52021DC0699

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.11.2021

COM(2021) 699 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia UE privind solul pentru 2030

Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă

{SWD(2021) 323 final}

1.Introducere

Investițiile în prevenirea degradării solului și în refacerea solurilor degradate sunt justificate din punct de vedere economic. Reprezentând cel mai extins ecosistem terestru al UE, solurile sănătoase susțin numeroase sectoare ale economiei, în timp ce degradarea solului generează costuri pentru UE de câteva zeci de miliarde de euro pe an 11 . Practicile de gestionare care susțin și consolidează sănătatea solului și biodiversitatea îmbunătățesc eficiența din punctul de vedere al costurilor și limitează factorii de producție (de exemplu, pesticide, îngrășăminte) necesari pentru menținerea randamentelor. Stoparea și inversarea tendințelor actuale de degradare a solului ar putea genera beneficii economice de până la 1,2 mii de miliarde EUR pe an la nivel mondial 12 . Costul inacțiunii în ceea ce privește degradarea solului, care depășește costul acțiunii cu un factor de șase în Europa 13 , înseamnă mai mult decât un calcul economic; aceasta nu numai că ar conduce la pierderea fertilității, inclusiv a securității alimentare la nivel mondial, ci ar avea impact și asupra calității produselor și a valorii lor nutriționale.

2.Viziune și obiective: atingerea unei stări bune de sănătate a solului până în 2050

·combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, și depunerea de eforturi pentru a asigura o lume caracterizată de neutralitate din punctul de vedere al degradării terenurilor (obiectivul de dezvoltare durabilă 15.3) 16 ;

·refacerea unor zone semnificative de ecosisteme degradate și bogate în carbon, inclusiv a solurilor 17 ;

·atingerea unui nivel de absorbție netă a gazelor cu efect de seră în UE de 310 milioane de tone de CO2 echivalent pe an pentru sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) 18 ;

·atingerea unei stări ecologice și chimice bune a apelor de suprafață și a unei stări chimice și cantitative bune a apelor subterane până în 2027 19 ;

·reducerea pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50 %, a nivelului general de utilizare și de risc al pesticidelor chimice cu 50 % și a utilizării de pesticide mai periculoase cu 50 % până în 2030 20 ;

·înregistrarea unor progrese semnificative în ceea ce privește reabilitarea siturilor contaminate 21 .

·zero ocupări nete de teren 22 23 ;

·reducerea poluării solului la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății umane și ecosistemelor naturale și care respectă limitele cărora le poate face față planeta noastră, creând astfel un mediu fără substanțe toxice 24 ;

·realizarea neutralității climatice la nivel european 25 și, ca prim pas, asigurarea neutralității climatice bazate pe exploatarea terenurilor până în 2035 26 ;

·crearea, la nivelul UE, a unei societăți reziliente la schimbările climatice, pe deplin adaptate la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în 2050 27 .

·să furnizeze alimente și să producă biomasă, inclusiv în agricultură și silvicultură;

·să absoarbă, să stocheze și să filtreze apa, precum și să transforme nutrienții și substanțele, protejând astfel corpurile de apă subterană;

·să ofere cadrul pentru viață și biodiversitate, inclusiv pentru habitate, specii și gene;

·să acționeze ca rezervor de carbon;

·să ofere o platformă fizică și servicii culturale pentru oameni și activitățile acestora;

·să acționeze ca sursă de materii prime;

·să reprezinte un depozitar al patrimoniului geologic, geomorfologic și arheologic.

3.Solul – soluție esențială pentru marile noastre provocări

3.1.Solul în contextul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea

·solurile organice (inclusiv turbăriile) au un conținut ridicat de carbon de peste 20 % în masă uscată și acoperă 8 % din UE 34 . Turbăriile sunt zone umede terestre în care condițiile de stagnare a apei împiedică descompunerea completă a materialului vegetal. Numai drenarea turbăriilor la nivelul tuturor categoriilor de terenuri din Europa provoacă aproximativ 5 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Emisiile provenite de la solurile organice cultivate încă nu au scăzut semnificativ ca urmare a continuării practicilor dăunătoare de cultivare. Cu toate acestea, numai refacerea solurilor organice drenate ar putea reduce în mod semnificativ emisiile de CO2 provenite de la terenuri, cu numeroase beneficii conexe pentru natură, biodiversitate și protecția apei 35 ;

·solurile minerale au un conținut de carbon sub 20 %, deși, în general, acesta se situează sub 5 %. În fiecare an, solurile minerale aflate sub terenuri cultivate pierd aproximativ 7,4 milioane de tone de carbon 36 , printre altele, ca urmare a practicilor agricole nedurabile. Totuși, acest rezervor de carbon este „contul bancar” al fermierilor și al silvicultorilor în ceea ce privește capitalul natural. Este esențial ca acesta să nu se epuizeze, deoarece conținutul de carbon reprezintă baza pentru biodiversitatea, sănătatea și fertilitatea solului. În plus, deși depinde de tipul de sol și de condițiile climatice, sechestrarea carbonului în solurile minerale este o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor de reducere a emisiilor, cu un potențial semnificativ de sechestrare între 11 și 38 MtCO2echivalent pe an în Europa 37 , cu condiția aplicării la scară mai largă în ceea ce privește terenurile arabile a unei serii de practici de gestionare deja identificate. Multe dintre aceste practici sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor 38 . De asemenea, și în ceea ce privește silvicultorii, există oportunități semnificative pentru măsuri care îmbunătățesc simultan productivitatea pădurilor, funcția de absorbant de carbon și proprietățile solurilor sănătoase. Sectorul bancar și financiar este din ce în ce mai interesat să susțină prin investiții acei fermieri care aplică practici durabile și care sporesc carbonul din sol, precum și să creeze stimulente bazate pe piață pentru stocarea carbonului. Există dovezi că sechestrarea carbonului în solurile agricole poate contribui în mod semnificativ la eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice, însă aceasta poate conduce și alte beneficii conexe, cum ar fi creșterea biodiversității și conservarea ecosistemelor 39 .

·pe baza rezultatelor evaluării impactului, Comisia va avea în vedere propunerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic în contextul legii privind refacerea naturii pentru limitarea drenării zonelor umede și a solurilor organice și refacerea turbăriilor gestionate și drenate, cu scopul de a menține și a crește stocurile de carbon din sol, de a reduce la minimum riscurile de inundații și secetă și de a spori biodiversitatea, ținând seama de implicațiile acestor obiective pentru viitoarele inițiative privind sechestrarea carbonului în solurile agricole și pentru sistemele de producție agricolă și forestieră. În plus, UE s-a angajat să protejeze zonele umede și turbăriile în conformitate cu dispozițiile regulamentului privind planurile strategice PAC;

·Comisia va contribui la evaluarea stării turbăriilor în contextul inițiativei mondiale privind turbăriile găzduite de FAO și UNEP 40 .

·Comisia va avea în vedere, eventual în contextul legii privind refacerea naturii, o serie de măsuri de sporire a biodiversității terenurilor agricole, care ar contribui la conservarea și creșterea nivelului de carbon organic din sol;

·Comisia se va alătura inițiativei internaționale „4 la 1000” pentru creșterea nivelului de carbon din solul terenurilor agricole 41 .

·Comisia va dezvolta o viziune pe termen lung pentru cicluri durabile ale carbonului (care includ captarea, stocarea și utilizarea CO2) într-o economie a UE neutră din punct de vedere climatic. În acest context, în 2021, Comisia va prezenta o comunicare privind refacerea ciclurilor durabile ale carbonului, iar, în 2022, aceasta va prezenta inițiativa UE privind sechestrarea carbonului în solurile agricole și o propunere legislativă privind certificarea absorbției carbonului pentru a promova un nou model de afaceri ecologic care să recompenseze gestionarii terenurilor, cum ar fi fermierii și silvicultorii, pentru utilizarea unor practici favorabile climei 42 .

3.2. Solul și economia circulară

3.2.1.Utilizarea sigură, durabilă și circulară a pământului excavat

·va investiga fluxurile de pământ excavat generate, tratate și reutilizate în UE și va evalua situația pieței din statele membre până în 2023. Acest demers ar trebui să conducă la o imagine completă a situației din UE;

·în contextul elaborării legii privind sănătatea solului, va evalua necesitatea și potențialul unor dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic în legătură cu un „pașaport pentru pământul excavat” și va oferi orientări, pe baza experiențelor statelor membre, pentru instituirea unui astfel de sistem. Acest pașaport ar trebui să reflecte cantitatea și calitatea pământului excavat pentru a se asigura că acesta este transportat, tratat sau reutilizat în condiții de siguranță în altă parte.

3.2.2.Limitarea ocupării terenurilor și a impermeabilizării solului prin utilizarea circulară a terenurilor

·să își stabilească, până în 2023, propriile obiective ambițioase naționale, regionale și locale de reducere a ocupării nete a terenurilor până în 2030 pentru a aduce o contribuție măsurabilă la obiectivul UE stabilit pentru 2050 și să raporteze cu privire la progresele înregistrate;

·să integreze „ierarhia ocupării terenurilor” în planurile lor de înverzire urbană 53 și să acorde prioritate reutilizării și reciclării terenurilor și a solurilor urbane de calitate la nivel național, regional și local prin inițiative de reglementare adecvate și prin eliminarea treptată a stimulentelor financiare care ar contraveni acestei ierarhii, cum ar fi beneficiile fiscale locale pentru transformarea terenurilor agricole sau naturale în mediu construit.

·va furniza o definiție a ocupării nete a terenurilor în legea privind sănătatea solului;

·în cadrul evaluării impactului pentru legea privind sănătatea solului, va avea în vedere dispoziții în temeiul cărora statele membre vor raporta cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor lor în materie de ocupare a terenurilor;

·în cadrul evaluării impactului legii privind sănătatea solului, va avea în vedere opțiuni de monitorizare și de raportare cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de reducere la zero a ocupării terenurilor și punerea în aplicare a ierarhiei ocupării terenurilor pe baza datelor raportate de statele membre;

·va furniza orientări autorităților publice și întreprinderilor private cu privire la modalitățile de reducere a impermeabilizării solului, inclusiv bune practici pentru inițiativele locale de permeabilizare a suprafețelor artificiale pentru a permite solului să respire, urmând să revizuiască orientările UE privind impermeabilizarea solului până în 2024 54 . va încuraja schimbul de bune practici, pe baza experiențelor statelor membre sau ale regiunilor care dispun de sisteme de amenajare a teritoriului care abordează cu succes provocarea reprezentată de ocuparea terenurilor, în vederea elaborării unei metodologii comune 55 .

3.2.3.Închiderea ciclului nutrienților și al carbonului

3.3. Biodiversitatea solului și sănătatea umană, a animalelor și a plantelor

·își va demonstra rolul de lider mondial în consolidarea cunoștințelor privind biodiversitatea solului prin publicarea, până în 2022, a primei evaluări a biodiversității solului din UE și a genelor rezistente la antimicrobiene din solurile agricole în cadrul unor regimuri de gestionare diferite (prin intermediul componentei LUCAS privind solul);

·va evalua riscul includerii potențiale a altor specii alogene de viermi plați în lista „speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune”, în conformitate cu Regulamentul privind speciile alogene invazive 66 ;

·va depune eforturi pentru o mai bună coerență și sinergii mai puternice între convențiile de la Rio și pentru un cadru global post-2020 privind biodiversitatea, care să recunoască importanța biodiversității solului, să consolideze utilizarea practicilor de gestionare durabilă a solului pentru a proteja serviciile ecosistemice (în special prin promovarea agroecologiei și a altor practici favorabile biodiversității) și să integreze conservarea și refacerea solului în diferite obiective și indicatori;

·va contribui activ la adoptarea, în cadrul celei de a 15-a conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică 67 , a planului de acțiune pentru perioada 2020-2030 al Inițiativei internaționale pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității solului și a planului de acțiune actualizat, precum și la punerea în aplicare ulterioară a acestuia;

·va intensifica eforturile de cartografiere, evaluare, protejare și refacere a biodiversității solului și va sprijini înființarea Observatorului mondial al biodiversității solului, astfel cum a fost propus de Parteneriatul global pentru sol al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) 68 .

3.4. Solul și resursele de apă sănătoase

4.Prevenirea degradării solului și a terenurilor și refacerea solurilor sănătoase

4.1. Gestionarea durabilă a solului: noua normalitate

·va analiza, în cadrul elaborării legii privind sănătatea solului și în contextul unei evaluări a impactului, cerințele pentru utilizarea durabilă a solului, astfel încât capacitatea acestuia de a furniza servicii ecosistemice să nu fie afectată, inclusiv opțiunea de a stabili cerințe legale;

·va pregăti, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, un set de practici de „gestionare durabilă a solului”, cu includerea agriculturii regenerative în conformitate cu principiile agroecologice, adaptate la variabilitatea amplă a ecosistemelor și a tipurilor de sol și va identifica practicile de gestionare nedurabilă a solului;

·va oferi asistență statelor membre pentru a pune în aplicare, prin intermediul fondurilor naționale, inițiativa de „TESTARE GRATUITĂ A SOLULUI”.

·va crea, împreună cu statele membre, o rețea de excelență a practicienilor și o rețea favorabilă incluziunii de ambasadori ai gestionării durabile a solului, inclusiv în ceea ce privește agricultura ecologică și regenerativă, care să reunească și părți interesate din afara mediului academic și a actorilor agricoli. În acest scop, rețelele respective se vor baza pe activitatea laboratoarelor vii și a farurilor din cadrul misiunii „Un pact al solului pentru Europa” (a se vedea secțiunea 5.3);

·va continua să disemineze, în contextul PAC și în strânsă cooperare cu statele membre, soluțiile de succes de gestionare durabilă a solului și a nutrienților, inclusiv prin intermediul rețelelor naționale de dezvoltare rurală din cadrul programului de dezvoltare rurală, al serviciilor de consiliere agricolă și al AKIS, precum și prin intermediul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI);

·va promova gestionarea durabilă a solului prin angajamente voluntare între actorii din sistemul alimentar în temeiul Codului de conduită al UE pentru practicile comerciale și de marketing responsabile;

·va aprecia realizările remarcabile și inițiativele inovatoare privind gestionarea durabilă a solului prin consolidarea cooperării cu comunitatea agricolă, de pildă prin intermediul premiului european pentru gestionarea solului acordat proprietarilor de terenuri 79 ;

·va sprijini în continuare Parteneriatul global pentru sol în promovarea gestionării durabile a solului la nivel mondial;

·va propune, până în 2023, un cadru legislativ pentru un sistem alimentar durabil al UE, astfel cum se indică în Strategia „De la fermă la consumator”.

·să includă în mod corespunzător în programele lor din cadrul politicii de coeziune a UE conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a solului, valorificând la maximum orientările UE privind integrarea ecosistemelor și a serviciilor acestora în procesul decizional 80 ;

·să asigure contribuția semnificativă a PAC la menținerea și îmbunătățirea sănătății solului, în conformitate cu analiza și cu evaluarea nevoilor aferente planurilor strategice PAC. Acest lucru trebuie realizat, printre altele, prin adoptarea unor planuri strategice PAC ambițioase, care să conțină suficiente intervenții în cadrul arhitecturii verzi 81 , în conformitate cu recomandările Comisiei referitoare la PAC. Comisia va continua să furnizeze orientările necesare în acest sens și să analizeze contribuția și coerența acestor planuri în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde european;

·să instituie, la nivelul corespunzător, inițiativa de „TESTARE GRATUITĂ A SOLULUI”.

4.2. Prevenirea deșertificării

·va stabili o metodologie și indicatori relevanți, începând cu cei trei indicatori din UNCCD, pentru a evalua amploarea deșertificării și a degradării terenurilor în UE;

·va propune statelor membre să declare UE drept parte afectată de deșertificare în temeiul UNCCD și va încuraja în continuare statele membre să participe la programul de stabilire a obiectivelor de neutralitate din punctul de vedere al degradării terenurilor (LDN) al Organizației Națiunilor Unite;

·va publica, o dată la cinci ani, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu (AEM) și al Centrului Comun de Cercetare (JRC), informații cu privire la situația degradării terenurilor și a deșertificării în UE;

·va continua să acorde sprijin unor inițiative-cheie, cum ar fi inițiativa „Marele zid verde” 89 și inițiativa „Regreening Africa” 90 , precum și în legătură cu aspecte privind terenurile/solul în cadrul cooperării pentru dezvoltare.

·să adopte, în conformitate cu acțiunile prevăzute în strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice 91 , măsuri adecvate pe termen lung pentru prevenirea și atenuarea degradării, în special prin reducerea utilizării apei și adaptarea culturilor la resursele de apă disponibile la nivel local, împreună cu utilizarea la scară mai largă a planurilor de gestionare a secetei și aplicarea gestionării durabile a solului;

4.3. Prevenirea poluării solului

·va revizui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor 94 și va evalua Directiva privind nămolurile de epurare până în 2022;

·va îmbunătăți și va armoniza includerea considerațiilor legate de calitatea solului și biodiversitatea solului în evaluările UE ale riscurilor realizate pentru substanțele chimice, aditivii alimentari și furajeri, pesticidele, îngrășămintele etc. Aceasta va acționa astfel în cadrul inițiativei „O substanță, o evaluare” și în colaborare cu Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), AEM, JRC și statele membre;

·va restricționa utilizarea intenționată a microplasticelor în temeiul Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și va elabora măsuri privind eliberarea neintenționată a microplasticelor până în 2022. în urma inițierii procesului de restricționare a acestora de către unele state membre, Comisia va pregăti o restricționare în temeiul Regulamentului REACH cu privire la toate utilizările neesențiale ale substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), prin care să prevină emisiile acestora în mediu, inclusiv în sol, și, de asemenea, va elabora un cadru de politică privind materialele plastice biologice, biodegradabile și compostabile până în 2022;

·până în iulie 2024, va adopta criterii de biodegradabilitate pentru anumiți polimeri, cum ar fi peliculele și foliile de mulcire agricole în temeiul Regulamentului privind produsele fertilizante UE. Valorile-limită pentru contaminanții prezenți în produsele fertilizante UE vor fi revizuite până în iulie 2026, în cadrul revizuirii generale a regulamentului respectiv.

4.4.Refacerea solurilor degradate și reabilitarea siturilor contaminate

Un sol degradat și-a pierdut parțial sau complet capacitatea de a-și îndeplini multiplele sale funcții și servicii. În unele cazuri, recurgerea la gestionarea durabilă a solului îi permite solului să revină la o stare bună de sănătate, conducând la refacerea completă a acestuia în câțiva ani (de exemplu, în cazul pierderii carbonului și a biodiversității sau în cazul tasării și al eroziunii stratului superior fertil). În alte cazuri, sunt necesare măsuri de refacere activă doar pentru, uneori, recuperarea parțială a solurilor (de exemplu, pentru solurile impermeabilizate, deșertificate, salinizate sau acidificate). În Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, în 2021, Comisia a anunțat o propunere de obiective ale UE de refacere a naturii, obligatorii din punct de vedere juridic, pentru refacerea ecosistemelor degradate, în special a celor cu cel mai mare potențial de captare și stocare a dioxidului de carbon și de prevenire și reducere a impactului dezastrelor naturale. Uneori, din păcate, degradarea este ireversibilă.

– va evalua fezabilitatea introducerii unui certificat de sănătate a solului pentru tranzacțiile cu terenuri pentru a oferi cumpărătorilor de terenuri informații privind caracteristicile esențiale și sănătatea solurilor sitului pe care intenționează să îl achiziționeze.

·va facilita, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, dialogul și schimbul de cunoștințe cu privire la metodologiile de evaluare a riscurilor pentru contaminarea solului și va identifica cele mai bune practici;

·va elabora, până în 2024, o listă de priorități la nivelul UE pentru contaminanții care suscită preocupări majore și/sau preocupări noi și care prezintă riscuri semnificative pentru calitatea solului în Europa și pentru care sunt necesare vigilență și acțiuni prioritare la nivel european și național;

·va revizui, până în 2022, Directiva privind emisiile industriale 104 și va evalua, până în 2023, Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător 105 , inclusiv în ceea ce privește definiția daunelor aduse solului și rolul garanției financiare.

·să instituie un sistem de certificate de sănătate a solului pentru tranzacțiile cu terenuri, cu sprijinul programului de cercetare al UE și al misiunii „Un pact al solului pentru Europa”, dacă acest aspect nu este inclus în legea privind sănătatea solului.

5.Trebuie să știm mai multe despre soluri

5.1. Solul și agenda digitală

·va consolida utilizarea instrumentelor digitale și a programului Copernicus și se va baza pe dezvoltarea în continuare a Observatorului european al solului (EUSO) 112 de către JRC și a Sistemului de informații privind terenurile pentru Europa (LISE), sprijinit de produse analitice geospațiale, de către AEM;

·va încuraja și va sprijini statele membre să instituie instrumente pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților (FaST), ca parte a serviciilor de consiliere agricolă din cadrul noii PAC. Aceste instrumente vor oferi fermierilor recomandări cu privire la utilizarea îngrășămintelor, în conformitate cu legislația existentă și pe baza datelor și a cunoștințelor disponibile;

·va îmbunătăți capacitatea de modelare a proceselor legate de sol în cadrul inițiativei „Destinația Pământ” a Comisiei 113 , în colaborare cu misiunea Orizont Europa „Un pact al solului pentru Europa”.

5.2. Datele privind solul și monitorizarea acestuia

·va avea în vedere, în urma unei evaluări a impactului și în cadrul elaborării legii privind sănătatea solului, dispoziții referitoare la monitorizarea solului și a biodiversității acestuia și raportarea cu privire la starea solului, pe baza programelor existente la nivel național și la nivelul UE, inclusiv pe baza modulului LUCAS privind solul; va avea în vedere, în cadrul evaluării impactului, furnizarea unui temei juridic pentru studiul LUCAS privind solul pentru a ancora din punct de vedere juridic obiectivele, condițiile, finanțarea, accesul la terenuri, utilizarea datelor și aspectele legate de confidențialitate;

·va furniza, prin intermediul studiilor LUCAS privind solul, o monitorizare armonizată la nivelul UE a evoluției conținutului de carbon organic din sol și a stocurilor de carbon, în completarea raportării statelor membre în temeiul Regulamentului LULUCF;

·va depune eforturi în vederea integrării unui modul privind poluarea în viitorul studiu LUCAS privind solul din 2022 119 pentru a înțelege și a cartografia mai bine problema contaminării difuze a solului 120 în UE și va furniza o perspectivă privind solul curat, ca parte a cadrului de monitorizare și de perspectivă privind reducerea la zero a poluării;

·în punerea în aplicare a EUSO:

ova identifica lacunele în materie de monitorizare a solului, cu contribuția programului comun european privind gestionarea solurilor agricole 121 și în dialog cu statele membre și cu alte părți interesate importante;

ova dezvolta un tablou de bord privind solul, cu un set de indicatori fiabili referitori la sol, care să integreze tendințele și previziunile;

ova dezvolta un inventar al biotei solului pentru a monitoriza și înțelege mai bine biodiversitatea solului.

5.3. Cercetarea și inovarea în domeniul solului

·va pune în aplicare foi de parcurs ambițioase pentru cercetare și inovare pentru a extinde baza de cunoștințe pentru gestionarea solului, precum și accesul la rezultatele activităților de cercetare și utilizarea acestora;

·va pune la dispoziție în continuare fonduri substanțiale pentru i) soluții de cercetare care vizează sporirea biodiversității solului; ii) combaterea degradării solului; iii) tehnologii inovatoare pilot pentru decontaminare;

·va promova dezvoltarea și utilizarea senzorilor și ale aplicațiilor digitale de teledetecție, precum și ale dispozitivelor portabile de prelevare de probe pentru evaluarea calității solului.

6.Facilitarea tranziției către soluri sănătoase

6.1. Finanțare privată și finanțare din partea Uniunii

·va publica, în 2022, un ghid care să conțină o prezentare generală a oportunităților de finanțare din partea Uniunii disponibile pentru protecția, gestionarea durabilă și refacerea solurilor, odată ce toate prioritățile și ariile de intervenție pentru perioada 2021-2027 vor fi clar definite;

·va promova investițiile în proiecte care își propun gestionarea durabilă a solului și care nu prejudiciază semnificativ solurile în temeiul Regulamentului UE privind taxonomia 129 și al actelor sale delegate.

6.2. Educația în domeniul solului și implicarea societății

·vor lansa o inițiativă de sensibilizare și implicare cu privire la educația în domeniul solului, pe baza exemplului de succes al „educației în domeniul marin” 130 ;

·vor facilita și vor încuraja schimbul de bune practici în materie de comunicare și implicare în domeniul solului, crearea unui portal EUSO și instituirea unor rețele de informare care să vizeze sănătatea solului;

·vor integra aspectele legate de degradarea solului în cadrul european comun de referință pentru competențele în materie de sustenabilitate 131 pentru a dezvolta conceptul de educație în domeniul solului în rândul cetățenilor europeni;

·vor derula unui portofoliu cuprinzător de acțiuni de comunicare, de educare și de implicare a cetățenilor pentru a promova sănătatea solului la diferite niveluri și pentru a aduce solurile mai aproape de valorile cetățenilor, pe baza misiunii „Un pact al solului pentru Europa” și a Observatorului european al solului.

7.Concluzii

(1) FAO, State of knowledge of soil biodiversity – Status, challenges and potentialities (Cunoașterea biodiversității solului – situație, provocări și posibilități), 2020.

(2) Institutul Mondial al Resurselor, Creating a sustainable food future (Crearea unui viitor durabil pentru alimentație), 2019.

(3) Comisia Europeană, EU Strategy on Adaptation to Climate Change – Impact assessment (Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice – Evaluarea impactului), 2021 .

(4) Comisia Europeană, Soil Atlas of Europe (Atlasul solurilor din Europa), 2005.

(5) Comisia Europeană, Caring for soil is caring for life (Grija față de soluri înseamnă grijă pentru viață), 2020.

(6) Agenția Europeană de Mediu, The European Environment: State and Outlook 2020 (Mediul european: situația actuală și perspective 2020), 2019.

(7) Panagos P. et al., The new assessment of soil loss by water erosion in Europe (O nouă evaluare a pierderii solurilor prin eroziune în Europa), 2015.

(8) https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/dashboards/land-take-statistics#tab-based-on-data.

(9) Comisia Europeană, Accounting for ecosystems and their services in the EU (Contabilizarea ecosistemelor și a serviciilor oferite de acestea în UE) (INCA), 2021.

(10) Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă, The business case for investing in soil health (Investițiile în sănătatea solului din perspectivă economică), 2018.

(11) Estimat la 50 de miliarde EUR în raportul comitetului misiunii pentru sănătatea solului și alimente intitulat „Caring for soil is caring for life” (Grija față de soluri înseamnă grijă pentru viață), 2020, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4ebd2586-fc85-11ea-b44f-01aa75ed71a1/ .

(12) IPBES, The assessment report on land degradation and restoration (Raportul de evaluare a degradării și refacerii terenurilor), 2018.

(13) Nkonya et al., Economics of Land Degradation and Improvement – A Global Assessment for Sustainable Development (Economia degradării și a îmbunătățirii terenurilor – O evaluare globală pentru dezvoltare durabilă), 2016.

(14) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, COM(2020) 380.

(15) Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82.

(16) Organizația Națiunilor Unite, Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, 2015.

(17) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, COM(2020) 380.

(18) Propunerea de revizuire a Regulamentului LULUCF, COM(2021) 554.

(19) Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) .

(20) Strategia UE „De la fermă la consumator”, COM(2020) 381.

(21) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, COM(2020) 380.

(22) Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, COM(2011) 571.

(23) Al șaptelea program de acțiune pentru mediu al UE, Decizia nr. 1386/2013/UE.

(24) Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400.

(25) Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei).

(26) Propunerea de revizuire a Regulamentului LULUCF, COM(2021) 554.

(27) Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82.

(28) Cerințe legate de aspecte specifice ale protecției solului, de exemplu, în cadrul Directivei privind nămolurile de epurare, al Directivei privind emisiile industriale, al politicii agricole comune, al Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător, al Directiva-cadru privind deșeurile și al Regulamentului LULUCF.

(29) Strategia tematică pentru protecția solului, COM(2006) 231.

(30) Parlamentul European, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Regiunilor, AEM, în raportul său privind situația actuală a mediului și perspectivele pentru 2020, cetățenii și părțile interesate care au participat la consultarea publică; a se vedea SWD(2021) xxx pentru mai multe detalii.

(31) Cum ar fi expertiza organizațiilor de afaceri și profesionale, a mediului academic și a organizațiilor științifice, precum și a societății civile.

(32) Propunerea de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 și a Regulamentului (UE) 2018/1999, COM(2021) 554.

(33) Îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Pactului verde european: Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” .

(34) Procent calculat pe baza datelor obținute din comunicările la nivel național în temeiul CCONUSC.

(35) Comisia Europeană, Technical guidance handbook: Setting up and implementing result-based carbon farming mechanisms in the EU (Manual de orientări tehnice: instituirea și punerea în aplicare în UE a unor mecanisme de sechestrare a carbonului în solurile agricole bazate pe rezultate), 2021. Date din 2016, cu includerea Regatului Unit.

(36) Comisia Europeană, analiza aprofundată în acest sens inclusă în comunicarea intitulată O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei , COM(2018) 773, 2018.

(37) Lugato et al., Potential carbon sequestration of European arable soils estimated by modelling a comprehensive set of management practices (Potențiala sechestrare a carbonului din solurile arabile europene estimată prin modelarea unui set cuprinzător de practici de gestionare), 2014.

(38) Comisia Europeană, Technical guidance handbook: Setting up and implementing result-based carbon farming mechanisms in the EU (Manual de orientări tehnice: instituirea și punerea în aplicare în UE a unor mecanisme de sechestrare a carbonului în solurile agricole bazate pe rezultate), 2021.

(39) Comisia Europeană, Technical guidance handbook: Setting up and implementing result-based carbon farming mechanisms in the EU (Manual de orientări tehnice: instituirea și punerea în aplicare în UE a unor mecanisme de sechestrare a carbonului în solurile agricole bazate pe rezultate), 2021.

(40)

www.globalpeatlands.org .

(41) www.4p1000.org .

(42) Inițiativa Comisiei Europene privind sechestrarea carbonului în solurile agricole, „Schimbări climatice – restabilirea ciclurilor durabile ale carbonului” .

(43) Principiile UE privind materiile prime durabile .

(44) În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE), solurile necontaminate și alte materiale geologice naturale excavate în timpul activităților de construcție, în cazul în care este sigur că respectivul material va fi utilizat pentru construcții în starea sa naturală și pe locul de unde a fost excavat, se exclud din domeniul de aplicare al acestei directive. De asemenea, pământul excavat reutilizat nu se raportează ca deșeu.

(45) Comisia Europeană, Study to support the preparation of Commission guidelines on the definition of backfilling (Studiu în sprijinul elaborării orientărilor Comisiei privind definirea rambleiajului), 2020.

(46) Pistocchi A. et al, Soil sealing and flood risks in the plains of Emilia-Romagna, Italy (Impermeabilizarea solului și riscurile de inundații în câmpiile din regiunea Emilia-Romagna, Italia), 2015.

(47) Comisia Europeană, In depth report: soil sealing (Raport aprofundat: impermeabilizarea solului), 2012.

(48) Pierderea terenurilor agricole în perioada 1990-2006 prin impermeabilizare în statele membre UE a vizat o capacitate de producție echivalentă cu 6 milioane de tone de grâu pe an (Gardi et al., 2014).

(49) Consiliul consultativ științific al academiilor europene, Opportunities for soil sustainability in Europe (Oportunități privind durabilitatea solurilor în Europa), 2018.

(50) Impactul consumului global al UE este estimat la o suprafață despădurită de peste 9 milioane de hectare între 1990 și 2008 pentru a satisface importurile UE de culturi și de animale. Sursa: Raportul privind impactul consumului asupra pădurilor și a mediului .

(51) Germania intenționează să impermeabilizeze mai puțin de 30 de hectare pe zi până în 2030; Austria stabilise în acest sens un obiectiv de 2,5 ha pe zi până în 2010; două regiuni belgiene (Flandra și, respectiv, Valonia) au stabilit obiective de reducere a ocupării terenurilor la zero până în 2040, respectiv 2050.

(52) Reciclarea și densificarea terenurilor – AEM .

(53) A se vedea Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, angajamentul principal nr. 11 din Planul de refacere a naturii: „Orașele cu cel puțin 20 000 de locuitori au un plan ambițios de înverzire urbană” până în 2030.

(54) Orientări privind cele mai bune practici în vederea limitării, atenuării sau compensării impermeabilizării solurilor, SWD(2012) 101.

(55) Cehia a împărțit terenurile agricole în cinci clase de protecție pentru a proteja solurile cele mai valoroase și fertile împotriva ocupării terenurilor.

(56) AEM, Land and soil in Europe (Terenurile și solurile din Europa), 2019.

(57) Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400.

(58) De exemplu: Orizont 2020 (închiderea ciclului nutrienților) și Orizont Europa (impactul asupra mediului și soluții de compromis în legătură cu produsele fertilizante alternative la scară mondială/locală).

(59) Fortuna, A., The Soil Biota. Nature Education Knowledge (Biota solului. Cunoștințe în domeniul științelor naturale), 2012.

(60) Brevik et al., Soil and human health: current status and future needs (Solul și sănătatea umana: situația actuală și nevoile viitoare), 2020.

(61) Yu Imai et al., A new antibiotic selectively kills Gram-negative pathogens (Un nou antibiotic ucide selectiv patogenii gram-negativi), 2019.

(62) O singură sănătate (who.int) .

(63) Wall și Six, Give soils their due (Să dăm solurilor ce li se cuvine!), 2015.

(64) Pickles et al., Mycorrhizal Networks and Forest Resilience to Drought. Mycorrhizal Mediation of Soil (Rețelele micorizale și rezistența pădurilor la secetă. Medierea micorizală la nivelul solului), 2017, p. 319-339.

(65) Centrul Comun de Cercetare, Baseline distribution of invasive alien species added to the Union list in 2019 (Distribuția de bază a speciilor alogene invazive adăugate pe lista Uniunii în 2019), 2021.

(66) Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.

(67) https://www.cbd.int/meetings/COP-15 .

(68) FAO, State of knowledge of soil biodiversity – Status, challenges and potentialities (Cunoașterea biodiversității solului – situație, provocări și posibilități), 2020.

(69) Parteneriatul european pentru inovare în agricultură .

(70) UICN, Common ground: restoring land health for sustainable agriculture (Un angajament comun: refacerea stării de sănătate a terenurilor pentru agricultură durabilă), 2020.

(71) Bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) din cadrul PAC; https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy/income-support/cross-compliance_ro#gaec .

(72) Principiile Pro Silva, https://www.prosilva.org/close-to-nature-forestry/pro-silva-principles/ .

(73) FAO, Voluntary Guidelines for Sustainable Soil Management (Orientări voluntare pentru gestionarea durabilă a solului), 2017.

(74) Gattinger A. et al., Enhanced top soil carbon stocks under organic farming (Nivelul ridicat al stocurilor de carbon din sol în cadrul agriculturii ecologice), 2012.

(75) https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy/cap-glance_ro#thenewcap .

(76) Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030, COM(2021) 572 final.

(77) https://www.gissol.fr/le-gis/programmes/base-de-donnees-danalyses-des-terres-bdat-62 .

(78) A se vedea Codul de conduită al UE pentru practicile comerciale și de marketing responsabile, https://ec.europa.eu/food/horizontal-topics/farm-fork-strategy/sustainable-food-processing/code-conduct_en .

(79) Premiul pentru gestionarea solului și a terenurilor (europeanlandowners.org) .

(80) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care include orientări cu privire la integrarea ecosistemelor și a serviciilor acestora în procesul decizional, SWD(2019) 305.

(81) Programe ecologice și dezvoltare rurală, precum și „bune condiții agricole și de mediu” ambițioase.

(82) A se vedea, de exemplu, https://indicators.report/targets/15-3/ .

(83) A se vedea platforma de raportare UNCCD: https://prais.unccd.int/unccd/reports .

(84) AEM, Climate change adaptation in the agriculture sector in Europe (Adaptarea sectorului agricol din Europa la schimbările climatice), 2019.

(85) Bulgaria, Cipru, Croația, Grecia, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria. Sursa: Curtea de Conturi Europeană, Background Paper: Desertification in the EU (Document de informare: deșertificarea în UE), 2018.

(86) Raportul special nr. 33/2018 al CCE: Combaterea deșertificării în UE: o amenințare din ce în ce mai mare, care impune acțiuni suplimentare .

(87) AEM, Climate change adaptation in the agriculture sector in Europe (Adaptarea sectorului agricol din Europa la schimbările climatice), 2019.

(88) A se vedea recomandările din evaluarea celui de al doilea plan de management al bazinelor hidrografice.

(89) https://www.greatgreenwall.org/ .

(90) https://regreeningafrica.org/ .

(91) Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82.

(92) Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400.

(93) Agenția Europeană de Mediu, Land and soil pollution – widespread, harmful and growing (Poluarea terenurilor și a solului – un fenomen larg răspândit, dăunător și în creștere), 2021.

(94) Directiva 2009/128/CE.

(95) Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400.

(96) https://ec.europa.eu/environment/chemicals/mercury/regulation_en.htm .

(97) Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.

(98) Hotărârea în cauzele conexate C-379/08 și C-380/08, ERG aos.

(99) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.

(100) Contaminarea istorică a avut loc înainte de intrarea în vigoare a legislației naționale sau a legislației UE. Pe siturile orfane, poluatorul nu poate fi identificat, nu mai există sau nu poate suporta costurile de reabilitare, de exemplu din cauza falimentului.

(101) Rezoluția nr. 3/4 privind mediul și sănătatea și Rezoluția nr. 3/6 privind gestionarea poluării solului ale celei de-a treia Adunări a Organizației Națiunilor Unite pentru mediu, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (ODD 3.9 și 15.3), Convenția de la Minamata (articolul 12), Convenția de la Stockholm (articolul 6), declarația de la Ostrava a celei de a șasea Conferințe ministeriale privind mediul și sănătatea.

(102) https://echa.europa.eu/-/21-551-chemicals-on-eu-market-now-registered.

(103) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), care însoțește Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, SWD(2020) 249.

(104) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.

(105) Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător.

(106) O strategie europeană privind datele, COM(2020) 66.

(107) Directiva INSPIRE (Directiva 2007/2/CE).

(108) Strategia „De la fermă la consumator”, COM(2020) 38.

(109) Instrumentul pentru sustenabilitatea fermelor, a se vedea https://fastplatform.eu.

(110) SWD(2021) 140 .

(111) Serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre (CLMS).

(112) https://ec.europa.eu/jrc/en/eu-soil-observatory.

(113) A se vedea https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/destination-earth .

(114)

https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/wikis/display/SOIL/National+monitoring+systems .

(115) Directiva INSPIRE (Directiva 2007/2/CE).

(116) A se vedea, de asemenea, AEM, Soil monitoring in Europe – Indicators and thresholds for soil quality assessments https://www.eea.europa.eu/publications/soil-monitoring-in-europe-indicators-and-thresholds/ (Monitorizarea solului în Europa – Indicatori și praguri pentru evaluările calității solului), 2021.

(117) Articolul 9 din Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor [Directiva (UE) 2016/2284].

(118) Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura [Regulamentul (UE) 2018/841].

(119) LUCAS – Centrul european de date privind solul (ESDAC) – Comisia Europeană .

(120) Acest demers se desfășoară în concordanță cu alte inițiative de monitorizare, cum ar fi procesul de supraveghere a apelor subterane din UE.

(121) EJP SOIL (Programul comun european privind gestionarea solurilor agricole) – Towards climate-smart sustainable management of agricultural soils (Către gestionarea durabilă și inteligentă din punct de vedere climatic a solurilor).

(122) https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/bioeconomy/food-systems/food-2030_en .

(123)

Soil health for stronger farms? We can measure that (rabobank.com) (Soluri sănătoase pentru ferme mai puternice? Putem măsura acest lucru.)

(124) De exemplu, Soil Capital .

(125) Microsoft uses blockchain modern technology to purchase soil carbon credit in Australia (Microsoft utilizează tehnologia modernă blockchain pentru a achiziționa credite de carbon în Australia).

(126) Living Soils initiative: Nestlé, McCain and Lidl address soil health in France (Inițiativa „Soluri vii”: Nestlé, McCain și Lidl abordează problema sănătății solurilor în Franța).

(127) Revive .

(128) Comisia Europeană, C(2021) 1054 .

(129) Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088.

(130) https://oceanliteracy.unesco.org/ .

(131) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12985-Environmental-sustainability-education-and-training_ro .

(132) https://www.eionet.europa.eu/countries/national-reference-centres/nrc-on-soil .

(133) https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe/missions-horizon-europe/soil-health-and-food_en .

(134) http://www.fao.org/global-soil-partnership/regional-partnerships/europe/en/ .

Choose the experimental features you want to try