1.

În Recomandarea sa din 26 noiembrie 2013 privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate, Consiliul recomandă, printre altele, ca statele membre „să depună eforturi pentru a promova politici HEPA eficace prin elaborarea unei abordări intersectoriale care să înglobeze domenii de politică precum sportul, sănătatea, educația, mediul și transporturile, precum și alte domenii relevante și în conformitate cu caracteristicile naționale”.

2.

Concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015 privind promovarea aptitudinilor motrice și a activităților fizice și sportive ale copiilor îndeamnă statele membre „să aibă în vedere punerea în aplicare a unor politici intersectoriale în colaborare cu sectoarele educației, tineretului și sănătății, printre altele, pentru promovarea activităților fizice și a aptitudinilor motrice în primii ani ai copilăriei”.

3.

Concluziile Consiliului din 29 iunie 2020 privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului îndeamnă statele membre „să promoveze cooperarea și consultările intersectoriale în domenii care sunt relevante pentru sport la toate nivelurile, inclusiv cu mișcarea sportivă, cu sectorul afacerilor conexe sportului și cu alte părți interesate relevante”.

4.

Concluziile Consiliului din 4 decembrie 2020 privind promovarea cooperării transsectoriale spre folosul sportului și al activității fizice în cadrul societății subliniază că „cooperarea transsectorială poate juca un rol important în crearea sau optimizarea condițiilor pentru un stil de viață activ și sănătos”.

5.

Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport 2021-2024 recunoaște faptul că promovarea activității fizice constituie un subiect-cheie în cadrul domeniului prioritar „Promovarea participării la sport și la activitatea fizică benefică pentru sănătate”.

6.

Inactivitatea fizică provoacă probleme grave de sănătate în modul de viață actual. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a plasat inactivitatea fizică printre principalii factori de risc pentru mortalitate (1). Pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult riscurile aferente inactivității fizice la adresa sănătății.

7.

Europa se confruntă cu o accentuare semnificativă a tendințelor deja vizibile de inactivitate fizică în rândul întregii sale populații, în special al tinerilor. Politicile europene încurajează statele membre să promoveze și să monitorizeze activitatea fizică, însă punerea în aplicare ar trebui consolidată în continuare (2).

8.

Alte documente europene și internaționale (3) au identificat, la rândul lor, importanța crucială a monitorizării nivelului de activitate fizică ca parte a unei abordări holistice a HEPA. Monitorizarea condiției fizice, sub rezerva respectării Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) (4) poate oferi o imagine fiabilă, bazată pe date concrete, a activității fizice și poate atrage atenția asupra oricărui posibil comportament care prezintă riscuri la adresa sănătății.

9.

Activitatea fizică este unul dintre cei mai importanți și mai eficienți factori pentru menținerea sănătății fizice și mintale pe tot parcursul vieții. De asemenea, are un impact pozitiv asupra prevenirii anumitor probleme de sănătate și boli, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul de tip II etc.

10.

Sistemele de monitorizare a condiției fizice pot evalua amploarea problemei reprezentate de inactivitatea fizică, precum și eficacitatea oricăror politici, planuri de acțiune sau inițiative adoptate la nivel local, național sau la nivelul UE.

11.

Conceptul de activitate fizică de-a lungul vieții ar trebui să se bazeze pe activitatea fizică regulată desfășurată pe parcursul vieții unei persoane care poate fi favorizată de monitorizarea bazată pe date concrete a condiției fizice pe tot parcursul vieții vizând menținerea sănătății fiecărei persoane pe tot parcursul vieții.

12.

Activitatea fizică regulată și suficientă (5) este importantă pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor și a adolescenților, atât din punct de vedere fizic, cât și la nivelul abilităților lor mentale și sociale.

13.

În contextul unui stil de viață activ și sănătos al adulților, activitatea fizică regulată este deosebit de importantă, chiar dacă o persoană începe să practice exerciții fizice numai după ce atinge vârsta adultă. Activitatea fizică regulată este, de asemenea, un factor important în prevenirea scăderii nivelurilor de performanță la locul de muncă. Având în vedere că adulții își petrec o treime din viață la locul de muncă, mediul de lucru este extrem de important pentru promovarea activității fizice a angajaților.

14.

Adesea grupurile dezavantajate (6) prezente în toate grupele de vârstă nu fac suficientă activitate fizică din cauza oportunităților mai reduse și a accesului limitat, ceea ce le expune unui risc mai mare de a dezvolta anumite boli. Ar trebui să oferim acestor grupuri-țintă oportunități egale, permițându-le să participe la activități fizice regulate și la programe sportive adaptate lor.

15.

În conformitate cu conceptul de activitate fizică de-a lungul vieții, impactul pe termen lung ar trebui să fie creșterea activității fizice în rândul cetățenilor europeni, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea fizică și mintală și de a reduce presiunea asupra sistemelor noastre de sănătate și a costurilor legate de sănătate (7). Ori de câte ori este posibil, agendele de politici ar trebui coordonate, iar cooperarea transsectorială ar trebui încurajată pentru a obține cele mai bun rezultat posibil.

16.

Un stil de viață sănătos: în multe țări, politicile din domeniul sănătății publice și al sportului urmăresc în primul rând să încurajeze cetățenii să adopte un stil de viață activ și sănătos pe tot parcursul vieții și să participe la activități fizice și sportive (8). Mai multe inițiative de proiecte europene vizează, de asemenea, integrarea activității fizice în programa de studii medicale cu scopul de a asigura într-un mod mai adecvat consilierea și sprijinul pentru activitatea fizică în mediul clinic (9).

17.

Monitorizarea: anumite țări monitorizează schimbările la nivelul condiției fizice a populației lor și, de asemenea, pot oferi fiecărei persoane feedback voluntar în această privință. Anumite țări au instituit sisteme prin care pot monitoriza și evalua anual performanța fizică a elevilor și tinerilor (10).

18.

Cooperarea transsectorială: promovarea și monitorizarea activității fizice ar trebui abordate într-un mod transsectorial, în conformitate cu RGPD. Nu numai instituțiile legate de sport joacă un rol în promovarea activității fizice și monitorizarea condiției fizice, ci și instituțiile legate de sănătatea publică, infrastructură, educație și formare, mediul de lucru, tineret etc. Prin urmare, ar trebui să implice guvernul, societatea civilă, cluburile sportive, comunitățile locale etc. în ansamblu.

19.

Schimbarea comportamentală este o chestiune de dezvoltare pe termen lung și de respectare a orientărilor privind activitatea fizică (11), care recomandă integrarea unei activități fizice suficiente în viața de zi cu zi. Aceasta înseamnă că politica ar trebui, de asemenea, să fie pusă în aplicare într-un mod integrat și să se concentreze asupra diferitelor momente ale zilei și a diferitelor contexte ale vieții de zi cu zi.

20.

Mass-media: mass-media poate juca un rol în promovarea responsabilității sociale, a activităților sportive și a campaniilor care vizează sensibilizarea cu privire la beneficiile activității fizice și reducerea inactivității.

21.

Inițiative și proiecte europene: diferite proiecte și inițiative europene contribuie la dezvoltarea unor politici vizând promovarea unui stil de viață sănătos, precum și la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a condiției fizice pentru a furniza date comparabile, valabile și fiabile în toate statele membre ale UE. Acest lucru poate ajuta factorii de decizie să facă posibilă activitatea fizică de-a lungul vieții și să obțină un impact mai puternic asupra sănătății.

22.

Să promoveze și să încurajeze în continuare activitatea fizică de-a lungul vieții în rândul populației, inclusiv al grupurilor dezavantajate, concentrându-se pe reducerea inactivității fizice prin schimbul de bune practici, de exemplu, recurgerea la tehnologii mobile și wireless, precum și la mass-media și la alte canale de comunicare.

23.

Să sprijine inițiativele și campaniile la nivel național, regional și/sau local care încurajează activitatea fizică, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și participarea tuturor la activități sportive, cum ar fi Săptămâna europeană a sportului, HealthyLifestyle4All, Eurobarometrul privind sportul și activitatea fizică, ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu – chestionarul privind activitatea fizică (EHIS-PAQ) etc.

24.

După caz și cu respectarea RGPD, să instituie și să promoveze sisteme de monitorizare a condiției fizice la nivel național, regional și/sau local, bazate pe date concrete, care să motiveze populația să practice activitatea fizică de-a lungul vieții, cu rapoarte de feedback individuale adecvate și cu urmărirea modificărilor la nivelul condiției fizice, pe bază voluntară, și să furnizeze informații valoroase pentru elaborarea politicilor (12).

25.

Să sprijine, printr-o abordare transsectorială, politicile de la toate nivelurile privind crearea unor spații publice accesibile și durabile, în care toți cetățenii să poată desfășura activități sportive sau activități fizice de-a lungul vieții, precum cartierele, zonele nou construite, trotuarele cu piste de biciclete sau de jogging, infrastructurile sportive în școli și universități etc., de exemplu prin intermediul fondurilor politicii de coeziune.

26.

Să identifice și să sincronizeze la toate nivelurile, cu implicarea tuturor autorităților publice relevante și a comunității științifice, acele politici și măsuri care au drept scop să inspire populația să se implice în activități sportive sau activități fizice de-a lungul vieții și să încurajeze factorii de decizie de la nivel sectorial să țină seama într-o mai mare măsură, în politicile lor respective, de beneficiile pe care le pot aduce activitatea fizică de-a lungul vieții și monitorizarea condiției fizice a populației.

27.

Să facă schimb de bune practici cu privire la modalitățile prin care populația să fie motivată să facă mișcare și să practice exerciții fizice de-a lungul zilei și să facă schimb de informații cu privire la instrumentele și inițiativele de politică eficace din diferite medii ale vieții de zi cu zi vizând stimularea activității fizice, inclusiv în școli și la locul de muncă.

28.

Să consolideze, acolo unde este posibil, colaborarea cu sectorul sănătății în ceea ce privește prescrierea de activități fizice și consilierea în acest sens din partea personalului medical și a profesioniștilor specializați.

29.

Să analizeze posibilitatea de a sprijini dezvoltarea unui sistem de date armonizat care să permită monitorizarea activității fizice la nivel european, pentru a evalua mai precis consecințele sociale, economice și asupra sănătății.

30.

Să promoveze cunoașterea datelor concrete privind costurile riscurilor pentru sănătate legate de inactivitatea fizică, în special cheltuielile pentru sănătate, și să confere vizibilitate datelor respective, pentru a contribui la sprijinirea procesului decizional public cu privire la investițiile care să fie realizate la nivel european în acest domeniu.

31.

Să sprijine schimbul de bune practici privind proiectele și rețelele de succes existente în domeniul promovării activității fizice de-a lungul vieții și al monitorizării condiției fizice, implicând, după caz, rețeaua de puncte focale HEPA. Pentru a facilita monitorizarea condiției fizice în întreaga Europă și pentru a crea o structură pentru elaborarea rapidă de politici bazate pe date concrete, să promoveze aceste practici împreună cu rețeaua de puncte focale HEPA pe o platformă europeană corespunzătoare.

32.

Să ia în considerare posibilitatea finanțării din partea UE, de exemplu prin programul Erasmus +, InvestEU etc., ceea ce ar putea sprijini cooperarea europeană pentru a promova instituirea unor sisteme naționale, regionale și/sau locale de monitorizare a condiției fizice.

33.

Să informeze statele membre și mișcarea sportivă cu privire la programele și inițiativele de finanțare relevante ale UE care pot fi utilizate pentru a sprijini proiecte transsectoriale legate de sport și de activitatea fizică și pentru a promova un stil de viață sănătos, precum și pentru instituirea unor sisteme naționale, regionale și/sau locale de monitorizare fizică, de exemplu prin Erasmus +, programul EU4Health, Orizont Europa, InvestEU etc.

34.

Să aibă în vedere utilizarea platformelor gratuite existente (13), în conformitate cu RGPD, pentru monitorizarea condiției fizice a cetățenilor ca instrument de diagnostic și motivațional pentru activitatea fizică de-a lungul vieții.

35.

Să evidențieze mai clar oportunitățile de implicare a cetățenilor, pe tot parcursul vieții, în activități sportive și fizice ca parte a activităților, proiectelor și inițiativelor lor, inclusiv pentru grupuri-țintă diferite.

36.

Să coopereze îndeaproape cu părțile interesate din alte sectoare pentru a aborda lacunele existente privind punerea la dispoziție de oportunități de implicare în activități sportive și fizice în diferite contexte ale vieții de zi cu zi.

37.

Să se implice activ, dacă este cazul, în elaborarea unor sisteme și strategii naționale, regionale și locale de monitorizare a condiției fizice pentru a spori activitatea fizică a cetățenilor de-a lungul vieții.

38.

Să adapteze instrumentele de comunicare, în conformitate cu RGPD, la publicul-țintă, pe baza unor acțiuni concrete.