(-1b)

Contextul geopolitic al UE s-a schimbat în mod dramatic în ultimul deceniu. Situația din regiunile învecinate ale Europei este instabilă, iar Uniunea se confruntă cu un context complex și dificil, în care se alătură apariția unor noi amenințări, cum ar fi atacurile hibride și informatice, și reapariția unor provocări mai convenționale. În acest context, atât cetățenii europeni, cât și liderii lor politici împărtășesc opinia că trebuie depuse mai multe eforturi colective în domeniul apărării.

(-1c)

Sectorul apărării se caracterizează prin costuri din ce în ce mai mari ale echipamentelor de apărare și prin costuri ridicate pentru cercetare și dezvoltare („C&D”), care îngreunează lansarea de noi programe de apărare și care au un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană. Având în vedere această escaladare a costurilor, dezvoltarea unei noi generații de sisteme de apărare majore și de noi tehnologii de apărare ar trebui sprijinită la nivelul Uniunii pentru a spori cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește investițiile în echipamente de apărare.

(1)

În Planul de acțiune european în domeniul apărării, adoptat la 30 noiembrie 2016, Comisia s-a angajat să completeze, să sprijine și să consolideze eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților tehnologice și industriale de apărare cu scopul de a răspunde provocărilor în materie de securitate, precum și pentru a stimula o industrie de apărare europeană competitivă, eficientă și inovatoare în întreaga Uniune și în afara acesteia, sprijinind, astfel, crearea unei piețe a apărării mai integrate în Europa și promovând adoptarea pe piața internă a produselor și tehnologiilor de apărare europene, diminuând astfel dependența de surse din afara UE . Aceasta a propus, în special lansarea unui Fond european de apărare (denumit în continuare „fondul”) pentru a sprijini investițiile în activități comune de cercetare și dezvoltare de echipamente și tehnologii de apărare, stimulând astfel sinergii și eficacitatea costurilor, precum și pentru a promova achizițiile și întreținerea în comun de către statele membre a echipamentelor de apărare. Acest fond ar trebui să completeze finanțările naționale care sunt deja utilizate în acest scop și ar trebui să acționeze drept un stimulent pentru ca statele membre să coopereze și să investească mai mult în apărare. Fondul va sprijini cooperarea pe parcursul întregului ciclu al dezvoltării de produse și de tehnologii în domeniul apărării.

(2)

Fondul va contribui la stabilirea unei baze europene tehnologice și industriale ▌solide, competitive și inovatoare în sectorul apărării și va fi aliniat la inițiativele Uniunii în direcția unei mai bune integrări a pieței europene a apărării și, în special, la cele două directive (2) privind achizițiile publice și privind transferul în interiorul UE în sectorul apărării, adoptate în 2009.

(3)

În urma unei abordări integrate și pentru a contribui la sporirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii, ar trebuie instituit un Fond european de apărare. Fondul ar trebui să vizeze îmbunătățirea competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii prin sprijinirea cooperării transfrontaliere dintre statele membre și a cooperării dintre întreprinderi, centre de cercetare, administrații naționale, organizații internaționale și universități din întreaga Uniune , în faza de cercetare și în etapa de dezvoltare a produselor și tehnologiilor de apărare. Pentru a realiza mai multe soluții inovatoare și o piață internă deschisă, fondul ar trebui să sprijine și să faciliteze extinderea cooperării transfrontaliere a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din sectorul apărării și a întreprinderilor cu capitalizare medie (ICM-uri).

În cadrul Uniunii, deficitele în materie de ▌ capabilități de apărare comune sunt identificate în cadrul politicii de securitate și apărare comune ▌, în special prin planul de dezvoltare al capabilităților , în timp ce agenda strategică cuprinzătoare a cercetării identifică, de asemenea, obiectivele comune de cercetare în domeniul apărării . Alte procese ale Uniunii, cum ar fi Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea și cooperarea structurată permanentă ▌, vor sprijini punerea în aplicare a priorităților relevante prin identificarea și promovarea de oportunități pentru cooperarea consolidată în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al UE în materie de securitate și apărare. După caz, prioritățile regionale și internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, pot fi , de asemenea, luate în considerare dacă sunt în conformitate cu prioritățile Uniunii și nu împiedică nici un stat membru sau o țară asociată să participe, ținându-se seama, în același timp, de faptul că trebuie evitată orice suprapunere inutilă.

(4)

Faza de cercetare este ▌de o importanță crucială, deoarece influențează capacitatea ▌și autonomia care îi permit industriei europene să dezvolte produse și independența statelor membre ca utilizatori finali ai apărării. Faza de cercetare legată de dezvoltarea capabilităților de apărare poate include riscuri semnificative, în special legate de nivelul scăzut de maturitate și caracterul disruptiv al tehnologiilor. Faza de dezvoltare, care , de obicei, urmează după faza de cercetare ▌, implică, de asemenea, riscuri și costuri semnificative care împiedică exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării și au un impact negativ asupra competitivității și inovării industriei de apărare a Uniunii. Fondul ar trebui, prin urmare, să promoveze legătura dintre faza de cercetare și cea de dezvoltare.

(5)

Fondul nu ar trebui să sprijine cercetarea fundamentală, care ar trebui susținută prin alte instrumente, dar poate include cercetarea fundamentală orientată spre apărare care ar putea forma baza soluției la unele probleme sau posibilități identificate sau preconizate.

(6)

Fondul ar putea sprijini acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi, cât și la modernizarea celor existente . Acțiunile pentru modernizarea produselor și a tehnologiilor existente din domeniul apărării ar trebui să fie admisibile numai în cazurile în care informațiile preexistente necesare pentru a  desfășura acțiunea ▌nu fac obiectul niciunei restricții din partea unor țări terțe neasociate sau a unor entități din țări terțe neasociate în așa fel încât acțiunea să nu poată fi desfășurată . Atunci când solicită finanțare din partea Uniunii, entitățile juridice ar trebui să fie obligate să furnizeze informațiile relevante pentru a stabili absența restricțiilor. În absența unor astfel de informații, finanțarea acordată de Uniune nu ar trebui să fie posibilă.

(6a)

Fondul ar trebui să acorde sprijin financiar acțiunilor propice dezvoltării tehnologiilor disruptive pentru apărare. Deoarece tehnologiile disruptive pot avea la bază concepte sau idei provenind de la actori netradiționali din sectorul apărării, fondul ar trebui să permită o flexibilitate suficientă în consultarea părților interesate, și în ce privește punerea în aplicare a acestor acțiuni.

(7)

Pentru a asigura respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament, acțiunile legate de produse sau tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional nu ar trebui să fie sprijinite din punct de vedere financiar de către fond. În acest sens, admisibilitatea acțiunilor legate de ▌noi produse sau tehnologii din domeniul apărării ar trebui, de asemenea, să facă obiectul evoluțiilor în domeniul dreptului internațional. De asemenea, acțiunile de dezvoltare a armelor autonome letale fără posibilitatea unui control uman semnificativ asupra deciziilor de selectare și de atac atunci când se efectuează atacuri împotriva persoanelor nu ar trebui să fie admisibile pentru sprijin financiar din fond, fără a se aduce atingere posibilității de a acorda finanțare pentru acțiuni de dezvoltare a unor sisteme de avertizare timpurie și contramăsuri în scopuri de apărare.

(8)

Dificultatea de a conveni asupra cerințelor consolidate privind capabilitățile de apărare și a unor specificații sau standarde tehnice comune constituie un obstacol în calea unei colaborări transfrontaliere între statele membre și între întreprinderile stabilite în diferite state membre. Absența unor astfel de cerințe, specificații și standarde a condus la fragmentarea sporită a sectorului apărării, la complexitate tehnică, întârzieri și costuri exagerate , suprapuneri inutile, precum și la o interoperabilitate scăzută. Ajungerea la un acord cu privire la specificațiile tehnice comune ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru acțiunile care implică un nivel mai ridicat de pregătire tehnologică. Activitățile ▌ care conduc la cerințe ▌ comune în materie de capabilități de apărare, precum și activitățile care vizează sprijinirea elaborării unei definiții comune a specificațiilor tehnice sau a standardelor ar trebui să fie, de asemenea, admisibile pentru sprijin din partea fondului îndeosebi în cazul în care promovează interoperabilitatea .

(9)

Întrucât obiectivul fondului este acela de a sprijini competitivitatea, eficiența și inovarea din industria de apărare a Uniunii oferind un efect de levier activităților colaborative de cercetare și tehnologie în domeniul apărării și consolidându-le și reducând riscurile inerente fazei de dezvoltare a proiectelor de cooperare, acțiunile legate de cercetare și dezvoltare de produse sau tehnologie în domeniul apărării ar trebui să fie admisibile pentru a beneficia de acesta. Aceasta se va aplica, de asemenea, modernizării și interoperabilității produselor și tehnologiilor existente în domeniul apărării.

(10)

Având în vedere faptul că fondul vizează în special consolidarea cooperării dintre entitățile juridice și statele membre din întreaga Europă, o acțiune ar trebui să fie admisibilă pentru finanțare în cadrul programului ▌în cazul în care este realizată printr-o cooperare în cadrul unui consorțiu format între cel puțin trei entități juridice situate în cel puțin trei state membre diferite ▌sau țări asociate. Cel puțin trei dintre aceste entități ▌admisibile care își au sediul în cel puțin două state membre ▌sau țări asociate diferite nu trebuie să fie controlate ▌, direct sau indirect, de către aceeași entitate sau nu trebuie să se controleze reciproc. În acest context, controlul ar trebui să fie înțeles ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare. Ținând seama de particularitățile tehnologiilor disruptive în materie de apărare, precum și de studii, aceste activități ar putea fi desfășurate de o singură entitate juridică. În vederea consolidării cooperării dintre statele membre, fondul poate , de asemenea, sprijini achizițiile publice comune înainte de comercializare.

(11)

În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (3)], entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar trebui să fie admisibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor fondului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(12)

Deoarece fondul are ca obiectiv creșterea competitivității și eficienței ▌industriei de apărare a Uniunii, numai entitățile stabilite în Uniune sau în țările asociate și care nu fac obiectul unui control de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate ar trebui, în principiu, să fie admisibile pentru sprijin. În acest context, controlul ar trebui să fie înțeles ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare. În plus, pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele utilizate de destinatari și de subcontractanții lor în acțiunile susținute financiar de către fond nu ar trebui să se afle pe teritoriul unor țări terțe neasociate , iar structurile lor de conducere executivă ar trebui să fie stabilite în Uniune sau într-o țară asociată. În consecință, o entitate care este stabilită într-o țară terță neasociată sau o entitate care este stabilită în Uniune sau într-o țară asociată, dar care își are structurile de conducere executivă într-o țară terță neasociată nu este admisibilă pentru a fi un destinatar sau un subcontractant implicat în acțiune. Pentru a proteja interesele esențiale de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, respectivele condiții de admisibilitate ar trebui să se aplice, de asemenea, finanțării furnizate prin intermediul achizițiilor, prin derogare de la articolul 176 din Regulamentul financiar.

(13)

În anumite împrejurări, ▌ar trebui să se poată deroga de la principiul că destinatarii și subcontractanții lor implicați într-o acțiune sprijinită financiar de fond nu fac obiectul controlului de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate. În acest context , entitățile juridice stabilite în Uniune sau într-o țară asociată care sunt controlate de o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată ar trebui să fie admisibile ca destinatari sau subcontractanți implicați în acțiune cu condiția să îndeplinească condițiile stricte legate de interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Participarea unor astfel de entități juridice nu ar trebui să contravină obiectivelor fondului. Solicitanții ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii. Preocupările statelor membre cu privire la siguranța aprovizionării ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în acest sens.

(13-a)

În cadrul măsurilor restrictive adoptate de UE, adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 alineatul (2) din TFUE, niciun fond sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție, în mod direct sau indirect, persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu pot fi, prin urmare, sprijinite financiar de către fond.

(13a)

Finanțarea din partea Uniunii ar trebui acordată în urma unor cereri de propuneri competitive publicate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”)  (4) . Cu toate acestea, în anumite circumstanțe excepționale, justificate corespunzător, finanțarea din partea Uniunii poate fi, de asemenea, acordată în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar. Întrucât acordarea de finanțare în conformitate cu articolul 195 litera (e) din Regulamentul financiar constituie o derogare de la regula generală de acordare în urma unor cereri de propuneri competitive, aceste circumstanțe excepționale ar trebui să fie interpretate în mod strict. În acest context, pentru ca o subvenție să fie acordată fără o cerere de propuneri, măsura în care acțiunea propusă corespunde obiectivelor fondului în ceea ce privește colaborarea și concurența industriale transfrontaliere pe întregul lanț de aprovizionare ar trebui să fie evaluată de către Comisie, asistată de comitetul statelor membre (denumit în continuare „comitetul”).

(14)

În cazul în care un consorțiu dorește să participe la o acțiune eligibilă în cadrul programului și asistența financiară a Uniunii ia forma unui grant, consorțiul trebuie să desemneze dintre membrii săi un coordonator care va fi principalul punct de contact.

(15)

În cazul în care o acțiune sprijinită financiar de către fond este gestionată de un responsabil de proiect desemnat de statele membre sau de țări asociate, Comisia ar trebui să se consulte cu responsabilul de proiect înainte de executarea plății către destinatari, astfel încât responsabilul de proiect să poată garanta că termenele sunt respectate de către destinatari. ▌Responsabilul de proiect ar trebui să furnizeze Comisiei observații ▌cu privire la progresul acțiunii, astfel încât Comisia să poată valida dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a efectua plata.

(15a)

Comisia ar trebui să pună în aplicare fondul în regim de gestiune directă, astfel încât să maximizeze eficacitatea și eficiența în punerea în aplicare și să asigure coerența deplină cu alte inițiative ale Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să rămână responsabilă de procedurile de selecție și atribuire, inclusiv în ceea ce privește evaluările în materie de etică. În cazuri justificate, Comisia poate, totuși, să încredințeze anumite sarcini de execuție pentru acțiuni specifice sprijinite financiar de către fond unor organisme menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. Acesta ar putea fi cazul, de exemplu, atunci când un administrator de proiect este numit de către statele membre care cofinanțează o acțiune, cu condiția îndeplinirii cerințelor Regulamentului financiar. O astfel de mandatare ar contribui la raționalizarea gestionării acțiunilor cofinanțate și ar asigura o bună coordonare a acordului de finanțare cu contractul semnat între consorțiu și administratorul de proiect numit de statele membre care cofinanțează acțiunea.

(16)

Pentru a se asigura că acțiunile finanțate sunt viabile din punct de vedere financiar, este necesar ca solicitanții să demonstreze că costurile acțiunii care nu sunt suportate de finanțarea din partea Uniunii sunt suportate prin alte mijloace de finanțare.

(17)

Statele membre ar trebui să dispună de diferite tipuri de mecanisme financiare pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a capabilităților de apărare. ▌Comisia ar putea oferi diferite tipuri de mecanisme pe care statele membre le- ar putea utiliza în mod voluntar pentru a răspunde provocărilor ridicate de dezvoltarea colaborativă și de achiziții dintr-o perspectivă de finanțare. Utilizarea unor astfel de mecanisme financiare ar putea promova în continuare lansarea de proiecte colaborative și transfrontaliere în domeniul apărării și ar putea crește eficiența cheltuielilor de apărare, inclusiv pentru proiecte sprijinite de fond ▌.

(18)

Având în vedere specificul industriei de apărare, în care cererea vine aproape exclusiv din partea statelor membre și a țărilor asociate, care controlează, de asemenea, achiziția tuturor produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului de apărare este unic și nu respectă normele și modelele de afaceri convenționale care reglementează piețele mai tradiționale. Prin urmare, sectorul nu își poate asuma proiecte substanțiale auto-finanțate de cercetare și dezvoltare („C&D”) în domeniul apărării, iar statele membre și țările asociate finanțează adesea toate costurile de C&D. Pentru a realiza obiectivele fondului, în special pentru a stimula cooperarea dintre entitățile juridice din diferite state membre și țări asociate, și luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, ar trebui să se suporte până la 100 % din costurile admisibile pentru acțiuni care au loc înainte de faza de dezvoltare a prototipurilor.

(19)

Faza de prototip este o etapă crucială în cadrul căreia statele membre sau țările asociate decid de regulă cu privire la investițiile consolidate pe care le-au făcut și demarează procesul de achiziționare de produse sau tehnologii de apărare viitoare. Acesta este motivul pentru care, în această etapă specifică, statele membre și țările asociate convin asupra angajamentelor necesare, inclusiv partajarea costurilor și dreptul de proprietate asupra proiectului. Pentru a asigura credibilitatea angajamentului lor, asistența financiară a Uniunii în cadrul acestui fond ar trebui, în mod normal, să nu depășească 20 % din costurile eligibile.

(20)

Pentru acțiuni care se întind dincolo de faza de prototip, ar trebui prevăzută finanțare de până la 80 %. Aceste acțiuni, care sunt mai aproape de finalizarea produselor și tehnologiilor, încă pot implica costuri substanțiale.

(21)

Părțile interesate din sectorul apărării se confruntă cu costuri specifice indirecte, cum ar fi costurile de securitate. În plus, părțile interesate lucrează pe o piață specifică, unde, în absența unei cereri din partea cumpărătorilor, nu își pot recupera costurile de C&D , cum este cazul în sectorul civil. Prin urmare, este justificat să se permită o rată forfetară de 25 %, precum și posibilitatea ▌de a declara costuri indirecte calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale destinatarilor , în cazul în care aceste practici sunt acceptate de către autoritățile lor naționale pentru activități comparabile în domeniul apărării , care au fost comunicate Comisiei. ▌

(21a)

Acțiunile la care participă IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie transfrontaliere sprijină deschiderea lanțurilor de aprovizionare și contribuie la realizarea obiectivelor fondului. Prin urmare, astfel de acțiuni ar trebui să fie admisibile pentru o rată de finanțare mai mare, care este în beneficiul tuturor entităților participante.

(22)

Pentru a se asigura că acțiunile finanțate vor contribui la competitivitatea și eficiența industriei de apărare europene, este important ca statele membre să intenționeze să ▌achiziționeze în comun produsul final sau să utilizeze tehnologia, în special prin achiziții transfrontaliere comune, în cazul în care statele membre organizează în comun procedurile de achiziții, în special prin utilizarea unui organism central de achiziție.

(22a)

Pentru a se asigura că acțiunile susținute financiar de către fond contribuie la competitivitatea și eficiența industriei europene de apărare, acestea ar trebui să fie orientate spre piață, să fie axate pe cerere și să fie viabile din punct de vedere comercial pe termen mediu și lung. Criteriile de admisibilitate pentru acțiunile de dezvoltare ar trebui, prin urmare, să țină seama de faptul că statele membre intenționează, inclusiv printr-un memorandum de înțelegere sau printr-o scrisoare de intenție, să achiziționeze produsul final de apărare sau să utilizeze tehnologia într-un mod coordonat. Criteriile de atribuire pentru acțiunile de dezvoltare ar trebui, de asemenea, să țină seama de faptul că statele membre se angajează, din punct de vedere politic sau juridic, să utilizeze, să dețină sau să întrețină în comun produsul sau tehnologia de apărare finală.

(23)

Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice în industria de apărare a Uniunii ar trebui să se desfășoare în concordanță cu interesele de securitate și apărare ale Uniunii. În consecință, contribuția acțiunilor la realizarea acestor interese și la prioritățile în materie de cercetare și capabilități în domeniul apărării stabilite de comun acord de către statele membre ar trebui să servească drept criteriu de atribuire. ▌

(24)

Acțiunile admisibile elaborate în contextul cooperării structurate permanente ▌în cadrul instituțional al Uniunii ar trebui să garanteze în mod continuu o cooperare consolidată între entitățile juridice din diferite state membre, contribuind, prin urmare, în mod direct la obiectivele fondului. Dacă sunt selectate, astfel de proiecte ar trebui, prin urmare, să fie admisibile pentru o rată mai ridicată de finanțare.

(25)

Comisia va lua în considerare alte activități finanțate în cadrul programului specific Orizont Europa pentru a evita dublarea inutilă și a asigura îmbogățirea și sinergii între cercetarea civilă și cea din domeniul apărării.

(26)

Securitatea cibernetică și apărarea cibernetică reprezintă provocări din ce în ce mai importante, iar Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate au recunoscut necesitatea de a stabili sinergii între acțiunile de apărare cibernetică în domeniul de aplicare al fondului și inițiative ale Uniunii în domeniul securității cibernetice, cum ar fi cele anunțate în Comunicarea comună privind securitatea cibernetică. În special, centrul european de competențe și de cercetare în materie de securitate cibernetică care urmează să fie creat ar trebui să urmărească realizarea de sinergii între dimensiunile civile și cele de apărare ale securității cibernetice. Acesta ar putea să sprijine în mod activ statele membre și alți actori relevanți prin acordarea de consultanță, prin schimbul de cunoștințe și facilitarea colaborării în ceea ce privește proiectele și acțiunile, precum și la solicitarea statelor membre care acționează în calitate de responsabil de proiect în ceea ce privește fondul ▌.

(27)

Ar trebui să se asigure o abordare integrată prin reunirea activităților care fac obiectul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării („PADR”) lansate de Comisie în sensul articolului 58 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar și Programul european de dezvoltare a industriei de apărare („EDIDP”) , instituit prin Regulamentul ( U E) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului (5), și pentru a armoniza condițiile de participare, a crea un set de instrumente mai coerent și a spori impactul economic, inovator și bazat pe colaborare, evitând, în același timp, duplicarea și fragmentarea inutile. Prin această abordare integrată, fondul ar contribui, de asemenea, la o mai bună exploatare a rezultatelor cercetării în domeniul apărării, acoperind decalajul dintre etapele de cercetare și dezvoltare, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, precum și promovând toate formele de inovare, inclusiv inovarea disruptivă ▌. Se pot aștepta, de asemenea, după caz, efecte de propagare în domeniul civil.

(28)

Dacă este cazul, având în vedere particularitățile acțiunii, obiectivele ▌fondului ar trebui să fie, de asemenea, realizate prin instrumentele financiare și garanții bugetare în temeiul ▌InvestEU.

(29)

Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată ▌clară pentru Uniune .

(30)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție ale fondului ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul ▌125 alineatul (1) ▌din Regulamentul financiar.

(31)

Comisia ar trebui să stabilească programe de lucru anuale ▌în conformitate cu obiectivele fondului și ținând seama de învățămintele inițiale desprinse din EDIDP și din PADR . Comisia ar trebui să fie asistată la stabilirea programelor de lucru de către comitet . Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. În acest context, comitetul se poate reuni în formațiuni de experți naționali de apărare și de securitate pentru a oferi asistență specifică Comisiei, inclusiv pentru a oferi consiliere în legătură cu protecția informațiilor clasificate în cadrul acțiunilor. Statele membre își desemnează fiecare reprezentanții în cadrul respectivului comitet. Ar trebui să se ofere membrilor comitetului în timp util și în mod efectiv ocazii de a examina proiectele de acte de punere în aplicare și de a-și exprima opiniile.

(31a)

Categoriile de programe de lucru ar trebui să conțină cerințe funcționale pentru a clarifica pentru sector funcțiile și sarcinile care trebuie să fie efectuate de capabilitățile care urmează să fie dezvoltate. Astfel de cerințe ar trebui să indice în mod clar performanțele preconizate, dar nu ar trebui să fie direcționate către soluții specifice sau entități specifice și nu ar trebui să împiedice concurența la nivelul cererilor de propuneri.

(31b)

La elaborarea programelor de lucru, Comisia ar trebui, de asemenea, să se asigure, prin intermediul unor consultări adecvate cu comitetul, că acțiunile de cercetare sau de dezvoltare propuse evită suprapuneri inutile. În acest context, Comisia poate efectua o evaluare prealabilă a posibilelor cazuri de suprapunere cu capabilitățile existente sau cu proiectele de cercetare și dezvoltare deja finanțate în Uniune.

(31bb)

Comisia ar trebui să asigure coerența programelor de lucru pe tot parcursul ciclului industrial al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării.

(31bc)

Programele de lucru ar trebui să asigure de asemenea faptul că o parte credibilă din bugetul general va veni în sprijinul acțiunilor care permit participarea transfrontalieră a IMM-urilor.

(31c)

Pentru a beneficia de cunoștințele sale de specialitate în sectorul apărării, Agenției Europene de Apărare i se acordă statutul de observator în cadrul comitetului. Date fiind particularitățile domeniului apărării, Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui, de asemenea, să asiste comitetul.

(32)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea programului de lucru și în ceea ce privește acordarea de finanțare pentru acțiunile de dezvoltare selectate. În special, în punerea în aplicare a acțiunilor de dezvoltare ar trebui luate în considerare particularitățile sectorului apărării, în special responsabilitatea statelor membre și/sau a țărilor asociate pentru procesul de planificare și achiziționare. Respectivele competențe de executare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) ▌nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ▌ (6).

(32a)

După evaluarea propunerilor cu ajutorul unor experți independenți, ale căror referințe de securitate ar trebui să fie validate de către statele membre relevante, Comisia ar trebui să selecteze acțiunile care vor fi sprijinite de către fond. Comisia ar trebui să constituie o bază de date cu experți independenți. Baza de date nu ar trebui să fie publică. Experții independenți ar trebui să fie numiți pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor lor, ținând seama de sarcinile care urmează să le fie atribuite. În măsura posibilului, la numirea experților independenți, Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a încerca să asigure o componență echilibrată în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor de evaluare din punctul de vedere al competențelor, experienței, cunoștințelor, diversității geografice și al genului, în funcție de situația din domeniul de acțiune. Ar trebui urmărită, de asemenea, o rotație adecvată a experților și un echilibru adecvat între sectorul public și cel privat. Statele membre ar trebui să fie informate cu privire la rezultatele evaluării, alături de clasamentul acțiunilor selectate, și cu privire la progresele realizate în cadrul acțiunilor finanțate. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a programului de activitate, precum și în ceea ce privește adoptarea deciziilor de atribuire. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(32b)

Experții independenți nu ar trebui să evalueze, să consilieze sau să ofere asistență în legătură cu chestiuni în privința cărora se află într-o situație de conflict de interese, în special în raport cu actuala funcție ocupată. În special, aceștia nu ar trebui să se afle în situația de a putea utiliza informațiile primite în detrimentul consorțiului pe care îl evaluează.

(32bb)

▌Atunci când propun noi produse sau tehnologii de apărare sau modernizarea celor existente, solicitanții ar trebui să se angajeze să respecte principiile etice, cum ar fi cele referitoare la bunăstarea ființelor umane și protecția genomului uman, reflectate, de asemenea, în dreptul național, al Uniunii și în dreptul internațional pertinent, inclusiv în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția europeană a drepturilor omului și, după caz, în protocoalele la aceasta. Comisia ar trebui să se asigure că propunerile sunt verificate sistematic pentru a identifica acțiunile care ridică probleme serioase din punct de vedere etic și pentru a le supune unei evaluări de etică.

(33)

În vederea sprijinirii unei piețe interne deschise, ar trebui de asemenea încurajată ▌participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie transfrontaliere, fie în calitate de membri ai unui consorțiu, ▌fie în calitate de subcontractanți , fie în calitate de entități din lanțul de aprovizionare .

(34)

Comisia ar trebui să depună eforturi pentru menținerea unui dialog cu ▌statele membre și cu sectorul pentru a asigura succesul fondului. În calitate de colegiuitor și de parte interesată principală, Parlamentul European ar trebui, de asemenea, să se implice în această privință.

(35)

Prezentul regulament instituie, pentru Fondul european de apărare, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [noului acord interinstituțional] dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (7), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale. Comisia ar trebui să se asigure că procedurile administrative sunt menținute cât se poate de simple și că acestea implică un cuantum minim de cheltuieli suplimentare.

(36)

Regulamentul financiar se aplică fondului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(37)

Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) , se aplică acestui regulament. Acestea sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc îndeosebi procedura de stabilire și execuție a bugetului prin subvenții, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(38)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (9), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (10) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (11), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, aplicarea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (denumit în continuare „EPPO”) poate ancheta și urmări penal ▌infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii , ▌conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (12). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO în ceea ce privește acele state membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și Curții de Conturi Europene (CCE) asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(39)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(40)

Conform punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesară evaluarea acestui regulament pe baza informațiilor colectate prin cerințe specifice de monitorizare, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor regulamentului pe teren. Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară în termen de cel mult patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului , inclusiv în vederea transmiterii de propuneri pentru orice modificări corespunzătoare la prezentul regulament, și o evaluare finală la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a fondului, care examinează activitățile financiare din prisma rezultatelor execuției financiare și, în măsura în care este posibil la acel moment, rezultatele și impactul. În acest context, raportul de evaluare finală ar trebui, de asemenea, să contribuie la identificarea domeniilor în care Uniunea este dependentă de țări terțe pentru dezvoltarea de produse și de tehnologii din domeniul apărării. Acest raport final ar trebui, de asemenea, să analizeze participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la proiectele susținute de fond, precum și participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la lanțul valoric global și contribuția fondului la abordarea deficiențelor identificate în planul de dezvoltare a capabilităților și ar trebui să cuprindă informații cu privire la originea destinatarilor, numărul de state membre și țări asociate implicate în acțiuni individuale, și la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate . De asemenea, Comisia poate propune modificări ale prezentului regulament pentru a reacționa la posibilele evoluții în punerea în aplicare a fondului.

( 40a)

Comisia ar trebui să monitorizeze cu regularitate implementarea fondului și să informeze anual cu privire la progresele înregistrate, inclusiv cu privire la modul în care învățămintele trase din EDIDP și din PADR sunt puse în aplicare în implementarea fondului. În acest scop, Comisia ar trebui să instituie mecanismele de monitorizare necesare. Acest raport ar trebui prezentat Parlamentului European și Consiliului și nu ar trebui să cuprindă informații sensibile.

(41)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest fond ▌va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a fondului și vor fi reexaminate în contextul evaluării intermediare a acestuia.

(42)

Deoarece fondul nu sprijină decât etapele de cercetare și dezvoltare de produse și tehnologii din domeniul apărării, în principiu, Uniunea nu ar trebui să aibă proprietatea sau drepturile de proprietate intelectuală (DPI) asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile finanțate de Uniune, cu excepția cazului în care asistența este furnizată prin intermediul procedurilor de achiziții publice . Cu toate acestea, pentru acțiunile de cercetare, statele membre și țările asociate interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza rezultatele acțiunilor finanțate pentru a participa la monitorizarea dezvoltării colaborative ▌.

(43)

Sprijinul financiar din partea Uniunii nu ar trebui să aducă atingere transferului produselor din domeniul apărării în interiorul Uniunii în conformitate cu Directiva 2009/43/ CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) din 6 mai 2009, nici exportului de produse, de echipamente sau tehnologii. Exportul de echipamente și tehnologii militare de către statele membre este reglementat de Poziția comună 944/2008/PESC.

(44)

Utilizarea unor informații de referință sensibile, inclusiv date, know-how sau informații generate în prealabil sau în afara activității fondului sau accesul persoanelor neautorizate la rezultate ▌ generate în legătură cu acțiuni sprijinite din punct de vedere financiar de către fond poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, prelucrarea informațiilor sensibile ar trebui să fie reglementată de dispozițiile relevante ▌ din dreptul Uniunii și dreptul intern ▌ .

(44a)

Pentru a asigura securitatea informațiilor clasificate la nivelul cerut, standardele minime în materie de securitate industrială ar trebui respectate în momentul semnării acordurilor clasificate de finanțare și de acordare de fonduri. În acest scop și în concordanță cu Decizia Comisiei (UE, Euratom) 2015/444, Comisia trebuie să comunice, în scop de consultanță, Instrucțiunile de securitate pentru program, inclusiv Ghidul clasificării de securitate, experților desemnați de statele membre.

(45)

În vederea completării sau a modificării indicatorilor căilor de impact, acolo unde se consideră necesar, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. ▌ Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(46)

Comisia ar trebui să gestioneze fondul ținând seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate și de securitate, în special de informațiile clasificate și informațiile sensibile,