52022AE5409

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022AE5409 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022AE5409

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE pentru a face piețele publice de capital din Uniune mai atractive pentru întreprinderi și pentru a facilita accesul la capital al întreprinderilor mici și mijlocii și de abrogare a Directivei 2001/34/CE [COM(2022) 760 final – 2022/0405 (COD)]; propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind structurile de acțiuni cu drepturi de vot multiple din societățile care solicită admiterea acțiunilor lor la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri [COM(2022) 761 final – 2022/0406 (COD)] și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1129, (UE) nr. 596/2014 și (UE) nr. 600/2014 pentru a face piețele publice de capital din Uniune mai atractive pentru întreprinderi și a facilita accesul la capital al întreprinderilor mici și mijlocii [COM(2022) 762 final – 2022/0411 (COD)]

EESC 2022/05409

JO C 184, 25.5.2023, p. 103–108 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

25.5.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 184/103

[COM(2022) 760 final – 2022/0405 (COD)]

propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind structurile de acțiuni cu drepturi de vot multiple din societățile care solicită admiterea acțiunilor lor la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri

[COM(2022) 761 final – 2022/0406 (COD)]

și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1129, (UE) nr. 596/2014 și (UE) nr. 600/2014 pentru a face piețele publice de capital din Uniune mai atractive pentru întreprinderi și a facilita accesul la capital al întreprinderilor mici și mijlocii

[COM(2022) 762 final – 2022/0411 (COD)]

(2023/C 184/20)

Raportor:

domnul Kęstutis KUPŠYS

Sesizări	Consiliul Uniunii Europene, 6.2.2023 [COM(2022) 760 final și COM(2022) 762 final]; 8.2.2023 [COM(2022) 761 final] Parlamentul European, 1.2.2023
Temei juridic	Articolul 50 alineatul (1), articolul 114 și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	2.3.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	23.3.2023
Sesiunea plenară nr.	577
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	123/2/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Creșterea finanțării prin capitaluri proprii pentru întreprinderile europene este esențială pentru a asigura redresarea post-COVID-19 și a construi un sistem economic european rezilient în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Din acest motiv, CESE salută călduros propunerea Comisiei de act privind cotarea.

1.2.

Comitetul consideră că introducerea pe piețele de capital a întreprinderilor familiale ar deschide un potențial neexploatat de atragere a capitalului pentru creștere, iar regimul drepturilor de vot multiple ajută familiile să-și păstreze controlul, făcând cotarea la bursă mai atractivă pentru acestea. CESE este de acord că ar trebui elaborat un cadru detaliat la nivel național, încurajându-se totodată armonizarea europeană la nivel înalt.

1.3.

CESE salută, de asemenea, inițiativa Comisiei de a raționaliza conținutul unui prospect care ar reduce în mod semnificativ costurile și sarcina pentru emitenți.

1.4.

În general, Comitetul salută propunerea de a oferi emitenților posibilitatea de a publica un prospect numai în limba engleză, aceasta fiind limba comună consacrată a investitorilor internaționali. Cu toate acestea, publicarea unui document complet, și nu numai a rezumatului, în limbile naționale i-ar capacita pe investitorii individuali locali. CESE recomandă emitenților să aibă în vedere faptul că utilizarea documentelor de emisiuni „numai în limba engleză” ar împiedica dezvoltarea unei baze naționale de investiții de retail.

1.5.

CESE observă că gruparea cercetării pentru investiții cu alte servicii ar putea spori vizibilitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) cotate la bursă. Prin urmare, Comitetul salută propunerea de creștere a pragului de separare la 10 miliarde EUR; totuși, ar putea fi necesare și alte măsuri pentru a încuraja cercetarea independentă.

1.6.

CESE apreciază în mod deosebit abordarea Comisiei în ceea ce privește atenuarea insecurității juridice legate de cerințele privind prezentarea de informații. Cu toate acestea, propunerea privind un mecanism de supraveghere între piețe a registrelor de ordine (CMOBS), care ar facilita schimbul de date din registrele de ordine între autoritățile de supraveghere, ar putea reprezenta un risc de creare a unor condiții de concurență neechitabile, întrucât locurile de tranzacționare bilaterală ar rămâne în afara domeniului de aplicare al regimului de raportare.

2. Context

2.1.

La 7 decembrie 2022, Comisia a publicat un set de propuneri (1) privind măsurile de dezvoltare suplimentară a uniunii piețelor de capital (UPC) a UE. O parte a pachetului – un nou Act privind cotarea – are ca scop reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderile de toate dimensiunile, în special pentru IMM-uri, astfel încât acestea să poată avea un acces mai bun la finanțare prin cotarea la bursele de valori.

2.2.

Comisia afirmă că piețele de capital din UE rămân fragmentate și subdezvoltate în ce privește dimensiunea. Studiile arată că numărul total al întreprinderilor cotate pe piețele de creștere pentru IMM-uri din Europa a crescut extrem de puțin din 2014 (2), în pofida faptului că cele cotate au beneficiat de avantaje clare, după cum o demonstrează creșterea evaluării lor de piață. În general, întreprinderile cotate la bursă își sporesc veniturile, creează mai multe locuri de muncă și își cresc bilanțurile într-un ritm mai rapid decât întreprinderile similare necotate la bursă. O serie de studii oferă dovezi ale unei situații sub nivelul optim în ceea ce privește ofertele publice inițiale (IPO) ale IMM-urilor în Europa.

2.3.

Actul privind cotarea stabilește norme simplificate și îmbunătățite privind cotarea, în special pentru IMM-uri, încercând totodată să evite periclitarea protecției investitorilor și a integrității pieței.

2.4.

Actul urmărește să asigure reduceri semnificative ale costurilor și să contribuie la creșterea numărului de oferte publice inițiale (IPO) în UE. Simplificarea normelor privind prospectul ar facilita cotarea pentru întreprinderi și ar reduce costul acesteia. Crearea posibilității ca întreprinderile să utilizeze acțiuni cu drepturi de vot multiple (MVRS) la momentul cotării pentru prima dată pe piețele de creștere pentru IMM-uri oferă proprietarilor oportunitatea de a păstra controlul asupra viziunii întreprinderii lor.

2.5.

O serie de norme mai proporționale privind abuzul de piață ar conduce, de asemenea, la o mai mare claritate și securitate juridică pentru întreprinderile cotate la bursă în ceea ce privește respectarea cerințelor esențiale privind prezentarea de informații. Propunerea de act privind cotarea urmărește și îmbunătățirea furnizării și distribuției cercetării pentru investiții în ceea ce privește întreprinderile cu capitalizare medie și IMM-urile, care, la rândul lor, ar trebui să sprijine cotarea acestora pe piețele publice.

2.6.

Alte beneficii anticipate includ:

—	informații despre întreprinderi mai succinte, mai oportune, mai comparabile și mai ușor de consultat pentru investitori;

—	mai bună acoperire a cercetării privind capitalul, contribuind la luarea deciziilor de investiții;

—	supraveghere mai eficace datorită unor norme de cotare mai clare și unor instrumente îmbunătățite pentru investigarea cazurilor de abuz de piață;

—	prospecte mai standardizate, mai ușor de controlat de către autoritățile de supraveghere.

2.7.

În conformitate cu obiectivele de politică legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (MSG), Actul privind cotarea ar urmări să se asigure că întreprinderile care emit obligațiuni MSG includ informații relevante pentru MSG în documentația de cotare pentru a facilita evaluarea de către investitori a valabilității afirmațiilor MSG. Întreprinderile care emit titluri de capital vor putea să facă referire la informațiile privind MSG deja publicate – și, prin urmare, disponibile public – din documentația de cotare la bursă.

3. Observații generale

Un argument pentru îmbunătățirea accesului la cotarea pe piețele publice europene

3.1.

CESE își menține opinia conform căreia creșterea finanțării prin capitaluri proprii pentru întreprinderile europene este esențială pentru a asigura redresarea de durată post-COVID-19, precum și pentru a construi un sistem economic european rezilient în contextul războiului în curs al Rusiei împotriva Ucrainei. În acest scop, infrastructura pieței financiare este esențială pentru deblocarea fluxurilor de investiții necesare pentru a recapitaliza economia.

3.2.

Piețele publice foarte dezvoltate sunt, de asemenea, importante pentru comunitatea investitorilor individuali. Europenii păstrează 11 mii de miliarde EUR în valută și depozite în conturile lor bancare (3). Ponderea depozitelor în totalul activelor gospodăriilor este de trei ori mai mare decât în cazul gospodăriilor din SUA. Nereușind să activeze investitorii finali pentru a-și canaliza fondurile către piețele europene de capital, UE nu valorifică pe deplin fondurile sale de capital în beneficiul întreprinderilor noastre. Administratorii de active ar trebui să câștige mai multă încredere în ceea ce privește perspectivele pieței europene a titlurilor de capital, iar investitorii individuali europeni ar trebui să aibă mai multe opțiuni în ceea ce privește construirea portofoliilor lor. Pentru a realiza acest lucru, este necesar să se asigure cotarea pe piețele publice europene a unei oferte diversificate de emitenți de înaltă calitate.

3.3.

În perioadele de dificultăți financiare ale întreprinderilor, de imprevizibilitate economică și, în special, de creștere a costurilor datoriilor, titlurile de capital acționează ca un factor stabilizator și ca un amortizor împotriva șocurilor viitoare.

3.4.

Comitetul observă, de asemenea, că finanțarea prin capitaluri proprii asigurată de gospodăriile europene întreprinderilor europene contribuie la asigurarea autonomiei strategice deschise a UE la un nivel absolut elementar: proprietatea asupra activelor și executarea controlului corporativ. Pierderea controlului unor întreprinderi europene esențiale în favoarea unor actori străini, în special în sfera de influență a unor țări cu valori care diferă de cele ale Europei, prezintă un risc considerabil pentru stabilitatea economică și politică a UE. De asemenea, ea împiedică dezvoltarea sistemului financiar bazat pe UE în interiorul UE și orientat către nevoile UE. De exemplu, tranzacțiile financiare din UE rămân dominate de băncile de investiții din afara UE (4).

3.5.

Întreprinderile nou-înființate și inovatoare aflate în avangarda tranziției verzi și a celei digitale ar trebui încurajate să urmărească cotarea pe piețele europene ale titlurilor de capital și să obțină finanțarea atât de necesară prin emiterea de acțiuni cotate la bursă, întrucât aceasta este cea mai sustenabilă modalitate de a ajuta aceste întreprinderi să-și exploateze întregul potențial creativ și să creeze locuri de muncă.

3.6.

O creștere inflaționistă duce la creșterea apetitului pentru investițiile de capital, în special în rândul investitorilor individuali cu experiență. Piețele europene ale titlurilor de capital pot deveni un loc în care aceste fluxuri de investiții sunt canalizate către principalele sectoare economice în care întreprinderile generează venituri suficiente. În același timp, Comitetul consideră că este esențial ca UE să beneficieze de norme comerciale sănătoase și solide pentru a valorifica întregul potențial al piețelor titlurilor de capital din UE. Învățămintele desprinse din criza financiară au arătat că UE trebuie să protejeze piețele prin corectitudine, integritate, reziliență și transparență, asigurând, de asemenea, cel mai înalt nivel de protecție a investitorilor.

3.7.

O analiză efectuată în 14 state membre ale UE a arătat că până la 17 000 de întreprinderi mari sunt eligibile pentru cotarea la bursă, dar nu doresc să facă acest lucru (5). Comitetul consideră că există riscul ca, în cazul în care UE nu încurajează noi cotări pe piețele titlurilor de capital, piețele noastre de capital să se diminueze, pe măsură ce investitorii își diversifică portofoliul la nivel mondial, dacă nu există o ofertă suficientă de titluri în care să investească în interiorul UE.

3.8.

O nouă generație de europeni intră pe piața investițiilor de retail având ca reper sustenabilitatea (cu alte cuvinte, factori de mediu, sociali și de guvernanță). În același timp, încurajați de politicile Pactului verde european, mulți agenți economici se îndreaptă către obiective verzi. CESE consideră că această combinație de factori reprezintă un potențial motor puternic pentru deblocarea întregului potențial al taxonomiei UE în domeniul sustenabilității și al cadrului de prezentare a informațiilor nefinanciare pentru întreprinderi. Întreprinderile, acționând atât în mod voluntar, cât și pentru a se alinia la viitoarea legislație a UE, vor trebui să pună mai mult accent pe MSG în activitățile pe care le desfășoară, iar noua generație de investitori va solicita respectarea MSG și efecte regenerative sociale și de mediu tangibile și pozitive, odată cu câștigul financiar.

3.9.

Comitetul atrage atenția, de asemenea, asupra unor studii care arată că economiile care beneficiază de finanțare bazată pe piață realocă investițiile către sectoare mai puțin poluante și mai intensive din punct de vedere tehnologic (6). În schimb, extinderile bazate pe credite intensive tind să fie urmate de recesiuni mai profunde și de redresări mai lente (7).

3.10.

Atingerea unei capitalizări a pieței titlurilor de valori de 100 de procente din PIB-ul UE [de la aproximativ 64 de procente în prezent (8)] ar trebui să fie un obiectiv clar. CESE consideră că nu există altă opțiune decât sprijinirea piețelor publice și îmbunătățirea mediului ofertelor publice inițiale (IPO).

Importanța pentru IMM-uri și pentru întreprinderile familiale

3.11.

În opinia CESE, IMM-urile încă nu joacă rolul pe care l-ar putea juca pe piețele titlurilor de capital. Ar trebui depuse eforturi pentru a asigura reziliența necesară IMM-urilor prin finanțarea prin capitaluri proprii.

3.12.

Comitetul constată că nivelul insuficient de investiții insuficiente în capitaluri proprii este evident în Europa deja de decenii, iar problema lipsei de capitaluri proprii pentru IMM-uri este acută. IMM-urile nu au vizibilitate pentru a atrage capital; transformarea lor în societăți cotate la bursă ar oferi oportunități mai bune pe termen lung. CESE sprijină ferm opinia conform căreia IMM-urile cotate la bursă trebuie să își găsească un loc adecvat în portofoliile investitorilor individuali (de retail), ale fondurilor mutuale și de pensii și ale întreprinderilor de asigurare.

3.13.

O piață funcțională a ofertelor publice inițiale (IPO) este, de asemenea, importantă în mediul anterior ofertelor publice inițiale, întrucât aceasta are impact asupra planificării strategiilor de ieșire și, prin urmare, asupra furnizării de capital de risc de către firmele cu capital de risc.

3.14.

Cercetarea privind capitalul este un instrument necesar pentru creșterea vizibilității IMM-urilor și, prin urmare, ar trebui promovată. Inițiative precum îmbunătățirea acoperirii cercetării privind capitalul sau punctul unic de acces european ar contribui la creșterea vizibilității IMM-urilor pentru investitori.

3.15.

Este necesară o anumită atenție pentru a încuraja întreprinderile controlate de familie să ia în considerare cotarea. În Germania, de exemplu, 90 % dintre toate întreprinderile sunt controlate de familie, iar 43 % dintre întreprinderile cu vânzări de peste 50 de milioane EUR sunt întreprinderi familiale (9). Proprietatea familială are meritele sale; cu toate acestea, potențialul de creștere poate fi (cel puțin parțial) limitat dacă nu se poate obține finanțarea necesară. CESE este încrezător că introducerea pe piețele de capital a întreprinderilor familiale ar debloca un potențial neexploatat (10), iar acțiunile cu drepturi de vot multiple (MVRS) ajută familiile să își păstreze controlul, făcând cotarea mai atractivă pentru acestea.

3.16.

Majoritatea centrelor financiare globale oferă posibilitatea de a avea acțiuni cu drepturi de vot multiple (MVRS). Europa are nevoie de o abordare armonizată pentru a ține pasul cu evoluțiile globale, pentru a nu pierde acele întreprinderi care sunt dispuse să se extindă.

Transparența și prezentarea de informații

3.17.

Cerințele de transparență pentru întreprinderile care se pregătesc de cotare vor crește în comparație cu cele pentru întreprinderile private. Spre deosebire de o întreprindere privată, o întreprindere cotată la bursă colectează bani de la acționari externi care nu au același nivel de informații și nici același nivel de influență în luarea deciziilor ca proprietarii unei întreprinderi private.

3.18.

Prin urmare, un nivel semnificativ mai ridicat de protecție a investitorilor este justificat și necesar, de exemplu prin stabilirea unor obligații de prezentare a informațiilor (inclusiv a celor referitoare la informațiile privilegiate) și a unor standarde solide de raportare.

3.19.

Comitetul consideră că prezentarea obligatorie a informațiilor este extrem de importantă și necesară pentru o piață publică funcțională. Investitorii trebuie să primească o cantitate eficientă de informații cu privire la prognozele valorii titlurilor de valoare. Orice reducere a prezentării informațiilor necesare ar descuraja investițiile în favoarea emitentului. Acest lucru ar putea deveni, la rândul său, un obstacol major în calea valorificării depline a oportunităților oferite de piețele de capital.

3.20.

Cu toate acestea, includerea unor informații excesive în documentele de ofertă, doar pentru a evita litigiile, nu este calea preferată de urmat nici pentru emitent, nici pentru investitor. Ar trebui să se găsească echilibrul corect.

4. Observații specifice și recomandări

4.1.

Având în vedere cele de mai sus, Comitetul salută călduros propunerea Comisiei de act privind cotarea, mai puțin câteva excepții minore privind unele aspecte.

4.2.

CESE consideră în mod clar că este necesar să se abordeze normele naționale fragmentate privind acțiunile cu drepturi de vot multiple. Comitetul se așteaptă ca armonizarea minimă a acestor norme, menită să aducă mai multe întreprinderi familiale pe piețele de capital ale UE, va contribui la construirea unei UPC cu adevărat paneuropene. Ar trebui să se elaboreze un cadru detaliat la nivel național în vederea adaptării la ecosistemul local, încurajându-se totodată armonizarea europeană la nivel înalt.

4.3.

CESE observă că acțiunile liber tranzacționabile nu sunt singurul factor important în ceea ce privește asigurarea lichidităților. Cerința minimă de 10 % pentru acțiunile liber tranzacționabile ar trebui să se aplice numai în momentul cotării. În special pentru statele membre mai mici, flexibilitatea este esențială, deoarece piețele lor pot funcționa în mod adecvat cu un volum mai mic de acțiuni liber tranzacționabile. Acest lucru este esențial pentru a preveni excluderea bruscă de la cotare.

4.4.

CESE salută inițiativele de a raționaliza conținutul prospectului, care ar oferi o reducere semnificativă a costurilor și a sarcinilor pentru emitenți. Cu toate acestea, colegiuitorii ar trebui să caute un echilibru între sarcina pentru emitenți și nevoile de informare ale investitorilor. Prospectele de 800 de pagini ar trebui să devină de domeniul trecutului, dar ar trebui să se asigure profunzimea necesară a informațiilor, în special cu privire la factorii MSG, ținând seama de principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație. Pe baza dispozițiilor solide ale Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (11), o astfel de raportare ar stimula finanțarea Pactului verde.

4.5.

În prezent, conținutul este dispersat și neomogen și nu este întotdeauna disponibil în limba engleză („limba uzuală în domeniul finanțelor internaționale”, astfel cum se prevede în propunere), cu excepția rezumatului. În plus, informațiile sunt furnizate în formate care nu pot fi citite automat. Un proces de emisiune poate genera mai multe documente de reglementare, fragmentate în mai multe fișiere (de exemplu, nota privind valorile imobiliare, rezumatul prospectului și documentul de înregistrare).

4.6.

Prin urmare, armonizarea și simplificarea prospectului pentru instrumentele de capital este binevenită. În general, CESE este de acord cu propunerea Comisiei de a oferi emitenților posibilitatea de a publica un prospect numai în limba engleză ca limbă comună consacrată în sfera investitorilor internaționali (cu excepția rezumatului, care ar trebui furnizat în limba locală pentru a păstra investitorii individuali).

4.7.

Cu toate acestea, Comitetul consideră, de asemenea, că utilizarea limbilor locale este la fel de importantă, întrucât limba engleză nu este vorbită în mod obișnuit în toate statele membre. În opinia CESE, publicarea unui document complet (și nu numai a rezumatului) în limbile naționale, alături de limba engleză, ar permite investitorilor individuali locali să se implice mai activ. Emitenții și consilierii acestora trebuie să țină seama de faptul că utilizarea documentelor de emisiune „numai în limba engleză” ar împiedica dezvoltarea unei baze naționale de investiții de retail și ar fi contraproductivă în ceea ce privește atingerea obiectivelor preconizate ale strategiei UE privind investițiile de retail, care urmează să fie anunțată în curând. În acest sens, CESE observă că ar trebui introduse măsuri pentru a încuraja investitorii individuali locali să se implice pe piețele de capital prin publicarea adecvată a documentelor de emisiune și prin depunerea mai multor eforturi pentru ca acestea să fie ușor de înțeles de către destinatari.

4.8.

Cercetarea privind capitalul este un element esențial pentru dezvoltarea unui ecosistem sănătos pentru finanțarea capitalurilor proprii ale IMM-urilor. Pentru a completa canalele de cercetare existente, este probabil ca autorizarea grupării cercetării IMM-urilor cu alte servicii să sporească producția și distribuția rapoartelor de cercetare. CESE salută propunerea de creștere a pragului de separare la 10 miliarde EUR. Acest lucru va corecta gradul redus de acoperire și vizibilitate a IMM-urilor pe care l-a creat MiFID II (12). Cu toate acestea, CESE subliniază că producția de cercetare privind capitalul este concentrată într-o mai mare măsură în mâinile instituțiilor financiare mai mari. Datorită dimensiunii lor, brokerii foarte mari sunt mai capabili decât brokerii mici sau mijlocii (13) să stabilească comisioane neglijabile și/sau să utilizeze executarea tranzacțiilor pentru subvenții încrucișate destinate furnizării de servicii de cercetare, În plus, brokerii mari sunt interesați în principal de furnizarea de cercetări privind întreprinderile de prim rang, în timp ce IMM-urile pot fi insuficient deservite. O mare majoritate a emitenților raportează (14) că MiFID II a redus acoperirea și vizibilitatea IMM-urilor. CESE consideră că este în mod clar necesar să se introducă măsuri suplimentare pentru a încuraja cercetarea independentă, învățând din cele mai bune practici disponibile în Europa (15).

4.9.

În faza ulterioară ofertelor publice inițiale (IPO), companiile cotate la bursă ar trebui să fie exemplare în ceea ce privește transparența, iar protecția intereselor acționarilor minoritari ar trebui să fie prioritatea principală. În cazul în care acționarii riscă să fie tratați în mod neechitabil sau să nu fie protejați în mod corespunzător atunci când întreprinderea este cotată la bursă, încrederea lor în piețele de capital din UE nu va crește. CESE apreciază în mod deosebit abordarea Comisiei în ceea ce privește atenuarea insecurității juridice legate de cerințele privind prezentarea de informații, prin intermediul modificărilor specifice ale Regulamentului privind abuzul de piață.

4.10.

Comitetul consideră că actualul cadru al cererilor ad-hoc în cazurile de suspiciune de abuz de piață pare adecvat și suficient pentru a realiza o supraveghere eficace, luând act, în același timp, de faptul că mai mulți supraveghetori consideră că este util să se consolideze schimbul de date din registrele de ordine prin intermediul mecanismului CMOBS. Domeniul de aplicare al propunerii CMOBS ar putea prezenta riscul creării unor condiții de concurență inegale, întrucât locurile de tranzacționare bilaterală nu ar fi incluse în mecanism.

4.11.

CESE încurajează ferm ideea ca alte inițiative aflate în curs de desfășurare și care contribuie la îmbunătățirea atractivității piețelor publice să fie promovate într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Comitetul a publicat mai multe avize cu privire la inițiativele legislative anterioare, în curs și preconizate (16). În pofida provocărilor geopolitice, ar trebui menținute progrese rapide către UPC; este nevoie mai mult ca niciodată de o UPC puternică tocmai din cauza riscurilor tot mai mari de instabilitate economică și socială.

Bruxelles, 23 martie 2023.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) „Capital markets union: clearing, insolvency and listing package” [Uniunea piețelor de capital: pachetul privind compensarea, insolvența și cotarea la bursă].

(2) Raportul final al Grupului de experți tehnici ai părților interesate privind IMM-urile, „Empowering EU Capital Markets for SMEs: Making listing cool again” [Capacitarea piețelor de capital ale UE pentru IMM-uri: Cotarea la bursă revine la modă]

(3) Eurostat – Statistics explained [Eurostat – Statistici explicate].

(4) Raportul statistic anual al ESMA „Piețele titlurilor de valoare din UE”, 2020; p. 40.

(5) Raportul Oxera „Primary and secondary equity markets in EU” [Piețele primare și secundare de titluri de capital din UE], 2020.

(6) Haas, R. D. și A. Popov, Finance and Carbon Emissions [Finanțele și emisiile de dioxid de carbon], ECB Working Paper Series, 2019.

(7) Jordà, Ò., M. Schularick și A. M. Taylor, When Credit Bites Back [Când creditele se răzbună], Journal of Money, Credit and Banking 45, nr. 2 (1 dec 2013): 3-28.

(8) Baza de date a Federației Europene a Burselor de Valori, 2022.

(9) Stiftung Familienurternehmen

(10) JO C 75, 28.2.2023, p. 28.

(11) JO C 517, 22.12.2021, p. 51.

(12) Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID).

(13) Raportul Oxera „Unbundling: what's the impact on equity research?” [Separarea: care este impactul cercetării privind capitalul?], 2019.

(14) Comisia Europeană, Raportul final „The impact of MiFID II rules on SME and fixed income investment research” [Impactul normelor MiFID II asupra cercetării privind IMM-urile și investițiile cu venit fix], 2020.

(15) A se vedea inițiativa non-profit „Lighthouse” din cadrul Instituto Español de Analistas Financieros.

(16) JO C 155, 30.4.2021, p. 20; JO C 290, 29.7.2022, p. 58; JO C 177, 18.5.2016, p. 9; JO C 10, 11.1.2021, p. 30; JO C 341, 24.8.2021, p. 41.

Top

Choose the experimental features you want to try