COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.5.2019

COM(2019) 234 final

RAPORT AL COMISIEI

Raport al Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

{SWD(2019) 182 final}

Raport al Comisiei

Evaluarea la jumătatea perioadei a Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială

1. Contextul privind EaSI

Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) 1 – pus în aplicare prin moduri de gestiune directă și indirectă – este conceput pentru a promova locuri de muncă durabile și cu nivel înalt de calitate, pentru a garanta o protecție socială adecvată și decentă, pentru a combate excluziunea socială și sărăcia și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă din statele membre și din alte țări participante (țările AELS/SEE 2 , țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE).

Pachetul financiar total stabilit în Regulamentul EaSI pentru perioada 2014-2020 este de 919 469,000 EUR. Programul are trei axe:

■PROGRESS sprijină elaborarea și punerea în aplicare a politicilor prin: punerea la dispoziție a datelor concrete pentru elaborarea de politici, organizarea de activități de schimb de informații și de învățare reciprocă, crearea unor condiții mai bune pentru inovare socială și sprijinirea consolidării capacităților pentru organizațiile UE și naționale.

■EURES oferă informații și servicii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorilor și desfășoară programe de mobilitate specifice care să permită persoanelor să găsească locuri de muncă în alte părți ale UE.

■Microfinanțarea/antreprenoriatul social sprijină accesul la microcredite al persoanelor vulnerabile și al microîntreprinderilor, precum și consolidarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite.

Obiectivele transversale – cum ar fi egalitatea de gen, nediscriminarea și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale – sunt sprijinite la fiecare nivel.

2.Sfera evaluării la jumătatea perioadei

În evaluarea la jumătatea perioadei s-au examinat – în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul EaSI și cu orientările pentru o mai bună legiferare 3 – progresele înregistrate în atingerea obiectivelor programului și măsura în care acesta este relevant în continuare, eficiența sa și utilizarea resurselor, coerența politicilor în raport cu alte instrumente și valoarea sa adăugată la nivelul UE. S-a examinat, de asemenea, guvernanța programului EaSI. Evaluarea a avut ca scop recomandarea unor ajustări ale modului în care se desfășoară programul, pentru a îmbunătăți performanța punerii în aplicare a acestuia în viitor și pentru a contribui la pregătirea pentru perioada post-2020.

Evaluarea a vizat activitățile EaSI din ianuarie 2014 până în decembrie 2016. Aceasta a acoperit întreaga sferă geografică a programului și părțile interesate relevante, în special Comitetul EaSI, comitetele de politică, partenerii sociali, autoritățile și organismele naționale și organizații importante ale societății civile din UE.

Cercetarea a combinat șase metode principale pentru a răspunde la întrebările de evaluare: analiza datelor secundare, o consultare publică deschisă, interviuri semistructurate, un grup de reflecție, studii de caz și o anchetă în rândul beneficiarilor.

Evaluarea la jumătatea perioadei este prezentată ca document de lucru al serviciilor Comisiei (SWD), bazat atât pe rezultatele unui studiu de evaluare externă 4 comandat de Comisie, cât și pe alte surse de dovezi – în special rapoarte de monitorizare a performanței EaSI, rapoarte anuale de gestionare ale Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) a Comisiei Europene și alte evaluări relevante.

În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul EaSI, prezentul raport rezumă principalele rezultate ale evaluării la jumătatea perioadei pentru Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și public.

3.Rezultatele principale și lecțiile învățate

Următoarele secțiuni prezintă concluziile la care s-a ajuns cu privire la cele șase teme principale ale evaluării: relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența, valoarea adăugată a UE și guvernanța programului.

Evaluarea are, totuși, limitări evidente. S-au finalizat puține proiecte în 2016, ceea ce a limitat volumul de date disponibile, iar în cazul altor proiecte demarate nu a trecut suficient timp încât acestea să producă un set complet de rezultate și impacturi. Există, de asemenea, puține criterii de referință disponibile, deoarece nu există niciun program comparabil cu EaSI în ceea ce privește amploarea și acoperirea. Prin urmare, performanța EaSI ar trebui să fie privită în contextul rolului său în cadrul unui sistem mai amplu de sprijin, inclusiv în cadrul inițiativelor de politică ale UE și naționale. Pentru a depăși/atenua aceste limitări, evaluarea la jumătatea perioadei a verificat și a comparat mai multe surse de probe evaluative, a combinat metode și instrumente cantitative și calitative, s-a asigurat de transparența surselor de date și a verificat în mod sistematic concluziile prin raportare la contribuțiile părților interesate.

O constatare importantă a acestui exercițiu a fost aceea că jumătatea perioadei, astfel cum prevede Regulamentul EaSI, a fost un moment prea timpuriu pentru evaluare. Evaluările viitoare ar trebui să fie programate în așa fel încât să permită manifestarea mai multor rezultate și a unor impacturi mai ample și să sprijine analiza.

3.1.Relevanța

Relevanța EaSI a fost evaluată în raport cu obiectivele sale generale, cu obiectivele specifice pentru cele trei axe și cu alocarea resurselor între acestea.

Evaluarea a confirmat faptul că justificarea EaSI și cele cinci obiective generale ale acestuia sunt în continuare foarte relevante, în special în contextul temporal al evaluării, și anume perioada de după criza financiară și economică – cu o revenire bine-venită, dar lentă – și din perspectiva evoluțiilor care ar putea afecta UE în anii următori. De exemplu, numărul de persoane vulnerabile a crescut considerabil în urma afluxului mare de refugiați și imigranți în statele membre ale UE, făcând din integrarea reușită a acestora una dintre principalele priorități ale UE.

În ciuda seturilor limitate de date disponibile, se înregistrează progrese în ceea ce privește îndeplinirea tuturor obiectivelor generale și specifice ale EaSI. EaSI a contribuit la creșterea gradului de sensibilizare cu privire la contribuțiile politicii UE în materie de incluziune socială și reducere a sărăciei, la îmbunătățirea percepțiilor asupra potențialului transfrontalier de ocupare a forței de muncă, la testarea și punerea rapidă în aplicare a măsurilor inovatoare și la creșterea accesului la împrumuturi acordate în sistem de microfinanțare și a sprijinului acordat antreprenoriatului. EaSI a facilitat, de asemenea, schimbarea politicilor prin cercetare comparativă, schimburi de experiență și consolidarea capacităților, ajutând astfel diferitele părți interesate să influențeze elaborarea și punerea în aplicare a politicilor socio-economice în țările participante la program.

Cu toate acestea, relevanța și impactul EaSI pot fi îmbunătățite în continuare. Instrumentele analitice, evenimentele de diseminare și proiectele inovatoare ar trebui să se axeze mai mult pe aspectele legate de gen, pe șomajul în rândul tinerilor, pe inegalități (în ceea ce privește venitul, educația, competențele) și pe combaterea excluziunii sociale, punându-se mai mult accentul pe transferabilitate și pe posibilitatea de a extinde inovațiile sociale.

PROGRESS și microfinanțarea/antreprenoriatul social pot juca un rol important în acest proces, acordând prioritate activităților de incluziune socială și accesului la finanțare pentru grupurile vulnerabile, și anume persoanele expuse riscului de excluziune socială și financiară. EURES ar trebui să continue să finanțeze proiecte destinate grupurilor cu nevoi economice clare (de exemplu, proiectul „Primul tău loc de muncă EURES” și parteneriatele transfrontaliere).

Subiectele activităților de învățare reciprocă – de exemplu, măsuri de integrare pe piața muncii pentru tineri, solicitanți de azil, refugiați și șomeri de lungă durată, viitoarele necesități în materie de competențe – au urmat îndeaproape prioritățile stabilite în orientările privind ocuparea forței de muncă și recomandările specifice fiecărei țări din cadrul ciclului de coordonare economică al semestrului european 5 . Semestrul european a fost sprijinit și de alte activități analitice finanțate de EaSI, în special Raportul privind ocuparea forței de muncă și dezvoltarea socială și Ancheta asupra forței de muncă. În cadrul activităților sale analitice, programul ar trebui să acorde prioritate schimbului de bune practici între factorii de decizie din toate țările participante prin activități de învățare reciprocă, de sensibilizare și de diseminare.

În mod similar, diseminarea bunelor practici din diferite țări – inclusiv experimentarea socială – la scară mai largă la nivel operațional crește gradul de conștientizare în ceea ce privește practicile inovatoare și ajută actorii naționali și locali să furnizeze servicii și produse mai bune. Prin urmare, menținerea rețelelor la nivelul UE este esențială pentru alinierea diferitelor agende politice de la diferitele niveluri de guvernanță și din diferitele țări participante.

În practică, alocarea mai flexibilă a resurselor către cele trei axe ale programului (în locul actualelor procente orientative minime prevăzute în Regulamentul EaSI) ar permite existența unei sfere mai largi pentru transferul de bugete între acestea atunci când este necesar. Acest lucru ar putea ajuta în special axa microfinanțare/antreprenoriat social, unde cheltuielile sunt determinate de cerere. Flexibilitatea sporită ar stimula, de asemenea, capacitatea de reacție la nevoile emergente (de exemplu, noi inițiative precum „Corpul european de solidaritate” 6 , „Un nou început pentru dialogul social” 7 , „Noua agendă pentru competențe în Europa” 8 sau Autoritatea Europeană în domeniul Muncii 9 ).

3.2.Eficacitatea

Cele trei axe ale programului diferă în ceea ce privește eficacitatea în generarea rezultatelor și realizarea obiectivelor, precum și în inițierea schimbărilor. Astfel, PROGRESS este cel mai eficace în materie de facilitare a schimbului de informații, a învățării reciproce și a dialogului, precum și în materie de dezvoltare și diseminare a cunoștințelor comparative și analitice. Una dintre activitățile cele mai eficace ale EURES a fost contribuția la dezvoltarea unei piețe a muncii transparente în ceea ce privește cererea și oferta. Dovezile privind microfinanțarea/antreprenoriatul social sugerează că finanțarea din partea EaSI a crescut disponibilitatea finanțării și accesul la aceasta în țările participante.

Intermediarii financiari au inclus grupurile vulnerabile în activitățile lor, dar au existat discrepanțe semnificative între țări. În cele mai multe cazuri, totuși, grupurile vulnerabile nu reprezintă majoritatea beneficiarilor finali. Acestea se confruntă în continuare cu obstacole în calea accesării finanțării. Pe baza celor mai recente date anuale privind impactul (septembrie 2016), în medie 35 % dintre beneficiarii de microcredite sunt femei, peste 40 % au vârsta sub 30 de ani sau peste 50 de ani, aproape 20 % sunt șomeri (față de 62 % lucrători independenți/antreprenori), iar 10 % au statut de migrant (din afara UE). Trebuie să existe mai multe acțiuni care să se concentreze asupra grupurilor vulnerabile; așadar, trebuie explorată posibilitatea de a introduce pentru acestea ținte minime pentru restul programului EaSI. Instrumentele financiare sunt determinate de cerere; prin urmare, ar trebui să fie posibilă implementarea acestora cu o oarecare flexibilitate pentru a răspunde cererii pieței. Se pot lua în considerare stimulente bazate pe politici pentru FEI atunci când se elaborează instrumente viitoare, pentru a se promova în continuare vizarea grupurilor vulnerabile.

Evaluarea a evidențiat o serie de modalități de îmbunătățire a eficacității. Programul PROGRESS, deși își menține atenția asupra temelor de politică relevante pentru părțile interesate și apreciate de acestea (ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă), ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a realiza experimentarea politicilor sociale, prin revizuirea accentului pe care îl pune pe acest aspect și a procedurilor de evaluare și selectare a proiectelor, precum și prin facilitarea extinderii acestor proiecte. Pentru EURES, ar trebui luată în considerare o perioadă de punere în aplicare mai lungă (cel puțin doi ani), combinată cu măsuri de reducere a sarcinii administrative a gestionării cererilor de propuneri, pentru a permite părților interesate să elaboreze proiectele, să le pună în aplicare, să le evalueze eficacitatea și să le asigure durabilitatea în mod corespunzător. Pentru microfinanțare/antreprenoriat social, se propune o concentrare sporită asupra grupurilor vulnerabile în cea de a doua perioadă de punere în aplicare a EaSI, de exemplu prin stabilirea unei valori-țintă pentru procentul/numărul de grupuri vulnerabile în cererile de propuneri.

3.3.Eficiența

Evaluarea asigură înțelegerea coerenței dintre mijloacele disponibile și obiectivele programului. Deși mijloacele financiare disponibile au fost suficiente pentru a pune în aplicare activitățile PROGRESS și EURES, bugetul pentru fereastra de microfinanțare din cea de a treia axă a fost prea mic. Utilizarea amplă a instrumentului de garantare EaSI, care face parte din axa microfinanțare/antreprenoriat social, a exercitat presiuni asupra bugetului acestei axe și a condus la utilizarea integrală a bugetului pentru microfinanțare. Întrucât fereastra de antreprenoriat social necesită, de obicei, împrumuturi mult mai mari decât fereastra de microfinanțare, s-au acordat mai puține împrumuturi pentru antreprenoriat. Acest lucru a afectat numărul de contracte semnate 10 .

Alocarea unui buget insuficient pentru a treia axă în prima perioadă de punere în aplicare a fost remediată între timp prin alimentarea anticipată a bugetului EaSI prevăzut pentru anii următori din perioada 2017-2020 și punerea acestuia la dispoziție mai devreme, astfel încât să se răspundă cererii ridicate de pe piață. Această alimentare anticipată a fost posibilă prin intermediul unei garanții în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS 11 ). Într-adevăr, ca răspuns la cererea ridicată pentru instrumentul de garantare EaSI, axa microfinanțare/antreprenoriat social a primit în decembrie 2017 un supliment de 100 de milioane EUR din partea FEIS. Acest lucru va duce la o creștere a volumului global al măsurilor luate în privința instrumentului de garantare EaSI și va permite FEI să pună în aplicare un număr suplimentar semnificativ de operațiuni.

Eficiența programului PROGRESS ar putea fi îmbunătățită în continuare prin introducerea de modificări și reducerea sarcinii administrative în etapele de atribuire și punere în aplicare a proiectelor. Mai mult, nu este întotdeauna clar pentru solicitanți dacă cofinanțarea ar trebui să constea în costul forței de muncă sau în valoare efectivă în numerar. Acest lucru ar trebui clarificat în termenii de referință ai cererilor de propuneri.

În ceea ce privește EURES, s-au alocat sume mai mari decât cele planificate inițial pentru transparența în ceea ce privește locurile de muncă vacante, cu scopul de a introduce noi elemente TI; cu toate acestea, dezvoltarea și furnizarea de servicii au rămas relativ stabile.

Per ansamblu, deși bugetul general al programului este suficient, ar trebui să se permită o realocare mai flexibilă între cele trei axe, pentru a reduce la minimum discrepanțele dintre angajamentele planificate și cele reale și pentru a asigura transferul optim al bugetelor între cele trei axe atunci când este necesar.

3.4.Coerență

Percepția generală privind coerența programului, obținută prin intermediul evaluării, este aceea că cele trei programe anterioare au fost unificate sub umbrela EaSI ca răspuns la un exercițiu de simplificare. Cu toate acestea, evaluarea concluzionează că, în pofida eforturilor de a construi sinergii între cele trei axe, acestea continuă să funcționeze mai degrabă independent. Toate activitățile programului ar trebui să se concentreze mai mult asupra beneficiilor potențiale ale unei structuri coerente a programului, promovând soluții interdisciplinare la provocările multiple.

În ceea ce privește coerența EaSI cu alte programe ale UE, aceasta este maximă în relația cu FSE. PROGRESS și alte programe ale UE, cum ar fi FSE, Erasmus+, Orizont 2020 și COSME, se completează reciproc în ceea ce privește obiectivele, activitățile și beneficiarii specifici. S-a constatat o complementaritate și între EURES și Programul de cooperare teritorială europeană (Interreg). Axa microfinanțare/antreprenoriat social pare, de asemenea, să fie coerentă cu alte instrumente de microfinanțare de la nivelul UE. Acestea sprijină fie IMM-urile (cum ar fi garanția financiară COSME), fie societățile până la plafoane ridicate (InnovFin), pe când EaSI sprijină doar microîntreprinderile sau întreprinderile sociale. De asemenea, acestea oferă sume mai mari de finanțare (InnovFin și COSME) și o varietate mai mare în ceea ce privește produsele financiare (cum ar fi programul InnovFin). Ele se concentrează doar asupra unor grupuri specifice de beneficiari din anumite țări, în timp ce axa microfinanțare/antreprenoriat social se adresează tuturor țărilor participante.

Cu toate acestea, în pofida complementarității dintre EaSI și alte instrumente ale UE, atingerea unei coerențe mai mari este împiedicată de eterogenitatea logicii intervenției și a normelor care reglementează fondurile. Coexistența diferitelor cadre de reglementare (Regulamentul financiar în cazul instrumentelor financiare, respectiv Regulamentul privind dispozițiile comune în cazul fondurilor structurale) îngreunează valorificarea complementarităților dintre diferitele fonduri. Trebuie instituite mecanisme specifice pentru a facilita sinergiile dintre diferitele fonduri UE, de exemplu posibilitatea ca experimentarea socială testată în cadrul EaSI să fie extinsă sau multiplicată cu finanțare din partea FSE. Raționalizarea normelor ar putea contribui la maximizarea potențialului acestor complementarități și sinergii.

La nivel național, nu s-a constatat nicio suprapunere semnificativă între obiectivele EaSI și cele ale instrumentelor/programelor naționale. Consultarea părților interesate a evidențiat, în special, consensul cu privire la importanța menținerii fiecărui tip de instrument de la nivelul UE, chiar dacă s-au observat suprapuneri minore între instrumentele de la nivelul UE și cele de la nivel național. Aceste suprapuneri ar putea fi remediate prin consolidarea suplimentară a implicării părților interesate de la nivel național, regional și local în activitățile EaSI și prin punerea la dispoziția acestora a instrumentelor, a cunoștințelor transferabile/comparative și a sprijinului adecvat pentru conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor care abordează aspecte sociale.

3.5.Valoarea adăugată a UE

EaSI a generat o valoare adăugată europeană demonstrabilă în ceea ce privește domeniul de aplicare și amploarea, în comparație cu sprijinul național și regional. Dacă EaSI ar fi întrerupt, acest lucru ar avea repercusiuni în multe sectoare. Ar fi puțin probabil ca alte scheme de finanțare naționale sau regionale să fie în măsură să sprijine experimentarea politicilor în diferitele țări participante și rețele ONG de la nivelul UE așa cum face în prezent EaSI. EaSI este, de asemenea, cel mai potrivit vehicul pentru realizări la nivelul UE precum baze de date comparative, studii și activități de învățare reciprocă, care nu reprezintă o prioritate majoră la alte niveluri de guvernanță.

În plus, nu există alte resurse UE disponibile care sunt concepute în mod specific pentru parteneriatele transfrontaliere, chiar dacă programele Interreg ale FEDR pot sprijini politicile de ocupare a forței de muncă în regiunile transfrontaliere dacă sunt programate în acest sens de statele membre în cauză. Și sprijinul pentru piața de investiții sociale ar înregistra o încetinire, probabil, fără finanțare din partea EaSI, ceea ce ar conduce la scăderea numărului de întreprinderi sociale la nivelul UE și a oportunităților de angajare în aceste sectoare. Sprijinul UE constituie un semnal puternic care stimulează schimbarea la nivel național și contribuie la transferul expertizei și al know-how-ului între țări.

Activitățile desfășurate în cadrul programului EaSI se extind dincolo de gestionarea instrumentelor financiare, mobilizând o gamă variată de măsuri pentru a dezvolta un ecosistem pentru piețele de finanțare socială. Printre exemplele în acest sens se numără granturile pentru dezvoltarea atât a ofertei, cât și a cererii de finanțare socială, dar și inițiative fără caracter financiar, cum ar fi Codul european de bună conduită pentru furnizorii de microcredite, care contribuie la ridicarea standardelor în sectorul microfinanțării. Acest aspect este conform cu unul dintre obiectivele Comisiei, și anume creșterea utilizării instrumentelor financiare pentru a atrage finanțări private și pentru a încuraja noi evoluții sistemice pe piețele de finanțare socială.

Este necesară, totuși, continuarea eforturilor, în special în ceea ce privește comunicarea referitoare la activitățile EaSI și diseminarea rezultatelor sale. Părțile interesate sunt dornice să primească mai multe informații și consideră că, printr-o mai bună diseminare, ar putea beneficia de avantaje deosebite, în special în ceea ce privește accesul la finanțare, rezultatele, exemplele și bunele practici specifice fiecărei țări, site-uri internet și baze de date actualizate, comunicarea în mai multe limbi și un conținut mai accesibil publicului larg.

3.6.Guvernanța EaSI

EaSI este coordonat de o unitate din cadrul Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, care este responsabilă pentru definirea sferei de aplicare și pentru finanțarea programului, precum și pentru monitorizarea acestuia și evaluarea progreselor pe care le înregistrează. Unitatea este asistată în această sarcină de coordonatori din unitățile operaționale ale Direcției Generale și de Comitetul EaSI, care este format din câte un reprezentant din fiecare țară participantă.

În evaluare a fost examinat în special rolul Comitetului EaSI și s-a concluzionat că trebuie îmbunătățite rolurile și responsabilitățile părților interesate, precum și implicarea acestora și comunicarea cu ele. Membrii comitetului au considerat că este nevoie de mai multă autoritate în procesul de luare a deciziilor și de mai multă responsabilitate în ceea ce privește alocarea fondurilor și programarea/subiectele cererilor de propuneri 12 .

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că ar fi utile grupuri de lucru tematice pentru aprofundarea cunoștințelor membrilor Comitetului EaSI cu privire la aspectele tehnice. Se consideră, de asemenea, că utilizarea ocazională a consultanței din partea unor experți ar putea fi utilă în cazul anumitor subiecte. Evaluarea a subliniat și faptul că membrii comitetului nu dispun de suficiente informații despre proiectele selectate și puse în aplicare în țările lor sau despre proiectele respinse în urma procedurii de evaluare. Candidații ar trebui să primească un feedback mai bogat privind cererile respinse, pentru a putea astfel să își îmbunătățească dosarele de candidatură. Trebuie comunicate comitetului mai multe informații în timp util, astfel încât acestea să poată fi transmise cu ușurință organizațiilor care ar putea fi interesate să răspundă cererilor de propuneri.

În mod similar, sunt considerate necesare o mai bună cooperare cu alte comitete, pentru a realiza schimburi de informații, precum și discuții mai frecvente între Comitetul EaSI și Comisie.

4.Concluzii generale

Evaluarea la jumătatea perioadei a evidențiat o serie de modalități de îmbunătățire a punerii în aplicare a EaSI înainte de finalul actualului cadru financiar multianual (CFM), în special prin creșterea flexibilității bugetare interne, prin vizarea grupurilor care au nevoie de sprijin specific, prin simplificarea procedurilor, îmbunătățirea coerenței interne și corelarea EaSI cu alte fonduri. În special, raționalizarea sporită a finanțării ar putea avea un impact concret asupra relevanței, eficienței, coerenței și eficacității EaSI și asupra valorii adăugate a UE. Acest lucru ar putea fi realizat în perioada 2017-2020, prin legături adecvate sau prin mecanisme noi care asigură legătura dintre diferitele fonduri UE.

După 2020, un „fond umbrelă” numit Fondul Social European Plus (FSE+), care reunește toate fondurile gestionate de DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune – inclusiv EaSI 13 – va oferi o interfață ușor de utilizat cu beneficiarii, va reduce fragmentarea și va spori sinergiile între fonduri, creând astfel condițiile pentru o punere în aplicare mai eficace a politicilor și o valoare adăugată a UE mai mare.

(1)

  https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0238:0252:RO:PDF .

(2)

Islanda participă la toate cele trei axe, Norvegia participă numai la PROGRESS și EURES, Liechtenstein nu participă deloc la EaSI, iar Elveția participă doar la EURES, exclusiv pe propria cheltuială.

(3)

  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/better-regulation-guidelines.pdf .

(4)

Studiul de sprijin extern realizat de ICF Consulting a fost coordonat de Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei, sub monitorizarea și supravegherea directă a unui grup de coordonare interservicii compus din reprezentanți ai altor departamente ale Comisiei.

(5)

A se vedea Raportul de monitorizare a performanței 2015-2016.

(6)

  https://europa.eu/youth/solidarity_ro .

(7)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=88&langId=ro&eventsId=1028 .

(8)

https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223&langId=ro

(9)

https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1414&langId=ro

(10)

În timp ce anul 2014 a fost dedicat negocierii noilor instrumente de finanțare cu Fondul european de investiții (FEI), până în septembrie 2016 s-au semnat 33 de contracte cu intermediari de microfinanțare pentru suma de 50,3 milioane EUR, ceea ce a condus la acordarea a 13 021 de microcredite, în valoare totală de 152 288 de milioane EUR. A fost atins un efect de levier de trei ori mai mare decât finanțarea inițială. Pe lângă susținerea sectorului microcreditelor, EaSI a lansat, de asemenea, în perioada 2015-2016, prima finanțare pentru întreprinderi sociale și s-au semnat primele șapte contracte cu intermediari financiari, în valoare de 9 milioane EUR.

(11)

FEIS este o inițiativă lansată în comun de Grupul BEI – Banca Europeană de Investiții (BEI) și FEI - Comisia Europeană, pentru a contribui la depășirea deficitului actual de investiții din UE prin mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice. http://www.eif.org/what_we_do/efsi/index.htm  

(12)

Rolul comitetului trebuie să respecte tratatele, normele Regulamentului financiar privind programele de cheltuieli și cadrul juridic care reglementează procedurile comitetelor.

(13)

Evaluarea la jumătatea perioadei a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți coerența internă a programului. În cadrul FSE+ se va obține un grad mai mare de adecvare între obiectivele componentei EaSI și finanțarea acesteia. Dacă obiectivele și tipurile de acțiuni finanțate în cadrul axei actuale PROGRESS vor rămâne neschimbate, instrumentele financiare puse în aplicare în cadrul celei de a treia axe actuale a EaSI vor fi transferate programului InvestEU, care va reuni multitudinea de instrumente financiare ale UE disponibile în prezent pentru a sprijini investițiile la nivelul Uniunii, iar activitățile legate de portalul de mobilitate EURES vor fi transferate Autorității Europene în domeniul Muncii. Activitățile sub gestiune directă (cele care nu implică acordarea de împrumuturi și cele care sprijină mobilitatea profesională) vor fi păstrate în cadrul componentei FSE+/EaSI.