și la nivelul UE. Aceste măsuri au scopul de a reduce dependența generală de combustibilii fosili și de a renunța la importurile de combustibili fosili din Rusia.
(35)Sectorul energetic din Ungaria depinde în mare măsură de Rusia în ceea ce privește combustibilii fosili. Conform datelor din 2020 21 , gazele naturale importate provin aproape în totalitate din Rusia (95 %, față de media UE de 44 %). Dependența de Rusia în ceea ce privește petrolul este, de asemenea, peste media UE (61 %, față de 26 %), însă, pentru cărbune, aceasta este inferioară mediei UE (22 %, față de 54 %). Ponderea gazelor naturale în mixul energetic este mai mare decât media UE (35 %, comparativ cu 24 %), în timp ce ponderea petrolului (30 %, comparativ cu 33 %) și cea a cărbunelui (7 %, față de 11 %) sunt mai scăzute. Ponderea de 13,9 % a surselor regenerabile în consumul final brut de energie este una dintre cele mai scăzute din UE. Ungaria intenționează să se bazeze mai mult pe energia solară, în timp ce potențialul energiei eoliene și geotermale rămâne insuficient utilizat. Rețeaua de energie electrică necesită investiții, cum ar fi contorizarea inteligentă, sistemele de prosumatori, comunitățile energetice și stabilirea dinamică a prețurilor, pentru a permite utilizarea mai multor surse regenerabile de energie. În plus, procedurile de autorizare pentru instalarea de instalații care utilizează surse regenerabile de energie ar putea fi simplificate. Interconexiunile regionale de gaze ar putea permite diversificarea importurilor. Se recomandă ca noile investiții în infrastructură și în rețele legate de gazele naturale să fie adaptate exigențelor viitorului, pentru a facilita sustenabilitatea lor pe termen lung prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. Pentru a reduce și mai mult dependența, există un mare potențial de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul construcțiilor rezidențiale. Aplicarea unor standarde de mediu mai stricte pentru noile locuințe a fost amânată cu 18 luni, până în iunie 2022. Actualul program de renovare a locuințelor nu se axează pe eficiența energetică și exclude, în practică, familiile cele mai vulnerabile. Nivelul uniform scăzut al prețurilor reglementate la energie, indiferent de venitul gospodăriilor sau de nivelul consumului, sporește inegalitățile în materie de venituri și nu creează stimulente pentru economisirea de energie. Va fi necesară o creștere suplimentară a nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice pentru ca Ungaria să fie în conformitate cu obiectivele „Pregătiți pentru 55”.
(36)Deși accelerarea tranziției către neutralitatea climatică și renunțarea la combustibilii fosili vor crea costuri de restructurare semnificative în mai multe sectoare, Ungaria poate utiliza Mecanismul pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției în regiunile cele mai afectate. În plus, Ungaria poate utiliza Fondul social european Plus pentru a îmbunătăți oportunitățile de ocupare a forței de muncă și pentru a consolida coeziunea socială.
(37)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2022 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.
RECOMANDĂ ca, în 2022 și în 2023, Ungaria să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.În 2023, să se asigure că creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră, ținând seama de continuarea sprijinului temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și pentru persoanele care fug din Ucraina. Să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și digitală și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență, a RePowerEU și a altor fonduri ale UE. Pentru perioada de după 2023, să urmărească o politică fiscal-bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu. Să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, menținând totodată caracterul adecvat al acestuia, în special prin abordarea inegalităților în materie de venituri.
2.Să finalizeze rapid negocierile cu Comisia cu privire la documentele de programare ale politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în vederea începerii punerii în aplicare a prevederilor acestor documente.
3.Să continue integrarea pe piața muncii a grupurilor celor mai vulnerabile, în special prin perfecționarea competențelor, și să prelungească durata indemnizațiilor de șomaj. Să amelioreze caracterul adecvat al asistenței sociale și să asigure accesul la servicii esențiale și la locuințe de calitate pentru toți. Să îmbunătățească rezultatele în materie de educație și să sporească participarea grupurilor defavorizate, în special a romilor, la un învățământ general de calitate. Să îmbunătățească accesul la servicii de asistență medicală preventivă și de asistență medicală primară de calitate.
4.Să consolideze cadrul anticorupție, inclusiv prin îmbunătățirea eforturilor de urmărire penală și a accesului la informațiile publice, și să întărească independența judiciară. Să îmbunătățească calitatea și transparența procesului decizional, printr-un dialog social eficace, prin colaborarea cu alte părți interesate și prin evaluări periodice ale impactului. Să continue simplificarea sistemului fiscal. Să îmbunătățească previzibilitatea în materie de reglementare și concurența în sectorul serviciilor, în special în sectorul comerțului cu amănuntul și al utilităților, și să aplice sistematic normele în materie de concurență în tranzacțiile comerciale. Să îmbunătățească concurența în domeniul achizițiilor publice.
5.Să promoveze reforma și investițiile în domeniul gestionării durabile a apei și a deșeurilor și al circularității economiei, al digitalizării întreprinderilor, al competențelor verzi și digitale, precum și al cercetării și inovării.
6.Să reducă dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, în special prin raționalizarea procedurilor de autorizare și prin modernizarea infrastructurii de energie electrică. Să diversifice importurile de combustibili fosili, în special prin consolidarea interconectării cu alte țări. Să reducă dependența de combustibilii fosili în clădiri și transporturi prin intensificarea eforturilor privind măsuri vizând eficiența energetică pentru toți, în special în ceea ce privește locuințele rezidențiale și electrificarea transporturilor.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele