COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 6.7.2021

COM(2021) 390 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY

Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă

{SWD(2021) 180 final}

Introducere – Îmbunătățirea cadrului UE privind finanțarea durabilă

Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă provocări mondiale definitorii ale timpurilor noastre. Țările din întreaga lume recunosc nevoia urgentă de a aborda provocările menționate, astfel cum o demonstrează sprijinul acordat de aceste țări pentru Acordul de la Paris și pentru Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă 1 , și stabilesc obiective ambițioase. Pe baza Pactului verde european, UE și-a asumat o serie de angajamente ambițioase, în special angajamentul de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990 2 . De asemenea, UE urmărește să își consolideze reziliența la schimbările climatice, să inverseze declinul biodiversității și degradarea mediului în sens mai larg, precum și să nu lase pe nimeni în urmă în cadrul acestui proces. Pentru îndeplinirea acestor obiective, se impune alinierea tuturor surselor de finanțare, publice și private, naționale și multilaterale. Este necesar ca UE să coopereze la nivel mondial și să colaboreze cu țări cu venituri reduse și medii pe parcursul procesului lor de tranziție.

Cadrul UE privind finanțarea durabilă va juca un rol esențial cu privire la îndeplinirea acestor obiective și la sprijinirea unei redresări durabile în urma pandemiei de COVID-19. Europa va avea nevoie de investiții suplimentare estimate la 350 de miliarde EUR anual pe parcursul acestui deceniu numai în sistemele energetice pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit pentru 2030 privind reducerea emisiilor, la care se adaugă 130 de miliarde EUR de care va avea nevoie pentru alte obiective de mediu 3 . Pe măsură ce provocările legate de climă și de mediu devin tot mai importante, este foarte probabil ca investițiile în activități și în active nedurabile să fie abandonate. Integrarea insuficientă a acestor riscuri îngreunează realocarea resurselor și riscă să conducă la reajustări disruptive în viitor, cu implicații asupra stabilității financiare. În consecință, reglementările de mediu trebuie să fie completate cu un cadru privind finanțarea durabilă prin care fondurile să fie direcționate către investiții în măsură să reducă expunerea la aceste riscuri climatice și de mediu 4 .

Cadrul de finanțare durabilă poate facilita atragerea de capital durabil de către autoritățile publice. UE ia deja măsuri importante în această direcție. În temeiul cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 și al Instrumentului european de redresare (NGEU) 5 , Uniunea urmărește să cheltuiască până la 605 miliarde EUR pentru proiecte care abordează criza climatică și 100 miliarde EUR pentru proiecte de sprijinire a biodiversității. Din cele 750 de miliarde EUR alocate pentru NGEU, 30 % vor fi mobilizate prin emisiunea de obligațiuni verzi NGEU. În calitate de „bancă europeană pentru climă”, Grupul Băncii Europene de Investiții a luat, de asemenea, măsuri importante pentru a sprijini procesul de tranziție 6 .

Având în vedere că volumul investițiilor necesare depășește cu mult capacitatea sectorului public, principalul obiectiv al cadrului privind finanțarea durabilă este de a direcționa fluxuri financiare private către activități economice relevante. Interesul sectorului privat pentru investițiile durabile a crescut într-o măsură considerabilă în ultimii ani, dar necesită un cadru clar, coerent și robust pentru finanțarea durabilă. UE instituie un astfel de cadru.

Cadrul privind finanțarea durabilă și uniunea piețelor de capital se susțin reciproc, ceea ce oferă mai multe oportunități pentru întreprinderi și pentru investitori. Piețele de capital bine integrate și eficiente ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru mobilizarea și repartizarea eficace a capitalului către investiții durabile 7 . La rândul său, impulsul dat de agenda politicii privind finanțarea durabilă sporește importanța și caracterul urgent al eforturilor de construire a unei piețe de capital cu adevărat unică și durabilă în Uniunea Europeană.

În 2018, Comisia a adoptat primul său plan de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Pe baza acestui plan, UE a instituit cele trei elemente fundamentale ale unui cadru financiar durabil 8 . Aceste elemente fundamentale sunt: 1) un sistem de clasificare sau o „taxonomie” a activităților durabile, 2) un cadru de informare aplicabil societăților financiare și nefinanciare și 3) instrumente de investiții, inclusiv indici de referință, standarde și etichete 9 .

Primul element fundamental este reprezentat de taxonomia UE 10 . Regulamentul privind taxonomia urmărește să ofere un sistem de clasificare robust, bazat pe date științifice, care să permită societăților financiare și nefinanciare să utilizeze o definiție comună a durabilității și, astfel, să asigure protecție împotriva dezinformării ecologice 11 .

Al doilea element fundamental este reprezentat de un sistem de informare obligatorie aplicabil atât societăților nefinanciare, cât și celor financiare, prin care investitorilor li se oferă informații pe baza cărora să poată lua decizii de investiții durabile în cunoștință de cauză. Cerințele referitoare la prezentarea de informații includ impactul activităților unei întreprinderi asupra mediului și a societății, precum și riscurile economice și financiare cu care se confruntă o întreprindere din cauza expunerilor sale în materie de durabilitate (conceptul de „dublă semnificație”). În acest context, Comisia a adoptat astăzi un act delegat în temeiul Regulamentului privind taxonomia, prin care sunt aduse precizări cu privire la informațiile care trebuie prezentate de către întreprinderile financiare și nefinanciare cu privire la performanța lor de mediu pe baza taxonomiei UE 12 .

Pentru a completa aceste cerințe referitoare la prezentarea de informații, preferințele în materie de durabilitate trebuie să fie incluse în consultanța de investiții și de asigurări 17 .

Al treilea element fundamental este reprezentat de un set de instrumente de investiții, inclusiv indici de referință, standarde și etichete. Prin intermediul acestora se facilitează alinierea strategiilor de investiții ale participanților la piața financiară la obiectivele UE în materie de climă și de mediu, asigurându-se o mai mare transparență pentru participanții la piață. Acestea reprezintă atât obiectivele indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, cât și ale indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, instituiți prin Regulamentul UE privind indicii de referință în domeniul climei 18 . Astăzi, Comisia adoptă o propunere legislativă pentru un standard privind obligațiunile verzi europene 19 . Prin prezenta propunere, se va institui un standard voluntar de înaltă calitate, pus la dispoziția tuturor emitenților pentru a contribui la atragerea de investiții durabile. În plus, prin extinderea aplicării etichetei ecologice a UE la produsele financiare, investitorii individuali vor putea beneficia de o etichetă credibilă, fiabilă și recunoscută pe scară largă pentru produsele financiare cu amănuntul.

În decurs de câțiva ani, s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește punerea bazelor cadrului privind finanțarea durabilă. Cele trei elemente fundamentale sunt în curs de desfășurare, dar mai rămân încă multe de făcut. Comisia se angajează să finalizeze punerea în aplicare a ambițiosului său plan de acțiune din 2018. Cu toate acestea, față de 2018, s-au înregistrat schimbări atât legat de înțelegerea noastră cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru îndeplinirea obiective de durabilitate, cât și de contextul mondial. Din aceste motive, se impune o nouă etapă a strategiei UE privind finanțarea durabilă.

Această strategie identifică patru domenii principale în care sunt necesare măsuri suplimentare pentru ca sistemul financiar să susțină pe deplin tranziția economiei către durabilitate.

Pentru a fundamenta această strategie, Comisia a solicitat consultanță din partea Platformei privind finanțarea durabilă și a derulat o amplă consultare a părților interesate în 2020 20 . Această strategie completează și alte inițiative din cadrul Pactului verde european 21 , cum ar fi pachetul „Pregătiți pentru 55” 22 .

I.Finanțarea tranziției economiei reale către durabilitate

Tranziția către obiectivele de durabilitate ale UE necesită eforturi fără precedent de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, de reconstruire a capitalului natural și de consolidare a rezilienței și a capitalului social în sens mai larg, toate acestea făcând parte dintr-un proces de redresare durabilă în urma crizei provocate de COVID-19. Deși traiectoriile de tranziție ale actorilor economici vor varia considerabil, având puncte de plecare și strategii de afaceri diferite, toate aceste traiectorii ar trebui, în cele din urmă, să fie în concordanță cu obiectivele UE în materie de durabilitate.

Eforturile UE s-au concentrat cu precădere pe sprijinirea direcționării fluxurilor de investiții către activități economice care sunt deja durabile din punctul de vedere al mediului și către planuri menite să asigure durabilitatea acestora din punctul de vedere al mediului. Este necesar un cadru mai favorabil pentru a aborda provocarea legată de finanțarea etapelor intermediare în cadrul procesului urgent de tranziție a activităților către obiectivele UE în materie de neutralitate climatică și de mediu. Comisia a solicitat consultanță din partea Platformei privind finanțarea durabilă cu privire la opțiunile care ar încuraja și ar recunoaște investițiile în activități economice pentru tranziția către durabilitate 23 .

Recunoașterea eforturilor de tranziție

Chiar dacă întreprinderile, emitenții și investitorii pot utiliza taxonomia UE pentru înverzirea activităților și portofoliilor proprii, cadrul actual ar putea fi dezvoltat pentru a recunoaște mai bine investițiile aferente etapelor intermediare ale traiectoriei către durabilitate. Astfel de investiții, dacă nu conduc la un blocaj al tehnologiilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, pot reduce efectele dăunătoare asupra climei și mediului.

Într-o primă etapă, Comisia va avea în vedere propunerea unui act legislativ care să recunoască și să sprijine finanțarea anumitor activități economice, în special în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod care să sprijine tranziția către neutralitatea climatică în cursul acestui deceniu, astfel cum a fost anunțat în Comunicarea Comisiei din aprilie 2021 24 .

În plus, Comisia va avea în vedere opțiuni pentru o extindere a cadrului taxonomiei dincolo de activitățile durabile din punctul de vedere al mediului pentru a recunoaște, eventual, activitățile cu un nivel intermediar al performanței de mediu. Acest lucru ar putea contribui la sporirea transparenței și la mobilizarea de fonduri pentru activități economice care se află pe o traiectorie credibilă către durabilitate, ținând seama totodată de aspectele sociale. Până la sfârșitul anului 2021, Comisia va publica un raport în care va descrie dispozițiile necesare cu privire la activitățile economice care nu au un efect semnificativ asupra durabilității din punctul de vedere al mediului și la activitățile economice care prejudiciază în mod semnificativ durabilitatea din punctul de vedere al mediului 25 .

Includerea unor activități durabile suplimentare în taxonomia UE

Astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei publicată în aprilie 2021, Comisia va adopta un act delegat complementar privind taxonomia UE în domeniul climei, care să includă activitățile care nu sunt încă vizate de primul act delegat privind taxonomia UE în domeniul climei, cum ar fi agricultura și anumite sisteme energetice, în conformitate cu cerințele Regulamentului privind taxonomia. Actul delegat va viza și activitățile legate de energia nucleară, sub rezerva procesului specific de revizuire efectuată de experți și în concordanță cu acest proces, stabilit de Comisie în acest scop 26 . Comisia va adopta acest act delegat complementar cât mai curând posibil, după încheierea procesului specific de revizuire, și anume în vara anului 2021. Acest act delegat complementar va viza, de asemenea, gazele naturale și tehnologiile conexe ca activitate de tranziție, în măsura în care acestea se încadrează în limitele articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia UE. În acest context, vor fi luate în considerare avantajele unei clauze privind încetarea de drept a efectelor juridice pentru activitățile de tranziție.

În plus, Comisia va adopta criterii tehnice de examinare pentru celelalte patru obiective de mediu din cadrul Regulamentului privind taxonomia: apa, economia circulară, prevenirea poluării și biodiversitatea 27 . Comisia va stabili criteriile pentru aceste obiective într-un act delegat, astfel cum se prevede în Regulamentul privind taxonomia, actul urmând a fi adoptat în prima jumătate a anului 2022 și aplicat începând cu 2023. Se vor facilita astfel și alte investiții durabile din punctul de vedere al mediului, în afara celor din domeniul climei.

Extinderea cadrului de standarde și etichete de finanțare durabilă

Standardele și etichete pot contribui la direcționarea finanțării către întreprinderi, emitenți și investitori, pe măsură ce aceștia realizează tranziția către activități și modele de afaceri mai durabile. De asemenea, pot ajuta investitorii prin crearea unui cadru transparent și credibil de prevenire a dezinformării ecologice. Pentru a facilita fluxuri de capital suplimentare către eforturile intermediare de tranziție, Comisia va avea în vedere alte etichete de obligațiuni, cum ar fi etichetele pentru obligațiuni de tranziție sau etichetele pentru obligațiuni legate de durabilitate 28 .

În perspectivă, un cadru mai general privind etichetele pentru instrumentele financiare ar putea contribui la asigurarea clarității, transparenței și coerenței piețelor de finanțare durabilă. Acest cadru ar facilita și ar contribui la inovările viitoare ale pieței, asigurând în același timp un nivel minim de transparență și de credibilitate în ceea ce privește factorii de durabilitate ai etichetelor create de piață. Dincolo de instrumentele financiare, Comisia va avea în vedere etichete pentru indicii de referință ai obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță (MSG) și criterii minime de durabilitate pentru produsele financiare care promovează caracteristici sociale sau de mediu. În cele din urmă, pot fi avute în vedere modificări ale Regulamentului privind prospectul 29 pentru a stabili cerințe minime în ceea ce privește comparabilitatea, transparența și armonizarea informațiilor disponibile pentru toate valorile mobiliare de tip MSG.

II.Către un cadru privind finanțarea durabilă mai favorabil incluziunii

Consolidarea capacității investitorilor individuali și a IMM-urilor de a accesa oportunități de finanțare durabilă

Cetățenilor, în calitate de investitori individuali sau consumatori, precum și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) le revine un rol esențial în cadrul tranziției către durabilitate. Deși multe dintre proiectele durabile vor fi mici și realizate la nivel local, acestea sunt esențiale pentru sprijinirea redresării verzi. Împreună, uniunea piețelor de capital și cadrul privind finanțarea durabilă vor urmări să ofere IMM-urilor mai multe oportunități de finanțare și să încurajeze o mai mare participare a investitorilor individuali pe piețele de capital.

Persoanele fizice și gospodăriile pot juca un rol important în transformarea economiei prin accesarea finanțării durabile. De exemplu, creditele verzi pot ajuta gospodăriile și IMM-urile să își îmbunătățească performanța energetică a propriilor clădiri sau să facă trecerea către vehicule cu emisii zero. Pentru a încuraja creditarea verde pentru persoanele fizice, Comisia va solicita Autorității Bancare Europene (ABE) un aviz cu privire la definirea și la posibilele instrumente de sprijin pentru împrumuturile și creditele ipotecare verzi destinate persoanelor fizice. În cadrul procesului de revizuire a Directivei privind creditele ipotecare, Comisia va analiza și modalitățile prin care poate sprijini integrarea creditelor ipotecare eficiente din punct de vedere energetic 30 .

Consultanții financiari reprezintă principalul punct de contact pentru investitorii individuali. Acești consultanți trebuie să fie calificați pentru a sprijini recurgerea la finanțarea durabilă. Comisia va încuraja o mai mare implicare a investitorilor individuali, urmărind îmbunătățirea nivelului de expertiză al consultanților financiari în materie de durabilitate, sub rezerva unei evaluări suplimentare. În plus, împreună cu OCDE și cu Rețeaua Internațională pentru Educație Financiară a acesteia, Comisia depune eforturi pentru a îmbunătăți alfabetizarea financiară a cetățenilor. Acestea vor publica cadre comune de competențe financiare pentru adulți și tineri, care să reflecte aptitudinile și cunoștințele de care au nevoie persoanele fizice pentru a-și asigura bunăstarea financiară și pentru un acces mai bun la finanțare durabilă. 

În economia UE, își desfășoară activitatea 23 de milioane de IMM-uri, care ar trebui să beneficieze de un acces mai larg la servicii de consiliere în materie de durabilitate, în funcție de nevoile lor specifice. Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste IMM-uri s-au confruntat cu dificultăți mai mari în atragerea finanțării de care au nevoie în cadrul eforturilor lor de tranziție. De multe ori, IMM-urile nu dispun de capacitățile și de gradul de conștientizare necesare pentru a valorifica oportunitățile oferite de instrumentele de finanțare durabilă 31 .

Comisia este pregătită să sprijine statele membre în eforturile lor de consolidare a capacităților și de oferire a consultanței tehnice privind modul în care IMM-urile pot prezenta informații în mod voluntar cu privire la riscurile și efectele în materie de durabilitate 32 . În acest scop și în conformitate cu propunerea de CSRD, Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) va pregăti un standard de raportare voluntară simplificată în materie de durabilitate, care va oferi IMM-urilor un instrument proporțional. În plus, programul InvestEU va oferi mecanisme de reducere a riscurilor, în timp ce pilonul IMM-urilor din cadrul Programului privind piața unică va oferi servicii de consiliere pentru IMM-uri prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene și al inițiativei comune privind clusterele 33 .

Valorificarea oportunităților oferite de tehnologiile digitale pentru o finanțare durabilă

Tehnologiile digitale pot oferi soluții esențiale pentru ca cetățenii, investitorii și IMM-urile să își realizeze tranziția către durabilitate. Comisia va permite și va încuraja soluții inovatoare care să ajute IMM-urile să utilizeze instrumente digitale de finanțare durabilă și să îi sprijine pe investitorii individuali să înțeleagă efectul produselor financiare asupra durabilității 34 . Inovațiile tehnologice, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia blockchain, tehnologia de lucru cu volume mari de date și internetul obiectelor, joacă un rol semnificativ în ceea ce privește finanțarea durabilă. Alte inițiative ale UE, cum ar fi includerea informațiilor legate de durabilitate în punctul unic de acces european (ESAP) și în Cadrul privind finanțarea deschisă, vor contribui la valorificarea acestui potențial.

Deși tehnologiile digitale sunt factori esențiali de facilitare a tranziției, există preocupări cu privire la impactul asupra mediului și la creșterea nevoilor energetice ale centrelor de date și ale tehnologiilor de tip registru distribuit, în special pentru criptoactive 35 . Comisia va evalua impactul tehnologiilor pentru finanțe digitale asupra durabilității. UE ar trebui să preia inițiativa pentru ca până în 2030 aceste infrastructuri să devină neutre din punct de vedere climatic și eficiente din punct de vedere energetic 36 . Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei instituie deja criteriile tehnice de examinare pentru centrele de date și pentru soluțiile digitale care contribuie în mod substanțial la obiectivele taxonomiei UE și ar trebui extins pentru a cuprinde mai multe activități care să vizeze dezvoltarea unor soluții digitale durabile și utilizarea de criptoactive durabile.

Asigurări: oferirea unei mai bune protecții împotriva riscurilor climatice și de mediu

Prin creșterea protecției oferite de polița de asigurare, sistemul financiar poate proteja mai bine economia și societatea împotriva anumitor riscuri legate de schimbările climatice și de dezastrele naturale. O ușoară creștere a protecției oferite de polița de asigurare poate reduce în mod semnificativ pentru contribuabili și guverne costul economic al dezastrelor cauzate de schimbările climatice. Strategia de adaptare la schimbările climatice 37 recent adoptată va crea condițiile propice pentru sprijinirea rezilienței societății la schimbările climatice și pentru reducerea riscurilor. Prin intermediul unui tablou de bord privind asigurările împotriva dezastrelor naturale, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) va evidenția eventualele decalaje ale acoperirii oferite de asigurare în statele membre 38 . În plus, Comisia va iniția un dialog privind reziliența la schimbările climatice, care se va purta între asigurători, reasigurători, autoritățile publice și alte părți interesate, pentru a face schimb de bune practici și pentru a identifica modalități de abordare a decalajului în materie de protecție climatică, fie prin recomandări, fie prin angajamente voluntare.

Sprijinirea investițiilor sociale credibile

Redresarea în urma pandemiei a evidențiat necesitatea unei tranziții echitabile care să sprijine atât lucrătorii afectați de activitățile economice aflate în tranziție, cât și comunitățile din care fac parte aceștia. Creșterea rapidă a emisiunilor de obligațiuni sociale arată că investitorii sunt din ce în ce mai interesați de oportunități de investiții care au rezultate sociale pozitive și care promovează drepturile omului. Această tendință încurajează instituțiile financiare să își intensifice colaborarea cu întreprinderile pentru a le ajuta să integreze drepturile omului și factorii sociali în strategiile și activitățile lor.

Cerințele referitoare la prezentarea de informații privind finanțarea durabilă pe care trebuie să le respecte participanții la piața financiară includ deja anumiți factori sociali, însă sunt necesare măsuri suplimentare. Până în decembrie 2022, Comisia va colabora cu autoritățile europene de supraveghere pentru a revizui standardele tehnice de reglementare din cadrul SFDR 39 , cu scopul de a clarifica indicatorii referitori la principalele efecte negative legate de schimbările climatice și de mediu, precum și principalele efecte negative în materie de aspecte sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a mitei. În plus, până la sfârșitul anului 2021, Comisia va publica un raport privind dispozițiile necesare pentru o taxonomie socială, astfel cum se prevede în Regulamentul privind taxonomia 40 .

În plus, Comisia va prezenta o propunere privind guvernanța corporativă sustenabilă pentru a se asigura că întreprinderile gestionează riscurile legate de durabilitate și beneficiază de oportunitățile care decurg din parcurgerea traiectoriei către durabilitate.

Înverzirea bugetelor și mecanisme de partajare a riscurilor

Deși nu pot finanța singure toate nevoile de investiții, fondurilor publice le revine un rol major în acest sens, alături de finanțarea privată.

Comisia consolidează în continuare integrarea în bugetul UE a aspectelor legate de schimbările climatice și de biodiversitate. Comisia utilizează deja instrumente de înverzire a bugetelor în cadrul ciclului bugetar anual al UE. În contextul punerii în aplicare a cadrului financiar multianual 2021-2027 și a acordului interinstituțional aferent cuprinzând angajamentele sale privind cheltuielile în domeniul schimbărilor climate și al biodiversității, această activitate va fi consolidată în continuare. Comisia se angajează să elaboreze metodologii de urmărire actualizate și consolidate atât cu privire la schimbările climatice, cât și cu privire la biodiversitate. Aceste metodologii de urmărire vor fi esențiale pentru a monitoriza alinierea la ambiția UE a cheltuielilor legate de schimbările climatice și de biodiversitate în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027.

De asemenea, Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a intensifica utilizarea instrumentelor de înverzire a bugetelor. Comisia a elaborat și un cadru de referință pentru înverzirea bugetelor și efectuează sondaje anuale cu privire la practicile existente în materie de înverzire a bugetelor aplicate în UE, cu scopul de a sprijini numeroasele state membre care doresc să își redirecționeze bugetul național către priorități verzi. Activitatea analitică 41 , sprijinul tehnic și formarea, precum și o conferință anuală promovează un proces de învățare reciprocă prin care se asigură că politicile și cheltuielile bugetare respectă angajamentele în materie de mediu.

Prin partajarea riscurilor între investitorii publici și privați, se pot aborda în mod eficace disfuncționalitățile pieței care împiedică finanțarea infrastructurii durabile și tranziția bazată pe inovare. Planul de investiții pentru o Europă durabilă, pilonul de investiții al Pactului verde european, își propune să mobilizeze în următorul deceniu investiții durabile în valoare de cel puțin 1 mie de miliarde EUR din partea actorilor publici și privați. Programul InvestEU va oferi Grupului BEI, băncilor naționale de promovare și altor instituții financiare capacitatea de asumare a riscurilor și sprijin pentru inițiativele de consiliere conexe. Comisia va organiza un summit anual inaugural privind investițiile durabile înainte de COP 26 pentru a evalua progresul înregistrat în cadrul inițiativelor UE incluse în Planul de investiții pentru o Europă durabilă.

III.Îmbunătățirea rezilienței sectorului financiar și a contribuției acestuia la durabilitate: perspectiva dublei semnificații

Pentru a se alinia la Pactul verde european, sectorul financiar în sine va trebui să fie mai rezilient la riscurile prezentate de schimbările climatice și de degradarea mediului și, de asemenea, va trebui să își îmbunătățească contribuția la durabilitate. Acest lucru presupune o abordare cuprinzătoare care constă în integrarea sistematică atât a riscurilor legate de durabilitate semnificative din punct de vedere financiar (manifestate din exterior spre centru sau „outside-in”), cât și a efectelor asupra durabilității (manifestate din centru spre exterior sau „inside-out”) în cadrul proceselor de luare a deciziilor financiare. Este esențial ca ambele unghiuri ale conceptului semnificației să fie integrate în mod corespunzător pentru ca sectorul financiar să contribuie în mod proactiv și pe deplin la reușita Pactului verde european.

Consolidarea rezilienței economice și financiare la riscurile legate de durabilitate

Riscurile legate de durabilitate sunt deja semnificative și vor avea efecte negative asupra stabilității financiare și asupra finanțării economiei reale 42 . Impactul fizic al schimbărilor climatice și declinul biodiversității generează riscuri care pot fi sistemice și care pot să nu fie vizibile la nivelul activelor individuale 43 . Riscurile ar putea decurge și dintr-o reacție dezordonată și bruscă față de tranziție. Prin urmare, este esențial să se înțeleagă natura și gradul acestor expuneri, precum și modul în care acestea interacționează între ele și evoluează în timp. Sunt necesare măsuri complementare prin care să se asigure o integrare coerentă a factorilor de durabilitate în procesul de evaluare și de gestionare a riscurilor în sectorul financiar.

Reflectarea riscurilor legate de durabilitate în standardele de raportare financiară și în contabilitate

Comisia sprijină ferm eforturile internaționale de integrare a considerentelor de durabilitate în operațiunile de raportare și în contabilitate și va urmări îndeplinirea celui mai înalt nivel de ambiție. Comisia va colabora cu Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) pentru a evalua dacă standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) integrează în mod adecvat riscurile legate de durabilitate. Întrucât valoarea investițiilor este determinată de standardele și practicile de raportare financiară, acestea reprezintă un element-cheie pentru integrarea riscurilor legate de durabilitate în procesul decizional pe piața financiară. În special, ar trebui să se evalueze modul în care riscurile relevante în materie de schimbări climatice și de mediu pot fi recunoscute și raportate în situațiile financiare în mod adecvat și în timp util.

Pentru a încuraja elaborarea de standarde pentru evaluarea capitalului natural în UE și la nivel mondial, Comisia își intensifică, de asemenea, colaborarea cu industria în ceea ce privește contabilitatea în materie de biodiversitate și de capital natural.

Îmbunătățirea transparenței ratingurilor de credit și a perspectivelor de credit

Agențiile de rating de credit joacă un rol important în cadrul sistemului financiar prin evaluarea riscului de credit al emitenților de instrumente financiare și nefinanciare 44 . Părțile interesate continuă să își exprime îngrijorarea față de lipsa de transparență a modului în care agențiile de rating de credit integrează factorii de durabilitate în metodologiile lor, având în vedere utilizarea pe scară largă a ratingurilor de credit. Sub rezerva unei evaluări suplimentare a eficacității măsurilor existente aplicate de către ESMA, Comisia va întreprinde măsuri de îmbunătățire a transparenței și de asigurare a includerii factorilor MSG relevanți în ratingurile de credit și în perspectivele de credit, asigurând totodată transparența metodologică.

Identificarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate de către bănci și asigurători

Capacitatea băncilor și a întreprinderilor de asigurări de a identifica și gestiona riscurile legate de durabilitate și de a absorbi pierderile financiare care decurg din acestea este esențială pentru stabilitatea financiară și reziliența economiei reale pe parcursul perioadei de tranziție. Deși entitățile și autoritățile de supraveghere din sectorul financiar depun eforturi pentru a include factorii climatici și de mediu în cadrul sistemelor de gestionare a riscurilor și în cadrul cerințelor prudențiale în materie de capital, progresele realizate nu sunt suficiente 45 .

-Comisia va propune modificări la cadrul prudențial aplicabil băncilor pentru a se asigura că factorii MSG sunt incluși în mod consecvent în sistemele de gestionare a riscurilor și în operațiunile de supraveghere 46 . Pentru a realiza acest lucru, în cadrele de gestionare a riscurilor vor fi stabilite cerințe clare pentru identificarea, măsurarea, gestionarea și monitorizarea riscurilor legate de durabilitate, inclusiv simulări de criză privind schimbările climatice pentru bănci. În completare și ca parte a evaluării anuale efectuate de către autoritățile de supraveghere, rolul autorităților de supraveghere în evaluarea acestor riscuri va fi clarificat și consolidat. În cele din urmă, Comisia va propune ca Autoritatea Bancară Europeană să își devanseze cu doi ani, pentru 2023, evaluarea continuă a tratamentului prudențial al expunerilor legate de active sau de activități asociate în mod substanțial cu obiective de mediu și/sau sociale.

-Comisia va integra în mod consecvent riscurile legate de durabilitate în sistemele de gestionare a riscurilor și în supravegherea asigurătorilor. Se vor propune modificări la Directiva Solvabilitate II 47 , inclusiv la analiza de scenarii privind schimbările climatice efectuată de asigurători. În mod similar cu abordarea adoptată în sectorul bancar, EIOPA va evalua diferențele de risc dintre expunerile durabile din punctul de vedere al mediului și/sau social și alte expuneri din asigurări.

Gestionarea riscurilor legate de durabilitate la nivel de sistem

Creșterea rezilienței sistemului financiar la șocuri presupune identificarea, măsurarea și gestionarea riscurilor la nivel de sistem 48 . Comisia își va consolida cooperarea cu autoritățile europene de supraveghere și cu Banca Centrală Europeană (BCE) cu scopul de a identifica, monitoriza și atenua toate riscurile sistemice legate de durabilitate care afectează stabilitatea financiară pe termen lung. În acest scop, vor fi intensificate eforturile de elaborare a unor metodologii și scenarii coerente și relevante pentru cuantificarea riscurilor legate de durabilitate și pentru efectuarea de simulări de criză privind reziliența sistemului financiar, care să vizeze sectoarele financiare relevante 49 . Comisia va mandata o simulare de criză mai bine direcționată a sistemului financiar în ceea ce privește pachetul „Pregătiți pentru 55”.

Instituțiile financiare sunt din ce în ce mai expuse la degradarea accelerată a ecosistemelor și la declinul biodiversității, la epuizarea resurselor naturale și la nivelurile de poluare a apei, aerului și solurilor. Pentru a avansa eforturile de măsurare a riscurilor financiare care decurg din declinul semnificativ al biodiversității și din degradarea ecosistemelor, Comisia va întocmi un raport privind măsurarea și prezența unor astfel de riscuri în UE. Raportul Comisiei va analiza, de asemenea, abordările și metodele de măsurare a acestor riscuri și va prezenta etapele următoare în acest domeniu. 

În cele din urmă, abordarea și gestionarea riscurilor sistemice presupune ca autoritățile de supraveghere macroprudențială să dispună de instrumente adecvate. Cu sprijinul autorităților europene de supraveghere (AES), al Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) și al BCE, Comisia va analiza dacă instrumentele macroprudențiale sunt în măsură să abordeze riscurile prezentate de schimbările climatice la adresa stabilității financiare, ca parte a viitoarei revizuiri a cadrului macroprudențial în sectorul bancar. Pe termen mediu, vor continua activitățile legate de extinderea domeniului de aplicare în sensul includerii sectoarelor nebancare și a riscurilor de mediu, pe baza consultanței acordate de autoritățile europene de supraveghere, CERS și BCE.

Accelerarea contribuției sectorului financiar la eforturile de tranziție

Dincolo de gestionarea riscurilor legate de durabilitate efectuată de către instituțiile financiare, reușita Pactului verde european depinde de contribuția tuturor partenerilor economici și de stimulentele acordate acestora în sensul îndeplinirii obiectivelor pe care le urmărim. În acest scop, instituțiile financiare trebuie să transpună obiectivele UE în materie de durabilitate în propriile strategii de finanțare pe termen lung, precum și în propriile procese decizionale. Acest lucru include o mai bună măsurare, monitorizare și prezentare periodică a informațiilor cu privire la progresele înregistrate.

Îmbunătățirea procesului de stabilire a obiectivelor pe bază de date științifice, a prezentării de informații și a monitorizării angajamentelor sectorului financiar

Instituțiile financiare trebuie să prezinte informații cu privire la propriile planuri de tranziție către durabilitate și de decarbonizare, inclusiv cu privire la obiectivele intermediare și pe termen lung și la modul în care intenționează să își reducă amprenta de mediu. O mai mare transparență în ceea ce privește obiectivele, indicatorii, definițiile și metodologiile va fi esențială pentru monitorizarea eficacității acțiunilor în timp. Propunerea de CSRD va impune marilor întreprinderi din UE și întreprinderilor cotate la bursă, inclusiv băncilor, asigurătorilor și investitorilor, să prezinte informații cu privire la obiectivele în materie de durabilitate și la progresele înregistrate în îndeplinirea acestora. În plus, pornind de la standardul tehnic de reglementare din cadrul SFDR, Comisia va consolida informațiile prezentate cu privire la acțiunea de decarbonizare și la eficacitatea acestei acțiuni la nivelul participanților la piața financiară, pentru toate produsele de investiții.

În acest sens, angajamentele voluntare luate de instituțiile financiare la nivel mondial în sensul adoptării de obiective strategice bazate pe date științifice în materie de schimbări climatice și de durabilitate sunt, de asemenea, lăudabile ca un prim pas. Până la o eventuală măsură de politică suplimentară în acest domeniu, Comisia va examina gradul în care existența mai multor orientări ar putea face ca astfel de angajamente voluntare să fie credibile și va monitoriza progresul înregistrat în timp în întreaga UE. În acest stadiu, instituțiile financiare ar putea utiliza taxonomia UE și alte instrumente de finanțare durabilă pentru a progresa în direcția realizării planurilor lor la nivel de entitate și de portofoliu.

Clarificarea obligațiilor fiduciare și a normelor de gestionare ale investitorilor pentru a reflecta contribuția sectorului financiar la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european

Alinierea fluxurilor financiare la obiectivele Pactului verde european necesită o examinare suplimentară a efectelor asupra durabilității în cadrul proceselor decizionale ale investitorilor în materie de strategii și de investiții. La 21 aprilie 2021, Comisia a publicat șase act delegate de modificare, care impun întreprinderilor financiare, cum ar fi consultanții, administratorii de active și asigurătorii, să includă riscurile legate de durabilitate semnificative din punct de vedere financiar în procedurile lor și să ia în considerare preferințele în materie de durabilitate ale clienților lor 50 . Acest lucru va trebui să fie completat cu o acțiune suplimentară pentru cele 125 000 de fonduri de pensii din UE care gestionează sisteme colective în numele a aproximativ 75 de milioane de europeni 51 . Pentru consolidarea contribuției la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, este esențial ca obligațiile fiduciare ale investitorilor și ale fondurilor de pensii față de membrii și beneficiarii lor să reflecte, ca parte a proceselor decizionale în materie de investiții, și riscurile MSG care se manifestă din centru spre exterior sau „inside-out”.

-Comisia va solicita EIOPA să evalueze eventuala necesitate de a extinde conceptul de „interes superior pe termen lung al membrilor și al beneficiarilor” și de a introduce obligativitatea luării în considerare a efectelor asupra durabilității în cadrul investițional pentru pensii. Obiectivul ar fi să se asigure că acest cadru reflectă mai bine preferințele membrilor și beneficiarilor în materie de durabilitate, precum și obiectivele sociale și de mediu mai ample. În colaborare cu autoritățile europene de supraveghere, Comisia va avea în vedere și va evalua măsuri suplimentare care să permită tuturor participanților și consultanților relevanți care acționează pe piața financiară să țină seama de efectele pozitive și negative asupra durabilității care decurg din deciziile lor de investiții și din produsele pentru care oferă consultanță în mod sistematic.

-Comisia va revizui cadrele relevante referitoare la activitățile de gestionare și de implicare la nivelul investitorilor. În special, Comisia va analiza modul în care Directiva privind drepturile acționarilor II 52 poate reflecta mai bine obiectivele UE în materie de durabilitate și se poate alinia la bunele practici mondiale în materie de orientări privind gestionarea.

Îmbunătățirea disponibilității, integrității și transparenței cercetării de piață și a ratingurilor MSG

Pentru a-și realiza eforturile de tranziție, instituțiile financiare vor avea nevoie de o gamă largă de informații pentru a identifica riscurile, oportunitățile și efectele în materie de durabilitate la nivelul întreprinderilor în care s-a investit și al clienților. În acest scop, propunerea CSRD va impune întreprinderilor mari din UE cotate la bursă să prezinte date relevante, comparabile și prospective privind durabilitatea pentru întregul lanț valoric financiar 53 . În plus, viitoarea propunere privind punctul unic de acces european va crea un mecanism la nivelul UE care va oferi baze de date ușor accesibile, comparabile și utilizabile digital privind cerințele de raportare publică aplicabile întreprinderilor, inclusiv a informațiilor privind durabilitatea. 

Sub rezerva unei consultări publice și a unei evaluări a impactului, Comisia va lua măsuri pentru a îmbunătăți fiabilitatea, comparabilitatea și transparența ratingurilor MSG. Ratingurile MSG au un impact din ce în ce mai important asupra funcționării piețelor de capital și asupra încrederii investitorilor în produsele durabile. O astfel de acțiune se va baza pe studiul Comisiei publicat în ianuarie 2021, prin care a fost identificată o lipsă de transparență în ceea ce privește operațiunile furnizorilor de ratinguri MSG, un nivel redus de comparabilitate între ratingurile MSG și potențialele conflicte de interese 54 . Cererea tot mai mare de investiții durabile evidențiază, de asemenea, necesitatea unei cercetări obiective și fiabile cu privire la MSG, bazată pe metodologii transparente și comparabile.

Abordarea problemei dezinformării ecologice

UE a luat măsuri importante pentru a aborda problema dezinformării ecologice pe piața financiară. Tentativele de dezinformare ecologică pot genera riscuri reputaționale pentru actorii implicați și pot determina pierderea încrederii în produsele financiare durabile și în sistemul financiar. Pentru a preveni dezinformarea ecologică, UE a introdus cerințe referitoare la prezentarea de informații la nivelul întreprinderilor și al investitorilor și a creat instrumente de sporire a transparenței și de sprijinire a investitorilor finali în identificarea de oportunități de investiții credibile 55 . Cu toate acestea, eficacitatea politicilor de finanțare durabilă depinde și de un nivel adecvat de punere în aplicare în întreaga UE. Autorităților de supraveghere le revine un rol esențial în monitorizarea respectării regulamentului privind finanțarea durabilă și în utilizarea deplină a mandatelor și competențelor care le sunt conferite prin lege pentru a se asigura că investitorii și consumatorii sunt protejați împotriva cerințelor de durabilitate nefondate.

Cu sprijinul autorităților europene de supraveghere, Comisia va evalua dacă competențele, capacitățile și obligațiile de supraveghere sunt adecvate scopului urmărit. Pe baza acestei evaluări și a monitorizării de către autoritățile europene de supraveghere a riscurilor de dezinformare ecologică, Comisia va avea în vedere măsuri pentru a asigura un nivel suficient și coerent de punere în aplicare și de supraveghere pentru a aborda problema dezinformării ecologice.

Monitorizarea unei tranziții ordonate a sistemului financiar al UE

Îndeplinirea obiectivelor UE în domeniul climei va necesita acțiuni de colaborare între statele membre, autoritățile de supraveghere financiară și autoritățile publice relevante, pentru a monitoriza progresul procesului de tranziție. Comisia, în colaborare cu Platforma privind finanțarea durabilă, va elabora un cadru de monitorizare robust pentru măsurarea fluxurilor de capital direcționate către investiții durabile. Comisia va sprijini statele membre în evaluarea decalajului în materie de investiții și în măsurare progresului înregistrat de sectorul financiar în vederea atingerii obiectivelor noastre în materie de climă și de mediu 56 .

Autoritățile europene de supraveghere pot juca un rol important în contribuirea la integrarea coerentă a perspectivei dublei semnificații la nivelul întregului sistem financiar. Comisia va consolida cooperarea între toate autoritățile publice relevante, inclusiv autoritățile de supraveghere, pentru a contribui la definirea unor obiective intermediare pentru sectorul financiar, pentru a înțelege mai bine dacă progresul înregistrat este suficient și, astfel, pentru a deschide calea către inițierea unei măsuri de politică mai colaborative de către toate autoritățile publice relevante.

În cele din urmă, Comisia va institui un forum de cercetare privind finanțarea durabilă menit să consolideze rolul științei și să încurajeze schimbul de cunoștințe privind finanțarea durabilă între mediul academic și industrie. Acest forum ar urma să se ocupe de sporirea gradului de conștientizare privind utilizarea cercetării în domeniul finanțării durabile și de încurajarea schimbului de cunoștințe între cercetători și comunitatea financiară.

IV.Promovarea ambiției la nivel mondial

Provocările mondiale impun o acțiune la nivel mondial. Cu toate acestea, diferitele jurisdicții au puncte de plecare, niveluri de ambiție și obiective diferite. Forumurile și rețelele internaționale coordonează într-o măsură din ce în ce mai mare inițiative de finanțare durabilă pentru a valorifica pe deplin potențialul mondial al finanțării durabile 57 . Pe baza realizărilor sale interne, UE s-a impus ca lider al finanțării durabile la nivel internațional și contribuie în mod activ la efortul mondial. Această poziție de lider poate reprezenta o sursă de inspirație pentru alte jurisdicții din întreaga lume și poate genera oportunități de afaceri pentru sectorul financiar al UE la nivel mondial. Actorii din UE sunt cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi și au devenit investitori principali în domeniul investițiilor durabile. Piețele verzi dinamice contribuie la consolidarea rolului internațional al monedei euro și fac din UE principalul centru mondial de finanțare durabilă.

Comisia consideră că este nevoie de o arhitectură internațională ambițioasă și robustă a finanțării durabile, care să adopte conceptul dublei semnificații și să sprijine țările partenere ale UE. Această arhitectură trebuie să cuprindă o guvernanță internațională robustă, un cadru de reglementare solid și un cadru de monitorizare. Ca un prim pas, Comisia sugerează Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) să își extindă mandatul în sensul de a include contribuția sistemului financiar la obiectivele în materie de climă și de mediu stabilite la nivel mondial.

Comisia invită toți partenerii internaționali să își consolideze cooperarea privind finanțarea durabilă la nivel bilateral și multilateral, în special să promoveze convergența abordărilor și să furnizeze sectorului privat instrumente și indicatori utilizabili, cum ar fi taxonomiile 58 . În special, ca parte a foii de parcurs a Grupului de lucru pentru finanțarea durabilă instituit de G20 (SFWG), Comisia subliniază importanța de a acționa în sensul alinierii fluxurilor financiare la obiectivele de durabilitate.

Promovarea unui consens ambițios în forumurile internaționale

UE va pleda în fata forumurilor internaționale și a organismelor de standardizare, cum ar fi Fundația IFRS, în vederea elaborării unor standarde și principii ambițioase în materie de prezentare de informații, bazându-se, după caz, pe recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă și pe alte inițiative internaționale 59 . Standardele internaționale cu privire la prezentarea de informații se pot suprapune, pot fi lipsite de consecvență și pot varia în ceea ce privește ambiția. Comisia salută eforturile de stabilire a unui standard de raportare de referință la nivel mondial în materie de durabilitate și pledează pentru standarde de raportare cuprinzătoare în materie de durabilitate care să abordeze toate aspectele legate de durabilitate și să reflecte perspectiva dublei semnificații, în conformitate cu propunerea de CSRD.

UE va continua să coopereze cu partenerii săi în cadrul forumurilor internaționale pentru a conveni asupra unor obiective și principii comune pentru taxonomii și, în viitor, pentru a spori comparabilitatea și coerența indicatorilor și pragurilor taxonomiilor. UE se implică în mod activ în activitățile derulate de G20 și de Platforma internațională pentru finanțarea durabilă pentru a evita abordările fragmentate, care ar conduce la creșterea costurilor aferente tranzacțiilor, la insuficiența fluxurilor de capital transfrontaliere și la împiedicarea inovării financiare.

Eforturile depuse la nivel mondial sunt esențiale pentru combaterea implicațiilor provocate de riscurile în materie de climă și de mediu asupra stabilității financiare. UE invită CSF să abordeze aspecte mai ample legate de durabilitate și să țină cont de faptul că activitățile instituțiilor financiare au impact asupra climei și a mediului și, prin urmare, contribuie la riscurile pe care își propun să le măsoare. În cele din urmă, UE sprijină în mod activ activitatea Grupului operativ pentru riscuri financiare legate de climă din cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, pentru a identifica și a aborda potențialele deficiențe din cadrul stabilit la Basel, precum și activitatea derulată de Asociația internațională a organismelor de supraveghere a asigurărilor, pentru integrarea riscurilor legate de climă în supravegherea asigurărilor.

Avansarea și aprofundarea activității Platformei internaționale pentru finanțarea durabilă (IPSF)

Pentru a încuraja cooperarea internațională, Comisia Europeană și alte șapte jurisdicții au lansat Platforma internațională pentru finanțarea durabilă (IPSF) în octombrie 2019 60 . IPSF promovează piețe integrate pentru finanțarea durabilă și activități privind instrumente și indicatori utilizabili 61 . În prezent, platforma are 17 membri și este recunoscută ca o inițiativă internațională esențială pentru finanțarea durabilă 62 .

IPSF va prezenta un raport al activității sale cu privire la o „taxonomie comună” bazată pe noile taxonomii elaborate de membrii săi și cu privire la prezentarea de informații în materie de durabilitate. Comisia va promova conceptul dublei semnificații în cadrul IPSF. În plus, va propune intensificarea schimbului de cunoștințe cu privire la domeniile esențiale ale finanțării durabile, cum ar fi sinergiile dintre finanțarea pentru schimbările climatice și biodiversitate și tranziția sistemului financiar către obiective comune în materie de durabilitate. Comisia va sprijini, de asemenea, creșterea numărului de membri ai IPSF și consolidarea structurii de guvernanță și va propune un nou plan de lucru până în toamna anului 2021. IPSF este recunoscută și ca partener în materie de cunoaștere al SFWG reinstituit în cadrul G20 și ca factor-cheie al activității de aliniere a investițiilor la obiectivele de durabilitate.

Sprijinirea țărilor cu venituri reduse și medii pentru o mai bună accesare a finanțării durabile

Comisia va elabora o strategie cuprinzătoare care să contribuie la creșterea finanțării durabile în țările partenere ale UE. Țările cu venituri reduse și medii se confruntă cu o nevoie masivă de investiții pentru a-și finanța dezvoltarea durabilă 63 . Accelerarea direcționării fluxurilor financiare private către țările noastre partenere va fi esențială pentru îndeplinirea colectivă a agendei noastre mondiale în materie de durabilitate. Totuși, acest lucru va necesita sprijin specific. Comisia va sprijini eforturile de extindere a instrumentelor financiare legate de durabilitate în țările noastre partenere și va contribui la o mai bună reconstrucție la nivel mondial, în special prin intermediul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală” (NDICI) și al Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA).

Concluzie – Punerea în aplicare și calea de urmat

Pe baza planului de acțiune din 2018 privind finanțarea durabilă, Comisia a întreprins măsuri fără precedent pentru a pune bazele finanțării durabile. Acest cadru ambițios trebuie să fie finalizat și consolidat astfel încât să putem răspunde nevoilor masive de investiții din perioada de tranziție, să ne asigurăm că tranziția este echitabilă și să ne adaptăm la contextul mondial. Această strategie abordează provocările mai sus menționate și asigură un cadru funcțional și coerent.

Această strategie stabilește modul în care obiectivele Pactului verde european sunt transpuse în cadrul întregului sistem financiar și asigură faptul că actorii din toate sectoarele economiei sunt în măsură să își finanțeze tranziția indiferent de punctul lor de plecare. Aceste politici vin în completarea modificărilor critice aduse politicilor în materie de climă și de mediu, astfel cum au fost prevăzute în Pactul verde european. Strategia se bazează pe colaborarea Comisiei și pe parteneriatele dintre Comisie și inițiativele externe publice și private pentru a promova poziția de lider a sectorului financiar în materie de îndeplinire a obiectivelor de durabilitate ale UE. Comisia va prezenta un raport cu privire la punerea în aplicare a acestei strategii până la sfârșitul anului 2023 și va sprijini în mod activ statele membre în eforturile lor.

Comisia invită toate părțile interesate relevante, de la băncile centrale și autoritățile de supraveghere până la statele membre, cetățenii, autoritățile locale și întreprinderile financiare și nefinanciare, să ia măsuri în domeniile lor de competență și să maximizeze impactul acestei strategii.

(1)

 Agenda UE privind finanțarea durabilă contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în special a obiectivului 10.5: „Îmbunătățirea reglementării și monitorizării piețelor și instituțiilor financiare globale și consolidarea punerii în aplicare a acestor reglementări”.

(2)

 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final, 11.12.2019.

(3)

A se vedea Comunicarea intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor”, SWD/2020/176 final, 17.9.2020. În plus, există o nevoie semnificativă de investiții pentru a garanta recalificarea și perfecționarea și pentru a sprijini tranzițiile pe piața muncii în vederea realizării obiectivelor în materie de energie și de climă. A se vedea, de exemplu, analiza cuprinsă în raportul „Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa în 2020” (ESDE).

(4)

„Finanțarea durabilă” se referă, în general, la luarea în calcul în mod corespunzător a considerentelor sociale și de mediu în procesul de luare a deciziilor de investiții, ceea ce antrenează investiții sporite în activități durabile și pe termen mai lung.

(5)

A se vedea site-ul web al Next Generation EU.

(6)

Grupul Băncii Europene de Investiții, Foaia de parcurs a băncii europene pentru climă pentru perioada 2021-2025, noiembrie 2020, disponibilă aici .

(7)

Există dovezi care arată că piețele de capital, cum ar fi piața obligațiunilor verzi sau piața de titluri de capital, acționează cu eficacitate în sensul accelerării finanțării procesului de tranziție. A se vedea, de exemplu, Ralph De Haas și Alexander Popov, lucrarea „Finance and decarbonisation: why equity markets do it better” (Finanțele și decarbonizarea. De ce piețele de titluri de capital se descurcă mai bine), publicația Research Bulletin nr. 64, 27.11.2019, disponibilă aici .

(8)

 Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile”, COM(2018) 97 final, 8.3.2018.

(9)

A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește strategia, SWD(180) final, 6.7.2021, care conține detaliile privind punerea în aplicare a planului de acțiune din 2018 privind finanțarea creșterii durabile.

(10)

 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020).

(11)

Utilizarea instrumentelor de marketing pentru a prezenta produsele, activitățile sau politicile unei organizații ca fiind ecologice când de fapt nu sunt.

(12)

Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a informațiilor care trebuie prezentate de către întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE privind activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, precum și prin precizarea metodologiei de respectare a acestei obligații de informare (adoptat la 6 iulie 2021, urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial).

(13)

Propunere de directivă de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, COM(2021) 189 final, 21.4.2021.

(14)

Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(15)

 A se vedea nota de subsol nr. 10.

(16)

Până la ajungerea la un acord cu privire la CSRD, această obligație vizează întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare (Directiva 2014/95 din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari).

(17)

Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1); Regulamentul delegat (UE) 2017/2359 al Comisiei din 21 septembrie 2017 de completare a Directivei (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de informare și normele de conduită profesională aplicabile distribuției de produse de investiții bazate pe asigurări (JO L 341, 20.12.2017, p. 8).

(18)

 Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (JO L 317, 9.12.2019, p. 17). Informații suplimentare sunt disponibile aici .

(19)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind obligațiunile verzi europene, COM(2021) 391 final, 6.7.2021.

(20)

 Mai multe detalii cu privire la chestionar și rezumatul răspunsurilor la această consultare a părților interesate sunt disponibile aici .

(21)

Mai multe informații sunt disponibile aici .

(22)

Comisia va prezenta în curând un pachet „Pregătiți pentru 55”, al cărui scop este acela de a actualiza legislația UE în materie de climă și energie pentru 2030 pentru a reflecta obiectivul privind reducerea cu 55 % a emisiilor nete, astfel cum a fost stabilit de UE pentru 2030.

(23)

 A se vedea Platforma privind finanțarea durabilă, „Raport privind finanțarea tranziției”, martie 2021, disponibil aici . În Raportul privind finanțarea tranziției, experții platformei au furnizat primele recomandări privind modul de încurajare a finanțării tranziției la nivelul întregii economii.

(24)

 Această propunere ar viza definirea calendarelor și a etapelor intermediare pentru activitățile economice respective, inclusiv pentru investițiile existente, care contribuie la procesul de tranziție într-un mod coerent cu Pactul verde european, și ar urmări subsecvent concluziile Consiliului European din 11-12 decembrie 2020, care recunosc rolul tehnologiilor de tranziție, cum ar fi cele bazate pe gaze naturale.

(25)

Raport obligatoriu în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia.

(26)

Acest proces se bazează pe raportul tehnico-științific independent publicat în martie 2021 de Centrul Comun de Cercetare, serviciul pentru știință și cunoaștere al Comisiei Europene, precum și pe rapoartele grupului de experți instituit în temeiul articolului 31 din Tratatul privind Euratom și ale Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente (SCHEER); mai multe informații pot fi consultate pe site-ul web al Comisiei.

(27)

La articolul 9 din Regulamentul privind taxonomia UE, sunt definite următoarele șase obiective de mediu: (a) atenuarea schimbărilor climatice, (b) adaptarea la schimbările climatice, (c) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, (d) tranziția către o economie circulară, (e) prevenirea și controlul poluării și (f) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

(28)

Asociația Internațională a Pieței de Capital definește obligațiunile legate de durabilitate ca fiind „orice instrument de tip obligațiune cu privire la care caracteristicile financiare și/sau structurale pot varia în funcție de realizarea de către emitent a unor obiective predefinite în materie de durabilitate/MSG”. Această abordare contrastează cu abordarea bazată pe „utilizarea veniturilor”.

(29)

Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).

(30)

Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 60, 28.2.2014, p. 34).

(31)

 Grupul de experți tehnici al părților interesate din domeniul IMM-urilor înființat de Comisie (TESG) subliniază necesitatea de a colabora cu întreprinderile mici, de a le sprijini în respectarea cerințelor referitoare la raportarea informațiilor privind durabilitatea și de a le spori vizibilitatea față de investitori, garantând în același timp proporționalitatea eforturilor lor în materie de prezentare de informații.

(32)

Comisia va oferi acest sprijin prin intermediul instrumentului său de sprijin tehnic în temeiul Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021).

(33)

A se vedea site-ul web dedicat al InvestEU și cel al Rețelei întreprinderilor europene . De asemenea, Comisia a lansat mai multe inițiative menite să reducă riscurile investițiilor specifice, de exemplu proiectul de reducere a riscurilor derulat împreună cu Grupul Instituțiilor Financiare pentru Eficiență Energetică în cazul proiectelor care vizează eficiența energetică.

(34)

Alegerile privind dezvoltarea tehnologiei informației și achizițiile în acest domeniu vor face obiectul unei aprobări prealabile în Comitetul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică al Comisiei Europene.

(35)

 Observatorul și forumul UE privind tehnologia blockchain intenționează să publice, până la jumătatea anului 2021, un studiu privind consumul de energie al diferitelor mecanisme blockchain.

(36)

Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, COM(2021) 118 final, 9.3.2021.

(37)

 Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”, COM(2021) 82 final, 24.2.2021.

(38)

 Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Tablou de bord pilot privind decalajul în materie de protecție oferită de asigurare împotriva catastrofelor naturale, decembrie 2020. Pentru mai mult informații, a se vedea aici .

(39)

A se vedea raportul final , inclusiv proiectul de standarde tehnice de reglementare (STR), cu privire la conținutul, metodologiile și informații care trebuie să fie prezentate în temeiul Regulamentului UE cu privire la informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (SFDR).

(40)

 Platforma privind finanțarea durabilă va oferi consultanță cu privire la extinderea cadrului taxonomiei UE pentru a include o taxonomie socială, în octombrie 2021, luând în considerare atât obiectivele sociale, cât și aspectele legate de guvernanță.

(41)

„Practici de înverzire a bugetelor în UE: o primă revizuire”, document de reflecție ECFIN nr. 140, 21 mai 2021, disponibil aici .

(42)

A se vedea publicațiile Rețelei băncilor centrale și autorităților de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS).

(43)

Schimbările climatice și declinul biodiversității sunt, de asemenea, interconectate – a se vedea „Raportul grupului de lucru pentru biodiversitate și schimbări climatice”, publicat de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) și Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), 10.6.2021, disponibil aici .

(44)

 În avizele și în metodologiile pe care le emit, agențiile de rating de credit includ factorii MSG pe care îi consideră importanți pentru bonitatea instrumentelor financiare sau a întreprinderilor. Ratingurile de credit sau perspectivele de credit reprezintă avize privind evoluția probabilă a unui rating de credit pe termen scurt, mediu sau atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și nu urmăresc să ofere o evaluare holistică a impactului MSG.

(45)

 BlackRock și Financial Markets Advisory (FMA), studiu intermediar privind „Elaborarea de instrumente și mecanisme pentru integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (MSG) în cadrul prudențial bancar al UE și în cadrul strategiilor de afaceri și al politicilor de investiții ale băncilor”, decembrie 2020, disponibil aici . În plus, „băncile însele consideră că 90 % dintre practicile raportate sunt doar parțial sau deloc aliniate la așteptările BCE în materie de supraveghere cu privire la riscurile legate de schimbările climatice și de mediu”; Discurs programatic susținut de Frank Elderson, membru al Comitetului Executiv al BCE cu ocazia conferinței comune BCE-BERD cu tema „Supravegherea riscurilor emergente legate de schimbările climatice și implicațiile asupra instituțiilor financiare”, 16 iunie 2021.

(46)

Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și Directiva privind cerințele de capital (CRD), respectiv Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013).

(47)

 Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II).

(48)

A se vedea raportul echipei de proiect BCE/CERS privind monitorizarea riscurilor legate de schimbările climatice, „Riscuri legate de schimbările climatice și stabilitatea financiară” , 2021.

(49)

Autoritățile de supraveghere au inițiat procesul de elaborare a unor cadre pentru simulări de criză în domeniul schimbărilor climatice. De exemplu, BCE efectuează o simulare de criză privind schimbările climatice la nivelul întregii economii pentru a evalua expunerea băncilor din zona euro la viitoarele riscuri climatice, prin analizarea rezilienței contrapărților băncilor în diferite scenarii climatice.

(50)

A se vedea lista actelor delegate de modificare, disponibilă aici .

(51)

Prin obligațiile fiduciare se asigură că cei care gestionează banii altor persoane acționează în interesul beneficiarilor lor, mai degrabă decât în interesul propriu. Deciziile luate de fiduciari se răsfrâng în cascadă în avalul lanțului investițional, afectând procesele decizionale, practicile în materie de proprietate și, în cele din urmă, modul în care sunt gestionate întreprinderile.

(52)

Directiva (UE) 2017/828 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor (JO L 132, 20.5.2017).

(53)

Toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate din UE, cu excepția microîntreprinderilor, ar urma să facă obiectul cerințelor de raportare menționate.

(54)

 Comisia Europeană și Environmental Resources Management (ERM), „Studiu privind ratingurile, datele și cercetările legate de durabilitate”, 6.1.2021, disponibil aici .

(55)

Cerințele referitoare la prezentarea de informații stabilite în temeiul Regulamentului privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă (SFDR), Regulamentul privind taxonomia UE și cerințele de raportare privind durabilitatea stabilite în temeiul Directivei privind raportarea nefinanciară (NFRD), completate prospectiv de propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, în prezent examinată de către colegiuitorii UE.

(56)

A se vedea, de exemplu, „Tabloul de bord privind extinderea finanțării verzi”, publicat de Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) în martie 2021, care a elaborat un set de indicatori care permit urmărirea gradului de progres înregistrat către înverzirea sistemului financiar.

(57)

Cum ar fi G20 și G7, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS), Coaliția miniștrilor de finanțe pentru politici climatice.

(58)

Declarația summitului UE-SUA, intitulată „Către un parteneriat transatlantic reînnoit”, 15.6.2021, punctul 10.

(59)

Membrii Alianței inițiativelor internaționale de raportare privind durabilitatea, inclusiv Inițiativa de Raportare Globală și Value Reporting Foundation.

(60)

A se vedea toate detaliile privind IPSF, obiectivele sale, componența și planul său de lucru în SWD(2021) 180 final, 6.7.2021.

(61)

În toamna anului 2021, IPSF va furniza (i) un raport privind taxonomia comună, care stabilește elementele comune dintre taxonomiile existente elaborate de autoritățile publice, (ii) un raport privind prezentarea de informații legate de durabilitate, care ar trebui să ofere o comparație cuprinzătoare și holistică a cerințelor referitoare la prezentarea de informații aplicabile întreprinderilor, administratorilor de active și investitorilor instituționali și (iii) raportul său anual.

(62)

Membrii reprezintă 55 % din emisiile de gaze cu efect de seră, 50 % din populație la nivel mondial și 55 % din PIB-ul mondial; mai multe informații despre componența IPSF sunt disponibile aici .

(63)

Conform estimărilor OCDE, în 2020, deficitul anual de finanțare de 2,1 mii de miliarde EUR din țările în curs de dezvoltare a crescut enorm din cauza pandemiei de COVID-19, ajungând la 3,6 mii de miliarde EUR [Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, „Global Outlook on Financing for Sustainable Development 2021” (Perspectivă mondială asupra finanțării dezvoltării durabile în 2021)], 2020, disponibilă aici ).

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 6.7.2021

COM(2021) 390 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă

{SWD(2021) 180 final}

Detalierea acțiunilor și glosar

Glosar

(1)

Respectând calea de urmat descrisă în Comunicarea „Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european”, COM(2021) 188 final, 21.4.2021.

(2)

Comisia va oferi acest sprijin prin intermediul instrumentului său de sprijin tehnic în temeiul Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021).

(3)

Comisia va oferi acest sprijin prin intermediul instrumentului său de sprijin tehnic în temeiul Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021).

(4)

A se vedea aici .

(5)

Creditele la export sunt instrumente financiare susținute de guvern și furnizate de agențiile naționale de creditare a exportului (ECA). A se vedea documentul intitulat „Revizuirea politicii comerciale” .

(6)

 Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, declarație publică intitulată „Informare privind cooperarea acționarilor și acțiunea concertată în temeiul Directivei privind ofertele publice de cumpărare”, ESMA/2014/677-REV, 8.1.2019, disponibilă  aici .