Impozitarea produselor energetice și a energiei electrice în Uniune este reglementată de Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității 1 („Directiva privind impozitarea energiei” sau „directiva”).

În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din directivă, pe lângă dispozițiile prevăzute în special la articolele 5, 15 și 17, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă alte scutiri sau reduceri ale nivelului de impozitare din motive de politică specifice.

În temeiul Deciziei de punere în aplicare 2015/993/UE a Consiliului din 19 iunie 2015 2 , Danemarca a fost autorizată să aplice o rată redusă a taxei la energia electrică furnizată în mod direct navelor, altele decât ambarcațiunile private de agrement 3 , aflate la dană în porturi („energie electrică furnizată din rețeaua terestră”).

Obiectivul prezentei propuneri este de a prelungi această autorizație, conform solicitării Danemarcei, având în vedere că derogarea actuală expiră la 18 iunie 2021.

Prin scrisoarea din 5 mai 2020, autoritățile daneze au informat Comisia cu privire la intenția lor de a prelungi măsura actuală până la 17 iunie 2027. Printr-o scrisoare din 16 februarie 2021 au fost furnizate informații suplimentare.

Autoritățile daneze intenționează să continue să aplice, pentru energia electrică furnizată din rețeaua terestră, o rată redusă a accizei, în valoare de 0,4 øre pe KWh (aprox. 0,535 EUR pe MWh 4 ). La momentul depunerii cererii, nivelul propus al taxei era în concordanță cu rata minimă de impozitare a energiei electrice pentru utilizare profesională prevăzută în Directiva 2003/96/CE. Articolul 13 din directivă prevede o toleranță de 5 % pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro.

Se reamintește faptul că articolul 13 din Directiva privind impozitarea energiei obligă statele membre să verifice o dată pe an dacă ratele de impozitare exprimate în monedele naționale sunt conforme cu ratele minime prevăzute în directivă. Acest exercițiu se realizează prin utilizarea cursurilor de schimb publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi lucrătoare din luna octombrie. Statele membre pot menține cuantumurile taxelor aflate în vigoare în momentul adaptării anuale numai în cazul în care conversia acestor cuantumuri exprimate în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5 % sau de 5 EUR, reținându-se valoarea cea mai mică.

Perioada de valabilitate solicitată a derogării este cuprinsă între 18 iunie 2021 și 17 iunie 2027, venind în continuarea derogării actuale și în limitele perioadei maxime permise de articolul 19 din Directiva privind impozitarea energiei.

Scopul reducerii taxei este de a promova utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră. Utilizarea acestui tip de energie electrică este considerată a fi o modalitate mai puțin dăunătoare pentru mediu de a satisface necesitățile de energie electrică ale navelor aflate la dană în porturi, în comparație cu arderea păcurii grele de către navele respective. Măsura va reduce emisiile de poluanți atmosferici produse de navele aflate la dană.

Reducerea implică micșorarea taxei pe energie aplicabile energiei electrice furnizate din rețeaua terestră de la nivelul aplicabil de 89,2 øre pe KWh (taxa din 2020) la 0,4 øre pe KWh.

Pe de altă parte, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (c) din Directiva privind impozitarea energiei, statele membre trebuie să excepteze produsele energetice utilizate pentru producția de energie electrică și de energie electrică produsă la bordul navelor aflate la dană în porturi. De asemenea, ele pot aplica această scutire și în cazul energiei electrice produse la bordul navelor pentru navigația pe căile navigabile interioare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (f) din directivă. Danemarca a confirmat transpunerea acestei din urmă scutiri opționale.

Cu toate acestea, nu există nicio obligație ca navele să utilizeze energia electrică furnizată din rețeaua terestră.

Impozitarea energiei electrice este reglementată prin Directiva 2003/96/CE, în special articolul 10. Articolul 14 alineatul (1) litera (c) prevede o scutire fiscală obligatorie pentru produsele energetice utilizate pentru navigație și pentru energia electrică produsă la bordul unei ambarcațiuni. Articolele 5, 15 și 17 prevăd posibilitatea statelor membre de a aplica diferențieri fiscale, inclusiv scutiri și reduceri, pentru anumite utilizări ale energiei electrice. Aceste dispoziții nu prevăd însă, ca atare, reducerea impozitării energiei electrice furnizate din rețeaua terestră.

Măsura constituie ajutor de stat și intră în domeniul de aplicare al legislației UE privind acest aspect, în special al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei 5 .

Evaluarea măsurii în temeiul articolului 19 din Directiva 2003/96/CE

Articolul 19 alineatul (1) primul paragraf din directivă are următorul conținut:

Pe lângă dispozițiile prevăzute în articolele anterioare, în special articolele 5, 15 și 17, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă alte scutiri sau reduceri din motive de politică specifice.

Prin intermediul acestei reduceri fiscale, autoritățile daneze urmăresc obiectivul promovării unei modalități mai puțin dăunătoare pentru mediu de satisfacere a necesităților de energie electrică a navelor pe durata în care se află la dană în port și, prin urmare, al îmbunătățirii la nivel local a calității aerului. Comisia a recomandat deja utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră ca alternativă la producerea de energie electrică la bordul navelor aflate la dană, recunoscând astfel avantajele pentru mediu ale măsurii 6 .

Posibilitatea de a introduce un tratament fiscal favorabil pentru energia electrică furnizată din rețeaua terestră poate fi avută în vedere conform articolului 19 din directivă, deoarece scopul său este acela de a permite statelor membre să introducă noi scutiri sau reduceri din motive de politică specifice.

Danemarca a solicitat ca măsura să se aplice pentru o perioadă corespunzătoare perioadei maxime permise de articolul 19 alineatul (2), și anume șase ani. În principiu, perioada de aplicare a derogării trebuie să fie suficient de lungă astfel încât operatorii portuari și furnizorii de energie electrică să nu fie descurajați să continue sau să înceapă să facă investițiile necesare în instalații de energie electrică furnizată din rețeaua terestră. Această perioadă va oferi securitate juridică și operatorilor navelor, care trebuie să își planifice investițiile în echipamentele de la bord.

Norme privind ajutoarele de stat

La momentul depunerii cererii, rata de impozitare redusă, 0,4 øre pe KWh (aprox. 0,535 EUR pe MWh 9 ), avută în vedere de autoritățile daneze, era conformă cu rata minimă de impozitare a energiei electrice pentru utilizare profesională prevăzută în Directiva 2003/96/CE.

Astfel, măsura pare să intre sub incidența articolului 44 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, care prevede condițiile în care ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu în temeiul Directivei 2003/96/CE pot fi exceptate de la obligațiile de notificare a ajutoarelor de stat. Cu toate acestea, nu se poate stabili în acest stadiu dacă toate condițiile prevăzute în regulamentul respectiv sunt îndeplinite și propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului nu aduce atingere obligației statului membru de a asigura respectarea normelor privind ajutoarele de stat, în special în cazul ajutoarelor exceptate, care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei.

Politica privind mediul și schimbările climatice

Măsura solicitată vizează în principal politica UE privind mediul și schimbările climatice. În măsura în care va contribui la reducerea arderii de păcură grea la bordul navelor aflate în port, măsura va contribui la atingerea obiectivului de îmbunătățire a calității aerului la nivel local și de reducere a zgomotului. Articolul 13 din Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător 10 impune statelor membre obligația de a se asigura că nivelurile mai multor poluanți atmosferici sunt menținute sub valorile-limită, valorile-țintă și că sunt respectate alte standarde de calitate a aerului stabilite în directivă. În temeiul acestor obligații, statele membre trebuie să găsească soluții la probleme precum emisiile navelor aflate la dană în porturi, în cazul în care acest lucru este relevant, și se preconizează că în porturile care se confruntă cu aceste probleme, utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră este încurajată ca parte a strategiei globale în domeniul calității aerului. Utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră este, de asemenea, încurajată în Directiva (UE) 2016/802 11 , care reglementează conținutul de sulf din combustibilii marini. Acest lucru ar contribui totodată la respectarea cerințelor privind depunerile de azot în temeiul Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. În acest sens, autoritățile daneze se așteaptă ca emisiile locale de poluanți atmosferici (NOx, SOx, PM10, PM2,5) ca urmare a producerii de energie electrică la bordul navelor de croazieră să fie reduse în mod semnificativ, cu până la 90 %, având în vedere că unele sisteme auxiliare de alimentare și sisteme de alimentare de rezervă nu pot fi oprite.

Politica energetică

Măsura este conformă cu Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi 12 , care abordează problema implantării de instalații pentru furnizare de energie electrică din rețeaua terestră în porturi, în cazul în care există cerere pentru astfel de instalații, iar costurile nu sunt disproporționate în raport cu beneficiile, inclusiv cu beneficiile pentru mediu. Acesta a fost, de asemenea, recunoscut ca fiind un obiectiv de interes comun pentru acordarea ajutoarelor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE 13 .

Trebuie reamintit faptul că un motiv important pentru care energia electrică furnizată din rețeaua terestră se află pe o poziție nefavorabilă din punct de vedere competitiv este acela că soluția alternativă, adică energia electrică produsă la bordul navelor acostate în porturile maritime, se bucură în prezent de o scutire totală netă de taxe: nu doar combustibilul de rezervor ars pentru producerea de energie electrică este scutit de impozitare, ceea ce corespunde situației normale prevăzute la articolul 14 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE, ci și energia electrică produsă la bordul navelor [a se vedea articolul 14 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/96/CE]. Deși această din urmă scutire ar putea fi considerată, în sine, dificil de reconciliat cu obiectivele de mediu ale Uniunii, ea reprezintă rezultatul unor considerații de ordin practic. De fapt, impozitarea energiei electrice produse la bord ar impune declararea de către proprietarul navei – adesea stabilit într-o țară terță – sau de către operator a cantității de energie consumate. Totodată, declarația ar trebui să stabilească proporția de energie electrică consumată în apele teritoriale ale statului membru în care trebuie plătită taxa. Pentru proprietarii de nave, obligația de a face astfel de declarații, pentru fiecare stat membru ale cărui ape teritoriale sunt vizate, ar însemna o sarcină administrativă enormă. În aceste condiții, poate fi justificat să nu se penalizeze alternativa mai puțin poluantă a utilizării energiei electrice furnizate din rețeaua terestră, permițându-se Danemarcei să aplice o rată de impozitare redusă.

Politica în domeniul transporturilor

Măsura este conformă cu Recomandarea 2006/339/CE a Comisiei privind promovarea utilizării energiei electrice furnizate din rețeaua terestră de către nave aflate la dană în porturile Uniunii 14 și cu Comunicarea Comisiei privind obiectivele strategice și recomandările pentru politica UE în domeniul transportului maritim 15 .

Piața internă și concurența loială

Din punctul de vedere al pieței interne și al concurenței loiale, măsura nu face decât să reducă distorsiunea fiscală existentă între două surse concurente de energie electrică pentru nave aflate la dană, adică între producerea de energie la bord și utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră, distorsiune determinată de scutirea fiscală pentru păcura grea.

Autoritățile daneze nu au observat modificări importante în ceea ce privește alegerea porturilor de către proprietarii de nave, care să fie legate de disponibilitatea instalațiilor pentru furnizare de energie electrică din rețeaua terestră. În prezent, în principal feriboturile și navele de pescuit recurg la utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră. În plus, autoritățile daneze menționează că navele cargo utilizează într-o anumită măsură energia electrică furnizată din rețeaua terestră, dar în special atunci când se află în port pentru o perioadă mai lungă de timp. Autoritățile daneze menționează că încă nu există instalații în porturile daneze pentru nave de mari dimensiuni, cum ar fi navele de croazieră sau navele-container, care utilizează energia electrică furnizată din rețeaua terestră.

Având în vedere că va reduce costurile navelor, sistemul va afecta comerțul dintre statele membre. Cu toate acestea, impactul este estimat ca fiind minim, deoarece dorințele pasagerilor și destinația mărfurilor vor determina dacă navele fac escală în porturile daneze.

În plus, autoritățile daneze consideră că sistemul este neutru din punctul de vedere al concurenței, deoarece accesul la energia electrică furnizată din rețeaua terestră va fi deschis tuturor navelor care îndeplinesc condițiile de mai sus și care fac escală în porturile daneze, indiferent de pavilionul lor, fără a determina un tratament fiscal mai avantajos al operatorilor economici naționali față de concurenții lor din alte state membre ale UE.

Restricția de a aplica rata redusă a taxei cantităților de energie electrică furnizate navelor din rețeaua terestră la cel puțin 380 V poate fi considerată ca o denaturare a pieței. Cu toate acestea, în practică, nu se furnizează energie electrică navelor comerciale din rețeaua terestră la mai puțin de 380 V, energia electrică de această tensiune fiind furnizată numai ambarcațiunilor de agrement de mici dimensiuni.

În ceea ce privește concurența dintre porturi, se poate estima că orice potențial impact asupra comerțului dintre statele membre care ar putea rezulta din modificarea rutelor navelor cu scopul de a profita de posibilitatea de a consuma energie electrică furnizată din rețeaua terestră la o rată redusă a taxei va fi neglijabil. În situația în care, așa cum se arată mai sus, este foarte puțin probabil, cel puțin pe termen scurt, ca utilizarea energiei furnizate din rețeaua terestră să devină mai economică decât producerea de energie la bord în pofida reducerii fiscale, este, în același timp, foarte puțin probabil ca reducerea fiscală pentru energia electrică furnizată din rețeaua terestră să denatureze în mod semnificativ concurența dintre porturi prin faptul că determină navele să își schimbe itinerariul în funcție de disponibilitatea acestei opțiuni.

Intervalul de timp pentru care se propune prelungirea autorizației de aplicare a unei rate reduse a taxei, cu excepția cazului în care vor exista modificări semnificative ale cadrului și situației actuale, face improbabilă modificarea analizei de la punctele anterioare înainte de data expirării măsurii.

Articolul 19 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului.

Domeniul fiscalității indirecte reglementat de articolul 113 din TFUE nu ține, în sine, de competența exclusivă a Uniunii Europene în sensul articolului 3 din TFUE.

Cu toate acestea, în temeiul articolului 19 din Directiva 2003/96/CE, Consiliul a primit competența exclusivă, în virtutea legislației secundare, de a autoriza un stat membru să introducă și alte scutiri sau reduceri în sensul dispoziției respective. Prin urmare, statele membre nu se pot substitui Consiliului. În consecință, principiul subsidiarității nu este aplicabil în cazul prezentei decizii de punere în aplicare. În orice caz, întrucât nu este un proiect de act legislativ, prezentul act nu trebuie transmis parlamentelor naționale în temeiul Protocolului nr. 2 la tratate, pentru verificarea conformității cu principiul subsidiarității.

Propunerea respectă principiul proporționalității. Reducerea fiscală nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

Instrumentul propus este o decizie de punere în aplicare a Consiliului. Articolul 19 din Directiva 2003/96/CE prevede numai acest tip de măsură.

Măsura nu impune o evaluare a legislației existente.

Prezenta propunere se bazează pe solicitarea formulată de Danemarca și vizează doar acest stat membru.

Nu a fost necesar să se recurgă la cunoștințe de specialitate externe.

Prezenta propunere se referă la acordarea unei autorizări unui stat membru, la cererea acestuia, și nu necesită efectuarea unei evaluări a impactului.

Informațiile furnizate de Danemarca sugerează că măsura va avea un impact limitat asupra veniturilor fiscale. Mai exact, potrivit autorităților daneze, conform unei estimări a cheltuielilor fiscale determinate de măsură, se preconizează o pierdere de 15 milioane DKK pe an pentru următorii ani.

Din motive istorice, un număr mare de porturi comerciale din Danemarca au furnizat navelor energie electrică din rețeaua terestră. Autoritățile daneze au observat că, în ultimii câțiva ani, mai multe porturi au instalat și intenționează să instaleze infrastructură pentru nave mai mari, cum ar fi feriboturile care navighează pe rute internaționale și naționale regulate. Este, de asemenea, cazul navelor de croazieră în traficul internațional. De asemenea, unele porturi daneze au instalat centrale electrice terestre mobile pentru navele cargo. Feriboturile și navele de croazieră necesită infrastructură nouă care să le furnizeze suficientă energie.

Autoritățile daneze estimează că măsura va avea un impact pozitiv semnificativ asupra realizării obiectivelor sale de mediu și, în special, asupra îmbunătățirii calității aerului în conformitate cu Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră a determinat reduceri ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, particule în suspensie și oxizi de carbon. Nu a fost atins întregul potențial al măsurii, deoarece este nevoie de echipamente costisitoare atât pentru cheiuri, cât și la bordul navelor.

Măsura nu prevede o simplificare. Ea se bazează pe o cerere înaintată de Danemarca și se referă doar la acest stat membru.

Măsura nu privește drepturile fundamentale.

Această măsură nu impune Uniunii nicio sarcină financiară sau administrativă. Prin urmare, propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii Europene.

Nu este necesar un plan de punere în aplicare. Prezenta propunere se referă la o autorizație de reducere a unei taxe pentru un singur stat membru, la cererea acestuia. Autorizația este acordată pentru o perioadă limitată, până la data de 17 iunie 2027. Rata de impozitare aplicabilă va trebui să fie conformă cu nivelul minim de impozitare stabilit prin Directiva privind impozitarea energiei. Măsura poate fi evaluată în cazul unei cereri de reînnoire după expirarea perioadei de valabilitate.

Propunerea nu necesită documente explicative privind transpunerea.

Articolul 1 prevede că Danemarca va fi autorizată să aplice o rată redusă a taxei pentru energie electrică în cazul energiei electrice furnizate în mod direct navelor, altele decât ambarcațiunile private de agrement, aflate la dană în porturile daneze („energie electrică furnizată din rețeaua terestră”). Rata de impozitare trebuie să fie conformă cu nivelul minim de impozitare a energiei electrice pentru utilizare profesională prevăzut de directivă. Nu va fi posibil să se furnizeze energie electrică la o rată redusă pentru ambarcațiunile private de agrement, astfel cum sunt definite la articolul 14 alineatul (1) litera (c) al doilea paragraf din Directiva 2003/96/CE.

Articolul 2 prevede că autorizația solicitată se acordă cu efect de la 18 iunie 2021, în continuarea Deciziei de punere în aplicare 2015/993/UE a Consiliului, până la 17 iunie 2027, în limitele perioadei maxime de șase ani permise de directivă, conform solicitării Danemarcei.