COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2021

COM(2021) 417 final

RAPORT AL COMISIEI

RAPORTUL ANUAL PE 2020








PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE

RAPORTUL ANUAL PE 2020
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE

1. introducere

Acesta este cel de al 28-lea raport privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prezentat în temeiul articolului 9 din Protocolul nr. 2 la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ca și cel de al 26-lea și cel de al 27-lea raport, acesta acoperă, de asemenea, relațiile Comisiei cu parlamentele naționale, care joacă un rol major în aplicarea acestor principii.

În 2020, Comisia a continuat să integreze principiile subsidiarității și proporționalității în toate etapele procesului său de elaborare a politicilor, prin adoptarea de noi măsuri diverse, și să ofere sprijin parlamentelor naționale pentru ca acestea să își exercite controlul subsidiarității în contextul pandemiei de COVID-19.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat aplicarea principiului proporționalității în mai multe hotărâri, dintre care una a confirmat validitatea Directivei privind detașarea lucrătorilor.

În pofida perturbărilor cauzate de pandemie, cooperarea cu parlamentele naționale a fost mai strânsă în 2020 comparativ cu anul de tranziție instituțională 2019. Comisia a primit 255 de avize din partea parlamentelor naționale, un sfert dintre acestea cu privire la răspunsul la pandemie. Singura inițiativă cu privire la care parlamentele naționale au formulat cele mai multe observații a fost propunerea de lege europeană a climei. Comisia a continuat să participe la reuniunile interparlamentare, chiar mai frecvent decât înainte, datorită posibilității de a organiza reuniunile prin videoconferință, iar președintele Comisiei a participat pentru prima dată din 2013 la Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC).

2.    aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către instituții

2.1.     Comisia

O mai bună legiferare

Primul program al Comisiei von der Leyen, programul de lucru al Comisiei pentru 2020, a fost adoptat în ianuarie 2020 și adaptat în mai 2020 pentru a ține seama de pandemia de COVID-19 1 . Acesta a reiterat angajamentul Comisiei față de propunerile bazate pe dovezi, care să fie adaptate la nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, să nu adauge sarcini inutile și să fie ușor de pus în aplicare.

Pe tot parcursul anului, Comisia a continuat să aplice agenda sa pentru o mai bună legiferare și să integreze principiile subsidiarității și proporționalității în toate etapele procesului său de elaborare a politicilor. Aceasta a evaluat legislația și cadrele de politică existente înainte de a prezenta propuneri de revizuire a acestora. Aceste evaluări au inclus analize care au scopul să stabilească dacă măsurile de politică existente sunt în continuare „adecvate scopului”, precum și măsura în care acestea sunt în continuare conforme cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Portalul web „Have Your Say” („Exprimați-vă părerea!”) 2 s-a dovedit a fi un punct unic de acces util pentru ca cetățenii și părțile interesate să participe la pregătirea politicilor de către Comisie. Luarea în considerare a opiniilor cetățenilor, ale întreprinderilor și ale altor părți interesate este esențială pentru asigurarea calității propunerilor Comisiei. Având în vedere dificultățile practice cu care ar putea să se confrunte utilizatorii portalului din cauza pandemiei, Comisia a extins consultările publice și a oferit mai multe oportunități de feedback pentru inițiativele care urmau să fie prezentate în 2020 sau la începutul anului 2021, prelungind, în măsura posibilului, perioada de consultare cu până la 6 săptămâni. De asemenea, Comisia a reorganizat portalul pentru a facilita identificarea și căutarea inițiativelor. Portalul identifică în prezent și punctele de vedere ale autorităților naționale, regionale și locale, astfel încât acestea să poată fi raportate în mod cuprinzător în cadrul studiilor de impact și al evaluărilor.

Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” 3 (denumit în continuare „grupul operativ”) a recomandat să se depună mai multe eforturi, în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) 4 , pentru a evalua efectele practice și reale ale legislației, inclusiv ale actelor delegate și de punere în aplicare. Grupul operativ a recomandat, de asemenea, includerea mai multor reprezentanți ai autorităților locale și regionale în grupul de experți care să sprijine această activitate. Această recomandare a determinat Comisia să instituie, în mai 2020, platforma „Pregătiți pentru viitor”, un grup de experți la nivel înalt care să ofere consultanță Comisiei cu privire la menținerea caracterului adecvat scopului al legislației existente, la reducerea la minimum a sarcinilor și la asigurarea faptului că legislația este adaptată exigențelor viitorului. Platforma beneficiază de o prezență sporită a autorităților locale și regionale, prin participarea a trei reprezentanți ai Comitetului Regiunilor și a rețelei sale de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE (RegHub) 5 . Programul de lucru anual al grupului va identifica legislația care urmează să fie evaluată, ținând seama, de asemenea, de lista stabilită de grupul operativ 6 . Programul de lucru va aborda, de asemenea, densitatea legislativă.

Orientările pentru o mai bună legiferare și „setul de instrumente” 7 impun Comisiei să efectueze o analiză a subsidiarității atunci când se evaluează relevanța continuă și valoarea adăugată europeană a unor măsuri existente și atunci când se au în vedere noi inițiative. Comisia analizează subsidiaritatea și proporționalitatea atât pentru inițiativele legislative, cât și pentru cele fără caracter legislativ. Toate studiile de impact, evaluările și verificările adecvării ar trebui să includă o astfel de analiză.

Evaluările impactului

Comisia ține întotdeauna seama de principiile subsidiarității și proporționalității în evaluările sale privind impactul propunerilor sale de politici. În conformitate cu setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, ar trebui elaborată o foaie de parcurs sau o evaluare inițială a impactului pentru propunerile legislative, inclusiv pentru propunerile de acte delegate și de punere în aplicare identificate drept inițiative „sensibile/importante din punct de vedere politic”. O evaluare a impactului sprijină aceste acte numai atunci când impactul economic, de mediu sau social preconizat al acțiunii întreprinse la nivelul UE ar putea fi unul semnificativ, iar Comisia dispune de o marjă de apreciere în ceea ce privește conținutul actului. În cazul în care nu se efectuează o evaluare a impactului, expunerea de motive și, după caz, documentul de lucru analitic al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea se referă la subsidiaritate și proporționalitate.

Comitetul de control normativ 8 efectuează un control independent al calității tuturor evaluărilor impactului. În 2020, acesta a emis 41 de avize privind evaluările de impact.

Unul dintre aceste avize a vizat evaluarea impactului propunerii de directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană 9 . Comitetul a solicitat o mai bună fundamentare a principiilor subsidiarității și proporționalității în cadrul propunerii.

În avizul său inițial, comitetul a afirmat că evaluarea impactului „nu a fost suficient de clară cu privire la modul în care, prin analizarea problemei, se evaluează gradul de inadecvare al salariilor minime la nivelul tuturor statele membre” și nu „a oferit suficiente argumente în sprijinul conformității inițiativei legislative cu temeiul juridic ales și cu principiile subsidiarității și proporționalității”.

Evaluarea impactului a fost ulterior revizuită pentru a aborda mai bine aceste aspecte. Aceasta explică faptul că acțiunea la nivelul UE este mai eficace decât acțiunea la nivel național în ceea ce privește consolidarea sistemelor de stabilire a salariului minim. Această acțiune va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică prin abordarea diferențelor mari în ceea ce privește gradul de acoperire și de adecvare al salariilor minime, care nu sunt justificate de condiții economice subiacente, acesta reprezentând un obiectiv pe care acțiunea necoordonată a statelor membre nu îl poate realiza în mod satisfăcător.

În ceea ce privește proporționalitatea, evaluarea impactului explică faptul că propunerea respectă tradițiile naționale consacrate în materie de stabilire a salariilor minime, respectând pe deplin competențele statelor membre și ale partenerilor sociali de a stabili nivelul salariilor lor minime și lăsând cât mai mult spațiu posibil pentru deciziile naționale. Comisia a prezentat Comitetului de control normativ o „grilă a subsidiarității” 10 , împreună cu evaluarea revizuită a impactului.

Evaluări și verificări ale adecvării

În 2020, Comisia a finalizat 33 de evaluări, inclusiv o verificare a adecvării, iar Comitetul de control normativ a examinat 13 evaluări majore, inclusiv două verificări ale adecvării. Aceste evaluări au vizat numeroase aspecte, dintre care unele au fost deosebit de relevante în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea. De exemplu, evaluarea 11 Directivei privind emisiile industriale 12 , principalul instrument al UE pentru controlul și atenuarea impactului emisiilor industriale asupra mediului și a sănătății umane, a evidențiat beneficiile semnificative obținute în urma acțiunii la nivelul UE, în comparație cu acțiunile întreprinse doar la nivel național și subnațional. Acțiunea la nivelul UE a asigurat, de exemplu, o abordare mai coerentă în ceea ce privește adoptarea unor standarde de emisii industriale eficiente din punctul de vedere al protecției mediului, cu variații relativ limitate de la un stat membru la altul.

 Mecanismul de control al subsidiarității 13

Comisia a pus în aplicare angajamentul pe care și l-a asumat ca răspuns la recomandarea grupului operativ de a exclude perioada cuprinsă între 20 decembrie și 10 ianuarie la stabilirea perioadei de opt săptămâni în care parlamentele naționale pot trimite avize motivate. Aceasta a pus în aplicare angajamentul pentru prima dată în perioada vacanței de Crăciun/Anul Nou, în 2019-2020, și, din nou, în aceeași perioadă, în 2020-2021. În ceea ce privește angajamentul său de a elabora răspunsuri agregate la avizele motivate emise de parlamentele naționale care reprezintă șapte sau mai multe voturi în cadrul mecanismului de control al subsidiarității, niciuna dintre propunerile legislative ale Comisiei nu a contribuit la obținerea numărului de avize motivate necesare pentru atingerea acestui prag 14 .

Într-o scrisoare adresată parlamentelor naționale la 8 aprilie 2020, vicepreședintele Šefčovič a recunoscut că, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, este dificil pentru acestea să verifice conformitatea propunerilor legislative cu principiul subsidiarității în termenul de 8 săptămâni prevăzut în Protocolul nr. 2 la tratate. Acesta s-a angajat să faciliteze acest proces în două moduri.

·Chiar dacă avizele parlamentelor naționale care exprimă preocupări legate de conformitatea propunerilor legislative cu principiul subsidiarității (avize motivate) ar fi primite după termenul-limită, Comisia ar ține seama de acestea, aducându-le în atenția membrului relevant al Comisiei și oferind un răspuns public substanțial. Trei parlamente naționale au profitat de această facilitate, toate avizele acestora vizând Legea europeană a climei 15 .

·De asemenea, Comisia ar informa imediat parlamentele naționale atunci când adoptă o propunere legislativă menită să atenueze impactul crizei provocate de COVID-19, a cărei adoptare de către Parlamentul European și Consiliu ar putea fi necesară în termen de mai puțin de 8 săptămâni, în conformitate cu procedura de urgență prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 la tratate. Aceasta a transmis astfel de alerte parlamentelor naționale de șapte ori în 2020.

2.2. Parlamentul European

În 2020, Parlamentul European a primit în mod oficial 134 de comunicări din partea parlamentelor naționale în conformitate cu Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității 16 . Dintre aceste 134 de comunicări, 13 au fost avize motivate 17 și 121 au fost contribuții (comunicări care nu au exprimat preocupări legate de subsidiaritate). Prin comparație, în 2019 au fost transmise 62 de comunicări, care nu au inclus niciun aviz motivat 18 .

În conformitate cu anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) este cea care are întreaga răspundere pentru asigurarea respectării principiului subsidiarității. O dată la 6 luni, JURI numește pe unul dintre membrii săi în calitate de raportor permanent pentru subsidiaritate, pe baza unui sistem de rotație între grupurile politice. Gilles Lebreton (Grupul Identitate și Democrație) a fost raportorul permanent în prima jumătate a anului 2020, fiind urmat de Karen Melchior (Grupul Renew Europe) în a doua jumătate a anului. Avizele motivate primite și confirmate ca atare de către comisie sunt incluse pentru informare pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei.

Comisia JURI elaborează, de asemenea, în mod periodic, un raport pe marginea rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea. Viitorul raport, pentru care a fost numit raportor Mislav Kolakušić (deputat neafiliat), va acoperi anii 2017, 2018 și 2019 19 . Comisia JURI contribuie, de asemenea, la rapoartele bianuale ale COSAC 20 privind aspectele legate de subsidiaritate și proporționalitate.

Serviciul de cercetare al Parlamentului European a continuat să ofere asistență Parlamentului European pentru integrarea aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în activitatea sa:

·prin analizarea sistematică a aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în cadrul evaluărilor impactului realizate de Comisie și prin atragerea atenției asupra eventualelor preocupări exprimate, în special de parlamentele naționale și de Comitetul Regiunilor;

·prin asigurarea respectării pe deplin a acestor principii în cadrul activității proprii a Parlamentului European, de exemplu, prin realizarea de evaluări ale impactului cu privire la propriile modificări de fond sau prin analizarea valorii adăugate a noilor propuneri legislative ale Parlamentului, în temeiul articolului 225 din TFUE, precum și costul lipsei de acțiune la nivelul UE;

·prin analizarea aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în cadrul elaborării evaluărilor impactului, concentrându-se pe valoarea adăugată a UE.

În 2020, acesta a realizat 5 aprecieri inițiale ale evaluărilor impactului efectuate de Comisie, o evaluare a impactului, 13 evaluări ex post ale punerii în aplicare la nivel european, 3 documente intitulate „Aplicarea în practică”, alte 2 evaluări ex post, 2 liste de verificare permanente, 2 rapoarte privind „costul non-Europei”, 9 evaluări ale valorii adăugate europene, 5 documente cu valoare adăugată privind politicile existente ale UE, o analiză a valorii adăugate europene și 6 aprecieri privind punerea în aplicare. Acesta a lansat o nouă serie de publicații privind parlamentele naționale și afacerile europene, pentru a oferi o imagine de ansamblu a modului în care sunt structurate parlamentele naționale și a modului în care acestea prelucrează, examinează și respectă legislația UE și a publicat primele două note de informare din această serie 21 .

2.3. Consiliul

În concluziile sale din 27 februarie 2020 privind o mai bună reglementare, pentru a asigura competitivitatea și creșterea durabilă și incluzivă 22 , Consiliul Uniunii Europene (denumit în continuare „Consiliul”) a subliniat „că, pentru o eficiență sporită, măsurile cuprinse în noile propuneri ale Comisiei ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale și egalitatea în fața legii, precum și principiile subsidiarității, proporționalității și securității juridice și, mai ales, să ia în considerare nevoile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv ale microîntreprinderilor”.

În ceea ce privește principiul proporționalității, acesta a subliniat, de asemenea, „importanța IMM-urilor, inclusiv a microîntreprinderilor, drept principal vector al inovării, tranziției verzi, digitalizării, ocupării forței de muncă, creșterii durabile și incluzive și al coeziunii sociale în societățile noastre”. Acesta a adăugat că „interesele și nevoile IMM-urilor, inclusiv ale microîntreprinderilor, ar trebui identificate mai bine în toate etapele procesului decizional de la nivelul UE, pentru a asigura, cu costuri minime, claritatea și previzibilitatea legislației, precum și proporționalitatea acesteia în raport cu dimensiunea întreprinderilor”.

La 16 noiembrie 2020, Consiliul a adoptat concluziile privind spațiile de testare în materie de reglementare și clauzele de experimentare drept instrumente ale unui cadru de reglementare rezilient și adaptat exigențelor viitorului, care face față provocărilor perturbatoare în era digitală 23 , subliniind că principiile subsidiarității și proporționalității ar trebui întotdeauna respectate și promovate, precum și principiul precauției, făcând trimitere, de asemenea, la concluziile sale anterioare din mai 2016 24 cu privire la aceste principii.

Pe lângă obligațiile sale din tratat, Consiliul informează statele membre despre avizele parlamentelor naționale privind propunerile legislative ale Comisiei. În 2020, Secretariatul General al Consiliului a distribuit delegațiilor 99 de avize emise în cadrul dialogului politic. Acesta a primit 9 avize motivate în temeiul Protocolului nr. 2 25 .

2.4. Comitetul Regiunilor

La 8 mai 2020, Comitetul Regiunilor (denumit în continuare „Comitetul”) a emis o declarație privind răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19 26 , solicitând mai mult sprijin pentru autoritățile locale și regionale și o revizuire în colaborare a competențelor în domeniul sănătății, în conformitate cu principiul subsidiarității. Acesta a subliniat că măsurile de urgență trebuie să fie proporționale, limitate în timp și supuse controlului democratic și să respecte principiile subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri, chiar și în timpul pandemiei de COVID-19.

La 2 iulie 2020, Comitetul și-a definit prioritățile pentru perioada 2020-2025 în rezoluția „Europa – mai aproape de cetățeni, prin intermediul satelor, orașelor și regiunilor sale” 27 , exprimându-și hotărârea de a „continua să amelioreze calitatea legislației UE, pentru a anticipa mai bine impactul teritorial al acesteia și pentru a promova principiul subsidiarității active” 28 . De asemenea, a subliniat că „pandemia demonstrează cât de importantă este aplicarea corectă a principiului subsidiarității active și rolul esențial al autorităților locale și regionale, pe de o parte, și nevoia de coordonare și sprijin la nivel european, pe de altă parte”. În perspectiva anului 2021, Comisia a anunțat că va examina noile inițiative politice ale UE pentru a se asigura că acestea încorporează o dimensiune teritorială și îndeplinesc cerința privind valoarea adăugată a UE, în conformitate cu recomandările Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” și cu Orientările privind o mai bună legiferare.

La 12 octombrie 2020, Comitetul a publicat prima ediție a Barometrului regional și local anual al UE 29 , care se axează în principal pe impactul pandemiei de COVID-19. Raportul arată că autoritățile locale și regionale din UE s-au aflat în prima linie a combaterii crizei sanitare și au, de asemenea, un rol esențial în reușita redresării economice. În principalele sale constatări, acesta solicită o mai mare implicare a autorităților locale și regionale în guvernanța planurilor de redresare ale UE și naționale, recomandând ca semestrul european – ca mecanism de guvernanță al Mecanismului de redresare și reziliență – să includă un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale, în conformitate cu principiul subsidiarității active. În raport se solicită, de asemenea, ca regiunile și orașele să fie implicate îndeaproape în pregătirea planurilor naționale, pentru a asigura complementaritatea acestora cu strategiile de redresare regionale și locale. În cele din urmă, ca o aplicare practică a principiului subsidiarității active, în raport se sugerează organizarea de către Comitet și Comisie a unui forum anual de redresare și reziliență pentru a se evalua dacă planul de redresare funcționează pentru orașe și regiuni.

La 2 iulie 2020, Comitetul a adoptat o rezoluție privind programul de lucru al Comisiei pentru 2021 30 . Comitetul a încurajat Comisia să continue cooperarea în vederea promovării conceptului de „subsidiaritate activă”, inclusiv prin intermediul Rețelei Comitetului de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE (RegHub) 31 și prin sprijinirea Comitetului în dezvoltarea proiectului RegHub 2.0 pentru a oferi feedback bazat pe experiența utilizatorilor în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor UE la nivel local și regional. În octombrie 2020, Comitetul a aprobat continuarea acestui proiect și a urat bun venit noilor membri ai rețelei 32 . Noua platformă a Comisiei „Pregătiți pentru viitor” 33 încorporează direct RegHub în structura sa ca rețea de experți, în timp ce Comitetul însuși este reprezentat de trei dintre membrii săi în cadrul grupului de guvernanță al platformei. Acest lucru extinde în mod semnificativ rolul Comitetului și asigură mai bine aplicarea principiului subsidiarității active de-a lungul întregului ciclu legislativ 34 .

Comitetul a evaluat conformitatea cu principiile subsidiarității și proporționalității în cele opt propuneri legislative pentru care a emis avize în 2020 35 . Aceste avize au inclus fie o evaluare directă a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității, fie recomandări specifice pentru a îmbunătăți respectarea acestor principii.

În 2020, Comitetul și-a pus în aplicare programul de lucru privind subsidiaritatea ca instrument practic anual de monitorizare a subsidiarității. Grupul de coordonare privind subsidiaritatea, prezidat de fostul președinte al Comitetului, Karl-Heinz Lambertz, a identificat cinci inițiative prioritare pentru programul de lucru privind subsidiaritatea pentru 2020: serviciile digitale, Pactul verde european, protecția mediului, Europa socială și un nou pact privind migrația și azilul.

Comitetul a adoptat o rezoluție privind „Pactul verde– în parteneriat cu autoritățile locale și regional” 36 , în care solicită „obținerea de rezultate tangibile pe teren, prin utilizarea guvernanței pe mai multe niveluri și a subsidiarității active”. Acesta a adoptat un aviz 37 privind propunerea de regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice (Legea europeană a climei) 38 , subliniind importanța realizării obiectivului potrivit căruia „toate măsurile adoptate de UE respectă principiul de «a nu face rău» și, în conformitate cu principiul subsidiarității active, respectă pe deplin toate nivelurile de guvernanță în calitate de parteneri în procesul european de luare a deciziilor, și nu de părți interesate”. De asemenea, a adoptat un aviz pe tema „Pactul climatic european” 39 , considerând că acesta reprezintă o oportunitate deosebită pentru punerea în aplicare a principiului subsidiarității active, întrucât obiectivele sale sunt în mare măsură sincronizate cu principalele obiective ale abordării active a subsidiarității: să dezvolte un mod de lucru constructiv și favorabil incluziunii, care să valorifice pe deplin potențialul cadrului democratic și de guvernanță pe mai multe niveluri al UE.

În 2020, 18 contribuții privind subsidiaritatea și proporționalitatea au fost transmise către REGPEX, subrețeaua din cadrul Rețelei de monitorizare a subsidiarității 40 , deschisă parlamentelor și guvernelor regiunilor cu atribuții legislative, pentru a sprijini participarea acestora la faza inițială a procesului legislativ (analiza subsidiarității). Detaliile acestor contribuții și linkurile către propunerile Comisiei la care se referă sunt disponibile pe site-ul REGPEX 41 .

2.5.    Curtea de Justiție    a Uniunii Europene

În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Curtea) nu a fost nevoită să se pronunțe cu privire la presupusele încălcări ale principiului subsidiarității 42 .

Într-o serie de cazuri în care principiul proporționalității a fost invocat pentru a contesta o reglementare a UE, Curtea a reamintit că legiuitorul UE trebuie să aibă o putere largă de apreciere în domeniile în care acțiunea sa implică opțiuni politice, economice și sociale și în care i se solicită să efectueze evaluări complexe. Numai caracterul vădit inadecvat al unei măsuri adoptate în aceste domenii în raport cu obiectivul urmărit poate afecta legalitatea unei astfel de măsuri 43 .

Curtea a confirmat astfel validitatea Directivei (UE) 2018/957 de modificare a Directivei privind detașarea lucrătorilor 44 din perspectiva principiului proporționalității atunci când a respins acțiunile în anulare introduse de două state membre 45 . Aceasta a reamintit că principiul proporționalității impune ca mijloacele puse în aplicare cuprinse în legislația UE să fie apte să realizeze obiectivele sale legitime și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestora 46 .

Referindu-se la marja de apreciere de care trebuie să dispună legiuitorul Uniunii atunci când reglementează detașarea lucrătorilor în vederea prestării de servicii, Curtea a considerat că nu se pune problema dacă o măsură adoptată într-un asemenea domeniu era singura sau cea mai adecvată posibil, numai caracterul vădit inadecvat al acesteia în raport cu obiectivul pe care instituțiile competente îl urmăresc putând afecta legalitatea respectivei măsuri 47 .

Curtea a considerat că puterea largă de apreciere a legiuitorului Uniunii, nu se aplică exclusiv în ceea ce privește natura și sfera de aplicare ale dispozițiilor contestate ci și, într-o anumită măsură, în ceea ce privește constatarea datelor de bază. Cu toate acestea, chiar și în prezența unei largi puteri de apreciere, legiuitorul Uniunii este obligat să își întemeieze alegerea pe criterii obiective și să examineze dacă scopurile urmărite de măsura reținută sunt de natură să justifice consecințe economice negative, chiar considerabile, pentru anumiți operatori.

Proiectele de acte legislative trebuie să aibă în vedere necesitatea de a proceda astfel încât orice obligație care le revine operatorilor economici să fie cât mai redusă posibil și proporțională cu obiectivul urmărit 48 . Curtea a considerat că cele două state membre care au atacat legalitatea Directivei (UE) 2018/597 nu au reușit demonstreze că modificările aduse directivei menționate depășesc ceea ce era necesar pentru atingerea obiectivelor acesteia, și anume să asigure libera prestare a serviciilor pe bază echitabilă și să ofere un nivel mai ridicat de protecție a lucrătorilor.

Curtea nu numai că a luat în considerare cadrul juridic în care a fost adoptată directiva atacată, ci a subliniat, de asemenea, că legiuitorul Uniunii nu a săvârșit o eroare vădită întrucât a luat în considerare toate elementele și circumstanțele pertinente ale situației pe care era menit să o reglementeze directiva menționată 49 .

3.     aplicarea mecanismului de control al subsidiarității de către parlamentele naționale

În 2020, Comisia a primit nouă avize comune din partea parlamentelor naționale 50 . Acest număr este mai mare decât cel din 2019, când, pentru prima dată de la introducerea mecanismului de control al subsidiarității, nu a fost primit niciun aviz motivat. Însă, în aceleași timp, acest număr a fost mai mic decât cel din anii anteriori, atât în cifre absolute 51 , cât și proporțional cu numărul total de avize transmise de parlamentele naționale 52 sau cu numărul total de avize privind propunerile Comisiei care fac obiectul mecanismului de control al subsidiarității 53 (a se vedea, de asemenea, diagrama „Tipuri de avize” din secțiunea 4).

Dintre cele 9 avize motivate primite în 2020, trei din partea Bundesrat din Austria, a Sénat din Franța și a Eerste Kamer din Țările de Jos, au vizat propunerea de regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice (Legea europeană a climei) adoptată de Comisie la 4 martie 2020 54 .

Respectiva propunere urmărea (i) să consacre în legislație obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 prevăzut în Pactul verde european, (ii) să stabilească direcția de politică pe termen lung, (iii) să ofere investitorilor previzibilitate și (iv) să asigure transparența și responsabilitatea. Aceasta a inclus măsuri de monitorizare a progreselor și de adaptare a acțiunilor în consecință și a abordat traiectoria de urmat pentru atingerea obiectivului pentru 2050, inclusiv un obiectiv intermediar pentru 2030 care urmează să fie stabilit pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului.

Comisia a primit 9 avize din partea a 7 camere 55 cu privire la această propunere inițială, inclusiv 3 avize motivate, iar, ulterior, 3 avize din partea a încă 3 camere 56 cu privire la propunerea modificată 57 prezentată în septembrie de stabilire a obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030, și anume reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. O altă cameră 58 a răspuns la consultarea publică lansată de Comisie în perioada martie-iunie cu privire la nivelul de ambiție al obiectivului pentru 2030.

Toate cele trei camere care au prezentat avize motivate au respins propunerea de utilizare a actelor delegate pentru a stabili traiectoria dintre obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050. În plus, Eerste Kamer a fost de părere că aplicarea articolului 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (procedura legislativă ordinară) în locul articolului 192 alineatul (2) (unanimitate) nu a fost proporțională cu importanța și domeniul de aplicare ale propunerii.

Majoritatea avizelor transmise în cadrul dialogului politic, deși sprijină, în general, obiectivele propunerii, au împărtășit preocupările exprimate în avizele motivate cu privire la utilizarea actelor delegate pentru stabilirea traiectoriei pentru perioada 2030-2050. Unele camere au solicitat, de asemenea, ca mixul energetic specific și potențialul de adaptare al fiecărui stat membru să fie luate în considerare 59 sau ca modalitatea și calendarul de realizare a obiectivelor pentru 2050 să fie lăsate la latitudinea statelor membre 60 . Alte delegații au solicitat ca traiectoria către atingerea obiectivelor să se bazeze mai degrabă pe utilizarea energiilor din surse regenerabile decât pe energia nucleară 61 sau pe stabilirea unui alt obiectiv intermediar pentru 2040 62 . O altă solicitare 63 a fost de a adapta sprijinul financiar al UE la capacitatea financiară a fiecărui stat membru.

În răspunsurile sale, Comisia a explicat că va utiliza traiectoria ca instrument de evaluare a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivului neutralității climatice și de evaluare a eficacității politicilor existente. Punctele de plecare și de final ale acestei traiectorii, precum și criteriile care trebuie luate în considerare la stabilirea acesteia urmau să fie stabilite de colegiuitori, astfel încât delegarea nu a inclus niciun „element esențial” în sensul articolului 290 din TFUE. Comisia a indicat, de asemenea, că articolul 192 alineatul (1) din TFUE este temeiul juridic corect, având în vedere obiectivele propunerii. Aceasta a reamintit că, în ceea ce privește procedura legislativă, temeiul juridic al articolul 192 alineatul (2) este o excepție de la cazul general al articolului 192 alineatul (1) și ar trebui, prin urmare, să fie interpretat în mod restrictiv, în conformitate cu jurisprudența Curții.

De asemenea, Comisia a clarificat faptul că dezvoltarea unui sector energetic bazat în mare parte pe surse regenerabile a reprezentat o parte importantă a Pactului verde european, dar că propunerea, prin faptul că nu stabilește o traiectorie specifică pentru atingerea obiectivului neutralității climatice, a respectat pe deplin drepturile statelor membre de a-și stabili propriul mix energetic. Aceasta a subliniat sprijinul puternic pe care l-ar primi obiectivele UE în domeniul climei prin intermediul viitorului buget pe termen lung al UE, stimulat temporar de noul instrument de redresare „NextGenerationEU”. Comisia a subliniat, de asemenea, că Mecanismul pentru o tranziție justă ar oferi sprijin specific pentru regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziția către economia verde, astfel încât tranziția să se poată realiza în mod echitabil și să fie favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Alte două avize motivate, emise de Folketing din Danemarca și Riksdag, din Suedia, au vizat propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană adoptată de către Comisie la 28 octombrie 2020 64 . Atât Folketing, cât și Riksdag au considerat că propunerea a depășit competențele UE în acest domeniu și că măsurile de formare a salariilor sunt cel mai bine reglementate la nivel național. În opinia acestora, obiectivul propunerii, acela de a se asigura că lucrătorii au acces la salarii minime care să le permită să aibă un nivel de trai rezonabil indiferent de locul în care lucrează în UE, ar putea fi realizat în mod satisfăcător la nivel național. Folketing a considerat că propunerea nu respectă libertatea contractuală a partenerilor sociali, deoarece au fost obținute rezultate mai bune în ceea ce privește creșterea salariilor sau reducerea numărului de lucrători cu salarii mici atunci când autoritățile naționale nu s-au implicat în stabilirea criteriilor pentru contractele colective de muncă și în punerea în aplicare a acestora. Riksdag a fost de părere că nu există o dimensiune transfrontalieră clară, deoarece condițiile și sistemele de formare a salariilor diferă considerabil de la o țară la alta și că acțiunea la nivelul UE în acest domeniu nu a avut nicio valoare adăugată.

Senát din Republica Cehă nu a transmis un aviz motivat, dar a împărtășit preocupările formulate de Folketing și de Riksdag cu privire la competențele UE și a pus sub semnul întrebării proporționalitatea propunerii, considerând că o recomandare a Consiliului ar fi mai adecvată decât o directivă.

Comisia a răspuns că propunerea viza promovarea negocierii colective a salariilor în toate statele membre, fără a pune sub semnul întrebării caracteristicile specifice ale sistemelor și tradițiilor naționale. Aceasta a respectat pe deplin competențele naționale și autonomia partenerilor sociali, fără a încerca să armonizeze nivelul salariilor minime în întreaga UE sau să instituie un mecanism uniform de stabilire a salariilor minime în toate statele membre. Prin urmare, Comisia a respectat limitările prevăzute în temeiul său juridic, și anume articolul 153 din TFUE. Comisia a explicat, de asemenea, că o directivă este mai eficace decât o recomandare, deoarece oferă certitudine cu privire la caracterul obligatoriu al cerințelor care trebuie aplicate de statele membre, lăsând în același timp statelor membre posibilitatea de a decide cu privire la formele și metodele de punere în aplicare, inclusiv încredințarea punerii în aplicare partenerilor sociali, la cererea comună a acestora.

Celelalte patru avize motivate se refereau la propunerea modificată de decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, adoptată de Comisie la 28 mai 2020, (aviz motivat transmis de Riksdag din Suedia), la propunerea de regulament de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, adoptată de Comisie la 14 ianuarie 2020 (avizul motivat transmis de Poslanecká sněmovna din Republica Cehă), la propunerea modificată de regulament privind punerea în aplicare a Cerului unic european (reformare), adoptată de Comisie la 22 septembrie 2020 (avizul motivat transmis de Kamra tad-Deputati din Malta) și la noul Pact privind migrația și azilul al Comisiei, adopta de aceasta la 23 septembrie 2020 (avizul motivat transmis de Országgyűlés din Ungaria).

În ceea ce privește resursele proprii 65 , Riksdag a considerat că, deși măsurile economice ale Uniunii Europene ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19 ar trebui să fie temporare, bine orientate și proporționale, propunerea Comisiei a implicat împrumuturi semnificative de pe piețe pentru a dezvolta programele UE, fără a clarifica dacă aceste fonduri vor fi utilizate în principal pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Prin urmare, pentru Riksdag, măsurile au fost mult prea extinse pentru a atinge obiectivele propunerii, iar Comisia nu a reușit să ofere o justificare clară cu privire la motivul pentru care acest împrumut ar trebui să fie realizat mai degrabă la nivelul UE decât la nivel național.

Comisia a răspuns că planul de redresare „NextGenerationEU” este un instrument de urgență unic instituit temporar și utilizat exclusiv pentru măsurile de răspuns în situații de criză și de redresare. În plus, având în vedere natura crizei, este oportun să se utilizeze articolul 122 din TFUE, care prevede posibilitatea unor măsuri adecvate situației economice și decise într-un spirit de solidaritate între statele membre. Obiectivele urmărite de planul de redresare al Comisiei nu ar putea fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual, din cauza amplorii măsurilor necesare. Comisia a adăugat că o mare parte din sprijinul extraordinar a trebuit să fie furnizat prin granturi acordate statelor membre, deoarece doar împrumuturile nu ar permite țărilor cu un grad ridicat de îndatorare să pună în aplicare reformele și să facă investițiile absolut necesare pentru a asigura o redresare rapidă la nivelul UE și o economie mai rezilientă.

În ceea ce privește Fondul pentru o tranziție justă 66 , Poslanecká sněmovna a considerat că cerința ca statele membre să elaboreze planuri cuprinzătoare pentru o transformare teritorială justă, detaliind sprijinul planificat pentru întreprinderile mari, a fost microgestiunea și interferează cu competențele lor în materie de gestiune partajată. În plus, cerințele pentru justificarea investițiilor, cum ar fi „menținerea unui număr semnificativ de locuri de muncă” sau „reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră”, nu au fost definite în mod clar.

Comisia a răspuns că solicitarea adresată statelor membre de a furniza detalii cu privire la planurile care îi permit să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile pentru a fi eligibile pentru sprijin nu este nouă, fiind o caracteristică a cadrelor de programare anterioare, și a respectat principiul subsidiarității. Statele membre ar putea decide să sprijine investițiile productive în alte întreprinderi decât întreprinderile mici și mijlocii dacă investițiile propuse îndeplinesc anumite condiții, în special crearea de locuri de muncă. Îndeplinirea cerințelor de reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și de păstrare a unui număr semnificativ de locuri de muncă a trebuit, de asemenea, să fie evaluată de la caz la caz, având în vedere numărul mare de criterii de referință aplicabile în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și necesitatea de a lua în considerare situația specifică a pieței regionale a forței de muncă și importanța relativă a sectorului în cauză.

În ceea ce privește Cerul unic european 67 , Kamra tad-Deputati nu a fost de acord cu extinderea domeniului de aplicare al responsabilităților Comisiei și ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA). Luând act de faptul că serviciile de trafic aerian de pe aeroportul din Malta erau controlate în totalitate de guvern, Kamra tad-Deputati a considerat că schimbările structurale, cum ar fi posibilitatea ca AESA, care acționează în calitate de organism de evaluare a performanțelor, să impună măsuri corective, cum ar fi delegarea acestor servicii unui alt furnizor, ar contraveni politicilor naționale de securitate și apărare 68 . În opinia sa, ar trebui alese instrumente mai puțin intruzive, care să respecte caracteristicile teritoriale specifice ale fiecărui stat membru, pentru a accelera punerea în aplicare a Cerului unic european.

În răspunsul său, Comisia a subliniat că traficul aerian european funcționează ca o rețea. Prin urmare, obiectivele Cerului unic european pot fi realizate numai prin acțiuni la nivelul UE, care să reglementeze poziția, conduita și cooperarea diferitelor părți interesate din toate statele membre, inclusiv ale utilizatorilor spațiului aerian european, ale furnizorilor de servicii de navigație aeriană și ale aeroporturilor. Aceasta a clarificat faptul că furnizarea exclusivă de servicii de trafic aerian în momentul desemnării de către un stat membru include deja, în cadrul actualului sistem de performanță, o reglementare a performanțelor economice, în materie de siguranță și de mediu ale furnizorilor desemnați. În acest scop, Comisia este sprijinită de către un organism consultativ, iar sarcinile propuse pentru AESA nu implică puteri discreționare din punct de vedere politic. Comisia a subliniat, de asemenea, că, pentru a se asigura că obiectivele și planurile de performanță sunt efectiv obligatorii, organismul de evaluare a performanțelor trebuie să fie în măsură să impună măsuri corective atunci când planurile nu au fost puse în aplicare sau obiectivele nu au fost atinse.

În ceea ce privește Pactul privind migrația și azilul 69 , Országgyűlés 70 a pus sub semnul întrebării temeiul juridic pentru patru dintre propuneri 71 , precum și mecanismul de monitorizare a drepturilor omului prevăzut de cea de a cincea propunere 72 . Acesta a avertizat că, în cazul în care vor fi adoptate, propunerile vor impune obligații statelor membre, fără a ține seama în mod suficient de caracteristicile naționale specifice și de competențele decizionale. Országgyűlés și-a exprimat îndoiala cu privire la necesitatea generală a acestor obligații, precum și temerea că dispozițiile propuse ar face imposibilă aplicarea procedurilor naționale la frontieră care contribuie la gestionarea migrației, cum ar fi zonele de tranzit. De asemenea, Országgyűlés a pus sub semnul întrebării proporționalitatea pachetului, deoarece ar impune obligații disproporționate statelor membre și ar modifica radical sistemul de azil al UE.

În răspunsul său, Comisia a justificat temeiul juridic al propunerilor sale. Comisia a explicat că acțiunea UE este necesară pentru a preveni o sarcină disproporționată generată de presiunea exercitată de migrație asupra unui anumit stat membru și că propunerea privind gestionarea azilului și a migrației este foarte flexibilă, întrucât statele membre ar putea alege modul în care să contribuie la aceasta. Comisia a subliniat că mecanismul de monitorizare propus nu este un mecanism de tratare a plângerilor, ci un mecanism de control integrat, conceput pentru a sprijini autoritățile naționale. Statele membre ar putea alege să încredințeze monitorizarea organismelor de monitorizare independente deja existente. Comisia a subliniat, de asemenea, că actualul cadru juridic a limitat aplicarea procedurii UE la frontieră la o serie de cazuri specifice. Prin urmare, această procedură nu ar putea fi considerată ca fiind procedura generală de azil într-un stat membru.

4.     dialogul politic cu parlamentele naționale

Observații generale

În 2020, parlamentele naționale au transmis Comisiei 255 de avize. Acest număr este mai mare decât în 2019 (159), dar mai mic decât în anii anteriori (576 în 2017 și 569 în 2018).

Din cele 255 de avize, 99 (39 %), inclusiv cele 9 avize motivate (3 %), au vizat propuneri legislative ale Comisiei care au făcut obiectul mecanismului de control al subsidiarității 73 . Celelalte 156 de avize (61 %) fie au vizat inițiative fără caracter legislativ, cum ar fi comunicările, fie au fost avize din proprie inițiativă care nu aveau legătură cu o inițiativă a Comisiei. Acestea se situează între procentul înregistrat în 2019, când majoritatea avizelor nu se refereau la propuneri legislative, și cea din anii precedenți, când majoritatea avizelor se refereau la inițiative care au făcut obiectul controlului subsidiarității 74 .

Participare și domeniu de aplicare

La fel ca în anii precedenți, numărul de avize transmise Comisiei a variat semnificativ de la un parlament național la altul. Cele mai active 10 camere au emis 217 avize. Acest număr reprezintă 85 % din total, cea mai mare concentrație din ultimii ani (2019: 73 %; 2018: 83 %; 2017: 74 %; 2016: 73 %). În schimb, 12 camere 75 (17 în 2019, 10 în 2018) nu au emis niciun aviz.

Cele 10 parlamente sau camere naționale care au transmis cel mai mare număr de avize în 2020 au fost Assembleia da República din Portugalia (40 de avize), Cortes Generales din Spania (28 de avize), Senatul din România (28 de avize), Senát din Republica Cehă (22 de avize), Camera Deputaților din România (22 de avize), Bundesrat din Germania (21 de avize), Sénat din Franța (19 avize), Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (17 avize), Camera dei Deputati din Italia (10 avize), și Riksdag din Suedia (10 avize), acestea numărându-se, de asemenea, printre cele mai active camere din anii anteriori. Anexa 2 prezintă numărul de avize transmise de fiecare cameră.

Principalele subiecte ale avizelor în dialogul politic

În 2020, răspunsul UE la criza provocată de pandemia de COVID-19 a atras cea mai mare atenție din partea parlamentelor naționale, generând 66 de avize, reprezentând 26 % din totalul avizelor primite. Dintre acestea, 44 au vizat în mod direct planul de redresare „NextGenerationEU” sau o parte a planului, inclusiv propunerile revizuite pentru Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și pentru decizia Consiliului privind resursele proprii. Alte 11 avize au vizat inițiative luate în faza incipientă a crizei, înainte de adoptarea „NextGenerationEU”, 7 au vizat inițiative ulterioare, iar 4 au fost avize din proprie inițiativă ale parlamentelor naționale cu privire la aspecte specifice ale crizei.

Propunerea unică a Comisiei care a generat cel mai mare număr de avize a fost propunerea de lege europeană a climei. Acesta a generat 12 avize, inclusiv 3 avize motivate (cu privire la acest aspect, a se vedea secțiunea 3 de mai sus).

Alte aspecte care au atras cea mai mare atenție din partea parlamentelor naționale au fost inteligența artificială, Conferința privind viitorul Europei și Pactul verde european.

Anexa 3 enumeră inițiativele individuale ale Comisiei care au generat cel puțin cinci avize.

·Răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19

Comisia a primit 11 avize din partea a 6 camere parlamentare 76 cu privire la inițiativele pe care le-a luat în faza incipientă a pandemiei, până la jumătatea lunii mai 2020 77 . Aceste opinii au fost, în general, favorabile. Unele camere au făcut sugestii, cum ar fi modernizarea infrastructurii de sănătate în statele membre, contractarea de împrumuturi la nivelul UE, mai degrabă decât la nivel național, sau lansarea unui program puternic de investiții în regiunea Balcanilor de Vest. În răspunsurile sale, Comisia a salutat aceste sugestii și a remarcat că acțiunile sale ulterioare au inclus cea mai mare parte a acestora.

La 27 mai, Comisia a prezentat un plan major de redresare pentru a repara prejudiciile economice și sociale cauzate de pandemie și pentru a direcționa UE pe calea unei redresări durabile și reziliente, prin valorificarea întregului potențial al bugetului său. Planul se bazează pe un nou instrument, „NextGenerationEU”, completat de o revizuire specifică a Cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și de o modificare a Deciziei privind resursele proprii, care permite UE să mobilizeze 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare. Întregul pachet cuprindea două comunicări politice: „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” și „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa” 78 , revizuirea programului anual de lucru al Comisiei pentru 2020 79 , adoptată la 27 mai, și 21 de propuneri legislative 80 , adoptate în zilele următoare.

Comisia a primit 44 de avize din partea a 13 camere 81 cu privire la diferite părți ale pachetului. Majoritatea acestor avize au sprijinit inițiativele Comisiei. Au existat două excepții, avizul motivat referitor la propunerea modificată de decizie privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene și un aviz referitor la propunerea privind un nou mecanism de protecție civilă al Uniunii 82 . Unele parlamente naționale au propus: (i) extinderea perioadei de angajament bugetar a noului Mecanism de redresare și reziliență la întreaga perioadă de programare de șapte ani; (ii) revizuirea alocării fondurilor între statele membre pentru a reflecta impactul real al pandemiei asupra economiilor și societăților lor; (iii) crearea de noi resurse suplimentare care să acopere integral rambursarea instrumentului „NextGenerationEU”; (iv) majorarea fondurilor alocate pentru coeziune, agricultură, migrație și gestionarea frontierelor sau securitate și apărare. Mai multe parlamente naționale și-au exprimat, de asemenea, sprijinul clar pentru condiționarea accesului la finanțare de respectarea principiilor statului de drept.

În răspunsurile sale, Comisia a făcut referire la acordul la care a ajuns Consiliul European la 21 iulie cu privire la Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și la pachetul de redresare. Comisia a subliniat importanța mobilizării rapide a sprijinului pentru redresare și a explicat că, deși angajamentele pentru granturi și împrumuturi ar trebui să fie efectuate până la sfârșitul anului 2023, plățile ar putea continua până la sfârșitul anului 2026, aproape întreaga durată a cadrului financiar multianual. Comisia a subliniat că scăderea PIB-ului va fi utilizată pe scară largă la stabilirea alocării fondurilor între statele membre și a confirmat că, în 2021, va propune un pachet de noi resurse proprii. Comisia a recunoscut, de asemenea, că finanțarea ar trebui să fie bine direcționată și echilibrată între diferitele priorități ale UE pentru a asigura o redresare echilibrată pe termen lung și a explicat că „NextGenerationEU” a inclus instrumente de sporire a sprijinului pentru coeziune pentru statele membre, fonduri suplimentare pentru dezvoltarea rurală și Fondul pentru o tranziție justă, pentru ca economiile să devină mai reziliente și mai durabile în etapa de redresare după criză. Comisia a observat că, în concluziile Consiliului European din 21 iulie, valoarea finanțării pentru aspecte legate de migrație, gestionarea frontierelor, securitate și apărare, deși redusă comparativ cu propunerile sale din 27 mai, a reprezentat în continuare o creștere în comparație cu perioada de programare anterioară. Comisia a salutat sprijinul parlamentelor naționale în ceea ce privește mecanismul de condiționalitate privind statul de drept. În cele din urmă, Comisia a subliniat rolul direct al majorității parlamentelor naționale în aprobarea Deciziei privind resursele proprii de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale, după adoptarea acesteia de către Consiliu.

Comisia a primit 7 avize din partea a 2 parlamente naționale 83 cu privire la propuneri legislative adoptate mai târziu în cursul anului pentru a răspunde crizei provocate de pandemia de COVID­19 84 . Aceste avize au sprijinit, în general, obiectivele propunerilor. Cu toate acestea, un aviz privind propunerea de creare a unui „prospect UE pentru redresare” pentru a facilita recapitalizarea întreprinderilor afectate de criză 85 a exprimat temerea că obligația de a elabora un prospect ar putea reprezenta o sarcină administrativă care să îngreuneze reducerea emisiilor. În răspunsul său, Comisia a explicat că propunerea sa a introdus derogări pentru ofertele mai mici de valori mobiliare, precum și un prospect simplificat.

Comisia a primit, de asemenea, 4 avize din proprie inițiativă din partea a 2 86 camere cu privire la aspecte legate de răspunsul la pandemie. Aceste avize au vizat: (i) să încurajeze relocalizarea producției de medicamente înapoi în UE; (ii) să consolideze măsurile excepționale de politică agricolă comună pentru a face față consecințelor pandemiei; (iii) să se asigure că guvernele respectă statul de drept atunci când adoptă măsuri excepționale, cum ar fi utilizarea aplicațiilor de urmărire; (iv) să permită temporar companiilor aeriene să despăgubească pasagerii cu credit/voucher în locul unei rambursări imediate pentru zborurile anulate.

·Inteligența artificială

La 19 februarie, Comisia a adoptat Cartea albă privind inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere 87 . Aceasta a prezentat o serie de opțiuni de politică menite să permită dezvoltarea sigură și în condiții de încredere a inteligenței artificiale în Europa, cu respectarea deplină a valorilor și drepturilor cetățenilor UE. Aceasta includea doi piloni: un cadru de politici care să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric, pentru a accelera dezvoltarea de soluții bazate pe inteligența artificială („ecosistem de excelență”) și principalele elemente ale unui viitor cadru de reglementare („ecosistem de încredere”).

Comisia a primit 6 avize din partea a 6 camere 88 cu privire la această Carte albă. Ar putea fi identificate două puncte de vedere: un grup de camere s-a concentrat asupra necesității de a crea un cadru de reglementare care să stabilească securitatea juridică pentru dezvoltatori și utilizatori și să promoveze inovarea în Europa, în timp ce celălalt grup a avertizat că eventualele eforturi de reglementare premature ar putea împiedica inovarea. O cameră a sugerat adăugarea unui al treilea pilon sub forma unui „ecosistem de agilitate” pentru a se asigura că există libertatea și marja de manevră necesare pentru experimentare. Unele camere au solicitat, de asemenea, un echilibru geografic adecvat în dezvoltarea centrelor de excelență în UE, au evidențiat provocările legate de deficitul de competențe și recalificarea profesională sau au subliniat necesitatea de a elabora noi proceduri de securitate a informațiilor și de a proteja drepturile persoanelor.

În răspunsurile sale, Comisia și-a confirmat obiectivul de a institui un cadru juridic specific pentru aplicațiile de inteligență artificială, utilizând o abordare bazată pe riscuri. Comisia a clarificat faptul că scopul său nu este de a reglementa tehnologia ca atare sau de a crea suspiciuni cu privire la aceasta, ci de a reglementa aplicații sau utilizări specifice care ar putea pune în pericol drepturile fundamentale și siguranța, convenind asupra necesității de a defini aplicațiile de inteligență artificială cu grad ridicat de risc. De asemenea, Comisia a convenit că normele ar trebui să permită adaptări flexibile în vederea evoluțiilor și tehnologiilor viitoare. Comisia a confirmat crearea a aproximativ 200 de centre de inovare digitală în întreaga Europă pentru a stimula adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, inclusiv de către microîntreprinderi și întreprinderi nou-înființate, ceea ce ar trebui să contribuie la convergența între regiuni prin schimbul de bune practici și de cunoștințe comune tuturor centrelor. Comisia a fost, de asemenea, de acord cu necesitatea de a dezvolta educația în domeniul inteligenței artificiale la toate nivelurile și învățarea pe tot parcursul vieții în domeniul inteligenței artificiale.

·Conferința privind viitorul Europei

La 22 ianuarie, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Pregătirea Conferinței privind viitorul Europei” 89 , în care își prezintă punctele de vedere cu privire la conferință. Comisia a considerat că această conferință ar trebui să fie o discuție deschisă axată pe ceea ce contează pentru cetățeni și să fie accesibilă cetățenilor din toate categoriile sociale și din toate colțurile Uniunii. Comisia a sugerat două direcții de discuție paralele: prima urmând să pună accentul pe politici, pe ambițiile emblematice ale UE, iar cea de a doua pe procesele democratice, în care rolul Comisiei ar trebui să fie acela de facilitator și de mediator imparțial. Aceasta a considerat, de asemenea, că conceptul, structura de acțiune și calendarul conferinței ar trebui să fie stabilite printr-o declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei și că parlamentele și alți factori naționali și regionali ar trebui să joace un rol important în cadrul conferinței și să fie încurajați să organizeze evenimente legate de aceasta.

Comisia a primit 5 avize din partea a 5 camere 90 cu privire la această comunicare. O altă cameră 91 a transmis un aviz din proprie inițiativă (care nu viza comunicarea), iar o altă cameră 92 a transmis o scrisoare pe aceeași temă. Toate camerele au solicitat același nivel de reprezentare și aceleași drepturi pentru parlamentele naționale ca și pentru Parlamentul European în plenul conferinței, precum și participarea parlamentelor naționale în cadrul structurilor de conducere ale conferinței, deoarece consideră că implicarea lor directă este esențială pentru a asigura asumarea responsabilității pentru organizarea și rezultatul conferinței. Acest punct de vedere a fost reiterat în cadrul reuniunilor COSAC, în trei scrisori adresate de COSAC instituțiilor UE și în cel de-al 34-lea raport semestrial al COSAC 93 .

În ceea ce privește sfera de acțiune și posibilele rezultate ale conferinței, unele camere s-au opus oricăror discuții privind modificările tratatului, în timp ce altele au fost deschise unor astfel de discuții. O cameră a solicitat clarificarea caracterului juridic al conferinței și a capacității acesteia de a propune astfel de modificări. Subiectele de discuție propuse au fost statul de drept și principiile fundamentale, drepturile și valorile, transparența procesului decizional al UE, rolul parlamentelor naționale în cadrul acestui proces și principalele subiecte ale agendei strategice a Consiliului European. Parlamentele naționale au subliniat, de asemenea, importanța feedbackului primit în urma conferinței și a monitorizării rezultatelor. Acestea au formulat diverse sugestii cu privire la modul de implicare a cetățenilor, cum ar fi organizarea de evenimente în afara capitalelor, adaptarea interfeței publice la competențele și așteptările tinerilor și acordarea unei atenții suficiente egalității de gen.

În răspunsurile sale, Comisia a salutat angajamentul ferm al parlamentelor naționale în pregătirea conferinței și a subliniat că acestea ar putea aduce o contribuție esențială la succesul conferinței prin împărtășirea experienței lor, organizarea de evenimente și asigurarea faptului că aceasta ajunge la cât mai mulți cetățeni cu putință. Comisia a recunoscut că ambițiile emblematice ale UE, astfel cum sunt prevăzute în prioritățile sale politice și în agenda strategică a Consiliului European, oferă un cadru larg. În plus, cetățenilor li se permite să aducă în discuție toate aspectele pe care le consideră importante. Comisia a confirmat că este, de asemenea, pregătită să își joace rolul în explorarea modului în care UE și-ar putea îmbunătăți procesele democratice și și-ar putea spori legitimitatea.

·Pactul verde european

În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” 94 , Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în anul 2050 și cu o creștere economică decuplată de la utilizarea resurselor. Această comunicare conținea o foaie de parcurs inițială a principalelor politici și măsuri necesare pentru atingerea acestor obiective.

Comisia a primit 5 avize din partea a 5 camere 95 cu privire la această comunicare. Unele dintre aceste camere și-au exprimat preocuparea cu privire la impactul tranziției asupra economiilor statelor membre, solicitând ca tranziția să fie echitabilă, să mențină neutralitatea tehnologică și să permită fiecărui stat membru să își aleagă propria cale sau ca Comisia să revizuiască obiectivul UE de realizare a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 și modul de atingere a obiectivului. Alte camere au salutat prioritatea pe care Comisia a acordat-o aspectelor legate de mediu și climă și au susținut stabilirea unor obiective ambițioase. Parlamentele naționale au subliniat, de asemenea, faptul că tranziția către o economie durabilă ar putea fi realizată numai cu sprijin public, ceea ce înseamnă că dificultățile sociale din perioada de tranziție trebuie să fie atenuate în mod corespunzător și că ar trebui instituite stimulente pentru a încuraja actorii privați să participe din punct de vedere financiar la punerea în aplicare a Pactului verde european.

În răspunsurile sale, Comisia a subliniat angajamentul său de a pune în aplicare Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite și obiectivele de dezvoltare durabilă, care fac parte integrantă din agenda sa. Comisia a explicat că, având în vedere investițiile temporare fără precedent necesare pentru a depăși impactul negativ al crizei provocate de pandemia de COVID-19, alegerile de astăzi vor defini viitorul generațiilor ce vor urma. Acesta este motivul pentru care nu dorește să investească într-o economie învechită, bazată pe combustibili fosili, ci să construiască o economie verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, adaptată la secolul XXI. Comisia a recunoscut că, pentru a reuși să atingă acest obiectiv, tranziția către un viitor neutru din punct de vedere climatic trebuie să fie justă, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și a făcut referire la Mecanismul pentru o tranziție justă pe care l-a propus pentru a oferi sprijin tuturor statelor membre, axându-se pe regiunile cu cea mai ridicată intensitate a carbonului. Aceasta a subliniat, de asemenea, că respectă pe deplin dreptul statelor membre de a-și alege mixul de energie și că propunerile pe care le-a prezentat sau pe care le va prezenta pentru a atinge obiectivele Pactului verde european se bazează pe dovezi și pe evaluări aprofundate ale impactului.

5.     contacte, vizite, reuniuni, conferințe și alte activități

Vizitele/reuniunile Comisiei la/cu parlamentele naționale

În 2020, membrii Comisiei au efectuat 101 vizite la parlamentele naționale sau au participat la reuniuni (virtuale) cu delegațiile parlamentelor naționale. Acest număr a fost mai mare decât cel din 2019 (55), în pofida perturbărilor cauzate de pandemia de COVID-19. În urma solicitării adresate de președinta von der Leyen fiecărui membru al Comisiei de a efectua vizite în toate statele membre în primii 2 ani ai mandatului și de a avea reuniuni periodice cu parlamentele naționale, un număr mare de vizite la parlamentele naționale au fost efectuate în lunile ianuarie (17) și februarie (15), dar această tendință a fost întreruptă de izbucnirea pandemiei. Din aprilie până la sfârșitul anului, majoritatea reuniunilor dintre parlamentele naționale și membrii Comisiei s-au desfășurat prin videoconferință.

În 2020, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, s-a întâlnit, de asemenea, cu 12 parlamente naționale. Funcționarii Comisiei, în general la nivel înalt, au participat la peste 20 de reuniuni ale comisiilor parlamentelor naționale pentru a discuta propunerile legislative la un nivel mai tehnic. De asemenea, funcționarii Comisiei au susținut 23 de prezentări (dintre care 17 prin videoconferință) pentru reprezentanții parlamentelor naționale la Bruxelles, pe diverse teme, cum ar fi „NextGenerationEU”, Conferința privind viitorul Europei, Pactul verde european, noul pact privind migrația și azilul sau raportul anual privind statul de drept. Prezentările prin videoconferință au permis extinderea audienței pentru a include funcționari ai parlamentelor naționale în capitale, sporind astfel numărul de participanți și îmbunătățind comunicarea Comisiei cu parlamentele naționale.

Reprezentanțele Comisiei în statele membre au rămas în contact permanent cu parlamentele naționale, în special cu privire la procesul semestrului european și la alte aspecte economice. În 2020, acestea au organizat 254 de vizite sau de evenimente care au implicat parlamentele naționale.

Reuniuni și conferințe interparlamentare

În 2020, în pofida pandemiei, cooperarea interparlamentară a continuat să se consolideze. Au avut loc numeroase reuniuni și conferințe interparlamentare 96 , majoritatea desfășurate prin videoconferință și, în general, cu participarea membrilor Comisiei, inclusiv:

ØConferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC 97 ); 

ØSăptămâna parlamentară europeană 98 ;

Ø Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică 99 ;

ØConferințele interparlamentare privind politica externă și de securitate comună și politica de securitate și apărare comună 100 ;

ØGrupul mixt de control parlamentar specializat Europol 101 ;

Øprima reuniune interparlamentară la nivel de comisii privind evaluarea activităților Eurojust 102 ;

ØConferința interparlamentară la nivel înalt privind migrația și azilul 103 ;

Øconferințele interparlamentare pe temele „Pactul verde european și PAC” și „Pentru o Europă socială și echitabilă” 104 .

La cea de-a LXIV-a reuniune plenară a COSAC, care s-a desfășurat prin videoconferință la 30 noiembrie și 1 decembrie 2020, a participat președinta Comisiei, dna von der Leyen. A fost prima dată din 2013 când un președinte al Comisiei a participat la COSAC. Subiectele de discuție din cadrul sesiunii plenare a COSAC au fost revizuirea președinției germane, lecțiile învățate din criza provocată de pandemia de COVID-19 privind cooperarea în domeniul pandemiilor și al asistenței medicale, viitorul Europei, relațiile transatlantice și parteneriatul cu Africa. Președinta von der Leyen a ținut un discurs programatic privind răspunsul european comun la pandemie, cadrul financiar multianual, „NextGenerationEU” și Conferința privind viitorul Europei. Președinta a lansat îndemnul de a considera criza o oportunitate nu numai de a repara prejudiciile, ci și de a realiza progrese în direcția construirii unei Europe mai durabile, mai reziliente și mai digitale. Președinta Comisiei a subliniat necesitatea unei pregătiri și a unei cooperări europene mai bune în situații similare în viitor și a subliniat rolul important al parlamentelor naționale în transformarea fondurilor UE în proiecte care să genereze locuri de muncă și creștere economică.

Cele două reuniuni periodice ale președinților COSAC au avut loc la Zagreb, în perioada 20­21 ianuarie 2020 și, respectiv, prin videoconferință, la 14 septembrie 2020. Reuniunea din ianuarie, la care a participat vicepreședintele Šuica, s-a axat pe prioritățile Președinției croate și pe Conferința privind viitorul Europei. Reuniunea din septembrie, la care a participat vicepreședintele executiv Timmermans, s-a axat pe prioritățile Președinției germane, pe consecințele pandemiei de COVID-19 și pe lecțiile învățate până în prezent.

Pandemia a cauzat anularea reuniunilor fizice programate, cum ar fi cea de-a LXIII-a reuniune plenară a COSAC și Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană 105 . Cu toate acestea, videoconferințele au permis organizarea mai multor reuniuni extraordinare ale președinților. O primă reuniune, care a înlocuit reuniunea plenară anulată, a avut loc la 16 iunie 2020. La reuniune a participat vicepreședintele Šefčovič, iar temele abordate au fost răspunsul european comun la pandemie și repercusiunile acesteia asupra Cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, precum și Conferința privind viitorul Europei. Alte două reuniuni extraordinare ale președinților s-au axat pe chestiuni de actualitate: reuniunea din 29 octombrie 2020, la care au participat vicepreședintele Jourova și comisarul Reynders, s-a axat pe Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept, iar reuniunea din 23 noiembrie 2020, la care a participat vicepreședintele executiv Vestager, a abordat combaterea consecințelor pandemiei și lecțiile învățate din perspectiva concurenței. Două reuniuni între președinți și dl Barnier, cu privire la relațiile dintre UE și Regatul Unit au fost organizate, de asemenea, la 26 iunie 2020 și la 17 septembrie 2020.

În urma reuniunii extraordinare a președinților din 16 iunie 2020 și a reuniunii plenare din 30 noiembrie și 1 decembrie 2020, 32 de delegați ai parlamentelor naționale au cosemnat scrisori adresate președinților Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului și Comisiei. Scrisoarea din luna iunie a salutat răspunsul european comun la criza provocată de pandemia de COVID-19, a subliniat importanța adoptării la timp a cadrului financiar multianual și a solicitat o reprezentare adecvată a parlamentelor naționale în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Scrisoarea din luna decembrie a reiterat ultima solicitare, clarificând faptul că, în mod ideal, parlamentele naționale ar trebui să fie implicate în mod egal alături de Parlamentul European în organizarea conferinței, în comitetul său director și în elaborarea de concluzii. În scrisoare s-a pledat, de asemenea, pentru o abordare descentralizată și organizarea unui număr mai mare de evenimente în statele membre și în regiunile acestora.

Ratificarea deciziei privind resursele proprii

Decizia privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii a fost adoptată de Consiliu la 14 decembrie 106 . Înainte de intrarea sa în vigoare, aceasta trebuie să fie aprobată de toate statele membre în conformitate cu normele constituționale ale acestora. În majoritatea statelor membre, această aprobare implică o ratificare parlamentară. Un parlament național, Hrvatski Sabor din Croația finalizase deja această ratificare în 2020, la 18 decembrie 107 . 

6.     rolul parlamentelor regionale

Parlamentele regionale contribuie indirect la relațiile Comisiei cu parlamentele naționale. În conformitate cu Protocolul nr. 2 la tratate, atunci când efectuează verificarea respectării principiului subsidiarității la nivelul proiectelor de acte legislative ale UE în vederea emiterii de avize motivate, fiecare parlament național se consultă, dacă este cazul, cu parlamentele regionale care dispun de competențe legislative 108 .

Membrii parlamentelor regionale sunt reprezentați și în Comitetul Regiunilor, care desfășoară activitatea de monitorizare prin intermediul rețelei de monitorizare a subsidiarității și al platformei sale online concepute pentru a sprijini participarea parlamentelor regionale cu competențe legislative în cadrul sistemului de avertizare timpurie privind subsidiaritatea (REGPEX) 109 . Aceștia participă, de asemenea, prin intermediul rețelei RegHub, la platforma „Pregătiți pentru viitor” a Comisiei, care face parte din eforturile acesteia legate de o mai bună legiferare 110 .

Cu toate că tratatele nu prevăd în mod explicit interacțiunea directă dintre Comisie și parlamentele regionale, Comisia ține seama de contribuția acestora. O serie de parlamente regionale 111 au prezentat în mod direct Comisiei rezoluții cu privire la diverse chestiuni, cum ar fi Conferința privind viitorul Europei, adoptarea bugetului UE și Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, Președinția germană, Pactul verde european și protecția climei, economia verde și socială, Planul de acțiune al UE pentru economia circulară, Strategia „De la fermă la consumator”, propunerea de directivă privind salariile minime adecvate, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, politica regională în Insulele Azore și în Polonia, geoblocarea, protecția refugiaților și a migranților, prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, situația din Nagorno-Karabah și solicitarea eliberării imediate a unui student din cadrul programului Erasmus Mundus arestat în Egipt. Un parlament regional a prezentat, de asemenea, răspunsuri la mai multe consultări publice lansate de Comisie 112 , în timp ce un alt parlament a transmis un aviz prin intermediul parlamentului național 113 . Membrii Comisiei au avut, de asemenea, reuniuni cu unele parlamente regionale 114 .

7.     concluzie

Tendința observată în 2019, când majoritatea avizelor parlamentelor naționale au vizat inițiative fără caracter legislativ ale Comisiei sau au fost avize din proprie inițiativă, s-a menținut și în 2020. Aceasta demonstrează interesul unor parlamente naționale de a se implica în procesul de elaborare a politicilor UE nu numai în cadrul exercițiului de control al subsidiarității, ci și anterior și în alte etape ale procesului, prin furnizarea de contribuții politice orientate spre viitor.

Peste un sfert din avizele parlamentelor naționale transmise Comisiei în 2020 au vizat răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19, demonstrând implicarea puternică a parlamentelor naționale în perioade de criză.

În pofida perturbărilor cauzate de pandemia de COVID-19, membrii Comisiei au avut mai multe reuniuni cu parlamentele naționale decât în 2019. Președinta von der Leyen și membrii Comisiei au participat în mod activ la numeroase reuniuni interparlamentare, inclusiv la cea de-a LXIV-a reuniune plenară COSAC. Parlamentele naționale au utilizat pe scară largă videoconferințele, ceea ce a oferit Comisiei o modalitate mai amplă de a-și prezenta inițiativele. Utilizarea instrumentelor digitale s-a dovedit eficientă în consolidarea și intensificarea schimburilor dintre Comisie și parlamentele naționale. Acest schimb politic ar putea să beneficieze în continuare de aceste instrumente chiar și după pandemie.

În 2020, Comisia a ajutat parlamentele naționale să exercite controlul subsidiarității în două moduri. În primul rând, a exclus perioada de Crăciun/Anul Nou din calculul perioadei de opt săptămâni pentru transmiterea avizelor motivate. În al doilea rând, a demonstrat flexibilitate atunci când au fost primite avize motivate după expirarea perioadei de control, pentru a ține seama de posibilele dificultăți practice cu care parlamentele naționale s-ar fi putut confrunta din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Comisia și-a consolidat, de asemenea, legăturile politice cu autoritățile locale și regionale prin intermediul noii platforme „Pregătiți pentru viitor” care lucrează la elaborarea unei legislații adaptate exigențelor viitorului.

(1)      COM(2020) 37 și COM(2020) 440.

(2)       https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say_ro .

(3)      Referitor la activitatea și procesul de urmărire a activității grupului operativ, a se vedea https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-and-doing-less-more-efficiently_ro.pdf și secțiunile 2.1 din rapoartele anuale pe 2018 și 2019: https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/adopting-eu-law/relations-national-parliaments/annual-reports-application-principles-subsidiarity-and-proportionality-and-relations-national-parliaments_ro .

(4)      Referitor la platforma REFIT, a se vedea secțiunea 2.1 din Raportul anual pe 2019.

(5)      Referitor la RegHub, a se vedea secțiunea 2.4 de mai jos.

(6)      A se vedea anexa VI la raportul grupului operativ, la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-and-doing-less-more-efficiently_ro.pdf .

(7)       https://ec.europa.eu/info/files/better-regulation-toolbox_ro .

(8)       https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/regulatory-scrutiny-board_ro .

(9)      COM(2020) 682 final În 2020, Comisia a primit, din partea parlamentelor naționale, două avize motivate și avize suplimentare în cadrul dialogului politic, referitoare la această propunere, urmate de alte avize în 2021. Referitor la avizele motivate și răspunsurile Comisiei, a se vedea secțiunea 3 de mai jos.

(10)      Această „grilă a subsidiarității” s-a bazat pe un set detaliat de întrebări, grupate în trei categorii: (1) Poate Uniunea să acționeze? Care este temeiul juridic al acțiunii UE și în baza cărei competențe intenționează Uniunea să acționeze? (2) Principiul subsidiarității: care sunt motivele pentru care ar trebui UE să acționeze? (3) Proporționalitate: cum ar trebui să acționeze UE? Grila reflectă astfel recomandările Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”.

(11) SWD(2020) 181 final, 23.9.2020.

(12) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(13) Avizele motivate transmise de parlamentele naționale în 2021 sunt analizate în secțiunea 3 de mai jos.

(14)      A se vedea secțiunea 3 de mai jos.

(15)      A se vedea secțiunea 3 de mai jos.

(16)    Pentru procedura privind gestionarea de către Parlamentul European a avizelor motivate ale parlamentelor naționale, a se vedea punctul 2.3 din Raportul anual pe 2016 privind subsidiaritatea și proporționalitatea.

(17) Parlamentul European și Comisia (care au înregistrat nouă avize motivate în aceeași perioadă) contorizează în mod diferit avizele motivate. Un aviz motivat referitor la mai multe propuneri ale Comisiei este considerat de către Comisie ca fiind un singur aviz motivat în scopuri statistice, în timp ce pentru a stabili dacă se atinge pragul pentru acordarea unui cartonaș galben/portocaliu pentru o propunere a Comisiei, acest aviz motivat este considerat a fi un aviz motivat pentru fiecare propunere vizată. În schimb, Parlamentul European consideră că numărul de avize motivate este egal cu cel al propunerilor la care se referă.

(18)      Toate comunicările din partea parlamentelor naționale sunt puse la dispoziție prin Connect, baza de date a Parlamentului European care cuprinde documentele transmise de parlamentele naționale: http://www.europarl.europa.eu/relnatparl/en/connect/welcome.html .

(19) „Adecvarea, subsidiaritatea și proporționalitatea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene - raportul pentru anii 2017, 2018 și 2019 privind o mai bună legiferare” [2020/2262 (INI)].

(20)      Referitor la COSAC, a se vedea secțiunea 5 de mai jos.

(21) https://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/researchbypolicyarea.html .

(22)      Documentul ST 6232/20 al Consiliului, punctele 2 și 12. https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6232-2020-INIT/ro/pdf .

(23)      Documentul ST 13026/20 al Consiliului, punctele 3 și 12. https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13026-2020-INIT/ro/pdf și https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/11/16/regulatory-sandboxes-and-experimentation-clauses-as-tools-for-better-regulation-council-adopts-conclusions/ .

(24)  Documentul ST 9580/16 al Consiliului. https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9580-2016-INIT/ro/pdf .

(25)      Consiliul contorizează avizele motivate în același mod ca și Comisia, în timp ce Parlamentul European utilizează o metodă diferită de numărare. A se vedea nota de subsol 17 pentru o explicație completă.

(26)       Declarația Comitetului European al Regiunilor pe tema „Autoritățile locale și regionale ca actori ai răspunsului european la criza provocată de pandemia de COVID-19”.

(27)       Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Prioritățile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025: Europa – mai aproape de cetățeni, prin intermediul satelor, orașelor și regiunilor sale .

(28)    Referitor la „subsidiaritatea activă”, a se vedea paginile 7-9 din raportul grupului operativ: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-and-doing-less-more-efficiently_ro.pdf ; referitor la grupul operativ, a se vedea nota de subsol 3.

(29)       Barometrul regional și local anual al UE (europa.eu) .

(30)

     JO C324, 1.10.2020, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020XR2622&qid=1610962068519 . 

(31) Rețeaua de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE (RegHub) a fost înființată în urma raportului final și a recomandărilor Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” (recomandarea 8).

(32)      Lista celor 46 de membri este disponibilă la adresa https://cor.europa.eu/en/engage/Documents/RegHub/new-reghub-2-0-members.pdf .

(33)      Referitor la această platformă, a se vedea secțiunea 2.1 de mai sus.

(34)       https://cor.europa.eu/en/engage/Documents/RegHub/RegHub_evaluation_report.pdf .

(35)      Articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, JO L65, 5.3.2014, p41, https://cor.europa.eu/en/members/Documents/CoR-Rules-of-Procedure-EN.pdf#search=Rules%20of%20Procedure .

(36)       https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52019XR4351 (JO C79, 10.3.2020).

(37)       https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020AR1361 (JO C324, 1.10.2020).

(38)      COM(2020) 80 final.

(39)       https://cor.europa.eu/RO/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opid=CDR-1360-2020 .

(40)       http://portal.cor.europa.eu/subsidiarity/thesmn/Pages/default.aspx Lansată în aprilie 2007, rețeaua de monitorizare a subsidiarității a fost înființată pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile locale și regionale și la nivelul Uniunii în ceea ce privește diversele documente și propuneri legislative și politice ale Comisiei. Scopul rețelei este de a fi un punct de acces care să permită tuturor partenerilor săi nu numai să obțină informații, ci și să își exprime punctele de vedere. La sfârșitul anului 2020, rețeaua era formată din 150 de membri, în timp ce REGPEX era format din 76 de membri.

(41)       http://portal.cor.europa.eu/subsidiarity/regpex/Pages/default.aspx .

(42) Curtea a respins acest argument în termeni generali în Hotărârea sa din 10 noiembrie 2020, Comisia/Italia, C­644/18, EU:C:2020:895, punctul 153.

(43)      De exemplu, Hotărârea din 17 septembrie 2020, Rosneft Oil Company și alții/Consiliu, C-732/18 P, EU:C:2020:727, punctul 91.

(44) Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). În 2016, parlamentele naționale au transmis 14 avize motivate cu privire la propunerea Comisiei, declanșând procedura „cartonașului galben” (a se vedea Raportul anual pe 2016 privind subsidiaritatea și proporționalitatea).

(45)    Hotărârile din 8 decembrie 2020, Ungaria/Parlamentul European și Consiliu, C-620/18, EU:C:2020:1000 și Republica Polonă/Parlamentul European și Consiliu, C-626/18, EU:C:2020:1001.

(46) Hotărârea în cauza C-620/18, punctul 137; Hotărârea în cauza C-626/18, punctul 94.

(47) Hotărârea în cauza C-620/18, punctul 112; hotărârea în cauza C-626/18, punctul 95.

(48) Hotărârea în cauza C-620/18, punctele 114-115; hotărârea în cauza C-626/18, punctele 97-98.

(49) Hotărârea în cauza C-620/18, punctele 137-151; hotărârea în cauza C-626/18, punctele 124-139.

(50) Această cifră se referă la numărul total de avize primite din partea camerelor parlamentare în conformitate cu Protocolul nr. 2 la tratate. Un aviz motivat privind mai multe propuneri ale Comisiei este contorizat ca un singur aviz motivat în scopuri statistice, în timp ce pentru a stabili dacă se atinge pragul pentru acordarea unui cartonaș galben/portocaliu pentru o propunere a Comisiei, acest aviz motivat este considerat a fi un aviz motivat pentru fiecare propunere acoperită. În schimb, Parlamentul European consideră că numărul de avize motivate este egal cu cel al propunerilor la care se referă, ceea ce justifică numărul mai mare de avize motivate (13) pentru 2020 menționat în secțiunea 2.2. A se vedea anexa 1 pentru lista documentelor Comisiei în legătură cu care aceasta a primit avize motivate.

(51) 2018: 37 de avize motivate; 2017: 52 de avize motivate; 2016: 65 de avize motivate.

(52) 2020: 3,5 % (9/255); 2018: 6,5 % (37/569); 2017: 9 % (52/576); 2016: 10,5 % (65/620);

(53) 2020: 9,1 % (9/99); 2018: 10,5 % (37/351); 2017: 16 % (52/325); 2016: 17,6 % (65/370);

(54) COM(2020) 80 final. Aceste avize au fost primite oficial după expirarea termenului de opt săptămâni stabilit în Protocolul nr. 2 la tratate, la 15 mai (Bundesrat și Sénat) și la 26 mai (Eerste Kamer). Termenul a expirat la 5 mai, însă Comisia le-a tratat totuși ca „avize motivate”, având în vedere dificultățile practice cu care s-au confruntat parlamentele naționale din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. Referitor la angajamentul Comisiei în legătură cu termenul-limită, a se vedea, de asemenea, secțiunea 2.1 de mai sus, subsecțiunea „Mecanismul de control al subsidiarității”.

(55)    Din partea Bundesrat din Austria (1 aviz motivat și 1 aviz), a Eerste Kamer din Țările de Jos (1 aviz motivat și 1 aviz), a Sénat din Franța, a Senat din Polonia, a Senát din Cehia, a Senatului din România și a Národná rada din Slovacia.

(56) Din partea Cortes Generales din Spania, a Assemblée nationale din Franța și Assembleia da República din Portugalia.

(57) COM(2020) 563 final.

(58)  Folketing din Danemarca. Acesta a sprijinit un obiectiv de reducere a emisiilor cu „cel puțin 55 %” până în 2030, reprezentând nivelul ales în propunerea modificată.

(59)  Senat din Polonia.

(60)  Národná rada din Slovacia.

(61)  Bundesrat din Austria.

(62) Assemblée nationale din Franța.

(63) Din partea Senatului din România.

(64)      COM(2020) 682 final. Comisia a primit un al treilea aviz motivat cu privire la această propunere în ianuarie 2021, din partea Kamra tad-Deputati din Malta. În 2020, preocupări legate de subsidiaritate au fost, de asemenea, exprimate de două parlamente regionale, din Bavaria (Germania) și Austria Superioară (Austria). Pentru informații suplimentare privind evaluarea impactului prezentei propuneri, a se vedea secțiunea 2.1 de mai sus.

(65)      COM (2020) 445 final. Pentru o prezentare generală a planului de redresare „NextGenerationEU” și a avizelor pe care le-a generat, a se vedea secțiunea 4 de mai jos.

(66) COM(2020) 22 final.

(67) COM (2020) 579 final.

(68) Există un singur aeroport în Malta.

(69) COM(2020) 610, 611, 612, 613 și 614 final.

(70) Comisia a primit alte două avize motivate cu privire la aceste propuneri în ianuarie 2021, din partea Senato della Repubblica din Italia și Národná rada din Slovacia.

(71) COM(2020) 610, 611, 613 și 614 final.

(72) COM(2020) 612 final.

(73)      Pentru o prezentare a mecanismului de control al subsidiarității și al dialogului politic, a se vedea https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/adopting-eu-law/relations-national-parliaments_ro .

(74) 2018: 62 % dintre avize au vizat inițiative care au făcut obiectul controlului subsidiarității, 38 % au fost alte tipuri de avize; 2017: 56 % au vizat inițiative care au făcut obiectul controlului subsidiarității, 44 % au fost alte tipuri de avize; 2016: 60 % au vizat inițiative care au făcut obiectul controlului subsidiarității, 40 % au fost alte tipuri de avize. A se vedea, de asemenea, diagrama „Tipuri de avize” din secțiunea 3.

(75)      Chambre des représentants/Kamer van volksvertegenwoordigers din Belgia, Narodno Sabranie din Bulgaria, Vouli ton Antiprosopon din Cipru, Riigikogu din Estonia, Eduskunta din Finlanda, Houses of the Oireachtas (Dáil și Seanad Éireann) din Irlanda, Saeima din Letonia, Chambre des Députés din Luxembrug, Tweede Kamer din Țările de Jos, Državni svet și Državni zbor din Slovenia.

(76) Cinci din partea Senatului din România, 3 din partea Assembleia da República din Portugalia, câte unul din partea Cortes Generales din Spania, Camera dei Deputati din Italia și Camerei Deputaților din România.

(77)      Comunicările intitulate „Răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19” [COM(2020) 112] și „Utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate posibilă, pentru a salva viețile și mijloacele de trai” [COM(2020) 143], Comunicarea comună privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19 [JOIN(2020) 11], Comunicarea interpretativă privind aplicarea cadrelor contabile și prudențiale pentru facilitarea creditării bancare în UE [COM(2020) 169] și cinci propuneri legislative [COM(2020) 139, 163, 175, 186 și 219].

(78) COM(2020) 456 final și, respectiv, COM(2020) 442 final.

(79) COM(2020) 440 final, adaptarea programului inițial COM(2020) 37 final.

(80) COM(2020) 220, 223, 403, 404, 405, 407, 408, 409, 441, 443, 444, 445, 446, 447, 450, 451, 452, 453, 459, 460 și 461 final.

(81) 17 din partea Assembleia da República din Portugalia, 11 din partea Cortes Generales din Spania, 3 din partea Senatului din România, 2 din partea Bundesrat, din Germania, din partea Poslanecká sněmovna și Senát din Republica Cehă și câte unul din partea Országgyűlés din Ungaria, Assemblée nationale din Franța, Hrvatski Sabor din Croația, Camera dei Deputati din Italia, Seimas din Lituania, Kamra tad-Deputati din Malta și Riksdag din Suedia. În plus, în afara dialogului politic Sejm și Senat din Polonia, a transmis fiecare câte o rezoluție privind negocierile bugetare ale Consiliului. 

(82)      Referitor la avizul motivat din partea Riksdag din Suedia privind resursele proprii și răspunsul Comisiei, a se vedea secțiunea 3 de mai sus. În avizul din partea Bundesrat din Germania referitor la propunerea privind un nou mecanism de protecție civilă al Uniunii, deși nu este un aviz motivat, s-a considerat că propunerea încalcă competențele naționale și regionale. Comisia a răspuns că mecanismul propus se bazează pe competența de sprijinire a UE prevăzută la articolul 196 din TFUE și că va utiliza mai întâi resursele naționale, statele membre păstrând responsabilitatea principală pentru protecția persoanelor, a mediului și a bunurilor materiale de pe teritoriul lor împotriva dezastrelor.

(83)      4 din partea Assembleia da República din Portugalia și 3 din partea Cortes Generales din Spania.

(84)      COM(2020) 260, 261, 281, 282 și 283 final.

(85)      COM(2020) 281 final Avizul din partea Assembleia da República din Portugalia.

(86)      3 din partea Sénat din Franța și 1 din partea Assemblée nationale din Franța.

(87) COM(2020) 65 final.

(88) Din partea Poslanecká sněmovna și Senát din Republica Cehă, din partea Bundestag și Bundesrat din Germania, din partea Camera Deputaților din România și din partea Riksdag din Suedia.

(89) COM(2020) 27 final.

(90) Din partea Bundesrat din Germania, din partea Seimas din Lituania, din partea Camerei Deputaților și a Senatului din România și din partea Riksdag din Suedia.

(91)  Sejm din Polonia.

(92)  Folketing din Danemarca.

(93) Referitor la activitățile COSAC, a se vedea secțiunea 5 de mai jos.

(94) COM(2019) 640 final.

(95) Din partea Poslanecká sněmovna și Senát din Republica Cehă, a Bundesrat din Germania, a Eerste Kamer din Țările de Jos și a Riksdag din Suedia.

(96)    Pentru mai multe detalii referitoare la aceste reuniuni, a se vedea Raportul Parlamentului European privind relațiile dintre Parlamentul European și parlamentele naționale: http://www.europarl.europa.eu/relnatparl/en/home/annual-reports.html .

(97)    COSAC este singurul forum interparlamentar consacrat în tratate, în Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană. De obicei, acesta se reunește de două ori (o reuniune a președinților și o reuniune plenară) în statul membru care deține președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene. Comisia are statut de observator în cadrul COSAC. Pentru mai multe informații privind reuniunile COSAC din 2020, a se vedea: https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?type=082dbcc564afa0210164b2da9f5102f8&appLng=RO .

(98)

   Săptămâna parlamentară europeană a avut loc la Parlamentul European, în perioada 18-19 februarie 2020. Au participat vicepreședintele executiv Dombrovskis, vicepreședintele Šuica și comisarii Gentiloni și Schmit. Informații suplimentare:

http://www.europarl.europa.eu/relnatparl/ro/high-level-conferences/european-parliamentary-week.html .

(99)    La această conferință, desfășurată prin videoconferință la 12 octombrie, au participat vicepreședintele executiv Dombrovskis și comisarul Gentiloni. În prima jumătate a anului, conferința s-a desfășurat, la fel ca în anii anteriori, în cadrul Săptămânii parlamentare europene. Informații suplimentare: https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?id=8a8629a871fd920b017293cdfa846bc7&appLng=RO .

(100)    Au avut loc două conferințe, una la Zagreb, în perioada 3-4 martie și una prin videoconferință, la 4 septembrie. Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Borrell Fontelles a participat la cea de a doua conferință. Informații suplimentare: https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?type=082dbcc5420d8f48014247cca6f04248&appLng=RO .

(101)      La această conferință, desfășurată prin videoconferință în perioada 28-29 septembrie, a participat comisarul Johansson. O altă conferință fusese programată pentru primul semestru al anului 2020, dar a fost anulată. Informații suplimentare:     https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?id=8a8629a872e48b7c0173477b67754478&appLng=RO .

(102) La această reuniune, desfășurată prin videoconferință la 1 decembrie, a participat comisarul Reynders. Informații suplimentare:     https://www.europarl.europa.eu/relnatparl/ro/high-level-conferences/jpsg-on-europol-and-eurojust-icm.html .

(103) La această conferință, desfășurată prin videoconferință la 19 noiembrie, au participat președinta Comisiei, dna von der Leyen, vicepreședintele Schinas și comisarii Johansson și Urpilainen. Informații suplimentare:     https://www.europarl.europa.eu/relnatparl/ro/interparliamentary-meetings/other-meetings.html .

(104) Aceste conferințe s-au desfășurat prin videoconferință, la 5 octombrie (cu vicepreședintele executiv Timmermans și comisarul Wojchiechowski) și, respectiv, la 9 noiembrie (cu comisarii Reynders și Schmit). Informații suplimentare:     https://www.parleu2020.de/en/Events#tiles_events_container_691278 .

(105)    Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană este organizată anual în statul membru care a deținut președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului precedent.

(106)      Decizia (UE,Euratom) 2020/2053 a Consiliului – JO L 424, 15.12.2020.

(107) Cipru a fost al doilea stat membru care a ratificat decizia, la 22 decembrie 2020, fără implicare parlamentară. Toate celelalte state membre au ratificat decizia în 2021. Aceasta a intrat în vigoare la 1 iunie 2021.

(108)    Articolul 6 primul alineat din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

(109)     http://portal.cor.europa.eu/subsidiarity/regpex/Pages/default.aspx . Pentru mai multe detalii privind activitatea de control al subsidiarității din cadrul Comitetului Regiunilor, a se vedea secțiunea 2.4.

(110) Pentru mai multe detalii privind platforma „Pregătiți pentru viitor” și rețeaua „RegHub”, a se vedea secțiunile 2.1 și 2.4.

(111) Parlamentele regionale din Flandra, Valonia și comunității vorbitoare de limbă germană (Belgia), din Bavaria, Brandenburg și Turingia (Germania), din Insulele Baleare și Țara Bascilor (Spania), din Azore (Portugalia), din Austria Superioară (Austria) și din Mazovia și Subcarpathia (Polonia).

(112) Parlamentul regional din Bavaria a prezentat o rezoluție privind „valul de renovări”, adaptarea la schimbările climatice, piața unică digitală și actul legislativ privind serviciile digitale, dezvoltarea rurală, evaluarea politicii de promovare a agriculturii, statisticile europene în domeniul pescuitului, Cartea albă „Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor” și migrația legală.

(113)      Parlamentul din Flandra a prezentat o rezoluție privind relațiile cu Turcia. Comisia l-a înregistrat ca aviz al Sénat/Senaat din Belgia și a răspuns acestuia din urmă.

(114) Vicepreședintele Šuica a avut o reuniune cu parlamentul comunității vorbitoare de limbă germană din Belgia, iar comisarul Hogan, cu parlamentul din Valonia.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2021

COM(2021) 417 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI

RAPORTUL ANUAL PE 2020






PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE

ANEXA 1

Lista documentelor Comisiei
în legătură cu care Comisia a primit avize motivate 1  
privind respectarea principiului subsidiarității din partea parlamentelor naționale în 2020

ANEXA 2

Numărul avizelor primite de Comisie în 2020 de la fiecare parlament național/cameră națională (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

ANEXA 3

Documentele Comisiei care au generat cel mai mare număr de avize 5 primite de Comisie în 2020 (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

(1)      Pentru a fi considerat aviz motivat, în conformitate cu definiția prevăzută în Protocolul nr. 2, un aviz trebuie să indice motivul pentru care parlamentul național consideră că o propunere legislativă nu respectă principiul subsidiarității și trebuie să fie trimis Comisiei în termen de opt săptămâni de la transmiterea propunerii legislative către parlamentele naționale în toate limbile oficiale.

(2)      În conformitate cu Protocolul nr. 2, fiecare parlament național are două voturi; în cazul unui sistem bicameral, fiecare cameră are un vot. În cazul în care avizele motivate reprezintă cel puțin o treime (un sfert în cazul propunerilor în temeiul articolului 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) din totalul voturilor alocate parlamentelor naționale, se atinge pragul așa-numitului „cartonaș galben”, iar proiectul de act legislativ trebuie revizuit. După retragerea Regatului Unit, o treime din totalul voturilor alocate corespunde unui număr de 18 voturi din 54. În plus, Comisia s-a angajat să elaboreze răspunsuri agregate la avizele motivate emise de parlamentele naționale care reprezintă cel puțin șapte voturi.

(3)      Inclusiv avizele transmise în cadrul „dialogului politic” și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(4)      Toate avizele comune ale celor două camere.

(5)      Tabelul prezintă clasamentul tuturor documentelor Comisiei pentru care s-au primit cel puțin cinci avize. În unele cazuri, avizul se referă și la alte documente ale Comisiei.

(6)      Inclusiv avizele transmise în cadrul „dialogului politic” și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.