EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020XC0925(01)

Comunicare a Comisiei Orientări privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 2020/C 317/04

C/2020/6400

OJ C 317, 25.9.2020, p. 5–19 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

25.9.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 317/5


COMUNICARE A COMISIEI

Orientări privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021

(2020/C 317/04)

Cuprins

Introducere 6

1.

Domeniu de aplicare și definiții 7

1.1.

Domeniu de aplicare 7

1.2.

Măsurile de ajutor care fac obiectul prezentelor orientări 7

1.2.1.

Ajutoare acordate pentru compensarea creșterii prețurilor la energie electrică rezultate din includerea costurilor aferente emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a aplicării EU ETS (denumite în mod curent „costuri indirecte ale emisiilor”) 7

1.2.2.

Ajutoare implicate în alocarea cu titlu gratuit de certificate tranzitorii opționale pentru modernizarea sectorului energetic 7

1.3.

Definiții 8

2.

Principii comune de evaluare 9

3.

Evaluarea compatibilității în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat 10

3.1.

Ajutoare acordate întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice (ajutoare pentru costurile indirecte ale emisiilor) 10

3.2.

Ajutor acordat în cadrul alocării cu titlu gratuit de certificate tranzitorii opționale pentru modernizarea generării de energie electrică 12

4.

Evaluare 14

5.

Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei 14

6.

Transparență 14

7.

Raportare și monitorizare 15

8.

Perioada de aplicare și revizuire 16
Anexa I 17
Anexa II 18
Anexa III 19

INTRODUCERE

1.

Pentru a împiedica ajutoarele de stat să denatureze concurența pe piața internă și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre într-un mod care contravine interesului comun, articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) stabilește principiul conform căruia ajutoarele de stat sunt interzise, cu excepția cazului în care intră sub incidența categoriilor de excepții prevăzute la articolul 107 alineatul (2) din tratat sau sunt declarate de Comisie ca fiind compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat. Articolele 42 și 93, articolul 106 alineatul (2) și articolul 108 alineatele (2) și (4) din tratat prevăd, de asemenea, condițiile în care ajutoarele de stat sunt compatibile cu piața internă sau pot fi considerate ca atare.

2.

În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, Comisia poate să considere că ajutoarele de stat sunt menite să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice compatibile cu piața internă, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile de realizare a schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.

3.

Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) a instituit un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune (denumit în continuare „EU ETS”), cu scopul de a promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Directiva 2003/87/CE a fost modificată în 2018 (2) în vederea îmbunătățirii și a extinderii EU ETS pentru perioada 2021-2030.

4.

La 11 decembrie 2019, Comisia a publicat Comunicarea privind Pactul verde european (3), care evidențiază politicile necesare în vederea atingerii neutralității climatice în Europa până în 2050 și a remedierii altor probleme de mediu. Pentru a pune în practică Pactul verde european, este necesară o regândire a politicilor în materie de aprovizionare cu energie curată în toate sectoarele economice, inclusiv în industrie, producție și consum, infrastructură de mare anvergură, transporturi, alimentație și agricultură, construcții, precum și fiscalitate și prestații sociale.

5.

Atât timp cât vor exista numeroși parteneri internaționali care nu împărtășesc aceeași ambiție ca Uniunea, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, fie pentru că producția este transferată din Uniune către alte țări cu un nivel mai scăzut de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor, fie pentru că produsele Uniunii sunt înlocuite cu produse importate, cu o intensitate mai mare a emisiilor de CO2. Dacă acest risc se va concretiza, nu va exista nicio reducere a emisiilor globale, iar acest lucru va submina eforturile Uniunii și ale sectoarelor sale industriale de a îndeplini obiectivele climatice globale ale Acordului de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015, în urma celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „Acordul de la Paris”).

6.

Obiectivul principal al controlului ajutoarelor de stat în contextul punerii în aplicare a EU ETS este de a asigura că efectele pozitive ale ajutoarelor contrabalansează efectele negative în ceea ce privește denaturarea concurenței pe piața internă. Ajutorul de stat trebuie să fie necesar pentru a se atinge obiectivul EU ETS în materie de mediu (necesitatea ajutorului) și trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru a asigura nivelul dorit de protecție a mediului (proporționalitatea ajutorului) fără să creeze denaturări nejustificate ale concurenței și ale schimburilor comerciale pe piața internă.

7.

Prin prezentele orientări, Comisia stabilește condițiile în care măsurile de ajutor acordate în contextul EU ETS pot fi considerate compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. În urma analizei și a posibilei revizuiri a tuturor instrumentelor de politică legate de climă (în special a Directivei 2003/87/CE) cu scopul de a realiza reduceri suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care să reflecte Planul privind obiectivele climatice, precum și a inițiativei de creare a unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia va verifica dacă este necesară o revizuire sau o adaptare a prezentelor orientări pentru a asigura coerența cu îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și pentru a contribui la atingerea acestuia, respectând totodată condițiile de concurență echitabile (5).

8.

Prezentele orientări țin seama, de asemenea, de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) europene, în conformitate cu Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală (6).

1.   DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

1.1.   Domeniu de aplicare

9.

Principiile stabilite în prezentele orientări se aplică numai măsurilor de ajutor specifice prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE.

10.

Ajutoarele nu se pot acorda întreprinderilor aflate în dificultate în sensul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (7).

11.

La evaluarea ajutoarelor acordate în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei de declarare a ajutorului ca fiind ilegal și incompatibil cu piața internă, Comisia va lua în considerare cuantumul ajutorului care nu a fost încă recuperat (8). În practică, aceasta va evalua efectul cumulativ al ambelor măsuri de ajutor și va putea suspenda plata noului ajutor până la executarea ordinului de recuperare.

1.2.   Măsurile de ajutor care fac obiectul prezentelor orientări

1.2.1.   Ajutoare acordate pentru compensarea creșterii prețurilor la energie electrică rezultate din includerea costurilor aferente emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a aplicării EU ETS (denumite în mod curent „costuri indirecte ale emisiilor”)

12.

În temeiul articolului 10a alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE, statele membre ar trebui să adopte măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, cu condiția ca astfel de măsuri financiare să fie în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special să nu producă denaturări nejustificate ale concurenței pe piața internă.

1.2.2.   Ajutoare implicate în alocarea cu titlu gratuit de certificate tranzitorii opționale pentru modernizarea sectorului energetic

13.

În temeiul articolului 10c din Directiva 2003/87/CE, statele membre care îndeplinesc anumite condiții referitoare la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor comparativ cu media Uniunii pot deroga de la principiul prevăzut la articolul 10a alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2003/87/CE, potrivit căruia nu se alocă certificate cu titlu gratuit pentru nicio metodă de producție a energiei electrice. Statele membre respective pot acorda, cu titlu gratuit, instalațiilor de generare a energiei electrice certificate tranzitorii pentru modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic.

14.

Astfel cum s-a stabilit deja într-o serie de decizii ale Comisiei (9), acordarea cu titlu gratuit de certificate tranzitorii pentru sectorul energetic implică ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, deoarece statele membre renunță la venituri prin acordarea de certificate gratuite și oferă un avantaj selectiv actorilor din sectorul energetic. Acești actori se pot afla într-o situație de concurență cu actori din sectorul energetic din alte state membre, ceea ce poate avea ca rezultat denaturarea sau amenințarea de a denatura concurența și afectarea schimburilor comerciale pe piața internă.

1.3.   Definiții

15.

În sensul prezentelor orientări, se aplică următoarele definiții:

1.

„ajutor” înseamnă orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat;

2.

„perioada de acordare a ajutorului” înseamnă unul sau mai mulți ani din intervalul de timp 2021-2030. În cazul în care un stat membru dorește să acorde un ajutor pentru o perioadă mai scurtă, trebuie să ia ca referință un exercițiu financiar al beneficiarilor și să acorde ajutorul pe o bază anuală;

3.

„relocarea emisiilor de dioxid de carbon” înseamnă perspectiva unei creșteri a emisiilor globale de gaze cu efect de seră atunci când întreprinderile își transferă producția în afara Uniunii deoarece nu pot repercuta creșterile costurilor generate de EU ETS asupra clienților lor fără a înregistra o pierdere semnificativă a cotei de piață;

4.

„intensitatea maximă a ajutorului” înseamnă valoarea totală a ajutorului exprimată ca procentaj din costurile eligibile;

5.

„autogenerare” înseamnă generarea de energie electrică de către o instalație care nu îndeplinește condițiile pentru a putea fi considerată „producător de energie electrică” în sensul articolului 3 litera (u) din Directiva 2003/87/CE;

6.

„beneficiar” înseamnă o întreprindere care primește ajutor;

7.

„cotă a Uniunii Europene” (EUA) înseamnă un certificat transferabil pentru emiterea unei tone de echivalent CO2 într-o perioadă specificată;

8.

„valoarea adăugată brută” (VAB) înseamnă valoarea adăugată brută la costul factorilor, care este VAB la prețurile pieței minus orice impozit indirect plus orice subvenție;

9.

„prețul EUA la termen”, exprimat în EUR, înseamnă media simplă a prețurilor zilnice EUA la termen de un an (prețurile ofertei de închidere) pentru livrarea în luna decembrie a anului pentru care se acordă ajutorul, astfel cum se observă la o anumită bursă de certificate de dioxid de carbon din UE de la data de 1 ianuarie până la data de 31 decembrie a anului anterior anului pentru care se acordă ajutorul (10);

10.

„factorul de emisie de CO2”, exprimat în tCO2/MWh, înseamnă media ponderată a intensității CO2 corespunzătoare energiei electrice produse din combustibili fosili în diferite zone geografice. Ponderea reflectă structura de producție a combustibililor fosili în zona geografică dată. Factorul CO2 este rezultatul împărțirii datelor privind emisiile echivalente de CO2 ale sectorului energetic la cantitatea brută de energie electrică generată din combustibili fosili, exprimată în TWh. În sensul prezentelor orientări (11), zonele sunt definite ca zone geografice: (a) care constau în subpiețe conectate prin burse de energie sau (b) în care nu există congestii declarate și, în ambele cazuri, prețurile orare pentru ziua următoare la bursa de energie din cadrul zonelor indică o divergență de preț în EUR (pe baza ratelor de schimb zilnice ale BCE) de cel mult 1 % pentru un număr semnificativ din totalul orelor dintr-un an. Această diferențiere regională reflectă importanța centralelor electrice bazate pe combustibili fosili pentru prețul final stabilit pe piața cu ridicata și rolul acestora ca instalații marginale în ordinea meritelor. Simplul fapt că energia electrică este comercializată între două state membre nu înseamnă automat că acestea formează o regiune supranațională. Având în vedere lipsa datelor relevante la nivel subnațional, zonele geografice trebuie să cuprindă întregul teritoriu al unuia sau al mai multor state membre. Pe această bază, pot fi identificate următoarele zone geografice: țările din zona Mării Adriatice (Croația și Slovenia), țările nordice (Suedia și Finlanda), țările baltice (Lituania, Letonia și Estonia), țările din Europa Centrală și de Vest (Austria, Germania, Luxemburg), țările din Peninsula Iberică (Portugalia și Spania), Cehia și Slovacia (Cehia și Slovacia) și toate celelalte state membre separat. Factorii CO2 maximi la nivel regional corespunzători, care se aplică ca valori maxime atunci când statul membru care face notificarea nu a stabilit o evaluare a factorului CO2 bazat pe piață în temeiul subpunctului 11 de mai jos, sunt enumerați în anexa III. Pentru a se asigura egalitatea de tratament a surselor de energie electrică și pentru a se evita posibilele abuzuri, se aplică același factor de emisie de CO2 tuturor surselor de furnizare a energiei electrice (autogenerare, contracte de furnizare a energiei electrice sau aprovizionare din rețea) și tuturor beneficiarilor ajutorului din statul membru în cauză;

11.

„factor de emisie de CO2 bazat pe piață”, în tCO2/MWh. Statele membre care intenționează să acorde compensații pentru costurile indirecte pot solicita, în cadrul notificării schemei relevante, ca factorul de emisie de CO2 aplicabil să se stabilească pe baza unui studiu privind conținutul de CO2 al tehnologiei efective de stabilire a prețului marginal pe piața energiei electrice. În această notificare a factorului de emisie de CO2 bazat pe piață trebuie să se demonstreze caracterul adecvat al factorului de emisie de CO2 bazat pe piață pentru care s-a optat, cu ajutorul unui model al sistemului electric de simulare a formării prețurilor și a datelor observate cu privire la tehnologia de stabilire a prețului marginal pe parcursul întregului an t-1 (inclusiv orele în care importurile au stabilit prețul marginal). Acest raport trebuie înaintat autorității naționale de reglementare în vederea aprobării și trebuie transmis Comisiei atunci când măsura de ajutor de stat este notificată Comisiei în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat. Comisia evaluează caracterul adecvat al studiului și al factorului de emisie de CO2 bazat pe piață rezultat, ca parte a analizei sale privind compatibilitatea efectuată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat și al prezentelor orientări;

12.

„producția efectivă”, exprimată în tone pe an, înseamnă producția efectivă a instalației în anul t, stabilită ex post în anul t+1;

13.

„consumul efectiv de energie electrică”, exprimat în MWh, înseamnă consumul efectiv de energie electrică în instalație (inclusiv consumul de energie electrică pentru producția de produse externalizate eligibile pentru ajutor) în anul t, stabilit ex post în anul t+1;

14.

„valoarea de referință privind eficiența consumului de energie electrică”, exprimată în MWh/tonă de producție și definită la nivelul Prodcom 8 (12), înseamnă consumul de energie electrică specific produsului per tonă de producție realizată prin cele mai eficiente metode de producție din punct de vedere energetic pentru produsul vizat. Actualizarea valorii de referință privind eficiența consumului de energie electrică trebuie să fie consecventă cu articolul 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE. Pentru produsele din cadrul sectoarelor eligibile pentru care s-a instituit, în secțiunea 2 a anexei I la Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei (13), interschimbabilitatea combustibilului și a energiei electrice, valorile de referință privind eficiența consumului de energie electrică se stabilesc în limitele aceluiași sistem, luându-se în considerare doar partea reprezentată de energia electrică la stabilirea cuantumului ajutorului. Valorile de referință corespunzătoare privind consumul de energie electrică pentru produsele care fac parte din sectoarele eligibile sunt enumerate în anexa II la prezentele orientări;

15.

„valoarea alternativă de referință privind eficiența consumului de energie electrică” înseamnă […] la sută din consumul efectiv de energie electrică, stabilită prin decizie a Comisiei alături de valorile de referință privind eficiența consumului de energie electrică. Acest parametru corespunde efortului mediu de reducere impus de aplicarea valorilor de referință privind eficiența consumului de energie electrică (consumul de energie electrică de referință/consumul de energie electrică ex ante). Se aplică tuturor produselor care se încadrează în sectoarele eligibile, dar pentru care nu este definită o valoare de referință privind eficiența consumului de energie electrică.

2.   PRINCIPII COMUNE DE EVALUARE

16.

Pentru a evalua dacă o măsură de ajutor notificată poate fi considerată compatibilă cu piața internă, Comisia analizează în general dacă prin structura măsurii se garantează că impactul pozitiv al ajutorului în direcția atingerii unui obiectiv de interes comun este mai mare decât eventualele efecte negative ale ajutorului asupra schimburilor comerciale și a concurenței.

17.

Comunicarea privind modernizarea ajutoarelor de stat din 8 mai 2012 (14) a făcut apel la identificarea și definirea unor principii comune aplicabile evaluării de către Comisie a compatibilității tuturor măsurilor de ajutor puse în aplicare. Comisia va considera, așadar, că o măsură de ajutor este compatibilă cu tratatul numai în cazul în care îndeplinește fiecare dintre următoarele criterii: trebuie să contribuie la un obiectiv de interes comun conform articolului 107 alineatul (3) din tratat; trebuie să vizeze o situație în care ajutorul poate aduce o îmbunătățire substanțială pe care piața nu o poate asigura pe cont propriu, de exemplu prin remedierea unui eșec al pieței sau prin rezolvarea unei probleme legate de echitate sau coeziune; trebuie să fie un instrument de politică adecvat menit să abordeze obiectivul de interes comun; trebuie să ducă la modificarea comportamentului întreprinderilor în cauză, astfel încât acestea să desfășoare o activitate suplimentară pe care nu ar desfășura-o în absența ajutorului sau pe care ar desfășura-o în mod diferit sau limitat sau într-un alt loc; cuantumul și intensitatea ajutorului trebuie să fie limitate la minimul necesar; efectele negative ale ajutorului trebuie să fie suficient de limitate; statele membre, Comisia, operatorii economici și publicul trebuie să aibă acces ușor la toate documentele și informațiile relevante cu privire la ajutorul acordat.

18.

Secțiunile 3.1 și 3.2 explică modul în care aceste criterii generale se traduc în cerințe de compatibilitate specifice care trebuie îndeplinite în scopul măsurilor de ajutor vizate de prezentele orientări.

3.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 107 ALINEATUL (3) LITERA (C) DIN TRATAT

3.1.   Ajutoare acordate întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice (ajutoare pentru costurile indirecte ale emisiilor)

19.

Ajutoarele pentru costurile indirecte ale emisiilor vor fi considerate compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, cu condiția îndeplinirii cerințelor menționate mai jos.

20.

Obiectivul acestui tip de ajutor este de a preveni riscul semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în special din cauza reflectării costurilor EUA în prețul energiei electrice suportat de beneficiar, în cazul în care concurenții săi din țări terțe nu se confruntă cu reflectarea unor costuri similare în prețul energiei electrice, iar beneficiarul nu poate reflecta aceste costuri în prețul produselor fără să piardă o cotă de piață semnificativă. Combaterea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon, prin sprijinul acordat beneficiarilor de a-și reduce expunerea la acest risc, este justificată din rațiuni de protecție a mediului, întrucât ajutorul urmărește evitarea unei creșteri a emisiilor globale de gaze cu efect de seră ca urmare a transferării producției în afara Uniunii, în absența unui acord internațional cu caracter obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

21.

Pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă, ajutorul trebuie să se limiteze la sectoarele care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a reflectării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice. În sensul prezentelor orientări, se va considera că există un risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon numai atunci când beneficiarul își exercită activitatea în unul dintre sectoarele enumerate în anexa I.

22.

În cazul în care statele membre decid să acorde ajutorul numai pentru unele dintre sectoarele enumerate în anexa I, alegerea sectoarelor trebuie făcută pe baza unor criterii obiective, nediscriminatorii și transparente.

23.

În cadrul sectorului eligibil, statele membre trebuie să se asigure că alegerea beneficiarilor se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii și transparente, iar ajutoarele se acordă, în principiu, în același mod tuturor concurenților din același sector, dacă aceștia se află într-o situație de fapt similară.

24.

În scopul compensării costurilor indirecte legate de ETS, ajutoarele de stat sunt considerate un instrument adecvat, indiferent de forma în care sunt acordate. În acest context, compensația sub formă de grant direct este considerată un instrument adecvat.

25.

Ajutorul este compatibil cu piața internă numai dacă are un efect stimulativ. Pentru ca ajutorul să aibă un efect stimulativ și să prevină efectiv relocarea emisiilor de dioxid de carbon, acesta trebuie să fie solicitat de către beneficiar și plătit acestuia în anul în care suportă costurile sau în anul următor.

26.

În cazul în care ajutorul este plătit în anul în care sunt suportate costurile, trebuie să existe un mecanism ex post de ajustare a plății pentru a se garanta faptul că orice plată excedentară a ajutorului va fi rambursată înainte de data de 1 iulie a anului următor.

27.

Ajutorul este proporțional și are un efect negativ suficient de limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale dacă nu depășește 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate. Valoarea de referință privind eficiența consumului de energie electrică asigură faptul că sprijinul acordat proceselor de producție ineficiente rămâne limitat și menține stimulentele pentru diseminarea celor mai eficiente tehnologii din punct de vedere energetic.

28.

Ajutorul maxim care poate fi plătit în cazul fiecărei instalații pentru fabricarea de produse în sectoarele enumerate în anexa I trebuie calculat după următoarea formulă:

(a)

în cazul în care valorile de referință privind eficiența consumului de energie electrică enumerate în anexa II se aplică produselor fabricate de beneficiar, ajutorul maxim care trebuie plătit în cazul fiecărei instalații pentru costurile suportate în anul t este egal cu:

Amaxt = Ai × Ct × Pt-1 × E × AOt

În această formulă, Ai este intensitatea ajutorului, exprimată ca fracție (de exemplu, 0,75); Ct este factorul de emisie de CO2 aplicabil sau factorul de emisie de CO2 bazat pe piață (tCO2/MWh) (în anul t); Pt-1 este prețul EUA la termen în anul t-1 (EUR/tCO2); E este valoarea de referință aplicabilă privind eficiența consumului de energie electrică specifică produsului, definită în anexa II, iar AOt reprezintă producția efectivă în anul t. Aceste concepte sunt definite în secțiunea 1.3.

(b)

În cazul în care valorile de referință privind eficiența consumului de energie electrică enumerate în anexa II nu se aplică produselor fabricate de beneficiar, ajutorul maxim care trebuie plătit în cazul fiecărei instalații pentru costurile suportate în anul t este egal cu:

Amaxt = Ai × Ct × Pt-1 × EF × AECt

În această formulă, Ai este intensitatea ajutorului, exprimată ca fracție (de exemplu, 0,75); Ct este factorul de emisie de CO2 (tCO2/MWh) aplicabil (în anul t); Pt-1 este prețul EUA la termen în anul t-1 (EUR/tCO2); EF este valoarea alternativă de referință privind eficiența consumului de energie electrică, definită în anexa II, iar AEC reprezintă consumul efectiv de energie electrică (MWh) în anul t. Aceste concepte sunt definite în secțiunea 1.3.

29.

În cazul în care o instalație fabrică produse pentru care se aplică o valoare de referință privind eficiența consumului de energie electrică enumerată în anexa II și produse pentru care se aplică valoarea alternativă de referință privind eficiența consumului de energie electrică, consumul de energie electrică pentru fiecare produs trebuie repartizat în funcție de tonajul respectiv al producției pentru fiecare produs.

30.

În cazul în care o instalație fabrică atât produse care sunt eligibile pentru ajutor (și anume produse care se încadrează în sectoarele eligibile enumerate în anexa I), cât și produse care nu sunt eligibile pentru ajutor, ajutorul maxim care poate fi plătit trebuie să fie calculat numai pentru produsele care sunt eligibile pentru ajutor.

31.

Întrucât, pentru unele sectoare, intensitatea de 75 % a ajutorului ar putea să nu fie suficientă pentru a se asigura că există o protecție adecvată împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, statele membre pot limita, atunci când este necesar, cuantumul costurilor indirecte care trebuie plătite la nivel de întreprindere la 1,5 % din valoarea adăugată brută a întreprinderii în cauză în anul t. Valoarea adăugată brută a întreprinderii trebuie calculată ca cifră de afaceri, plus producția capitalizată, plus alte venituri din exploatare, plus sau minus variațiile stocurilor, minus achizițiile de bunuri și servicii (care nu trebuie să includă costurile cu personalul), minus alte impozite pe produse care sunt legate de cifra de afaceri, dar care nu sunt deductibile, minus taxele și impozitele legate de producție. Alternativ, poate fi calculată pe baza excedentului brut de exploatare prin adăugarea costurilor cu personalul. Veniturile și cheltuielile înscrise ca fiind de natură financiară sau extraordinară în conturile întreprinderii sunt excluse din valoarea adăugată. Valoarea adăugată la costul factorilor este calculată la nivel brut, întrucât ajustările valorice (cum ar fi deprecierea) nu sunt scăzute (15).

32.

Atunci când statele membre decid să limiteze cuantumul costurilor indirecte care trebuie plătite la nivel de întreprindere la 1,5 % din valoarea adăugată brută, această limitare trebuie să se aplice tuturor întreprinderilor eligibile din sectorul în cauză. Dacă statele membre decid să aplice limitarea de 1,5 % din valoarea adăugată brută numai în cazul unora dintre sectoarele enumerate în anexa I, alegerea sectoarelor trebuie făcută pe baza unor criterii obiective, nediscriminatorii și transparente.

33.

Ajutoarele pot fi cumulate cu:

(a)

orice alt ajutor de stat în raport cu diferite costuri eligibile identificabile;

(b)

orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, precum și orice alt ajutor de stat fără costuri eligibile identificabile, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are ca rezultat depășirea intensității maxime a ajutorului sau a cuantumului maxim al ajutorului aplicabile în temeiul prezentei secțiuni.

34.

Finanțările din partea Uniunii gestionate la nivel central de către Comisie care nu sunt controlate în mod direct sau indirect de statul membru nu constituie ajutoare de stat. În cazul în care o astfel de finanțare din partea Uniunii este combinată cu un ajutor de stat, se ia în considerare numai acesta din urmă pentru a se stabili dacă pragurile de notificare și intensitățile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiția ca valoarea totală a finanțării publice acordate în legătură cu aceleași costuri eligibile să nu depășească rata maximă (ratele maxime) de finanțare stabilită (stabilite) în normele aplicabile ale dreptului Uniunii.

35.

Ajutoarele nu trebuie să fie cumulate cu ajutoarele de minimis care vizează aceleași costuri eligibile în cazul în care un astfel de cumul ar avea ca rezultat o intensitate a ajutorului mai mare decât cea stabilită în cadrul prezentei secțiuni.

36.

Durata schemelor de ajutor în temeiul cărora se acordă ajutorul nu trebuie să depășească durata vizată de prezentele orientări (2021-2030).

3.2.   Ajutor acordat în cadrul alocării cu titlu gratuit de certificate tranzitorii opționale pentru modernizarea generării de energie electrică

37.

În conformitate cu articolul 10c din Directiva 2003/87/CE, ajutoarele de stat acordate în cadrul alocărilor cu titlu gratuit de certificate tranzitorii și opționale pentru modernizarea generării de energie electrică sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prezentate mai jos.

38.

Obiectivul ajutorului trebuie să fie modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic. Investițiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie coerente cu tranziția către o economie sigură și sustenabilă cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu obiectivele cadrului de politici ale Uniunii privind clima și energia pentru 2030, cu Pactul verde european și cu îndeplinirea obiectivelor pe termen lung exprimate în Acordul de la Paris.

39.

În cazul în care o investiție determină o capacitate suplimentară de producție de energie electrică, operatorul în cauză trebuie să demonstreze, în plus, că el sau un alt operator asociat a dezafectat un cuantum echivalent de capacitate de producție a energiei electrice cu nivel mai ridicat de emisii înainte de începutul funcționării capacității suplimentare.

40.

Ajutorul este compatibil cu piața internă numai dacă are un efect stimulativ. Efectul stimulativ se produce atunci când ajutorul determină schimbarea comportamentului beneficiarului, schimbare care nu ar putea fi realizată în absența ajutorului. Ajutoarele nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice.

41.

Atunci când primește o cerere de ajutor, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să verifice dacă ajutorul are efectul stimulativ necesar.

42.

Ajutoarele pot fi plătite sub formă de alocări acordate operatorilor numai în cazul în care se demonstrează că a fost efectuată o investiție selectată în conformitate cu regulile unui proces de licitație concurențială.

43.

Pentru proiectele care implică un cuantum total al investițiilor de peste 12,5 milioane EUR, se pot acorda ajutoare numai pe baza unui proces de licitație concurențială, care urmează să se desfășoare în una sau în mai multe runde în perioada 2021-2030. Procesul respectiv de licitație concurențială:

(a)

trebuie să respecte principiile transparenței, nediscriminării, egalității de tratament și bunei gestiuni financiare;

(b)

trebuie să garanteze că pot fi admise la licitație numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesare infrastructurii, la tehnologii curate, precum tehnologiile de obținere a energiei din surse regenerabile, sau la modernizarea sectorului de producție a energiei, precum centralele de termoficare eficiente și durabile, și a sectorului transportului și distribuției energiei;

(c)

trebuie să definească criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii de clasificare a proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea exclusivă a proiectelor care:

(i)

pe baza unei analize a raportului cost-beneficiu, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2, ținând cont de dimensiunea proiectului;

(ii)

sunt complementare, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu răspund unei creșteri a cererii de energie determinată de piață;

(iii)

oferă cel mai bun raport calitate-preț și

(iv)

nu contribuie la sau nu îmbunătățesc viabilitatea financiară a producției de energie electrică cu nivel foarte ridicat de emisii sau nu măresc dependența de combustibili fosili cu emisii ridicate.

44.

Pentru proiectele care implică un cuantum total al investițiilor mai mic de 12,5 milioane EUR, ajutorul poate fi acordat fără a fi necesar un proces de licitație concurențială. În acest caz, selecția proiectelor trebuie să se bazeze pe criterii obiective și transparente. Rezultatele procesului de selecție trebuie publicate în vederea unei consultări publice. În cazul în care în aceeași instalație se realizează mai multe investiții, acestea trebuie să fie evaluate în ansamblu pentru a se stabili dacă se depășește sau nu pragul de 12,5 milioane EUR, cu excepția cazului în care investițiile respective sunt, în mod independent, viabile din punct de vedere tehnic sau financiar.

45.

Comisia va considera că ajutorul este proporțional dacă intensitatea ajutorului nu depășește 70 % din costurile relevante ale investiției. Toate cifrele utilizate trebuie considerate înaintea oricărei deduceri de impozite sau de alte taxe. În cazul în care ajutorul se acordă sub o altă formă decât cea a unui grant, valoarea ajutorului trebuie să fie echivalentă cu valoarea grantului. Ajutorul care se plătește în mai multe tranșe trebuie calculat la valoarea sa actualizată netă totală la momentul acordării primei tranșe, utilizându-se rata de referință relevantă a Comisiei pentru actualizarea valorii în timp. Intensitatea ajutorului se calculează pentru fiecare beneficiar în parte.

46.

Ajutorul nu trebuie să afecteze negativ condițiile comerciale într-o măsură care să contravină interesului comun, în special dacă ajutorul se adresează unui număr limitat de beneficiari sau dacă există probabilitatea ca un astfel de ajutor să întărească poziția beneficiarilor pe piață (la nivel de grup).

47.

Ajutoarele pot fi cumulate cu:

(a)

orice alt ajutor de stat în raport cu diferite costuri eligibile identificabile;

(b)

orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, precum și orice alt ajutor de stat fără costuri eligibile identificabile, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are ca rezultat depășirea intensității maxime a ajutorului sau a cuantumului maxim al ajutorului aplicabile respectivului ajutor de stat în temeiul prezentei secțiuni.

48.

Ajutoarele pot fi acordate simultan în cadrul mai multor scheme de ajutoare sau pot fi cumulate cu ajutoare ad-hoc, cu condiția ca valoarea cumulată a ajutoarelor de stat pentru o activitate sau un proiect să nu depășească plafoanele de ajutor prevăzute de prezenta secțiune. Finanțările din partea Uniunii gestionate la nivel central de către Comisie care nu sunt controlate în mod direct sau indirect de un stat membru nu constituie ajutoare de stat. În cazul în care o astfel de finanțare din partea Uniunii este combinată cu un ajutor de stat, se ia în considerare numai acesta din urmă pentru a se stabili dacă pragurile de notificare și intensitățile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiția ca valoarea totală a finanțării publice acordate în legătură cu aceleași costuri eligibile să nu depășească rata maximă (ratele maxime) de finanțare stabilită (stabilite) în normele aplicabile ale dreptului Uniunii.

49.

Ajutoarele nu trebuie să fie cumulate cu ajutoare de minimis care vizează aceleași costuri eligibile în cazul în care un astfel de cumul ar avea ca rezultat o intensitate a ajutorului mai mare decât cea stabilită în cadrul prezentei secțiuni.

50.

Durata schemelor de ajutor în temeiul cărora se acordă ajutorul nu trebuie să depășească durata vizată de prezentele orientări (2021-2030).

4.   EVALUARE

51.

Pentru a se asigura în continuare că denaturarea concurenței este limitată, Comisia poate solicita ca anumite scheme de ajutoare să facă obiectul unei evaluări ex post. Vor trebui evaluate schemele care au un efect potențial deosebit de ridicat de denaturare a concurenței, și anume schemele care riscă să restricționeze sau să denatureze concurența în mod semnificativ dacă implementarea lor nu este reexaminată în timp util.

52.

Având în vedere obiectivele sale și pentru a nu impune o sarcină disproporționată statelor membre și proiectelor de ajutor de mică anvergură, evaluarea este necesară doar în cazul schemelor de ajutoare cu bugete ridicate care conțin caracteristici de noutate sau atunci când sunt prevăzute modificări semnificative privind piața, tehnologia sau reglementarea. Evaluarea trebuie să fie efectuată de către un expert independent de autoritatea care acordă ajutorul, pe baza unei metodologii comune furnizate de Comisie. Aceasta trebuie să fie făcută publică. Statul membru trebuie să notifice, împreună cu schema de ajutoare, un proiect de plan de evaluare care va face parte integrantă din evaluarea schemei realizată de către Comisie.

53.

Evaluarea trebuie transmisă Comisiei în timp util pentru a permite analiza eventualei prelungiri a schemei de ajutor și, în orice caz, la expirarea acesteia. Domeniul de aplicare și normele/cerințele precise privind fiecare evaluare vor fi definite în decizia de aprobare a schemei de ajutoare. Orice măsură de ajutor ulterioară cu un obiectiv similar trebuie să țină seama de rezultatele evaluării.

5.   AUDITURI ENERGETICE ȘI SISTEME DE GESTIONARE A ENERGIEI

54.

Pentru ajutoarele care intră sub incidența secțiunii 3.1, statele membre se angajează să verifice dacă beneficiarul respectă obligația de a efectua un audit energetic în sensul articolului 8 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16), fie ca un audit energetic independent, fie în cadrul sistemului certificat de gestionare a energiei sau al sistemului de management de mediu, de exemplu sistemul UE de management de mediu și audit (EMAS) (17).

55.

De asemenea, statele membre se angajează să verifice dacă beneficiarii care sunt vizați de obligația de a efectua un audit energetic în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE:

(a)

vor pune în aplicare recomandările din raportul de audit, în măsura în care intervalul de amortizare a investițiilor relevante nu depășește 3 ani, iar costurile investițiilor lor sunt proporționale sau, ca alternativă,

(b)

vor reduce amprenta de carbon a consumului lor de energie electrică, astfel încât să acopere cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon sau, ca alternativă,

(c)

vor investi o cotă semnificativă de cel puțin 50 % din cuantumul ajutorului în proiecte care duc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației și cu mult sub valoarea de referință aplicabilă, care este utilizată pentru alocarea cu titlu gratuit de certificate în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

6.   TRANSPARENȚĂ

56.

Statele membre trebuie să se asigure că următoarele informații sunt publicate în Modulul privind transparența ajutoarelor de stat (18) elaborat de Comisie sau pe un site web cuprinzător consacrat ajutoarelor de stat, la nivel național sau regional:

(a)

textul integral al schemei de ajutoare aprobate sau al deciziei de acordare a unui ajutor individual și dispozițiile de punere în aplicare a acesteia sau un link către textul respectiv;

(b)

identitatea autorității sau a autorităților care acordă ajutorul;

(c)

numele și identificatorul fiecărui beneficiar, cu excepția secretelor comerciale și a altor informații confidențiale, în cazuri justificate în mod corespunzător și sub rezerva acordului Comisiei, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind secretul profesional în deciziile din domeniul ajutorului de stat (19);

(d)

instrumentul de ajutor (20), elementul de ajutor și, dacă sunt diferite, valoarea nominală a ajutorului, exprimată ca valoare integrală în moneda națională (21), acordat fiecărui beneficiar;

(e)

data acordării ajutorului (22) și data publicării;

(f)

tipul de întreprindere (întreprindere mică sau mijlocie/întreprindere mare);

(g)

regiunea în care este situat beneficiarul (la nivelul NUTS II sau la un nivel inferior);

(h)

principalul sector economic în care își desfășoară activitățile beneficiarul (la nivel de grup NACE);

(i)

obiectivul ajutorului.

57.

Această cerință se aplică în cazul ajutoarelor individuale de peste 500 000 EUR.

58.

Aceste informații trebuie publicate după adoptarea deciziei de acordare a ajutorului, trebuie păstrate timp de cel puțin 10 ani și trebuie puse la dispoziția publicului larg, fără restricții (23).

7.   RAPORTARE ȘI MONITORIZARE

59.

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (24) și cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (25), statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte anuale.

60.

Pe lângă cerința prevăzută în regulamentele respective, statele membre trebuie să includă următoarele informații în rapoartele lor anuale, utilizând formularul standard furnizat de Comisie:

(a)

numele fiecărui beneficiar și instalațiile pe care le deține pentru care beneficiază de ajutor;

(b)

sectorul (sectoarele) în care fiecare beneficiar este activ [identificat(e) prin codul NACE-4];

(c)

anul pentru care se acordă ajutorul și anul în care se plătește;

(d)

producția efectivă pentru fiecare instalație care beneficiază de ajutor în sectorul pertinent;

(e)

consumul efectiv de energie electrică pentru fiecare instalație care beneficiază de ajutor (în cazul în care eventualul ajutor se acordă prin utilizarea unei valori alternative de referință privind eficiența consumului de energie electrică);

(f)

prețul EUA la termen utilizat pentru calcularea cuantumului ajutorului pentru fiecare beneficiar în parte;

(g)

intensitatea ajutorului;

(h)

factorul național de emisie de CO2.

61.

Statele membre trebuie să se asigure că se țin evidențe detaliate referitoare la toate măsurile care presupun acordarea de ajutoare. Aceste evidențe trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a se stabili dacă au fost respectate condițiile referitoare, după caz, la costurile eligibile și la intensitatea maximă admisibilă a ajutorului. Evidențele trebuie să fie păstrate timp de 10 ani de la data la care a fost acordat ajutorul și, la cerere, trebuie puse la dispoziția Comisiei.

62.

În orice an în care bugetul pentru schemele de ajutoare la care se face referire în secțiunea 3.1 depășește 25 % din veniturile provenite din licitarea certificatelor, statul membru în cauză trebuie să publice un raport care să indice motivele depășirii cuantumului respectiv, în conformitate cu articolul 10a alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE. Raportul trebuie să includă informații relevante privind prețurile energiei electrice pentru marii consumatori industriali care beneficiază de schema de ajutoare, fără a aduce atingere cerințelor privind protecția informațiilor confidențiale. Raportul trebuie să includă și informații care să arate dacă s-a ținut cont în mod corespunzător de alte măsuri pentru reducerea în mod durabil a costurilor indirecte ale emisiilor de dioxid de carbon pe termen mediu și lung.

63.

Producătorii de energie electrică și operatorii de rețele care beneficiază de ajutoarele vizate de secțiunea 3.2 trebuie să prezinte, până la data de 28 februarie a fiecărui an, un raport referitor la punerea în aplicare a investițiilor lor selectate, incluzând soldul alocării cu titlu gratuit și cheltuielile de investiții suportate, precum și tipurile de investiții sprijinite.

8.   PERIOADA DE APLICARE ȘI REVIZUIRE

64.

Prezentele orientări înlocuiesc, începând de la 1 ianuarie 2021, orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după anul 2012, publicate la 5 iunie 2012 (26).

65.

Comisia va aplica principiile prevăzute în prezentele orientări începând de la 1 ianuarie 2021 și până la 31 decembrie 2030.

66.

Comisia va aplica principiile prevăzute în prezentele orientări tuturor măsurilor de ajutor notificate în privința cărora i se solicită să ia o decizie, de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă proiectele au fost notificate anterior publicării orientărilor. Ajutoarele ilegale vor fi evaluate în temeiul regulilor în vigoare la data acordării ajutorului, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind stabilirea regulilor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (27).

67.

Comisia va adapta prezentele orientări pentru a actualiza valorile de referință privind eficiența consumului de energie electrică, zonele geografice și factorii de emisie de CO2 în 2025. În 2025, Comisia va evalua, de asemenea, dacă sunt disponibile date suplimentare care să permită îmbunătățirea metodologiei utilizate pentru calcularea factorilor de emisie de CO2, astfel cum sunt descriși în anexa III, și anume luarea în considerare a rolului din ce în ce mai important de stabilire a prețurilor pe care îl joacă tehnologiile neutre din punct de vedere climatic pe piețele energiei electrice din Uniune și a concluziilor evaluărilor notificate Comisiei în temeiul punctului 15 subpunctul 11 de mai sus. În consecință, este posibil ca statele membre să fie nevoite să își adapteze schemele respective pentru a le alinia la orientările adaptate.

68.

Comisia poate decide să revizuiască sau să adapteze în orice moment prezentele orientări, dacă acest lucru este necesar din motive legate de politica în materie de concurență sau pentru a ține seama de alte politici ale Uniunii, de angajamentele internaționale sau de evoluțiile semnificative ale pieței. Este posibil ca statele membre să fie nevoite să își adapteze schemele respective pentru a le alinia la orientările adaptate.

(1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(2)  Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814 (JO L 76, 19.3.2018, p. 3).

(3)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul verde european, COM(2019) 640 final.

(4)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(5)  A se vedea concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii din 12 decembrie 2019.

(6)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală”, COM(2020) 103 final.

(7)  Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (JO C 249, 31.7.2014, p. 1).

(8)  A se vedea, în acest sens, cauzele conexate T-244/93 și T-486/93, TWD Textilwerke Deggendorf GmbH/Comisia, ECLI:EU:T:1995:160, și Comunicarea din partea Comisiei – Pentru o punere în aplicare eficientă a deciziilor Comisiei de obligare a statelor membre să recupereze ajutorul de stat ilegal și incompatibil (JO C 272, 15.11.2007, p. 4).

(9)  A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei SA.34385 – Bulgaria – Alocarea cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 10c din Directiva 2003/87/CE în schimbul unor investiții în instalații pentru producția de energie electrică și în infrastructura energetică (JO C 63, 20.2.2015, p. 1); Decizia Comisiei SA.34674 – Polonia – Alocarea cu titlu gratuit de certificate pentru producătorii de energie electrică în temeiul articolului 10c din Directiva 2003/87/CE (JO C 24, 23.1.2015, p. 1).

(10)  De exemplu, pentru ajutorul acordat pentru 2023, este media simplă a prețurilor ofertei de închidere EUA din decembrie 2023 observate de la 1 ianuarie 2022 la 31 decembrie 2022 la o anumită bursă de certificate de dioxid de carbon din UE.

(11)  Prezentele orientări nu întrunesc condițiile pentru a fi considerate instrumente legislative și, prin urmare, nu trebuie să fie încorporate în Acordul privind SEE de către Comitetul mixt al SEE. Autoritatea AELS de Supraveghere este responsabilă de stabilirea normelor relevante care se aplică statelor AELS, inclusiv metodologia de stabilire a factorilor CO2.

(12)  Lista Prodcom este o listă europeană de produse din industriile extractive și prelucrătoare: https://ec.europa.eu/eurostat/ramon/nomenclatures/index.cfm?TargetUrl=LST_NOM&StrGroupCode=CLASSIFIC&StrLanguageCode=EN&IntFamilyCode=&TxtSearch=prodcom&IntCurrentPage=1

(13)  Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(14)  COM(2012)0209 final.

(15)  Codul 12 15 0 din cadrul juridic stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 295/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind statisticile structurale de întreprindere (JO L 97, 9.4.2008, p. 13).

(16)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(18)  https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro

(19)  C(2003) 4582 (JO C 297, 9.12.2003, p. 6).

(20)  Grant/subvenționare a ratei dobânzii; împrumut/avansuri rambursabile/grant rambursabil; garanție; avantaj fiscal sau scutire fiscală; finanțare de risc; altele (a se preciza). În cazul în care ajutorul se acordă prin intermediul mai multor instrumente de ajutor, valoarea ajutorului trebuie furnizată pentru fiecare instrument în parte.

(21)  Echivalent subvenție brută. Pentru ajutoarele de exploatare, se poate furniza valoarea anuală a ajutorului per beneficiar.

(22)  Data la care, în temeiul regimului juridic național aplicabil, i se conferă beneficiarului dreptul legal de a primi ajutorul.

(23)  Informațiile respective trebuie publicate în termen de 6 luni de la data acordării. În cazul ajutoarelor ilegale, statele membre vor trebui să garanteze publicarea ex post a acestor informații, în termen de 6 luni de la data deciziei Comisiei. Informațiile trebuie puse la dispoziție într-un format care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML.

(24)  JO L 248, 24.9.2015, p. 9.

(25)  JO L 140, 30.4.2004, p. 1.

(26)  JO C 158, 5.6.2012, p. 4.

(27)  JO C 119, 22.5.2002, p. 22.


ANEXA I

Sectoare considerate ca fiind expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte ale emisiilor

 

Cod NACE

Descriere

1.

14.11

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele

2.

24.42

Metalurgia aluminiului

3.

20.13

Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

4.

24.43

Producția plumbului, zincului și cositorului

5.

17.11

Fabricarea celulozei

6.

17.12

Fabricarea hârtiei și cartonului

7.

24.10

Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje

8.

19.20

Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului

9.

24.44

Metalurgia cuprului

10.

24.45

Producția altor metale neferoase

11.

 

Următoarele subsectoare din cadrul sectorului materialelor plastice (20.16):

 

20.16.40.15

Polietilenă în forme primare

12.

 

Toate categoriile de produse din sectorul turnării fontei (24.51)

13.

 

Următoarele subsectoare din sectorul fabricării fibrelor din sticlă (23.14):

 

23.14.12.10

23.14.12.30

Covorașe din fibră de sticlă

Voaluri din fibră de sticlă

14.

 

Următoarele subsectoare din sectorul fabricării gazelor industriale (20.11):

 

20.11.11.50

20.11.12.90

Hidrogen

Compuși oxigenați anorganici ai nemetalelor


ANEXA II

Valori de referință privind eficiența consumului de energie electrică pentru produsele corespunzătoare codurilor NACE din anexa I

 


ANEXA III

Factori maximi ai emisiilor de CO2 la nivel regional în diferite zone geografice (tCO2/MWh)

Zone

 

Factorul aplicabil de emisie de CO2

Zona Mării Adriatice

Croația, Slovenia

[…]

Peninsula iberică

Spania, Portugalia

[…]

Țările baltice

Lituania, Letonia, Estonia

[…]

Europa Centrală și de Vest

Austria, Germania, Luxemburg

[…]

Țările Nordice

Suedia, Finlanda

[…]

Cehia-Slovacia

Cehia, Slovacia

[…]

Belgia

 

[…]

Bulgaria

 

[…]

Danemarca

 

[…]

Irlanda

 

[…]

Grecia

 

[…]

Franța

 

[…]

Italia

 

[…]

Cipru

 

[…]

Ungaria

 

[…]

Malta

 

[…]

Țările de Jos

 

[…]

Polonia

 

[…]

România

 

[…]


Top