Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european

[COM(2021) 188 final]

(2021/C 517/11)

Raportor:

Stefan BACK

Sesizare	Comisia Europeană, 31.5.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	8.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	22.9.2021
Sesiunea plenară nr.	563
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	191/1/10

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută pachetul legislativ privind finanțarea durabilă și subliniază potențialul rol-cheie al Regulamentului delegat al Comisiei (denumit în continuare „regulamentul delegat) (1) în crearea unui cadru clar, coerent și cuprinzător pentru evidențierea dezvoltării ambițioase a unei economii mai verzi fără efecte de blocare, cu criterii tehnice care să definească în mod clar investițiile verzi apte să contribuie în mod direct la obiectivele UE din domeniul climei și cu privire la care practicile sectoarelor de afaceri vizate și ale sectorului financiar să poată fi aliniate.

1.2.

CESE subliniază caracterul urgent al unor măsuri eficiente pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a reduce emisiile, astfel cum sunt prevăzute în Legea europeană a climei și în lumina celui de-al șaselea raport (2) al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Tocmai din acest motiv, este esențial să se recurgă la instrumente eficiente, ușor de aplicat, inovatoare și productive, în scopul de a obține rezultate rapide și vizibile. Evaluarea regulamentului delegat ar trebui realizată în acest spirit.

1.3.

CESE recunoaște rolul esențial al regulamentului delegat în asigurarea transparenței prin intermediul unor criterii clare în ceea ce privește investițiile durabile, pentru a-i sprijini pe cei care doresc să investească în astfel de proiecte și, prin urmare, pentru a preveni dezinformarea ecologică, dar și pentru a crește nivelul de sensibilizare cu privire la proiectele durabile și a atrage investiții în acestea. Ca atare, regulamentul poate crea condiții de concurență echitabile și transparente pentru finanțarea verde în UE.

1.4.

O definiție clară și precisă a criteriilor tehnice stabilite în regulamentul delegat, care să corespundă obiectivului unei economii cu emisii scăzute de carbon în Europa este, prin urmare cerința prealabilă fundamentală pentru ca angajamentul să fie rezonabil, realist și acceptabil, fără să existe riscul dezinformării ecologice. Având în vedere rolul central al regulamentului delegat în ce privește credibilitatea taxonomiei – care este esențială pentru succesul acestui sistem în principal voluntar – obținerea acestui angajament este o provocare majoră.

1.5.

CESE consideră, prin urmare, că activitățile economice și proiectele definite drept „durabile” în regulamentul delegat trebuie să fie atractive pentru investitorii din economia reală, și presupune că investitorii se vor aștepta ca un proiect durabil să fie realist, realizabil, profitabil la un nivel rezonabil și previzibil pentru actorii de pe piață. Cu alte cuvinte, ele trebuie să fie atrăgătoare fără a genera un risc de dezinformare ecologică.

1.6.

În general, un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește măsurile de atenuare a schimbărilor climatice sau cerințele extinse de informare cu proiecții viitoare pe termen lung în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice pot părea o provocare prea complexă sau prea costisitoare, în special pentru IMM-urile dintr-o economie de piață. Acest lucru a ridicat, de asemenea, problema recunoașterii pe scară mai largă a soluțiilor de tranziție ca reprezentând o modalitate ecologică de a asigura o tranziție lină. Cu toate acestea, este imperativ să se prevină efectele de blocare.

1.7.

CESE ia notă de preocupările actorilor din economia reală cu privire la efectele negative ale regulamentului delegat asupra posibilităților și a costurilor de finanțare. Prin urmare, Comitetul subliniază importanța unei monitorizări adecvate din partea autorităților de supraveghere, pentru a preveni efectele de denaturare exercitate asupra piețelor financiare, în special având în vedere extinderea domeniului de aplicare al criteriilor taxonomiei pentru a include, de exemplu, prezentarea de informații nefinanciare și propunerea de standard UE privind obligațiunile verzi.

1.8.

De asemenea, CESE dorește să sublinieze riscul unor costuri excesive legate de punerea în aplicare a criteriilor taxonomiei, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul delegat. Din acest motiv, CESE subliniază necesitatea de a dezvolta o asigurare ecologică pentru IMM-uri, pentru a reduce acest risc legat de costuri.

1.9.

Regulamentul delegat stabilește standarde de mediu care, deseori, sunt mai ambițioase decât cele ale legislației sectoriale a UE. Dată fiind nevoia de claritate și atractivitate menționată anterior, aceasta poate conduce la o situație confuză, inclusiv la probleme de finanțare pentru actorii care respectă cele mai ridicate standarde de mediu în temeiul legislației sectoriale a UE. CESE este de acord că este nevoie de un nivel ridicat de ambiție, dar ar recomanda totuși, din motive practice, și pentru a se evita orice confuzie, ca taxonomiei să i se aplice standardele de mediu cele mai ridicate prevăzute în legislația de nivelul 1 a UE. În plus, regulamentul delegat (un act de nivelul 2) pare să conțină o serie de dispoziții care sunt incoerente, neclare și nu sunt evaluate pe deplin. Acest lucru, coroborat cu observațiile formulate mai sus, în special la punctele 1.5-1.10, determină CESE să se întrebe dacă regulamentul delegat, în pofida obiectivului său lăudabil, este adecvat scopului, în forma sa actuală. CESE recomandă insistent Comisiei să facă propuneri pentru a ridica nivelul standardelor legislației UE din domeniul mediului.

1.10.

CESE ar saluta inițiativele de îmbunătățire a sistemului de taxonomie în acord cu recomandările evidențiate mai sus, pentru a-i extinde acoperirea și a-l îmbunătăți ca mijloc de sprijinire a obiectivelor politicii UE în domeniul climei, prin punerea eficientă în aplicare a legislației de mediu a UE, și invită Comisia să întreprindă inițiative suplimentare în această direcție. Comitetul ia act de faptul că problema importantă a taxonomiei UE a activităților care dăunează climei și mediului rămâne deschisă. Aceasta ar trebui abordată de urgență.

2.   Context

2.1.

La 21 aprilie 2021, Comisia Europeană a lansat un pachet legislativ privind finanțarea durabilă („pachetul”), care constă în: — comunicarea intitulată „Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european” (3); — un regulament delegat al Comisiei, care completează două dintre cele șase obiective de mediu prevăzute la articolele 10 și 11 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (4) („regulamentul privind taxonomia”) cu criterii tehnice de examinare pentru a stabili condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept o activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice (articolul 10) sau la adaptarea la schimbările climatice (articolul 11), precum și cu criterii pentru a stabili dacă o activitate economică aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu (articolul 17). Regulamentul delegat a fost adoptat oficial la 4 iunie 2021; — o propunere pentru o nouă Directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate; — acte delegate modificate, în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFiD II) și al Directivei privind distribuția de asigurări (IDD). Acestea introduc durabilitatea printre informațiile care trebuie furnizate clienților înainte de luarea deciziilor privind investițiile; — alte modificări ale actelor delegate privind obligațiile fiduciare și ale actelor delegate privind gestionarea activelor, asigurările, reasigurările și investițiile, pentru a include riscurile legate de durabilitate care pot afecta valoarea investițiilor.

3.   Observații generale

3.1.

Conform comunicării, pachetul este menit să constituie o modalitate de a încuraja investițiile private în proiecte durabile, cu scopul de a furniza resursele financiare ample necesare pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică prevăzut în Pactul verde european, dincolo de resursele alocate pentru a ajuta economia europeană să se redreseze în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.

3.2.

Comunicarea evidențiază importanța regulamentului delegat în stabilirea criteriilor care definesc activitățile economice ecologice ce vor aduce o contribuție substanțială la obiectivele Pactului verde.

3.3.

CESE salută pachetul legislativ și subliniază potențialul rol-cheie al regulamentului delegat în crearea unui cadru clar, coerent și cuprinzător pentru a face posibilă dezvoltarea ambițioasă a unei economii mai verzi fără efecte de blocare, cu criterii tehnice clare și transparente care să definească investițiile verzi apte să contribuie în mod direct la obiectivele UE din domeniul climei și cu privire la care practicile sectoarelor de afaceri vizate și ale sectorului financiar să poată fi aliniate.

3.4.

CESE subliniază caracterul urgent al unor măsuri eficiente pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a reduce emisiile, astfel cum sunt prevăzute în Legea europeană a climei și în lumina celui de-al șaselea raport (5) al IPCC. Tocmai din acest motiv, este esențial să se recurgă la instrumente eficiente, ușor de aplicat, inovatoare și productive, în scopul de a obține rezultate rapide și vizibile. Evaluarea regulamentului delegat ar trebui realizată în acest spirit.

3.5.

O definiție clară și precisă a criteriilor tehnice stabilite în regulamentul delegat, care să corespundă obiectivului unei economii cu emisii scăzute de carbon în Europa este, prin urmare cerința prealabilă fundamentală pentru ca angajamentul să fie rezonabil, realist și acceptabil, fără să existe riscul dezinformării ecologice. Având în vedere rolul central al regulamentului delegat în ce privește credibilitatea taxonomiei – care este esențială pentru succesul acestui sistem în principal voluntar – obținerea acestui angajament este o provocare majoră.

3.6.

Cu toate acestea, CESE salută obiectivul ambițios din regulamentul delegat de a stabili un standard uniform al UE pentru definirea activităților care se califică drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea. Criteriile tehnice ar trebui să asigure un cadru clar pentru ca investițiile verzi să creeze o concurență echitabilă pe piețele financiare și să poată evita proiectele de dezinformare ecologică. Există opinii divergente în ceea ce privește sfera de aplicare și utilitatea opțiunilor tranzitorii. CESE consideră că criteriile tehnice ar trebui să ofere posibilități mai ample de a recunoaște soluțiile de tranziție drept o cale care permite o tranziție ușoară. Este imperativ să se prevină efectele de blocare.

3.7.

CESE ia act de afirmația din comunicare potrivit căreia regulamentul delegat trebuie considerat un document în continuă evoluție, care se va modifica în timp atât din punctul de vedere al domeniului de aplicare, cât și din punctul de vedere al nivelului.

3.8.

Prin urmare, CESE recunoaște rolul important al regulamentului delegat în asigurarea transparenței în ceea ce privește activitățile care îndeplinesc criteriile stabilite și care atrag investitori doritori să investească în proiecte durabile. Astfel, acesta constituie o bază pentru definirea unei activități economice drept durabilă din punctul de vedere al mediului înconjurător, precum și pentru aplicarea dispozițiilor obligatorii privind transparența și furnizarea de informații prevăzute în Regulamentul privind taxonomia. De asemenea, el ar putea avea un rol semnificativ în răspândirea sensibilizării cu privire la proiectele durabile, în atragerea de investiții în astfel de proiecte și în prevenirea dezinformării ecologice.

3.9.

Regulamentul delegat este descris drept un instrument de asigurare a transparenței și face parte dintr-un sistem voluntar, în sensul că operatorii de piață nu au obligația de a se ridica la înălțimea standardelor pe care le stabilește, iar investitorii nu sunt obligați să investească în activități economice sau în proiecte care să îndeplinească aceste standarde.

3.10.

Prin urmare, după cum s-a evidențiat deja, activitățile economice și proiectele definite drept durabile în conformitate cu regulamentul delegat trebuie să fie clare pentru a fi atractive pentru investitorii din economia reală. De asemenea, este rezonabil să se presupună că investitorii vor investi în proiecte ecologice durabile realiste, profitabile și previzibile. Așteptările în materie de rentabilitate ar putea varia și, deseori, vor fi mai scăzute în situațiile care implică finanțarea prin bănci cooperative sau deținute la nivel local sau regional, și anume de 5-6 %, în loc de 11-15 %, cum se obișnuiește în general. O rentabilitate sporită va atrage, în general, fluxuri mari de capital, în timp ce alegerea unor bănci cooperative sau regionale poate viza, de regulă, proiecte de o amploare mai mică.

3.11.

Este esențial ca respectivele criterii prevăzute în regulamentul delegat pentru ca o activitate economică sau un proiect să se califice drept durabile din punct de vedere economic să fie realizabile la un cost rezonabil, rentabile și previzibile în mod rezonabil sau, cu alte cuvinte, atractive din punct de vedere comercial. În acest context, este totuși important să se țină seama de faptul că IMM-urile, în special, pot avea adesea nevoie de sprijin pentru a gestiona tranziția verde. Chiar și în aceste condiții, taxonomia ca atare ar trebui să se limiteze la criterii tehnice.

3.12.

Dacă taxonomia nu îndeplinește criteriile prevăzute în cele două paragrafe precedente, perspectivele întregului proiect riscă să fie puse sub semnul întrebării. Un sistem voluntar trebuie să fie atractiv pentru ca transformarea pe care o vizează să se poată concretiza.

3.13.

Pe baza elementelor esențiale evidențiate mai sus, mai multe dispoziții ale regulamentului delegat par discutabile. În general, un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește măsurile de atenuare a schimbărilor climatice sau cerințele extinse de informare cu proiecții viitoare pe termen lung în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice pot părea că sunt prea dificil de îndeplinit, prea complexe, prea costisitoare sau insuficient de profitabile într-o economie de piață, cu excepția unui număr redus de actori foarte mari, și că țin cont în mică măsură de efectele practice, în special în ceea ce privește IMM-urile. Aceasta ar împiedica adoptarea pe scară largă, adică tocmai obiectivul urmărit, și tot ar genera dificultăți de finanțare pentru întreprinderile care respectă legislația de mediu aplicabilă a UE, dar nu și regulamentul delegat. Din acest motiv, CESE subliniază necesitatea de a dezvolta o asigurare ecologică pentru IMM-uri, pentru a reduce acest risc legat de costuri. În secțiunea „Observații specifice” sunt prezentate câteva exemple în acest sens.

3.14.

Actorii din economia reală și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că criteriile tehnice stabilite în regulamentul delegat ar putea conduce la dificultăți de finanțare în ceea ce privește activitățile care nu sunt conforme cu regulamentul. CESE este de acord că ar putea exista un astfel de risc, având în vedere extinderea domeniului de aplicare al criteriilor de taxonomie pentru a servi drept bază pentru prezentarea de informații nefinanciare în temeiul articolului 8 din Regulamentul privind taxonomia, precum și pentru propunerea de standard UE privind obligațiunile verzi (6).

3.15.

Prin urmare, CESE subliniază importanța monitorizării aplicării regulamentului delegat de către autoritățile de supraveghere, pentru a evita efectele discriminatorii asupra posibilităților de creditare și a costurilor de credit pentru întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile taxonomiei. Acești actori ar trebui să beneficieze în continuare de un tratament echitabil atunci când atrag mijloacele financiare necesare.

3.16.

În acest context, CESE face trimitere la un raport al Comitetului consultativ științific din cadrul Ministerului Federal al Finanțelor din Germania, care indică faptul că este foarte dificil să se încerce să se orienteze utilizarea fluxurilor de capital în economia reală prin reglementarea financiară, că ar fi necesară o legislație cuprinzătoare, detaliată și foarte completă, și că o astfel de taxonomie prezintă riscul unei complexități ridicate și al unor costuri birocratice excesive (7).

3.17.

Singurele elemente obligatorii din pachet, în ceea ce privește prezentul aviz, sunt dispozițiile în materie de transparență prevăzute la articolele 4-7 din Regulamentul privind taxonomia și actele delegate modificate referitoare la piețele instrumentelor financiare, distribuția asigurărilor și diferite obligații fiduciare, pentru o mai bună sensibilizare cu privire la posibilitățile și riscurile pe care le implică investițiile durabile și pentru a asigura informarea suficientă a clienților și a potențialilor clienți în acest sens.

3.18.

Per ansamblu, actele delegate privind piața financiară par adecvate scopului urmărit și, prin urmare, sunt instrumente adecvate pentru sensibilizarea cu privire la investițiile durabile, deschizând astfel drumul pentru canalizarea unor resurse extrem de necesare către astfel de investiții.

3.19.

Regulamentul delegat stabilește standarde de mediu care, deseori, sunt mai ambițioase decât cele ale legislației sectoriale a UE. Dată fiind nevoia de claritate menționată la punctul 3.6, acest dublu standard poate conduce la o situație confuză, inclusiv la probleme de finanțare pentru actorii care respectă cele mai ridicate standarde de mediu în temeiul legislației sectoriale a UE. CESE este de acord că este nevoie de un nivel ridicat de ambiție, dar ar recomanda totuși, din motive practice, și pentru a se evita orice confuzie, ca standardele de mediu cele mai ridicate prevăzute în legislația de nivelul 1 a UE să fie aplicate și în scopul taxonomiei, astfel încât aceasta să-și poată îndeplini în mod eficient obligația de a asigura transparența produselor financiare și de a preveni dezinformarea ecologică. Aceste motive, coroborate cu observațiile formulate mai sus, în special la punctele 3.6 și 3.13-3.16, determină CESE să se întrebe dacă regulamentul delegat (un act de nivelul 2), în pofida obiectivului său lăudabil, este adecvat scopului, în forma sa actuală (8). CESE recomandă insistent Comisiei să facă propuneri pentru a ridica nivelul standardelor legislației UE din domeniul mediului.

3.20.

Se știe că produsele financiare verzi sunt atrăgătoare pentru piețele financiare. Prin urmare, CESE salută intenția fundamentală a taxonomiei de a crea transparență, de a preveni dezinformarea ecologică și de a atrage atenția asupra produselor financiare verzi, însă, cu toate acestea, dorește să avertizeze împotriva riscului unor efecte nesănătoase de bulă pe piețele financiare.

3.21.

CESE ar saluta luarea unor inițiative de îmbunătățire a sistemului de taxonomie în acord cu recomandările evidențiate mai sus, pentru a-i extinde acoperirea și a-l îmbunătăți ca mijloc semnificativ de sprijinire a obiectivelor de politică climatică ale UE, prin punerea eficientă în aplicare a legislației de mediu a UE, și invită Comisia să întreprindă inițiative suplimentare în această direcție.

3.22.

Comitetul ia act de faptul că problema importantă a taxonomiei UE a activităților care dăunează climei și mediului rămâne deschisă. Aceasta ar trebui abordată de urgență.

4.   Observații specifice

Regulamentul delegat

4.1.

CESE subliniază rolul esențial al energiei din surse regenerabile în tranziția către durabilitate, și atrage atenția asupra exigenței de a asigura soluții tranzitorii adecvate, astfel cum este necesar, printre altele, pentru a asigura buna funcționare a lanțurilor valorice logistice, acordând totodată atenție necesității imperioase de a evita efectele de blocare.

4.2.

Din punctul 6.3 din anexa 1 la regulamentul delegat reiese că autobuzele care îndeplinesc criteriul privind un nivel de emisii zero la țeava de evacuare se vor califica drept durabile doar dacă operează în traficul urban și suburban, în timp ce alte operațiuni de transport cu autobuzul sunt eligibile doar pentru așa-numitele activități de tranziție până la 31 decembrie 2025 în cazul în care corespund celei mai bune clase de emisii EURO (EURO VI). În caz contrar, se va aplica un criteriu privind un nivel de emisii zero la țeava de evacuare, însă din text reiese că activitatea se califică doar ca o activitate de tranziție, supusă reevaluării cel puțin la fiecare trei ani, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul privind taxonomia. Nu pare să existe nicio trimitere la standardele prevăzute în Directiva privind vehiculele nepoluante. Având în vedere incertitudinea situației după 31 decembrie 2025, cine ar avea, în acest caz, curaj să investească într-o societate de autobuze? Clasificarea celor mai ridicate cerințe de mediu din legislația UE – EURO VI – drept o activitate de tranziție pare un demers bizar, care ar putea genera confuzii.

4.2.1.

Vehiculele grele de transport de marfă – HGV (categoriile N2 și N3) din domeniul serviciilor de transport rutier de marfă (secțiunea 6.6) se califică drept durabile în cazul în care se califică drept vehicule cu emisii zero în conformitate cu articolul 3 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (9), cu emisii mai mici de 1 g CO2/km sau, pentru vehiculele de peste 7,5 tone, „în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic” să se obțină un nivel de emisii egal cu zero, acestea îndeplinesc standarde în materie de emisii scăzute în conformitate cu articolul 3 alineatul (12), ca activitate de tranziție. Pentru vehiculele utilitare ușoare cu o masă maximă a vehiculului încărcat de până la 3,5 tone (N1), se aplică un nivel de emisii zero la țeava de evacuare. Toate celelalte servicii de transport rutier de marfă sunt considerate activități de tranziție.

4.2.2.

Tratamentul HGV indică o abordare pragmatică, ce ar fi trebuit să fie mai frecventă în regulamentul delegat. Cerința privind emisiile egale cu zero pentru vehiculele utilitare ușoare (N1) de la punctul 6.6 pare să fie incoerentă cu punctul 6.5 privind transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule utilitare ușoare, în cazul cărora se aplică dispoziții mai puțin stricte, fără vreun motiv evident.

4.2.3.

În ansamblu, se constată că tratamentul diferit al vehiculelor rutiere implicate în diferite activități pare incoerent și haotic, fără să existe vreo explicație pentru abordările foarte diferite în contexte diferite.

4.3.

O dispoziție recurentă din secțiunea 6 (Transporturile) din anexa I exclude vehiculele sau navele dedicate transportului de combustibili fosili, întrucât nu ar trebui facilitat accesul la astfel de combustibili. Totuși, potrivit considerentului 35, poate fi evaluată „posibilitatea de utilizare” a acestei cerințe. Pare îndoielnică introducerea unei astfel de cerințe în condițiile în care există dubii cu privire la utilitatea ei. În plus, cerința nu este clară. Deseori, un vehicul poate transporta atât combustibili fosili, cât și combustibili alternativi. Nu este clar dacă cerința se referă la construcția sau la utilizarea vehiculului sau a navei, deci nu sunt clare nici interpretarea, nici impactul.

4.4.

Exemple suplimentare sunt oferite de dispozițiile privind analizele beneficiilor pentru climă de la punctele 1.1, 1.2 și 1.3 din anexa 1, care completează, de exemplu, planurile de împădurire, planurile de refacere a pădurilor și planurile de gestionare a pădurilor și care se aplică exploatațiilor mici de 13 hectare. Cerințele par destul de complexe, iar referirea la disponibilitatea instrumentelor online oferite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură nu va constitui, probabil, o consolare prea mare pentru micii fermieri și demonstrează situația defavorizată a întreprinderilor mai mici, generată de abordarea descendentă adoptată în regulamentul delegat.

4.5.

În mod cert, conservarea pădurilor, inclusiv a absorbanților de carbon, este un element esențial al politicii de mediu a UE, însă obligațiile administrative trebuie să rămână proporționale cu resursele celor vizați. Principiile aplicate de Consiliul de administrare a pădurilor reprezintă un exemplu de principii clare și rezonabile pentru exploatarea și gestionarea pădurilor (10).

4.6.

În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, se poate face trimitere la dispozițiile de la punctul 1.3 din anexa 2 referitoare la gestionarea pădurilor și la cele de la punctul 6.3 referitoare la transportul rutier urban, suburban și interurban de călători, care prevăd o analiză a efectelor climatice ale investițiilor majore pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de ani.

4.7.

Afirmația din comunicare potrivit căreia taxonomia nu acceptă activități care îmbunătățesc nivelurile actuale de performanță de mediu, însă nu la nivelul unei contribuții substanțiale, contravine articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia. Prin urmare, astfel cum s-a sugerat deja, ar trebui să se acorde mai mult spațiu soluțiilor de tranziție.

---

(1)  Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre celelalte obiective de mediu [C(2021) 2800 final].

(2)  Climate Change 2021 – The Physical Science Basis („Schimbările climatice 2021 – elementele științifice), 2021.

(3)  COM(2021) 188 final.

(4)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(5)  Climate Change 2021 – The Physical Science Basis („Schimbările climatice 2021 – elementele științifice), 2021.

(6)  Propunerea de regulament privind obligațiunile verzi europene [COM(2021) 391 final – 2021/0191 (COD)].

(7)  Grüne Finanzierung und Grüne Staatsanlehen – Geeignete Instrumente für eine wirksame Umweltspolitik? (Finanțarea verde și obligațiunile de stat verzi: instrumente adecvate pentru o politică de mediu eficace?) Avizul Comitetului consultativ științific din cadrul Ministerului Federal al Finanțelor din Germania, 02/2021.

(8)  Sustainable finance – Eine kritische Wûrdigung der deutschen und europäischen Vorhaben – IHK München und Oberbayern, Leibniz-Institut für Wirtschaftsforschung an der Universität München e.V. („Finanțarea durabilă – o evaluare critică a proiectelor germane și europene”), Camera de Comerț pentru München și Bavaria Superioară și Institutul Leibniz pentru cercetare economică din cadrul Universității din München, 2020.

(9)  Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).

(10)  www.fsc.org