—

CESE solicită mai întâi o strategie cuprinzătoare privind durabilitatea în punerea în aplicare a Agendei 2030, garantată printr-un buget ambițios al UE.

—

Competitivitatea și durabilitatea nu se exclud reciproc atât timp cât aspectele sociale și de mediu sunt incluse în definiția competitivității. Competitivitatea nu trebuie definită doar prin cantitate și preț, ci – de preferință – și ținând cont de valorile europene, de calitate și de durabilitate – aspecte ce fac parte dintr-o piață unică funcțională și pe deplin dezvoltată.

—

Europa are nevoie de un nou model de creștere, unul care să difere din punct de vedere calitativ față de ceea ce am avut până în prezent, care să fie mai incluziv din punct de vedere social și mai durabil din punct de vedere ecologic, capabil să încurajeze și să asigure convergența tranzițiilor digitale și ecologice în țările și societățile noastre.

—

Investițiile durabile reprezintă un instrument esențial pentru stimularea și promovarea procesului de consolidare a poziției de lider a Europei în direcția unei societăți durabile. Ele trebuie să stimuleze crearea de locuri de muncă de calitate, energia din surse regenerabile, sistemele de învățământ, transportul în comun ecologic, accesibil și la prețuri convenabile, tehnologia digitală proiectată ecologic, precum și cercetarea și inovarea.

—

În momentul în care durabilitatea economică și competitivitatea sistemului nostru european sunt redefinite în raport cu limitele planetei, întreprinderile europene trebuie să își îndeplinească rolul și responsabilitățile și să acționeze ca lideri în fața restului lumii.

—

Un dialog civil structurat trebuie să devină un instrument autentic de participare democratică, după cum se arată la articolul 11 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) (8).

—

CESE, în calitate de reprezentant instituțional la nivelul UE al societății civile organizate, va fi în continuare un jucător activ în procesul de elaborare a politicilor.

—

Inițiativa cetățenească europeană (ICE), astfel cum este prevăzută la articolul 11 alineatul (4) din TUE și ca prim instrument de participare transnațională de la nivel mondial, necesită, de asemenea, sprijin și îmbunătățiri suplimentare. CESE a susținut un set de norme mai simplu și mai ușor de înțeles pentru punerea sa în aplicare (9) și, de asemenea, acționează ca facilitator între Comisie și cetățeni, în special prin organizarea conferinței anuale Ziua ICE și furnizarea de asistență și sprijin organizatorilor ICE.

—

Tinerii trebuie să fie implicați și să participe la procesul politic european (10), prin promovarea angajamentului civic mai amplu, inclusiv prin vot, prin voluntariat, implicarea în organizațiile de tineret și participarea la democrația de la locul de muncă și la dialogul social (11). CESE va încuraja participarea tinerilor la activitățile sale și va organiza evenimente adresate tinerilor, precum „Europa ta, părerea ta!” și premiul pentru tineri antreprenori.

—

Ar trebui luate măsuri pentru a asigura o mai mare responsabilitate și transparență în procesul decizional la nivelul instituțiilor UE și al guvernelor naționale, în care să fie implicat și nivelul regional și local, pentru a obține sprijinul cetățenilor; de exemplu: reformarea metodelor de lucru ale Consiliului, în scopul îmbunătățirii transparenței și soluționării problemelor de asumare a răspunderii și de transparență legate de utilizarea pe scară largă a „trilogurilor” închise, înainte de adoptarea actelor în prima și a doua lectură din cadrul procedurii legislative ordinare (12) (13).

—

Ar trebui create mecanisme instituționale care să sporească impactul avizelor CESE în cadrul proceselor politice și decizionale ale UE, de exemplu, printr-o mai bună monitorizare a modului în care sunt urmărite avizele Comitetului și prin încheierea unui acord de cooperare cu Consiliul UE pentru a asigura, printre altele, furnizarea sistematică de informații privind avizele Comitetului către grupurile de lucru ale Consiliului.

—

Este esențială obținerea sprijinului populației pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU pentru un nou pact social.

—

Este indispensabil un nou „pact social” care să le ofere tuturor cetățenilor o societate mai echitabilă și mai egală. Din acest motiv, CESE solicită adoptarea unui nou program de acțiuni sociale, pentru transpunerea Agendei 2030 a ONU la toate nivelurile.

—

CESE solicită îmbunătățirea generală și sporirea investițiilor în sistemele de învățământ și sprijină dreptul universal la învățare pe tot parcursul vieții, care le permite persoanelor să dobândească competențe, să își perfecționeze competențele și să opteze pentru reconversie profesională; creșterea investițiilor în instituții, politici și strategii care vor sprijini persoanele pe parcursul viitoarelor tranziții profesionale și punerea în aplicare a unei agende transformative și măsurabile pentru egalitatea de gen sunt elemente care ar trebui să beneficieze de un sprijin amplu (14).

—

Politicile publice și măsurile legislative trebuie să garanteze că toți cetățenii și rezidenții europeni se bucură de același nivel de protecție și își pot exercita drepturile și libertățile fundamentale. UE trebuie să își îmbunătățească politicile și acțiunile pentru a asigura egalitatea de gen și pentru a garanta că toate persoanele care se confruntă cu forme multiple de discriminare se bucură de șanse egale în societate.

—

În contextul preocupărilor tot mai accentuate privind divergențele în progresele înregistrate de statele membre, măsurile pentru asigurarea unui salariu minim și a unui venit minim, care sunt parte dintr-un proces de convergență socială în UE, pot constitui un element important al protecției sociale. Ele ar ajuta la atingerea unui nivel de trai decent în toate țările, contribuind totodată la sprijinirea creșterii și la îmbunătățirea convergenței sau la evitarea divergențelor în interiorul UE (15).

—

Pentru o tranziție durabilă este nevoie de investiții în sisteme eficace și integrate de protecție socială, care să ofere servicii de calitate (16).

—

Dialogul social și sistemele solide de negociere colectivă între partenerii sociali ar trebui să fie instrumente-cheie în anticiparea și gestionarea tranzițiilor și schimbărilor.

—

Măsurile de mai sus ar trebui să contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru a facilita punerea în aplicare pe deplin a pieței unice.

—

Această strategie trebuie să garanteze că cel puțin Acordul de la Paris este pus în aplicare pe deplin și imediat, ceea ce trebuie să se reflecte în alinierea obiectivelor UE de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2050 cu angajamentul de a limita creșterea temperaturii la cel mult 1 °C și prin politici climatice ambițioase ale UE, inclusiv prin eliminarea rapidă a tuturor combustibililor fosili, trecând de la eficiența energetică la reducerea absolută a utilizării energiei. UE ar trebui să accelereze tranziția justă și durabilă către un nivel cât mai ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile (21), întrucât aceasta este curată, accesibilă, favorizează participarea comunității la proprietate, nu conduce la sărăcie energetică și nu subminează competitivitatea durabilă a societăților europene la nivel global.

—

Pactul privind finanțele și clima trebuie să includă toate aspectele unei politici de combatere a schimbărilor climatice, precum o tranziție echitabilă pentru a atenua efectele schimbărilor, dar și pentru a compensa daunele și pierderile, și politici reale de adaptare la schimbările climatice.

—

CESE își reiterează apelul privind elaborarea unei politici alimentare globale (22) în UE cu scopul de a asigura o alimentație sănătoasă prin sisteme alimentare durabile, creând o legătură între agricultură și serviciile de alimentație și cele ecosistemice și asigurând lanțuri de aprovizionare care protejează sănătatea publică pentru toate categoriile de populație ale societății europene. Este esențială o distribuție echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

—

Agricultura ar putea face parte din soluția pentru combaterea schimbărilor climatice (economia circulară, stocarea CO2 etc.) întrucât acoperă o foarte mare parte a teritoriului european. În plus, agricultura durabilă joacă un rol important în menținerea structurii socioeconomice în zonele rurale.

—

UE trebuie să transforme o economie liniară într-o economie circulară, fără emisii de carbon. Politicile în materie de economie circulară ar trebui să aibă în vedere ca ciclurile să fie durabile, mici, locale și ecologice. Pentru anumite activități industriale, dimensiunea buclelor poate avea tendința să se lărgească foarte mult (23).

—

Ar trebui stabilite și puse în aplicare standarde comune pentru asigurarea de aer și apă curate și pentru protejarea oceanelor. Trebuie implementate măsuri ambițioase pentru stoparea defrișărilor și a pierderii biodiversității în Europa și la nivel global, precum și pentru stoparea exploatării nesustenabile a resurselor naturale, inclusiv în sudul global. Ar trebui luate măsuri pentru alinierea nivelului european al consumului la capacitatea de producție a pământului, inclusiv prin punerea în aplicare a unor strategii în materie de suficiență (24).

—

Cea de a patra revoluție industrială care se desfășoară în prezent modifică radical economia globală și în special industria producătoare și serviciile industriale. Europa are nevoie de o transformare digitală autentică pentru a-și redobândi competitivitatea durabilă globală și pentru a asigura o creștere durabilă și locuri de muncă. Europa are nevoie de o schimbare de anvergură pentru a deveni cea mai dinamică regiune digitală din lume, ținând cont de caracterul global al economiei digitale și de integrarea întreprinderilor în lanțurile valorice globale.

—

Pentru Uniunea Europeană (UE), sprijinirea acestor piloni inovatori reprezintă ocazia de a deveni liderul unor modele economice inovatoare durabile, care să facă indisociabile noțiunile de prosperitate economică, protecție socială de calitate și durabilitate ecologică și să stabilească o „marcă europeană”.

—

Întreprinderile europene trebuie să rămână factori de inovare și creativitate și să respecte standarde ridicate în ceea ce privește forța de muncă, consumatorii și mediul înconjurător în Europa. Dacă este adevărat că politicile inteligente și buna guvernanță joacă un rol important în stabilirea unui cadru adecvat, întreprinderile, împreună cu lucrătorii lor, în strânsă cooperare cu oamenii de știință și cu cercetătorii, sunt cele care oferă inovare și soluții ca răspuns la nevoile societății.

—

Un mediu de afaceri care să contribuie la pregătirea viitorului se bazează pe piețe deschise și pe concurență loială și include în definiția sa aspectele sociale și de mediu, ceea ce asigură condiții de afaceri prielnice.

—

Toate întreprinderile și mai ales IMM-urile trebuie să primească îndrumări și sprijin pentru a îmbrățișa digitalizarea, inversând tendințele necorespunzătoare în ceea ce privește investițiile în tehnologie și inovare prin conștientizare, încurajarea finanțării, sprijinirea C&D și investiții în competențe adecvate.

—

Întrucât UE este liderul global în domeniul sustenabilității, politica sa comercială trebuie să reflecte valorile interne ale acesteia și să fie conformă cu ele, așa cum se întâmplă cu diplomația și politica sa de vecinătate. UE ar trebui să își poată menține competitivitatea și să își gestioneze alianțele cu partenerii-cheie, fără să renunțe la a menține, consolida și îmbunătăți modelul de standarde ridicate în domeniul ecologic și social.

—

CESE solicită în special o agendă ambițioasă pentru politica comercială la toate cele trei niveluri, unilateral, bilateral și multilateral – o politică ce va crea creștere economică și locuri de muncă în UE, promovând o politică comercială bazată pe norme la nivel global.

—

La nivel unilateral, UE ar trebui să modernizeze și să îmbunătățească sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP) și inițiativa „totul în afară de arme” (EBA) pentru a încuraja dezvoltarea țărilor cel mai puțin dezvoltate și a țărilor în curs de dezvoltare.

—

La nivel bilateral, UE ar trebui să deschidă în continuare piețe noi și să își sporească oportunitățile de afaceri, precum și satisfacția consumatorilor, în colaborare cu mai mulți parteneri, asigurând standarde sociale și ecologice ridicate în agricultură, industrie și servicii.

—

La nivel multilateral, UE ar trebui să joace un rol fruntaș în reforma OMC, pentru a evita paralizarea organului de apel în cadrul sistemului de soluționare a litigiilor. CESE a adoptat recent un set de propuneri ambițioase și orientate către viitor pentru această reformă pe termen scurt și mediu (27). Scopul este de a asigura că OMC, unicul gardian al comerțului internațional, are o contribuție fundamentală la atingerea ODD-urilor, asigură consecvența între normele comerciale și standardele internaționale în domeniul muncii și facilitează îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris.

—

Deschiderea față de comerț implică existența unor instrumente eficace de apărare comercială și a unui mecanism operațional de verificare a investițiilor străine directe în sectoare strategice ale UE. Se are în vedere, desigur, protecția UE și a consumatorilor, lucrătorilor și întreprinderilor sale împotriva practicilor comerciale neloiale și agresive.

—

Este esențială aprofundarea cooperării la nivel internațional cu toate organizațiile relevante (OCDE, UNECE, OIM, OMC etc.), pentru a aborda într-o manieră eficientă provocările globale, inclusiv schimbările climatice, sărăcia, frauda, evaziunea fiscală și atacurile cibernetice.

—

Autoritățile publice trebuie să urmărească atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă prin contractele lor de achiziții publice, aplicând proactiv criteriile ecologice și sociale în materie de achiziții, astfel cum sunt definite în noua legislație europeană privind achizițiile publice.

—

Serviciile publice de bază (30), precum educația, sănătatea, îngrijirea copiilor și transportul în comun, și bunurile publice, precum apa potabilă curată, aerul curat și solul nepoluat etc., trebuie să fie accesibile pentru toți, la prețuri abordabile.

—

Reforma UEM necesară ar trebui să includă o mai mare coordonare fiscală între membrii săi și o reprezentare unificată a monedei euro în cadrul organizațiilor internaționale.

—

CESE sprijină impozitarea echitabilă și lupta împotriva fraudei, a evaziunii fiscale, a spălării de bani și a practicilor financiare ale paradisurilor fiscale; un obiectiv comun al instituțiilor UE, al guvernelor și al întreprinderilor trebuie să fie conlucrarea în vederea instituirii unor mecanisme eficiente, cum ar fi cele două directive împotriva evitării obligațiilor fiscale (31).

—

Coordonarea luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale ar trebui să includă măsuri împotriva erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor: Comisia Europeană a estimat că, înainte ca măsurile să înceapă să fie puse în aplicare, aceasta reprezenta 50-70 de miliarde EUR anual. Se estimează că, în fiecare an, TVA-ul necolectat este de aproximativ 150 de miliarde EUR.

—

UE trebuie să coopereze cu alte regiuni economice pentru a combate în mod eficace corupția și evaziunea fiscală la nivel mondial și pentru a garanta că normele internaționale cu privire la impozitul pe profit sunt clare, transparente, obiective și previzibile.

—

Publicul solicită din ce în ce mai mult ca impozitarea să fie utilizată pentru asigurarea coeziunii sociale, pentru combaterea încălzirii globală și pentru promovarea creșterii durabile.

—

CESE solicită măsuri fiscale eficace și coordonate pentru a se asigura că toate întreprinderile își plătesc impozitele în mod echitabil și contribuie la bugetele publice naționale și europene pentru a le permite guvernelor să își îndeplinească obligațiile privind drepturile sociale (32). CESE sprijină propunerea Comisiei privind instituirea unei baze fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB) (33).

—

Noile modele de afaceri care utilizează platformele de internet și alte instrumente digitale au făcut ca întreprinderile să se sprijine într-o mai mică măsură pe prezența fizică într-o țară. CESE consideră că este foarte importantă dezvoltarea unor principii noi privind modul în care unui stat membru al UE îi sunt alocate profiturile unor întreprinderi, prin impozitarea lor, în cadrul unui dialog cu partenerii comerciali, precum și participarea activă la negocierile în curs la nivelul OCDE/G20 cu privire la un acord global privind economia digitalizată, pentru a evita orice escaladare a tensiunilor comerciale și fiscale între principalii actori economici la nivel mondial (34).

—

UE trebuie să se asigure că toate politicile sale interne și externe sunt coerente și aliniate la ODD, astfel încât principiile eficienței, proporționalității și durabilității să fie luate în considerare în mod corespunzător.

—

Utilizarea instrumentelor Comisiei Europene pentru o mai bună reglementare este o altă modalitate de a asigura integrarea suplimentară a dezvoltării durabile în politicile europene. Toate evaluările de impact ale Comisiei trebuie să evalueze efectele sociale, economice, de mediu și asupra climei, astfel încât durabilitatea să fie luată în considerare în mod corespunzător. De asemenea, evaluările ex post trebuie să analizeze toate cele trei dimensiuni, într-o abordare integrată și solidă. Sunt, de asemenea, necesare consultări cu partenerii sociali, cu respectarea dispozițiilor tratatelor privind consultarea specifică a forței de muncă și a cadrelor de conducere cu privire la legislația pe teme sociale [articolul 154 alineatul (2)]; consultările cu Comitetul Economic și Social European, cu Comitetul European al Regiunilor și cu parlamentele naționale constituie o altă componentă a pachetului de instrumente pentru o mai bună reglementare în vederea îndeplinirii cerinței de incluziune ce stă la baza Agendei 2030.

—

Ținând cont de obiectivele de dezvoltare durabilă, platforma REFIT și evaluările de impact trebuie să contribuie la asigurarea unei legislații favorabile pentru întreprinderi și cetățeni. În viitor, aceste instrumente ar trebui să utilizeze în continuare toate resursele disponibile, inclusiv societatea civilă, pentru a evalua în ce mod pot fi îmbunătățite eficacitatea și eficiența legislației UE, ținând cont de obiectivele sale. Aceste instrumente ar trebui să contribuie la o îmbunătățire semnificativă a aspectelor legate de reglementare ale dezvoltării durabile în toate dimensiunile sale, vizând nu numai simplificarea și reducerea sarcinilor inutile și garanția că obiectivele legislative sunt atinse într-o manieră eficace fără a fi reduse, dar și revizuirea, validarea, modificarea, îmbunătățirea sau mai buna punere în aplicare a legislației existente.

—

Semestrul european, ca un cadru de guvernanță economică al UE, pune accentul într-o anumită măsură pe ocuparea forței de muncă și pe performanțele sociale, însă este deficitar în ceea ce privește pericolele pe care le prezintă schimbările climatice și progresele UE în direcția atingerii obiectivelor de la Paris, astfel cum sunt raportate în analiza anuală a creșterii 2019 (35). CESE solicită adoptarea unei strategii de dezvoltare durabilă orientate către viitor, care să fie integrată într-un ciclu de dezvoltare durabilă, pe baza unor indicatori și ținte complementare, de natură socială, economică și ecologică.

—

Dialogul social trebuie recunoscut ca instrument de implementare a agendei de dezvoltare. Acesta necesită un mediu favorabil și un cadru instituțional eficient. Respectarea libertății de asociere și a dreptului de negociere colectivă reprezintă elemente de bază în acest sens. UE ar trebui să colaboreze cu partenerii sociali pentru a promova practici valide în ceea ce privește relațiile industriale și o bună funcționare a administrării forței de muncă.

—

Uniunea Europeană ar trebui să își consolideze legăturile cu statele membre și să recâștige încrederea cetățenilor săi, printr-o abordare de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), care permite dezvoltarea locală integrată și implicarea cetățenilor și a organizațiilor acestora la nivel de masă. CESE este convins că DLRC ar putea avea numeroase avantaje ca instrument de dezvoltare locală europeană de succes (36).

—

UE ar trebui să adopte politici și măsuri care să susțină migrația sigură, legală și regulamentară și, de asemenea, să consolideze incluziunea și coeziunea socială. UE ar trebui să acționeze în strânsă colaborare cu OIM pentru programele privind migrația și integrarea forței de muncă.

—

CESE solicită instituirea unor rute sigure și legale pentru refugiați atunci când sosesc în UE. Este nevoie de o abordare coordonată a tuturor statelor membre și a părților interesate de la nivel european și național, bazată pe responsabilitate comună, alocare echitabilă, convergență și respectare a drepturilor fundamentale, care să cuprindă mai multe opțiuni de reîntregire a familiei, transfer și relocare.

—

Neintegrarea implică riscuri și costuri economice, socioculturale și politice. Prin urmare, investițiile în integrarea migranților reprezintă cea mai bună poliță de asigurare împotriva viitoarelor potențiale costuri, probleme și tensiuni.

—

Integrarea este bidirecțională – drepturi și îndatoriri au atât comunitatea-gazdă, cât și migranții; prin urmare, responsabilitatea trebuie împărțită între ambele comunități. Nu este nici corect, nici sustenabil să se aștepte ca nou-veniții să se integreze fără ajutor, date fiind barierele sociale, culturale și economice considerabile cu care se confruntă. Pentru a facilita acest proces, politicile publice ar trebui să abordeze temerile, preocupările și îngrijorările diferitelor segmente ale populației din societățile din Uniune, pentru a evita discursurile anti-UE și xenofobe. În acest sens, politicile relevante ar trebui să includă o serie de obligații clare, consecvente și motivate, precum și o denunțare consecventă a retoricii și a comportamentelor antimigrație.

—

Războiul, schimbările climatice și lipsa perspectivelor în țările terțe pot crea un flux continuu și chiar crescut de refugiați și migranți. Limitarea factorilor de stimulare a migrației, în general, este o provocare la nivel mondial. Migrația va crește în continuare (inclusiv în ceea ce privește refugiații climatici), în toate categoriile, ca urmare a accentuării fenomenului de strămutare a populației. În acest scop, UE trebuie să fie mai bine pregătită să coordoneze distribuirea migranților între statele membre. CESE a subliniat deja modul în care procesele economice dezechilibrate pot contribui la destabilizare în acest context. Prin urmare, CESE sprijină ideea potrivit căreia Tratatul de la Lisabona asigură un mandat suficient de larg pentru revizuirea politicii în materie de imigrare, în vederea reglementării statutului „persoanelor strămutate din motive de mediu”.

—

Pentru a face față priorităților economice, sociale și de mediu, atât celor noi, cât și celor existente, UE are nevoie, în acest moment critic din punct de vedere politic, de un buget solid al UE. Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 este modestă și lipsită de ambiții. La fel ca Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor, CESE solicită stabilirea resurselor la 1,3 % din VNB, iar cheltuielile să provină în principal din resursele proprii ale UE, stabilind cifrele fiscale propuse de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR), prezidat de Mario Monti (38).

—

În viziunea CESE, resursele trebuie transferate către statele membre în conformitate cu criteriile justeței distributive, pentru a restabili traseul de convergență economică și socială întrerupt de criză (39).

—

CESE consideră că următorul CFM trebuie să majoreze finanțarea, pentru a permite (i) punerea în aplicare de către statele membre a Declarației de la Göteborg privind Pilonul european al drepturilor sociale, astfel încât să se stimuleze crearea de locuri de muncă de calitate în contextul dezvoltării durabile, (ii) realizarea Agendei 2030 a ONU și (iii) punerea în aplicare a Acordului de la Paris care promovează tranzițiile juste către societăți ecologice și digitalizate.

—

UE are nevoie de bugete ambițioase, care să servească drept instrumente de politici menite să dezvolte o strategie clară pentru consolidarea Uniunii, oferind un nivel mai mare de integrare, o democrație mai bine consolidată, un sprijin mai puternic pentru organizațiile societății civile, atât în interiorul, cât și în exteriorul UE, un sprijin mai mare pentru întreprinderi în scopul depășirii provocărilor legate de mediu și de digitalizare, o dimensiune socială mai marcată și mai mult sprijin pentru viața rurală. Doar astfel poate UE limita și depăși forțele centrifuge interne și poate gestiona riscurile geopolitice externe.

—

CESE sprijină propunerea potrivit căreia primirea fondurilor UE de către statele membre să fie condiționată de respectarea principiului statului de drept, un pilon fundamental al valorilor Uniunii potrivit articolului 2 din TUE.

—

Rolul fundamental al CESE în eliminarea distanței față de cetățenii europeni trebuie să fie mai bine recunoscut și sprijinit de către UE.

—

De asemenea, UE trebuie să își descentralizeze dialogurile cetățenești, astfel încât autoritățile locale și regionale să poată începe să dezvolte un scop și o identitate europene comune.

—

Politicile UE ar trebui să fie mult mai receptive la propunerile cetățenilor, ale comunităților și ale organizațiilor societății civile, oferindu-le un motiv să se implice.

—

CESE ar trebui să evalueze în fiecare an punerea în aplicare a politicilor UE în statele membre, pe baza obiectivelor de politică prevăzute în prezentul aviz, pentru a le furniza cetățenilor răspunsuri concrete în ceea ce privește impactul apartenenței la UE asupra vieții lor de zi cu zi.