COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.6.2022

COM(2022) 404 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

CONFERINȚA PRIVIND VIITORUL EUROPEI










Transpunerea viziunii în acțiuni concrete

„Reflexia privind viitorul Europei s-a bazat întotdeauna pe rememorarea trecutului nostru. Iar această rememorare este cu atât mai importantă acum, când continentul nostru se confruntă din nou cu o realitate pe care o consideram de neconceput. Încercările flagrante ale Rusiei de a redesena hărțile și de a rescrie chiar și cele mai tragice capitole ale istoriei noastre ne-au reamintit pericolele pe care le implică pierderea controlului atât asupra trecutului nostru, cât și asupra viitorului nostru. Pericolul de a trăi într-un prezent continuu și de a crede că lucrurile nu se pot schimba vreodată. Că nu pot exista moduri de lucru mai bune. Și chiar mai grav: că lucrurile vor rămâne mereu neschimbate, cu condiția ca noi să nu ne schimbăm. Acest mod de a gândit este total greșit! Dacă alegem să rămânem pe loc, vom regresa.”

Președinta von der Leyen, 
9 mai 2022, ceremonia de închidere a Conferinței privind viitorul Europei

1.INTRODUCERE

Se spune de multă vreme că Uniunea Europeană acționează mai rapid și avansează atunci când este nevoită să facă acest lucru. Fraza des citată a lui Jean Monnet, potrivit căreia Uniunea „va fi făurită în situații de criză și va reprezenta suma soluțiilor adoptate pentru a le depăși”, s-a dovedit a fi adevărată în cazul unei bune părți a istoriei UE, și nu în ultimul rând în cazul ultimilor doi ani, când ne-am confruntat cu toții cu o pandemie și cu un război de agresiune brutal în vecinătatea noastră. În același timp, cetățenii europeni solicită tot mai insistent realizarea de schimbări și de reforme, precum și depunerea de eforturi pentru ca Europa să progreseze așa cum își doresc. Din acest motiv, în Orientările sale politice din iulie 2019, președinta von der Leyen a solicitat organizarea unei conferințe privind viitorul Europei, în cadrul viziunii sale privind un nou elan pentru democrația europeană, și s-a angajat să transpună în practică rezultatele acestei conferințe.

Conferința privind viitorul Europei, care s-a deschis cu ocazia Zilei Europei 2021 și s-a desfășurat timp de un an, a constituit un exercițiu paneuropean de democrație deliberativă fără precedent, fiind cel mai amplu și mai incluziv exercițiu de acest tip care a fost organizat vreodată. Conferința a reunit cetățeni de toate vârstele, din toate țările și din toate mediile, mulți dintre participanți nefiind implicați anterior vreodată în chestiunile europene sau necunoscând structura instituțională a Uniunii Europene. Toți participanții au contribuit cu experiențele, perspectivele, limbile și identitățile lor diferite, exprimându-și așteptările cu privire la Europa și creionând împreună o viziune asupra viitorului acesteia.

Datorită unei astfel de abordări, conferința și participanții la aceasta au arătat cât este de importantă și de necesară o implicare sporită a cetățenilor în elaborarea politicilor care au impact asupra vieții lor. Acest exercițiu a adus un suflu nou modului în care funcționează democrația europeană structurată pe mai multe niveluri și a scos în evidență potențialul unui veritabil spațiu public european în cadrul căruia cetățenii din întreaga Uniune să aibă posibilitatea de a se implica în aspectele care îi interesează cel mai mult.

Acest lucru a fost ilustrat de modul în care cetățenii și instituțiile, legiuitorii și nespecialiștii au dezbătut problemele fundamentale ale vremurilor noastre și au propus o serie de soluții în domenii care vor defini viitorul Europei: de la schimbările climatice și mediu la digitalizare și democrație, sănătate, justiție socială și egalitate, economie și securitate, valori și cultură, precum și multe altele. În mod inevitabil, rezultatul a fost influențat și de contextul actual și, în special, de impactul crizelor cărora Europa a trebuit să le facă față în ultimii doi ani. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și a economiilor noastre s-a reflectat în toate subiectele, în timp ce războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a subliniat necesitatea concentrării eforturilor pentru a întări poziția pe plan internațional a Europei, care să fie pregătită să apere pacea și valorile în care crede, așa cum a făcut-o de peste 70 de ani.

Deși conferința a dat roade bune, atât în ceea ce privește numărul, cât și calitatea propunerilor prezentate, succesul său va depinde în ultimă instanță de schimbarea pe care o va putea genera. În acest spirit, Comisia Europeană, precum și Parlamentul European și Consiliul, s-au angajat împreună, în declarația comună din martie 2021, să transpună în practică propunerile, fiecare instituție în cadrul competențelor care îi revin și în conformitate cu tratatele. Președinta von der Leyen a reiterat acest angajament cu ocazia ceremoniei de închidere a conferinței din 9 mai 2022.

Primul pas în acest sens îl constituie prezenta comunicare. Aceasta prezintă o evaluare a acțiunilor care se impun pentru a transpune în practică propunerile conferinței, oferă o imagine de ansamblu asupra etapelor următoare și stabilește cea mai bună modalitate de a desprinde învățăminte din conferință și de a integra democrația participativă în cadrul procesului de elaborare a politicilor și a legislației UE

2.TRANSPUNEREA ÎN PRACTICĂ: DE LA PROPUNERI LA ACȚIUNE

Propunerile elaborate în cadrul conferinței, prezentate în raportul final transmis președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, sunt ample, ambițioase și orientate spre viitor. Acestea sunt structurate în jurul a nouă teme generale, cu suprapuneri firești între unele dintre măsurile propuse.

Evaluarea propunerilor

Pentru a transpune în practică, în modul cel mai transparent și direct posibil, propunerile prezentate în cadrul conferinței, este necesară o primă analiză, menită să identifice acțiunile care se impun în acest sens. Pentru ca evaluarea să fie credibilă, este esențial să se respecte spiritul și litera propunerilor, excluzând orice reinterpretare sau selecție a acestora. În anexa la prezenta comunicare este prevăzută o evaluare care respectă întocmai această cerință. Cele 49 de propuneri sunt împărțite în aceleași domenii tematice ca cele alese spre dezbatere în cadrul conferinței, iar evaluarea Comisiei abordează fiecare domeniu tematic în parte.

În anexă sunt prevăzute patru categorii de răspunsuri: inițiativele existente care abordează propunerile; inițiativele pe care Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să le adopte; acțiunile planificate care vor transpune în practică ideile exprimate, pe baza noilor reflecții din cadrul conferinței, și noile inițiative sau noile domenii de activitate inspirate de propuneri și care se încadrează în sfera de competență a Comisiei.

Prima categorie include inițiativele pe care Comisia le pune deja în aplicare și care răspund în mod direct propunerilor. Printre acestea s-ar putea număra, de exemplu, Legea europeană a climei, în cadrul căreia a intrat deja în vigoare legislația care integrează obiectivele climatice ale UE. Sau Actul legislativ privind serviciile digitale, care va garanta faptul că mediul online rămâne un spațiu sigur, care protejează libertatea de exprimare și oportunitățile oferite întreprinderilor digitale. De asemenea, în această categorie se încadrează înființarea HERA, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, care vizează să ajute Europa să fie mai bine pregătită pentru amenințările transfrontaliere la adresa sănătății și să reacționeze mai bine la acestea. Sau acordurile istorice la care s-a ajuns cu privire la salariile minime și ponderea femeilor în cadrul consiliilor de administrație. Tot în această categorie se încadrează și inițiative concrete menite să consolideze parteneriatele internaționale ale Europei și rolul său pe plan mondial, de exemplu prin intermediul Strategiei „Global Gateway” privind investițiile în infrastructuri inteligente, curate și sigure în întreaga lume, în conformitate cu valorile UE.

A doua categorie include propunerile care au fost prezentate de Comisie și la care lucrează în prezent colegiuitorii. În unele cazuri, propunerile prezentate în cadrul conferinței dau un impuls suplimentar pentru accelerarea activității legislative, de exemplu cea referitoare la noul pact privind migrația și azilul, la Legea privind inteligența artificială sau la inițiativele menite să consolideze economia circulară în domenii precum bateriile sau produsele sustenabile. Această categorie include, de asemenea, propunerile prezentate în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei și, de asemenea, pentru reducerea dependenței sale energetice. Sau inițiativa Comisiei de consolidare a rezilienței și a suveranității tehnologice a UE prin intermediul unor măsuri precum Actul european privind cipurile.

A treia categorie include domeniile în care Comisia are deja în vedere să prezinte propuneri și va lua în considerare sugestiile formulate în cadrul conferinței. Printre acestea se numără Actul legislativ privind libertatea mass-mediei, care va viza să protejeze pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE și o propunere legislativă menită să consolideze aprovizionarea noastră cu materii prime critice pentru dubla tranziție sau noua agendă europeană pentru inovare. Sau cadrul legislativ care va viza accelerarea și facilitarea tranziției către sisteme alimentare durabile. În următoarele săptămâni și luni, Comisia va prezenta, de asemenea, propuneri care să răspundă în mod direct unora dintre sugestiile formulate, fie că este vorba de refacerea naturii sau de interzicerea intrării pe piața UE a produselor fabricate folosind munca forțată.

În fine, al patrulea domeniu include propunerile formulate în cadrul conferinței care sunt parțial sau integral noi, pentru transpunerea lor în practică fiind necesare noi inițiative sau propuneri din partea Comisiei. Printre domeniile în privința cărora conferința a propus noi acțiuni se numără îmbunătățirea înțelegerii problemelor de sănătate mintală, cărora ar trebui să li se acorde o atenție sporită, și propuneri menite să abordeze cu mai multă eficacitate aceste probleme în întreaga Europă. Alte recomandări se axează pe nutriție și pe securitatea alimentară, precum și pe o mai bună informare privind amprenta ecologică a produselor și istoricul acestora în materie de bunăstare a animalelor. Se propune, de asemenea, o abordare europeană coordonată în ceea ce privește monitorizarea darknetului, precum și acordarea unei atenții sporite extracției de criptomonede.

Principiile transpunerii în practică

Evaluarea definește orientări clare și identifică domeniile în care Comisia va trebui să prezinte propuneri. Comisia își va îndeplini această sarcină în modul cel mai pragmatic posibil, fie prin prezentarea de propuneri legislative, fie în alt mod. Comisia va folosi pe deplin dreptul de inițiativă pe care îl are în temeiul tratatelor, cu respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și a normelor privind o mai bună legiferare. Acest proces include evaluarea eventualului impact al opțiunilor de politică în cauză, asigurarea faptului că nu pot să apară consecințe negative și examinarea celui mai eficace nivel de luare a deciziilor.

Totodată, ar trebui remarcat faptul că există, de asemenea, multe domenii în care Comisia trebuie să ia măsuri fără caracter legislativ, fie din cauza competenței sale legislative limitate, fie pentru că aceasta este cea mai bună modalitate de a obține rezultatul dorit. Totodată, nu toate propunerile se încadrează în sfera de competență a Comisiei și, pentru asigurarea unui nivel maxim de eficacitate, este oportun ca unele măsuri să fie inițiate de celelalte instituții ale UE, de statele membre sau de autoritățile locale și regionale.

Primul set de noi propuneri va fi anunțat în discursul privind starea Uniunii pe care președinta von der Leyen îl va rosti în septembrie 2022, precum și în scrisoarea de intenție care îl însoțește. Aceste propuneri se vor număra printre cele care urmează să fie incluse în programul de lucru al Comisiei pentru 2023. De asemenea, unele dintre aceste propuneri ar trebui să fie înscrise pe lista priorităților legislative comune convenite între instituțiile UE și în cadrul viitoarelor programe de lucru ale Comisiei.

Tratatele: valorificăm la maximum dispozițiile în vigoare, le modificăm dacă este necesar

În contextul transpunerii în practică a acestor propuneri, noile reforme și politici, pe de o parte, și discuțiile privind modificarea tratatelor, pe de altă parte, nu ar trebui să se excludă reciproc. Modificarea tratatelor nu ar trebui să fie un scop în sine și, în cazul marii majorități a măsurilor, se pot face multe și vor trebui să se facă multe în temeiul tratatelor existente. La fel ca și textele constituționale ale statelor membre, tratatele UE sunt instrumente care evoluează. Instituțiile UE și statele membre au convenit, pe tot parcursul mandatului actualei Comisii, să utilizeze întregul potențial al tratatelor UE, de exemplu pentru a cumpăra miliarde de vaccinuri de care au beneficiat cetățenii din întreaga Europă sau pentru a da un impuls economiei viitorului prin intermediul instrumentului NextGenerationEU. Totodată, UE a stabilit o cale ambițioasă și obligatorie din punct de vedere juridic către neutralitatea climatică, a regândit regulile jocului în lumea digitală și a sprijinit întreprinderile mici să își păstreze personalul în timpul pandemiei prin intermediul programului SURE. Toate aceste realizări au fost posibile datorită voinței politice de care au dat dovadă instituțiile, care și-au sincronizat eforturile pentru a face față provocărilor urgente.

De asemenea, tratatele în vigoare au un potențial neexploatat, care ar putea contribui la concretizarea propunerilor conferinței, în special prin utilizarea „clauzelor pasarelă” pentru a trece la votul cu majoritate calificată în anumite domenii de politică. Acest lucru a fost solicitat în mod explicit de președinta von der Leyen în orientările sale politice și în discursul său privind starea Uniunii, în domenii cum ar fi energia și fiscalitatea și pentru aspecte importante ale politicii externe și de securitate comune, cum ar fi sancțiunile și drepturile omului.

Cu toate acestea, unele idei formulate în cadrul conferinței sunt cu adevărat inovatoare, pentru a le transpune în practică fiind necesar ca UE să pornească pe căi noi, încă neexplorate. În cadrul unora dintre aceste propuneri se solicită în mod explicit modificarea tratatelor, în domenii cum ar fi sănătatea sau apărarea.

Conferința a imprimat o nouă dinamică, axată pe reînnoirea și îmbunătățirea proiectului european, pornind de la elementele sale de bază și actualizându-le, în cazul în care acest lucru este necesar. Astfel cum a subliniat președinta von der Leyen în discursul său din cadrul conferinței, Comisia va fi întotdeauna de partea celor care doresc să reformeze Uniunea Europeană pentru ca aceasta să funcționeze mai bine, inclusiv prin modificarea tratatelor, în cazul în care o astfel de modificare poate fi necesară.

În acest spirit, Comisia salută voința manifestată de Parlamentul European de a folosi, pentru prima dată, competențele care îi revin în temeiul Tratatului de la Lisabona în vederea prezentării de propuneri de modificare a tratatelor. Parlamentul a stabilit o serie de domenii în care, în opinia sa, modificările aduse tratatelor ar trebui discutate în cadrul unei convenții. Comisia este pregătită să își îndeplinească pe deplin rolul instituțional în cadrul procedurii prevăzute la articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, să își dea avizul ca răspuns la o consultare a Consiliului European.

3.VIITORUL: CETĂȚENII TREBUIE SĂ OCUPE UN LOC CENTRAL ÎN CADRUL DEMOCRAȚIEI EUROPENE

Dincolo de calitatea și de numărul propunerilor prezentate în cadrul său în materie de politică și dincolo de impulsul pe care l-a imprimat în direcția reformelor, conferința a oferit, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra modului în care se poate dezvolta un spațiu public european și a modului în care democrația noastră poate fi îmbogățită, la nivel european, național, regional și local, prin implicarea cetățenilor. În cadrul conferinței au avut loc sute de dezbateri formale și informale, în toate colțurile Europei. Noile formate deliberative – cum ar fi platforma digitală multilingvă și grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni – le-au permis participanților să facă schimb de idei cu privire la aspectele pe care le consideră importante pentru construirea viitorului Uniunii noastre. Datorită acestor formate s-au putut colecta opiniile persoanelor la care se ajunge cel mai greu, ale celor care se implică rareori în politică sau ale celor care probabil nu au votat la alegerile europene anterioare.

O serie de inovații ale conferinței ne pot servi drept reper pentru a asigura o implicare sporită a cetățenilor în stabilirea priorităților și a ambițiilor, precum și în conceperea și elaborarea politicilor la nivel european. Pe baza rezultatelor conferinței și a instrumentelor de care dispune, Comisia va propune măsuri menite să asigure că cetățenii vor avea un rol mai important în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni au constituit o componentă principală și deosebit de inovatoare a conferinței. În total, aproximativ 800 de cetățeni selectați în mod aleatoriu, dintre care o treime erau tineri, s-au întâlnit în cadrul a câte trei sesiuni deliberative și au formulat recomandări. O serie de state membre au organizat grupuri naționale de dezbatere ale cetățenilor pe baza acelorași principii.

Date fiind rezultatele pozitive obținute, Comisia va lua măsurile necesare care să le permită grupurilor de dezbatere ale cetățenilor să delibereze și să formuleze recomandări înaintea prezentării anumitor propuneri-cheie, în cadrul procesului său mai amplu de elaborare a politicilor și în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări. În funcție de temă, acestea ar putea fi grupuri de dezbatere paneuropene sau grupuri de dezbatere specifice de dimensiuni mai mici care să analizeze chestiuni politice concrete. Așa cum s-a întâmplat în cazul conferinței, participanții ar trebui să fie selectați în mod aleatoriu. Totodată, ar trebui ca procesul de selecție a participanților să țină seama de diversitatea Europei și de structura demografică a acesteia. Tinerii ar trebui să reprezinte o treime dintre participanți. După caz, în evaluarea impactului va fi integrat un „raport al cetățenilor”, care va sintetiza rezultatele acestor procese participative și deliberative. În cazul în care toți participanții la grupul de dezbatere sunt tineri, acest proces s-ar numi „testul pentru tineret”. Primul dintre aceste de grupuri de dezbatere ale cetățenilor de nouă generație va fi lansat în contextul discursului privind starea Uniunii din 2022.

Platforma digitală multilingvă le-a permis participanților să facă schimb de idei și să discute pe tema acestora cu doar câteva clicuri și, de asemenea, a găzduit numeroasele evenimente organizate în întreaga Europă sub egida conferinței. Până în mai 2022, aproape 5 milioane de vizitatori unici intraseră pe platforma digitală multilingvă, iar în cadrul acesteia se înscriseseră peste 750 000 de participanți, fuseseră dezbătute 18 000 de idei și se organizaseră peste 6 500 de evenimente.

Ca răspuns la solicitările participanților la conferință privind crearea unor platforme de consultare online, portalul Comisiei intitulat „Exprimați-vă părerea!” va deveni un ghișeu unic pentru implicarea civică online, reunind toate informațiile referitoare la mecanismele de participare cetățenească instituite în cadrul Comisiei. Această nouă platformă online va integra funcționalitățile-cheie ale platformei digitale multilingve a conferinței: schimburile directe de opinii între cetățeni, formularea de observații – în toate limbile oficiale ale UE datorită eTranslation –, dar și sondajele online și găzduirea de evenimente participative online. Această platformă va sta la baza unui nou ecosistem de implicare democratică și inovare democratică.

Măsurile menționate se înscriu în eforturile mai ample depuse de Comisie pentru a consolida democrația europeană și spațiul public european. Într-o perioadă în care conflictele și autoritarismul sunt în creștere în întreaga lume, democrațiile și reziliența democratică au nevoie mai mult ca oricând de atenție și sprijin. În cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, Comisia a propus recent măsuri menite să consolideze partidele politice europene și să le permită acestora să desfășoare campanii electorale la nivel transfrontalier, în cadrul acțiunilor care vizează să protejeze integritatea alegerilor și dezbaterea democratică deschisă. De asemenea, Comisia a prezentat propuneri menite să apere și să consolideze drepturile cetățenilor mobili ai UE, în special în ceea ce privește alegerile europene. În aceeași ordine de idei, Parlamentul European a propus recent reformarea legislației electorale a UE și includerea unor liste transnaționale la următoarele alegeri europene. Comisia va sprijini Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord privind legislația electorală în cadrul Consiliului.

De asemenea, este o bună ocazie de a începe un proces de reflecție asupra modului în care experiența dobândită în urma conferinței poate fi fructificată în promovarea unei identități civice europene. Aceasta ar implica, în special, evaluarea modului în care participarea civică poate fi dezvoltată în contextul activităților educaționale și de comunicare.

4.CONCLUZII

Astfel cum se arată în prezenta comunicare și în anexa la aceasta, avem multe de făcut în urma conferinței. Totodată, aceasta ne-a permis să desprindem multe învățăminte și ne-a oferit multe elemente care ne vor fi utile în continuare – în special energia și dinamica necesare pentru a îmbunătăți Europa și a o ajuta să progreseze. Conferința s-a încheiat, însă acum începe activitatea menită să transpună în practică propunerile clare formulate pentru a îmbunătăți Europa și a asigura faptul că toți cetățenii pot avea în continuare un cuvânt de spus cu privire la politicile care au un impact asupra vieții lor.

Conferința a arătat că europenii sunt hotărâți să construiască un viitor mai bun. Ei consideră că Uniunea Europeană reprezintă calea care trebuie urmată pentru a realiza acest obiectiv și doresc să o construiască împreună cu reprezentanții aleși. O Europă a păcii și prosperității, a echității și a progresului, o Europă socială și durabilă, grijulie și totodată temerară, care nu ezită să pună în aplicare politici îndrăznețe în beneficiul tuturor generațiilor. Viziunea cetățenilor este clară, iar numeroasele inițiative menționate în prezenta comunicare vor ajuta Comisia să înceapă să transpună această viziune în acțiuni concrete.

Transpunerea în practică a rezultatelor conferinței constituie o responsabilitate comună a instituțiilor participante, în conformitate cu sfera lor de competență instituțională și cu respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității. O comunicare clară și eficace va fi esențială în cadrul activității de transpunere în practică, în special pentru a se asigura adeziunea cetățenilor și pentru a consolida încrederea în acest proces și în rezultatele sale. Pentru a-i informa pe cetățeni și pentru a menține ritmul dinamic, în toamna anului 2022 se va organiza un eveniment de prezentare a activităților întreprinse în urma conferinței. În cadrul evenimentului menționat se vor furniza informații privind modul în care cele trei instituții ale UE transpun în practică propunerile formulate în cadrul conferinței și se va face un bilanț al progreselor înregistrate în această etapă a procesului. Va fi o bună ocazie de a crea o legătură clară și coerentă între rezultatele conferinței și activitățile viitoare pe care aceasta le-a inspirat.

(1)

A se citi raportul final publicat pe platforma conferinței. 

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.6.2022

COM(2022) 404 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

CONFERINȚA PRIVIND VIITORUL EUROPEI







Transpunerea viziunii în acțiuni concrete

ANEXĂ

În prezenta anexă este prevăzută o listă neexhaustivă a actelor legislative și a altor inițiative prin intermediul cărora Comisia transpune sau va transpune în practică propunerile și măsurile rezultate în urma Conferinței privind viitorul Europei și care intră în sfera sa de competență. Comisia va elabora acțiunile pe care le-a planificat și propunerile legislative inspirate de propunerile prezentate în cadrul conferinței cu respectarea deplină a standardelor sale privind o mai bună legiferare, precum și a principiilor subsidiarității și proporționalității, și ținând seama în mod corespunzător de resursele financiare prevăzute în cadrul actualului buget multianual. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a se asigura că inițiativele propuse sunt însoțite de acțiuni și de campanii de comunicare solide, pentru implicarea cetățenilor în ceea ce privește acțiunile UE în materie de politică și modul în care acestea generează impacturi și beneficii în viața lor de zi cu zi.

Pentru fiecare dintre cele nouă teme ale conferinței, anexa enumeră propunerile prezentate în cadrul conferinței și identifică următoarele elemente relevante:

‣acțiunile deja propuse sau lansate de Comisia von der Leyen;

‣propunerile legislative pe care Parlamentul European și/sau Consiliul sunt/este invitate/invitat să le adopte;

‣acțiunile și actele legislative planificate;

‣noile domenii de acțiune inspirate de conferință.

În cadrul fiecărei secțiuni, ordinea inițiativelor Comisiei respectă ordinea propunerilor și a măsurilor prezentate în cadrul conferinței. În cazul în care o inițiativă sau un act legislativ al UE acoperă mai multe teme ale conferinței, respectiva inițiativă sau respectivul act legislativ este menționată (menționat) doar o singură dată, în cadrul celei mai relevante propuneri prezentate în cadrul conferinței. De exemplu, planul REPowerEU abordează ideile exprimate în cadrul grupului de dezbatere O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă și al grupului de dezbatere Schimbări climatice și mediu, dar se referă în primul rând la autonomia energetică; în consecință, planul REPowerEU este menționat în cadrul secțiunii UE în lume.

Pe lângă acte juridice, în prezenta anexă sunt menționate, de asemenea, instrumente și programe de comunicare.

Multe dintre propunerile prezentate în cadrul conferinței sunt conforme cu acțiunile și actele legislative deja planificate de Comisie, urmând să contribuie la activitatea de pregătire a acestor acțiuni și propuneri planificate. Rezultatul conferinței nu numai că va inspira noi domenii de reflecție pentru Comisie, ci va îmbogăți și raționamentul acesteia privind acțiunile, precum și privind propunerile legislative și nelegislative aflate în prezent în etapa de planificare.

O gamă largă de fonduri și de alte mecanisme de sprijin contribuie la punerea în aplicare a politicilor UE. Multe dintre acestea sunt transversale și acoperă acțiuni care se înscriu în cadrul mai multor teme ale conferinței, cele mai importante fiind următoarele:

‣Mecanismul de redresare și reziliență;

‣Fondul european de dezvoltare regională;

‣Fondul social european Plus;

‣Fondul de coeziune (care sprijină investițiile în domeniile mediului și transporturilor, inclusiv în infrastructură);

‣Mecanismul pentru o tranziție justă, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă (care sprijină teritoriile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică);

‣Fondul de solidaritate al Uniunii Europene;

‣cadrele temporare privind ajutoarele de stat;

‣Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare;

‣Mecanismul pentru interconectarea Europei (care promovează creșterea economică, locurile de muncă și competitivitatea prin investiții specifice în infrastructură în sectoarele transporturilor, energiei și serviciilor digitale);

‣programul „Europa digitală”;

‣Erasmus Plus;

‣Corpul european de solidaritate;

‣programul „Europa creativă”, din care fac parte I-Portunus, „Cultura pune Europa în mișcare” și „Muzica mișcă Europa”, care sprijină mobilitatea artiștilor, a creatorilor și a profesioniștilor din domeniul culturii;

‣Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală;

‣Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură;

‣programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”;

‣programul „UE pentru sănătate”;

‣Fondul pentru azil, migrație și integrare;

‣programul „Justiție”;

‣programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”;

‣Fondul pentru securitate internă;

‣Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”;

‣instrumentul de sprijin tehnic (care oferă sprijin și cunoștințe de specialitate statelor membre, pentru a le ajuta să elaboreze și să pună în aplicare reforme, inclusiv în domeniile politicilor climatice, tranziției digitale și sănătății).

1. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI MEDIUL

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Pactul verde european;

‣Strategia „De la fermă la consumator” care vizează să asigure sisteme alimentare echitabile, sănătoase și care respectă mediul;

‣reforma politicii agricole comune;

‣Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării;

‣Planul de acțiune privind economia circulară;

‣Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030;

‣Strategia UE pentru păduri pentru 2030;

‣angajamentul privind plantarea a 3 miliarde de arbori până în 2030 și aplicația MapMyTree care permite raportarea arborilor plantați;

‣Comunicarea privind economia albastră durabilă;

‣Misiunea de cercetare privind oceanele din cadrul programului „Orizont Europa”;

‣Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice;

‣Legea europeană a climei;

‣Strategia UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice;

‣Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă;

‣Strategia pentru energia solară;

‣Strategia privind energia din surse regenerabile offshore;

‣Regulamentul privind taxonomia pentru investiții durabile în sectorul energetic;

‣Planul de urgență privind situații de criză pentru sectorul transporturilor;

‣parteneriate europene, de exemplu cele pentru salvarea biodiversității, pentru tranziția către o energie curată, pentru o aviație curată, pentru căile ferate ale Europei, pentru mobilitatea conectată, cooperativă și automatizată, pentru hidrogen curat, pentru baterii, pentru un transport rutier cu emisii zero, pentru industrii energointensive neutre din punct de vedere climatic – „Processes4Planet”;

‣misiuni ale UE de mobilizare a instituțiilor și a cetățenilor pentru ca 100 de orașe să devină inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, precum și pentru refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030, adaptarea la schimbările climatice prin asigurarea rezilienței la schimbările climatice a 150 de regiuni și comunități și crearea a 100 de „laboratoare vii” și de „faruri” care să conducă tranziția către soluri sănătoase în Europa;

‣integrarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a obiectivelor ambițioase în materie de cheltuieli legate de climă în cadrul financiar multianual și în instrumentul NextGenerationEU;

‣subprogramele „Tranziția către o energie curată” și „Politici climatice” din cadrul programului LIFE;

‣decizia privind Anul european al căilor ferate;

‣Planul de acțiune privind traficul feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi;

‣inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor”;

‣revizuirea Directivei privind emisiile industriale și a Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați;

‣revizuirea planurilor de mobilitate urbană durabilă în temeiul Cadrului pentru mobilitatea urbană din 2021;

‣Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică;

‣Spațiul european de cercetare; acțiunea-pilot privind hidrogenul verde;

‣comunicarea intitulată „Cicluri durabile ale carbonului”, în cadrul căreia sunt prevăzute o serie de acțiuni, inclusiv o „evaluare integrată a utilizării terenurilor în domeniul bioeconomiei”, în sprijinul Strategiei UE în domeniul bioeconomiei;

‣Alianța pentru hidrogen curat care vizează să promoveze investițiile și să stimuleze implementarea producției și a utilizării hidrogenului curat;

‣căi de tranziție menite să ajute diferite ecosisteme să devină mai reziliente, mai verzi și mai digitale;

‣comunicarea intitulată „Asumarea responsabilității pentru deșeurile produse”;

‣Pactul climatic european;

‣noul Bauhaus european:

‣Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare;

‣Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice;

‣Platforma pentru o tranziție justă;

‣Codul de conduită pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar, menit să contribuie la construirea unui lanț valoric alimentar responsabil din punct de vedere social care să reducă amprenta climatică și de mediu a UE;

‣Recomandarea privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică;

‣Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie și orientările privind ajutoarele de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” care vizează adaptarea politicilor UE în domeniile climei, energiei, utilizării terenurilor, transporturilor și fiscalității în vederea reducerii emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030;

omecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon;

orevizuirea Directivei privind impozitarea energiei în vederea actualizării ratelor minime de impozitare pentru combustibili și produse energetice;

oDirectiva privind eficiența energetică, în cadrul căreia este prevăzut un obiectiv mai ambițios, de 13 % (de la 9 %);

oRegulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura;

orevizuirea Regulamentului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehiculele utilitare ușoare

opropunerea de revizuire a Regulamentului privind transferurile de deșeuri;

oDirectiva privind energia din surse regenerabile, în cadrul căreia este prevăzut un obiectiv mai ambițios, de 45 % (de la 40 %);

oDirectiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor;

oFondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice;

orevizuirea Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi; 

oinițiativa FuelEU în domeniul maritim;

oinițiativa ReFuelEU în domeniul aviației;

opachetul privind gazele decarbonizate și hidrogenul;

oschema de comercializare a certificatelor de emisii, inclusiv extinderea sferei sale de aplicare la clădiri și la transportul rutier;

oRegulamentul revizuit privind gazele fluorurate cu efect de seră;

oRegulamentul privind substanțele care diminuează stratul de ozon;

‣inițiativa privind produsele sustenabile;

‣verificarea adecvării principiului „poluatorul plătește”;

‣revizuirea Regulamentului TEN-T, îmbunătățirea calității rețelei feroviare a UE pentru a se asigura standarde ridicate în întreaga rețea centrală TEN-T până în 2030 și noi standarde în cadrul rețelei extinse până în 2040;

‣Directiva privind emisiile industriale;

‣Regulamentul privind defrișările și degradarea pădurilor;

‣Regulamentul de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, inclusiv pașapoartele digitale ale produselor;

‣consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi;

‣revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții care vizează să asigure adecvarea cadrului de reglementare pentru ca mediul construit să permită realizarea obiectivelor noastre în materie de sustenabilitate și climă;

‣propunerea de nou regulament privind expedierile de deșeuri;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣introducerea unor obiective de reducere a risipei de alimente;

‣mențiunea „ecologic” pentru etichetele bazate pe metode privind amprenta de mediu;

‣o legislație privind sistemele alimentare durabile (inclusiv etichetarea produselor alimentare durabile);

‣orientări referitoare la derogarea de la legislația antitrust pentru acordurile privind sustenabilitatea în agricultură;

‣un plan de acțiune pentru conservarea resurselor piscicole și protejarea ecosistemelor marine;

‣o comunicare comună referitoare la agenda UE privind guvernanța internațională a oceanelor;

‣actualizarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor;

‣revizuirea limitelor maxime de reziduuri pentru anumite pesticide în ceea ce privește produsele alimentare importate, ținând seama de aspectele de mediu de interes mondial;

‣revizuirea cerințelor în materie de date, a criteriilor de aprobare și a principiilor de evaluare a microorganismelor pentru a facilita accesul acestora pe piață în produsele fitosanitare cu risc redus;

‣o legislație privind obiectivele obligatorii ale UE de refacere a naturii;

‣certificarea eliminării dioxidului de carbon;

‣un cadru de politică pentru materialele plastice de origine biologică, materialele plastice biodegradabile și materialele plastice compostabile;

‣o propunere legislativă privind bunăstarea animalelor, care să prevadă, printre altele, eliminarea treptată și, în cele din urmă, interzicerea utilizării sistemelor de cuști pentru o gamă extinsă de specii de animale, ca urmare a succesului inițiativei cetățenești europene „Să punem capăt erei cuștii”;

‣revizuirea Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” care vizează să protejeze ecosistemul marin și biodiversitatea;

‣revizuirea mandatului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă;

‣revizuirea Directivei privind poluarea cauzată de nave;

‣revizuirea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale;

‣lista revizuită a poluanților din apele de suprafață și din apele subterane;

‣orientări care să sprijine punerea în aplicare a Regulamentului privind reutilizarea apei;

‣revizuirea legislației privind calitatea aerului înconjurător pentru a contribui la aplicarea principiului „poluatorul plătește”;

‣revizuirea Inițiativei UE privind polenizatorii pentru a se asigura o mai bună protecție a insectelor;

‣măsuri de reducere a eliberării neintenționate de microplastice în mediu;

‣o comunicare referitoare la modernizarea Planului strategic privind tehnologiile energetice;

‣servicii de mobilitate digitală multimodală pentru a se asigura o mai bună integrare a transportului public și a serviciilor feroviare și pentru a se facilita planificarea digitală a deplasărilor;

‣instituirea „CountEmissionsEU”, un cadru comun în sectorul transporturilor;

‣revizuirea Regulamentului privind serviciile aeriene și a Regulamentului privind sloturile orare;

‣o alianță privind emisiile zero în sectorul aviației, care să accelereze tranziția către zboruri neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

‣un pachet privind înverzirea transportului de mărfuri, inclusiv o propunere privind vehiculele grele;

‣o legislație referitoare la un cadru privind observarea pădurilor și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea;

‣revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile, inclusiv pentru a preveni generarea de deșeuri, pentru a armoniza sistemele de colectare a deșeurilor și pentru a crea norme armonizate la nivelul UE privind răspunderea extinsă a producătorilor în sectorul textilelor, însoțite de modularea ecologică a taxelor;

‣o reformă vamală care va viza să asigure trecerea uniunii vamale la un nivel superior, dotând-o cu un cadru mai solid pentru o mai bună protecție a cetățenilor UE și a pieței unice;

‣un act legislativ privind sănătatea solului;

‣o inițiativă privind obligația de a justifica mențiunea „ecologic”;

‣revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, inclusiv eventuale măsuri referitoare la schemele de rambursare;

‣o inițiativă privind consumul durabil de bunuri care să abordeze problema obsolescenței programate și dreptul la reparare;

‣o extindere a schemelor de răspundere a producătorilor care să ofere stimulente și să încurajeze schimbul de informații și de bune practici în materie de reciclare a deșeurilor;

‣produsele din plastic de unică folosință – o decizie de punere în aplicare care să stabilească normele privind calcularea, verificarea și raportarea conținutului reciclat din sticlele pentru băuturi din plastic de unică folosință;

‣standardele de emisii Euro 7 pentru autoturisme, camionete, camioane și autobuze;

‣un raport de analiză prospectivă strategică privind legătura dintre tranziția verde și tranziția digitală într-un nou context geopolitic;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣o legislație privind plantele produse prin anumite tehnici genomice noi;

‣standardele privind bunăstarea animalelor care să fie aplicate bunurilor importate;

‣opțiunile privind etichetarea în materie de bunăstare a animalelor;

‣orientările privind aplicarea sectorială a principiului „eficiența energetică înainte de toate”;

‣o evaluare la nivelul UE a proiectelor de planuri naționale actualizate privind energia și clima;

‣sporirea finanțării private acordate pentru eficiența energetică;

‣abordarea impactului pe care gestionarea deșeurilor îl are asupra mediului;

‣măsurile de limitare a poluării luminoase;

‣promovarea în continuare a infrastructurii pentru biciclete și a zonelor fără mașini (reglementări privind accesul vehiculelor în zonele urbane);

‣un plan de acțiune pentru promovarea tranziției energetice a sectoarelor pescuitului și acvaculturii;

‣o propunere legislativă privind sporirea ponderii vehiculelor cu emisii zero în parcurile auto care depășesc o anumită dimensiune ale instituțiilor publice și ale întreprinderilor;

‣

‣evaluarea necesității de a aplica, la nivelul UE, o scutire de TVA pentru biletele de tren internaționale în vederea reducerii în mod semnificativ a costurilor suportate de călătorii din transportul feroviar.

2.SĂNĂTATEA

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice care vizează să stimuleze inovarea pentru tranziția către substanțe chimice sigure și sustenabile și să asigure o mai bună protecție a sănătății umane și a mediului împotriva substanțelor chimice periculoase;

‣Planul de acțiune privind agricultura ecologică și pachetul legislativ care însoțește acest plan;

‣Planul european de combatere a cancerului, inclusiv 10 inițiative emblematice;

‣misiunea de cercetare privind cancerul din cadrul programului „Orizont Europa”; colaborarea cu Planul european de luptă împotriva cancerului pentru a îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în 2030;

‣Strategia farmaceutică pentru Europa;

‣recomandările specifice fiecărei țări în domeniul sănătății formulate în cadrul semestrului european, ciclul anual de coordonare a politicilor economice;

‣Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA);

‣Regulamentul privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestor situații de criză;

‣parteneriatele europene, de exemplu cele pentru „O singură sănătate”/rezistența la antimicrobiene, pentru promovarea unui Spațiu european de cercetare în domeniul sănătății, pentru transformarea sistemelor de sănătate și de îngrijiri de sănătate și de pregătire pentru pandemii;

‣normele actualizate în materie de TVA, inclusiv o listă extinsă a produselor și a serviciilor de sănătate publică scutite de TVA;

‣inițiativa „Mai sănătoși împreună” care vizează să ajute statele membre să identifice și să pună în aplicare politici și acțiuni eficace pentru a reduce povara reprezentată de bolile netransmisibile majore, inclusiv bolile mintale;

‣Codul de conduită privind practicile responsabile în domeniul producerii și comercializării alimentelor;

‣dialogul structurat privind securitatea aprovizionării cu medicamente care vizează să consolideze reziliența lanțurilor de aprovizionare cu produse farmaceutice și să asigure securitatea aprovizionării, fără a afecta accesibilitatea din punct de vedere financiar;

‣Cloudul european pentru știința deschisă care vizează să pună la dispoziție platforme specifice (cum ar fi platforma europeană de date privind COVID-19) pentru a face schimb de date privind cercetarea medicală, de date clinice și de date genomice;

‣Manifestul pentru cercetarea UE în domeniul COVID-19 care vizează să maximizeze accesibilitatea rezultatelor cercetării în lupta împotriva pandemiei de COVID-19;

‣Regulamentul de extindere a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor;

‣Regulamentul privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii;

‣criteriile minime obligatorii privind achizițiile durabile de produse alimentare în școli și în instituțiile publice;

‣revizuirea cadrului juridic privind sângele, țesuturile și celulele;

‣stimulentele fiscale în statele membre pentru a promova o alimentație sănătoasă;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣Regulamentul privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate;

‣Regulamentul referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea care vizează să îmbunătățească furnizarea de îngrijiri medicale în întreaga UE, să le ofere cetățenilor mijloacele necesare pentru a avea control asupra datelor lor privind sănătatea, să permită accesul securizat al profesioniștilor din domeniul sănătății la dosarul electronic de sănătate al pacientului (pașaportul electronic individual european de sănătate) și să ofere un cadru coerent, sigur, de încredere și eficient pentru utilizarea datelor privind sănătatea;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣revizuirea Regulamentului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, inclusiv în vederea introducerii unui sistem de etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului, ceea ce le va permite consumatorilor să facă alegeri alimentare în cunoștință de cauză, sănătoase și durabile;

‣o recomandare privind materialele și substanțele chimice sigure și durabile începând cu momentul conceperii care vizează să ofere orientări industriei și autorităților de reglementare pentru a fabrica noi materiale și substanțe chimice;

‣revizuirea legislației din domeniul farmaceutic pentru a asigura un acces mai rapid la medicamente de calitate, sigure, la prețuri rezonabile și mai verzi în toate statele membre;

‣revizuirea legislației privind medicamentele pentru boli rare și pentru copii;

‣un plan de acțiune pentru o mai bună gestionare a nutrienților;

‣o recomandare privind formele de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare;

‣o actualizare a Recomandării privind screeningul pentru depistarea cancerului;

‣abordări inovatoare privind cercetarea și achizițiile publice în materie de antimicrobiene și alternativele la acestea;

‣noi măsuri care să faciliteze schimbul și transplantul de rinichi pentru anumiți primitori și donatori în cadrul programului de lucru pentru 2023 al programului „UE pentru sănătate”;

‣o nouă strategie în domeniul sănătății mondiale;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣furnizarea de informații privind amprenta ecologică a produselor în cadrul etichetei digitale și al etichetei aplicate pe partea frontală a ambalajului produselor;

‣soluții de sporire a participării la Săptămâna europeană a sănătății publice;

‣un pachet privind brevetele, inclusiv o inițiativă referitoare la certificatele suplimentare de protecție și acordarea de licențe obligatorii pentru brevete;

‣măsurile de combatere a comercializării și a publicității produselor care prezintă riscuri de cancer;

‣efectele legislației împotriva fumatului;

‣o nouă abordare cuprinzătoare a sănătății mintale.

3.O ECONOMIE MAI PUTERNICĂ, JUSTIȚIE SOCIALĂ ȘI LOCURI DE MUNCĂ

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Planul de acțiune pentru economia socială care vizează să ajute organizațiile economiei sociale să prospere și să se dezvolte;

‣revizuirea Directivei privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio;

‣Comunicarea privind o politică în domeniul concurenței adaptată noilor provocări;

‣Strategia industrială actualizată și lansarea alianțelor în domeniile materiilor prime, hidrogenului curat, bateriilor, circularității materialelor plastice, datelor industriale, edge și cloud, tehnologiilor semiconductorilor, combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, aviației cu emisii zero și energiei solare, precum și crearea standardului „Start-up Nations” la nivelul UE care vizează promovarea antreprenoriatului prin alianțe;

‣revizuirea regulamentelor de exceptare pe categorii aplicabile acordurilor verticale și a orientărilor conexe;

‣verificarea adecvării programului de modernizare a ajutoarelor de stat;

‣Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt;

‣revizuirea Orientărilor privind ajutoarele de stat regionale;

‣revizuirea Comunicării privind realizarea unor proiecte importante de interes european comun;

‣Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE);

‣revizuirea cadrului privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

‣integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul semestrului european;

‣indicele de performanță privind tranzițiile, care clasifică țările în funcție de progresele înregistrate în direcția durabilității;

‣parteneriatele europene, de exemplu „Fabricat în Europe”, privind tehnologiile digitale esențiale și rețelele și serviciile inteligente;

‣Cadrul strategic privind sănătatea și securitatea la locul de muncă;

‣Consiliul European pentru Inovare, un program emblematic pentru identificarea, dezvoltarea și extinderea tehnologiilor transformatoare și a inovațiilor revoluționare;

‣platforma „Pregătiți pentru viitor”, un grup de experți la nivel înalt care contribuie la simplificarea legislației UE și la reducerea costurilor inutile aferente;

‣Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale;

‣Garanția pentru tineret consolidată;

‣Agenda pentru competențe în Europa care vizează să ajute cetățenii și întreprinderile să își dezvolte un număr sporit de competențe și competențe îmbunătățite și să le utilizeze, inclusiv Pactul privind competențele;

‣inițiativa ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve - „Țintește, Învață, Stăpânește, Realizează”) care vizează să îi ajute pe tinerii cei mai vulnerabili cu mai puține oportunități să aibă acces, în țara lor de origine, pe piața forței de muncă și în societate;

‣criteriul de eligibilitate al programului „Orizont Europa”, conform căruia în cadrul organismelor publice, al organizațiilor de cercetare și al instituțiilor de învățământ superior trebuie să existe un plan privind egalitatea de gen;

‣„Women TechEU”, o nouă inițiativă menită să finanțeze și să sprijine întreprinderile nou-înființate conduse de femei;

‣Manifestul privind STI(A)M pentru o educație în domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii (STIAM) care să ia în considerare dimensiunea de gen, astfel cum se menționează în Strategia UE pentru universități;

‣Pactul rural - o guvernanță consolidată pentru zonele rurale din UE;

‣Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost;

‣Garanția europeană pentru copii care vizează să asigure că fiecare copil din Europa expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială are acces la servicii esențiale precum îngrijirile de sănătate, creșele și grădinițele, educația, alimentația și locuințele;

‣Directiva privind salariile minime adecvate;

‣Grupul la nivel înalt pentru viitorul protecției sociale și al statului social în UE;

‣testele IMM-urilor efectuate în cadrul evaluărilor impactului;

‣Noul cadru european pentru carierele din domeniul cercetării care vizează să asigure unirea forțelor la nivel național și european pentru a consolida competențele cercetătorilor și mobilitatea intersectorială și să promoveze o circulație echilibrată a talentelor;

‣măsuri de remediere care vizează să reducă decalajul în domeniul inovării și să consolideze capacitatea de cercetare și inovare în țările care au rămas în urmă;

‣Cartea verde privind îmbătrânirea populației;

‣Recomandarea Comisiei referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă;

‣Directiva privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe;

‣Comunicarea privind un plan de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare;

‣Directiva de modificare a cotelor taxei pe valoarea adăugată, inclusiv aplicarea unei cote reduse de TVA pentru echipamentele destinate copiilor;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor care vizează să promoveze un comportament durabil și responsabil al întreprinderilor de-a lungul lanțurilor valorice globale;

‣Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea;

‣Directiva privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme;

‣Directiva de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii;

‣propunerea privind noile resurse proprii;

‣revizuirea regulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială;

‣Directiva privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor multinaționale în Uniune;

‣Regulamentul privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣reexaminarea guvernanței economice;

‣o recomandare privind venitul minim;

‣o recomandare privind valorificarea cunoștințelor;

‣modificarea Directivei privind azbestul la locul de muncă;

‣o agendă europeană pentru inovare care să vizeze eliminarea principalelor blocaje pentru a se asigura un impact maxim al inițiativelor și al instrumentelor de politică ale UE menite să sprijine inovarea;

‣revizuirea regulamentelor de exceptare pe categorii aplicabile acordurilor orizontale și a orientărilor conexe care clarifică situațiile în care întreprinderile pot coopera cu întreprinderi rivale;

‣revizuirea Comunicării privind definirea pieței;

‣controlul concentrărilor economice în UE – simplificarea în mai mare măsură a procedurilor;

‣revizuirea Regulamentului de minimis;

‣orientări privind contractele colective de muncă referitoare la condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară activități independente fără angajați;

‣moneda euro digitală;

‣domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro;

‣un raport privind serviciile esențiale;

‣un raport referitor la punerea în aplicare a Directivei privind timpul de lucru;

‣orientări privind evaluarea impactului distributiv;

‣un pachet care vizează să îmbunătățească rezultatele persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă;

‣un cadru privind finanțarea deschisă;

‣revizuirea normelor UE privind serviciile de plată;

‣o strategie și un pachet legislativ privind investițiile de retail;

‣inițiativa „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului” (BEFIT);

‣o inițiativă menită să abordeze rolul persoanelor care facilitează evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă;

‣o directivă referitoare la punerea în aplicare a acordului global al OCDE privind realocarea drepturilor de impozitare;

‣un proiect-pilot privind Pașaportul european de securitate socială (ESSPASS);

‣o inițiativă privind dialogul social;

‣aplicarea, asigurarea respectării și sensibilizarea referitoare la drepturile existente la nivelul UE în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată, inclusiv concediul pentru creșterea copilului;

‣o comunicare privind exodul creierelor și o inițiativă însoțitoare care să vizeze consolidarea procesului de atragere a creierelor;

‣o recomandare privind dezvoltarea condițiilor-cadru ale economiei sociale;

‣o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, însoțită de o propunere de revizuire a obiectivelor de la Barcelona privind educația și îngrijirea timpurie și de o propunere de recomandare a Consiliului privind îngrijirea pe termen lung;

‣un al doilea pachet de noi resurse proprii;

‣revizuirea Recomandării Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣măsuri de sprijinire a regiunilor care au căzut în „capcanele dezvoltării” și care se confruntă cu o creștere scăzută persistentă;

‣continuarea activității care vizează să asigure durabilitatea, digitalizarea și reziliența industriei și să remedieze dependențele;

‣măsuri care să vizeze tranziția demografică, în special în ceea ce privește îmbătrânirea și depopularea;

‣o abordare integrată pentru măsurarea și monitorizarea bunăstării, luând în considerare și alte elemente decât PIB-ul;

‣extinderea și îmbunătățirea în continuare a utilizării instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale.

4. UE ÎN LUME

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Cadrul pentru mobilitatea urbană;

‣noul cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză;

‣inițiativa pentru regiunile carbonifere aflate în tranziție din Balcanii de Vest și Ucraina;

‣măsuri de sprijin pentru reconstrucția ecosistemului de cercetare și inovare din Ucraina;

‣agenda pentru Balcanii de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul, lansată de statele membre ale UE și de economiile din Balcanii de Vest;

‣Strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării, abordarea globală a cercetării și inovării, inclusiv asocierea la programul „Orizont Europa” a partenerilor din întreaga lume care împărtășesc aceeași viziune;

‣Strategia privind angajamentul extern al UE în domeniul energiei într-o lume în schimbare;

‣Strategia privind regiunea arctică;

‣Strategia privind Africa;

‣„Global Gateway”;

‣Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III;

‣Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația;

‣Comunicarea privind munca decentă la nivel mondial, care acordă o atenție specială eliminării muncii copiilor și a muncii forțate;

‣Strategia UE privind standardizarea;

‣Busola strategică pentru securitate și apărare;

‣Comunicarea privind achizițiile publice comune în domeniul apărării;

‣Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest;

‣Agenda verde pentru Balcanii de Vest;

‣Parteneriatul pentru o tranziție energetică justă cu Africa de Sud;

‣Parteneriatul verde dintre Maroc și UE; 

‣Planul economic și de investiții pentru vecinătatea sudică;

‣Alianța verde cu Japonia;

‣Comunicarea comună referitoare la un „parteneriat strategic cu Golful”;

‣foile de parcurs pentru colaborarea cu societatea civilă din țările partenere;

‣Planul strategic de reconstrucție „RebuildUkraine”;

‣Politica privind Parteneriatul estic după 2020: Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți;

‣analiza lacunelor în materie de investiții în domeniul apărării;

‣Planul de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UE;

‣Recomandarea privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru a aborda penuria de semiconductori și un mecanism al UE de monitorizare a ecosistemului semiconductorilor;

‣Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie;

‣Consiliul UE-India pentru comerț și tehnologie;

‣extinderea rețelei TEN-T la Ucraina;

‣acordurile de transport rutier cu Ucraina/Moldova;

‣noua agendă a UE privind combaterea terorismului care stabilește calea de urmat pentru acțiunile de combatere a terorismului la nivelul UE, urmărind să asigure îmbunătățirea anticipării, a prevenirii, a protejării și a răspunsului la amenințările teroriste;

‣setul de instrumente menite să contribuie la atenuarea interferențelor străine în cercetare și inovare;

‣Comunicarea privind abordarea globală a cercetării și inovării;

‣Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă;

‣relansarea negocierilor privind un acord comercial cu India;

‣Parteneriatul digital UE-Japonia;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣REPowerEU;

‣Comunicarea privind intervențiile pe termen scurt pe piața gazelor naturale și a energiei electrice;

‣Actul legislativ european privind cipurile, inclusiv o modificare a Actului de bază unic de instituire a parteneriatelor europene;

‣Regulamentul privind subvențiile străine care denaturează piața internă;

‣propunerea privind un nou sistem generalizat de preferințe;

‣propunerea privind mecanismul de contracarare a acțiunilor coercitive;

‣Directiva privind recuperarea și confiscarea activelor;

‣adăugarea încălcării și a eludării măsurilor restrictive ale UE în domeniile criminalității prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la: 

‣un instrument care să vizeze consolidarea capabilităților industriale europene din domeniul apărării prin intermediul achizițiilor publice comune;

‣un regulament de instituire a unui program european comun de investiții în domeniul apărării;

‣legislația europeană privind materiile prime critice;

‣un instrument al pieței unice pentru situații de urgență care să asigure o reacție rapidă în timpul crizelor viitoare și să garanteze circulația bunurilor și a persoanelor, precum și accesul în orice moment la bunurile și la serviciile vitale;

‣acordarea de sprijin autorităților vamale în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor referitoare la munca copiilor;

‣parteneriatele digitale anunțate în Strategia indo-pacifică;

‣contribuția acordurilor comerciale la dezvoltarea durabilă – rezultatele reexaminării politicii comerciale și a politicii privind dezvoltarea durabilă;

‣ratificarea acordurilor comerciale recent încheiate pentru a consolida relațiile-cheie;

‣Planul de acțiune pentru tineret din cadrul acțiunii externe a UE;

‣o strategie pentru drone și aeronave fără pilot la bord;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣noi măsuri de îmbunătățire a securității alimentare a UE pe plan mondial;

‣reziliența și transparența lanțului de aprovizionare pentru medicamentele, produsele medicale și ingredientele esențiale.

5.VALORI ȘI DREPTURI, STATUL DE DREPT ȘI SECURITATEA

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Raportul anual privind statul de drept;

‣Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii;

‣materiale de informare:

opublicate pe platforme de comunicare socială și acțiuni de comunicare vizuală;

osite-uri web adaptate dispozitivelor mobile pe domeniul europa.eu (inclusiv „Spațiul învățării”);

osite-ul web EUvsDisinfo;

opublicații și date diseminate de Oficiul pentru Publicații;

oportalul Comisiei privind serviciile audiovizuale;

oversiuni adaptate copiilor ale principalelor inițiative în materie de politică;

‣orientări furnizate în mod constant de Comitetul european pentru protecția datelor;

‣Strategia UE privind o uniune a securității;

‣Codul consolidat de bune practici împotriva dezinformării;

‣noua inițiativă „Un internet mai bun pentru copii”;

‣Observatorul european al mass-mediei digitale, cu o posibilă platformă;

‣evaluarea calității vieții în rapoartele elaborate în contextul semestrului european;

‣strategiile Uniunii privind egalitatea care abordează: egalitatea de gen, drepturile LGTBIQ, dizabilitățile, combaterea rasismului și incluziunea romilor;

‣Strategia UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣setul de propuneri de contracarare a acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (cunoscute sub denumirea de SLAPP);

‣Regulamentul de modificare a normelor privind acordarea de compensații și de asistență pasagerilor care folosesc transporturile aeriene și privind răspunderea operatorilor de transport aerian;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣actul legislativ privind libertatea mass-mediei;

‣cardul european pentru persoanele cu dizabilități;

‣consolidarea rolului și a independenței organismelor de promovare a egalității;

‣o propunere legislativă privind recunoașterea reciprocă a filiației între statele membre;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣elaborarea unei inițiative privind asociațiile și organizațiile fără scop lucrativ;

‣organizarea unei conferințe anuale privind statul de drept la care, alături de părțile interesate, să participe și cetățenii;

6. TRANSFORMAREA DIGITALĂ

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Comunicarea privind deceniul digital;

‣Strategia europeană privind datele;

‣Strategia de securitate cibernetică a UE;

‣obiective de implementare a rețelelor în bandă largă pentru zonele rurale, formulate în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”;

‣dialogul structurat privind educația digitală și competențele digitale;

‣platforma și coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital;

‣Săptămâna europeană a programării;

‣sprijinirea discuțiilor între partenerii sociali, inclusiv a discuțiilor privind activitățile lor în curs referitoare la telemuncă și la dreptul de a se deconecta;

‣Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică;

‣Recomandarea privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G;

‣recomandările privind conturile personale de învățare și micro-certificatele;

‣setul de instrumente pentru conectivitate;

‣Directiva privind porturile de încărcare a dispozitivelor electronice;

‣infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain;

‣Legea privind guvernanța datelor;

‣Actul legislativ privind serviciile digitale;

‣Actul legislativ privind piețele digitale;

‣Inițiativa „Wifi4EU”;

‣Programul de lucru pentru cercetarea și inovarea din domeniul 6G;

‣Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva revizuită privind securitatea rețelelor și a informațiilor sau Directiva NIS 2);

‣o serie de inițiative, printre care se numără platforma europeană de decriptare, centrul de inovare pentru securitatea internă, atlasul european privind securitatea cibernetică;

‣spațiul datelor lingvistice, care creează o economie europeană interconectată și competitivă a datelor pentru reutilizarea publică și privată a resurselor;

‣revizuirea Directivei privind accesibilitatea site-urilor web;

‣revizuirea Planului coordonat privind inteligența artificială;

‣Comunicarea privind promovarea unei abordări europene în domeniul inteligenței artificiale;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣Declarația privind drepturile și principiile digitale;

‣programul de politică: „Calea către deceniul digital”;

‣Regulamentul privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice);

‣propunerea de directivă de consolidare a rezilienței entităților critice, un cadru pentru toate riscurile care vizează să sprijine entitățile critice ale statelor membre să prevină incidentele perturbatoare, să reziste în cazul unor incidente perturbatoare, să absoarbă incidentele perturbatoare și să se redreseze în urma acestora;

‣Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (actul legislativ DORA);

‣Legea privind inteligența artificială;

‣Regulamentul privind identitatea digitală europeană;

‣Legea privind datele care vizează să asigure echitatea în alocarea valorii datelor, precum și accesul la date și utilizarea datelor generate în UE în toate sectoarele economice;

‣Regulamentul de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată, un plan privind un sistem securizat de comunicații bazat pe spațiu al UE;

‣Recomandarea privind crearea unei unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga UE, prin răspunsuri avansate și coordonate;

‣regulamentul și directiva privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală;

‣Regulamentul de instituire a unei platforme de colaborare pentru sprijinirea funcționării echipelor comune de anchetă;

‣Regulamentul privind schimbul de informații digitale în cazurile de terorism;

‣Regulamentul privind criptoactivele;

‣Directiva privind sistemele de transport inteligente;

‣Regulamentul privind Cerul unic european;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣Actul european privind reziliența cibernetică;

‣Directiva revizuită privind reducerea costurilor aferente rețelelor în bandă largă;

‣orientări revizuite privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă;

‣o recomandare privind îmbunătățirea ofertei de cursuri de dezvoltare a competențelor digitale în educație și formare;

‣o recomandare privind factorii care favorizează educația digitală;

‣poziția Uniunii de modificare a regulamentelor internaționale privind radiocomunicațiile în vederea Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații din 2023 care vizează să contribuie la comunicarea neîngrădită în întreaga UE;

‣certificarea europeană a competențelor digitale;

‣răspunderea în domeniul inteligenței artificiale;

‣verificarea adecvării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor în ceea ce privește echitatea digitală;

‣revizuirea Directivei privind răspunderea pentru produse;

‣propunerea de strategie de interoperabilitate a administrațiilor publice din UE;

‣un plan de acțiune pentru digitalizarea sistemelor energetice și reducerea consumului de energie al infrastructurii digitale;

‣„GreenData4All” – actualizarea normelor privind datele geospațiale de mediu și accesul la informațiile despre mediu;

‣inițiativa privind TVA-ul în era digitală;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣intensificarea eforturilor în materie de asigurare a respectării RGPD, inclusiv o reflecție asupra procedurii administrative pentru aplicarea RGPD în cauzele transfrontaliere, precum și îmbunătățirea comunicării privind normele de protecție a datelor și consimțământul și îmbunătățirea informațiilor furnizate referitor la modul în care sunt utilizate datele;

‣dezvoltarea în continuare a identității digitale europene, inclusiv facilitarea tranzacțiilor transfrontaliere;

‣spații europene ale datelor pentru mobilitate și turism;

‣un cadru european pentru măsurarea, evaluarea și informarea cetățenilor cu privire la impactul digitalizării asupra mediului;

‣o mai bună asigurare a respectării legislației în materie de protecție a consumatorilor;

‣modalități alternative de soluționare a litigiilor în materie de consum;

‣inițiative de consolidare a coeziunii digitale pe baza centrelor europene de inovare digitală;

‣dezvoltarea în continuare a dimensiunii multilingve în contextul transformării digitale în UE;

‣un program standard privind codul de conduită pe internet și drepturile online ale utilizatorilor;

‣activități de standardizare privind inteligența artificială;

‣o acțiune pregătitoare pentru monitorizarea coordonată la nivelul UE a darknet-ului.

7.DEMOCRAȚIA EUROPEANĂ

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Planul de acțiune pentru democrația europeană;

‣Raportul din 2020 privind cetățenia UE;

‣Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap;

‣modalitățile îmbunătățite de participare civică prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea!”, al inițiativei cetățenești europene și al altor forme de participare civică;

‣Comunicarea privind o mai bună legiferare, urmată de prezentarea unor orientări revizuite și a unui set de instrumente îmbunătățit;

‣Recomandarea referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor;

‣serviciile mass-media (mass-media tradițională și cea nouă) care oferă informații concrete privind inițiativele și acțiunile UE mass-mediei din Bruxelles și din toate statele membre;

‣reprezentanțele Comisiei Europene;

‣rețeaua de birouri Europe Direct;

‣campaniile de comunicare instituțională, care acordă o atenție specială tinerilor europeni;

‣Codul bunei conduite administrative;

‣Centrul de contact Europe Direct, căruia cetățenii îi pot adresa întrebări legate de UE în cele 24 de limbi oficiale și în alte limbi, cum ar fi limba ucraineană;

‣proiectul-pilot „Construirea Europei împreună cu consilieri locali”, în cadrul căruia aceștia au posibilitatea de a organiza evenimente de comunicare pe teme europene;

‣proiecte de cercetare în domeniul comunicării eficace și etice;

‣implicarea cetățenilor în cercetare ca principiu și obiectiv operațional al programului „Orizont Europa”;

‣Centrul de competențe al Comisiei privind democrația participativă și deliberativă, condus de Centrul Comun de Cercetare;

‣serviciul eTranslation care facilitează comunicarea în toate limbile oficiale ale UE;

‣Planul de acțiune privind accesibilitatea web care vizează să asigure faptul că toate informațiile online publicate de Comisie sunt accesibile persoanelor cu dizabilități;

‣Programul „Europa globală – Drepturile omului și democrație”;

‣platforma de participare a copiilor care are rolul de a conecta mecanismele existente de participare a copiilor la nivel local, național și la nivelul UE și de a asigura implicarea copiilor în procesul decizional al UE;

‣clusterul 2 al programului „Orizont Europa” – componenta destinată cercetării inovatoare în domeniul democrației și guvernanței și proiectele de cercetare privind metode eficace de dezbatere civică pe mai multe niveluri, multilingve și multimodale la nivelul UE;

‣rețeaua pentru soluții inovatoare privind viitorul democrației;

‣modele-pilot pentru dezbateri punctuale și procese de creare în comun pentru politici specifice ale UE;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣propunerea privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică;

‣revizuirea Regulamentului privind finanțarea partidelor politice europene ;

‣revizuirea Directivei Consiliului privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai UE la alegerile pentru Parlamentul European;

‣revizuirea Directivei Consiliului privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai UE la alegerile locale;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣Raportul din 2023 privind cetățenia UE;

‣alocarea timpului și a resurselor necesare în vederea organizării de grupuri de dezbatere ale cetățenilor pentru a analiza în profunzime o serie de teme-cheie, pentru a contribui la elaborarea unor seturi de inițiative-cheie care au o importanță deosebită și pentru a primi feedback înainte de lansarea procesului legislativ;

‣organizarea unor procese deliberative punctuale de dimensiuni mai reduse sau de creare/concepere în comun, desfășurate la o scară mai mică, pentru a aborda aspecte specifice în materie de politică într-un mod mai eficient din punctul de vedere al costurilor și într-un termen mai scurt;

‣o abordare coerentă și semnificativă care să asigure implicarea tinerilor în procesul de elaborare a politicilor, prin participarea lor sistematică la grupurile de dezbatere ale cetățenilor și la procesele deliberative de concepere în comun de dimensiuni mai mici, precum și prin acordarea unei atenții specifice impactului pe care politicile avute în vedere îl au asupra tinerei generații;

‣dezvoltarea în continuare a portalului „Exprimați-vă părerea!” pentru a-l face și mai ușor accesibil online și pentru ca acesta să devină un centru care să reunească toate informațiile privind mecanismele de participare civică instituite în cadrul Comisiei. Portalul menționat va fi consolidat prin integrarea caracteristicilor deliberative ale platformei conferinței și a altor funcții relevante ale „tehnologiei civice”, inclusiv prin integrarea evenimentelor participative online;

‣îmbunătățirea în continuare a interacțiunilor online și offline și promovarea participării civice la nivel local;

‣integrarea informării și a comunicării axate pe cetățeni pe tot parcursul procesului de elaborare a politicilor, pentru a promova cetățenia activă și participarea democratică – inclusiv în perspectiva alegerilor europene – într-un spirit de responsabilitate comună a instituțiilor UE, a statelor membre la toate nivelurile și a societății civile;

‣utilizarea, în cadrul tuturor comunicărilor sale publice, a unui limbaj accesibil, adaptat canalelor și formatelor de comunicare folosite pentru diferitele categorii de public;

‣crearea unui nou sistem de depunere și tratare a cererilor de acces la documente, inclusiv a unui portal public pentru cetățeni;

‣continuarea transformării birourilor Europe Direct în centre locale de contact ale UE;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣contribuirea la consolidarea capacităților actorilor naționali, regionali și locali de a lansa o nouă generație de dialoguri descentralizate cu cetățenii, bazate pe abordări deliberative;

‣elaborarea unei carte europene privind participarea civică, destinată tuturor celor care participă sau organizează activități de acest tip, promovând principiile generale esențiale pentru o participare civică eficace;

‣luarea de măsuri care să asigure o mai bună înțelegere a conceptului de cetățenie europeană de către beneficiarii acesteia, inclusiv prin consolidarea drepturilor pe care aceștia le au în temeiul cetățeniei europene și prin furnizarea de informații fiabile și ușor accesibile cu privire la cetățenia europeană;

‣promovarea materialelor didactice elaborate în cadrul proiectelor colaborative europene privind „Spațiul învățării” instituit de Comisie și elaborarea de noi materiale didactice care să sporească, de asemenea, importanța cetățeniei active și a educației în domeniul mass-mediei;

‣îmbunătățirea transparenței procesului decizional al UE, permițând observatorilor din rândul cetățenilor să urmărească îndeaproape procesul decizional. Acești reprezentanți ar putea fi invitați de cele trei instituții împreună să observe anumite procese decizionale interinstituționale ale UE pe teme de interes mai larg și să îi informeze pe cetățenii europeni cu privire la progresele înregistrate de respectivele procese interinstituționale.

8. MIGRAȚIA

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Regulamentul privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa;

‣activarea Directivei privind protecția temporară pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei;

‣Directiva privind cartea albastră care stabilește condițiile de intrare și de ședere în Uniunea Europeană a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate;

‣Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european;

‣parteneriate cuprinzătoare și reciproc avantajoase cu principalele țări de origine și de tranzit în temeiul Pactului european privind imigrația și azilul;

‣Planul de acțiune reînnoit de combatere a introducerii ilegale de migranți;

‣noua agendă pentru Mediterana;

‣Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil;

‣Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027;

‣Strategia privind viitorul spațiului Schengen;

‣Strategia UE privind returnarea voluntară și reintegrarea;

‣Comunicarea privind atragerea de competențe și de talente în UE;

invită Parlamentul European și/sau Consiliul să adopte fără întârziere:

‣Noul pact privind migrația și azilul;

‣pachetul privind competențele și talentele – Directiva privind rezidenții pe termen lung și Directiva privind permisul unic;

‣Codul frontierelor Schengen;

‣Regulamentul care abordează situațiile de instrumentalizare în materie de migrație și azil;

‣Regulamentul modificat privind procedura de azil;

‣reformarea Directivei privind condițiile de primire;

‣Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație;

‣Regulamentul privind măsurile împotriva operatorilor de transport care facilitează sau se implică în traficul de persoane sau în introducerea ilegală de migranți;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣o campanie de sensibilizare la nivelul UE privind migrația;

‣o campanie de comunicare multianuală care să vizeze sporirea vizibilității pentru resortisanții țărilor terțe a instrumentului UE de stabilire a profilului de competențe;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣abordarea deficitului de ocupare a forței de muncă și a deficitului de forță de muncă ce reflectă contextul geopolitic;

‣evaluarea legislației privind combaterea traficului de persoane și, dacă este necesar, propunerea unei revizuiri a acestei legislații;

‣intensificarea activității privind primirea inițială.

9. EDUCAȚIA, CULTURA, TINERETUL ȘI SPORTUL

Pentru a transpune în practică propunerile prezentate în cadrul conferinței, Comisia:

a prezentat deja următoarele:

‣Comunicarea privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025;

‣Strategia europeană pentru universități;

‣Recomandarea privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior, care stabilește acțiuni de facilitare a continuării studiilor la nivel transfrontalier și a cooperării la nivel transfrontalier până la jumătatea anului 2024, cum ar fi diplomele comune bazate pe criterii europene create în comun;

‣Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027);

‣Recomandarea privind educația și formarea profesională;

‣portalul spațiului european al educației care vizează să asigure instituirea unor sisteme de educație și formare mai reziliente și mai favorabile incluziunii;

‣Recomandare privind micro-certificatele;

‣măsuri care vizează consolidarea sinergiilor dintre EURES și Europass, extinderea, în cadrul EURES, a bazei de membri/parteneri, schimbul complet de CV-uri și posturi vacante și corelarea automată între cererea și oferta de locuri de muncă;

‣schimburile între profesori (eTwinning, platforma „School Education Gateway”, Platforma europeană pentru educație școlară);

‣Coaliția „Educație pentru climă”;

‣Recomandarea privind abordările bazate pe învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și incluziv;

‣Anul European al Tineretului 2022;

‣Recomandarea privind voluntariatul în rândul tinerilor, care va facilita voluntariatul transnațional al tinerilor în cadrul Corpului european de solidaritate;

‣Strategia UE privind drepturile copilului;

‣evaluarea recomandării privind o educație și o îngrijire de înaltă calitate a copiilor preșcolari;

‣Săptămâna europeană anuală a sportului, campaniile „BeActive” și „BeInclusive”;

‣campania „HealthyLifestyle4All” care vizează să coreleze sportul și stilurile de viață active cu politicile în domeniile sănătății și alimentației și cu alte politici și să încurajeze autoritățile publice și mișcarea sportivă să se alăture inițiativei prin propriile angajamente;

‣Recomandarea privind un spațiu european comun al datelor pentru patrimoniul cultural;

‣un program de învățare reciprocă privind patrimoniul cultural pentru orașe și regiuni;

‣„Vocile culturii”, un dialog structurat cu sectorul cultural;

‣Recomandarea privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă;

‣înființarea unui grup de experți privind bunăstarea la școală;

intenționează să prezinte propuneri referitoare la:

‣Recomandarea privind căile către succesul școlar care să se axeze pe sprijinirea elevilor care au probleme în dobândirea competențelor de bază, pe o diplomă de absolvire a învățământului secundar și pe reducerea numărului de tineri care au părăsit timpuriu școala;

‣revizuirea programului european care vizează încurajarea consumului de fructe, legume și lapte în școli;

‣o campanie de sensibilizare pentru studierea disciplinelor științifice;

‣o campanie de comunicare multianuală care să vizeze sporirea vizibilității EURES;

‣actualizarea cadrului de mobilitate în scopul învățării;

va lua în considerare noi domenii de acțiune, cum ar fi:

‣îmbunătățirea în continuare a platformei de informare pentru schimbul și punerea în comun a datelor din domeniul educației.

(1)

 Cele 6 propuneri conțin în total 57 de măsuri specifice.

(2)

Cele 4 propuneri conțin în total 24 de măsuri specifice.

(3)

Cele 6 propuneri conțin în total 61 de măsuri specifice.

(4)

Cele 8 propuneri conțin în total 42 de măsuri specifice.

(5)

Cele 6 propuneri conțin în total 24 de măsuri specifice.

(6)

Cele 5 propuneri conțin în total 40 de măsuri specifice.

(7)

Cele 5 propuneri conțin în total 35 de măsuri specifice.

(8)

Cele 5 propuneri conțin în total 16 măsuri specifice.

(9)

Cele 4 propuneri conțin în total 24 de măsuri specifice.